transporturile În peisajul urban problematicĂ Şi …preocupările pentru estetica, arta,...

TRANSPORTURILE ÎN PEISAJUL URBAN

– PROBLEMATICĂ ŞI BUNE PRACTICI -

• funcţionalism “extrem”• creşterea mobilităţii motorizate (parc auto şi fluxuri)• competiţie pentru spaţiul urban (resursa limitată în

intravilanele localităţilor)

Preocupările pentru estetica, arta, peisagistica urbană au scăzut înintensitate în timp ce elementele “slabe” din teritoriu (pietonale, spaţiiverzi, amenajări urbane) au “cedat” în faţa presiunii uriaşe aconstruitului, a fluxurilor de circulaţie şi a mareei de autovehiculeparcate în spaţiul public

Evenimente Ambient 2011

“PEISAJ-ARHITECTURĂ-TEHNOLOGIE-AMBIENT”

Bucureşti, 9 iunie 2011

transporturile au fost, şi ele, abordate teoretic, planificate şi gestionate predominant din punct de vederefuncţional, ca sistem de infrastructuri şi servicii care trebuie să răspundă eficient doar unor nevoi dedeplasare cuantificabile, fara preocupari pentru modul lor de insertie in peisajul urban

Fragmentarea peisajului - crearea unor“sciziuni”, a unor bariere brutale într-un peisaj(altfel) unitar (ex. “tăieturile” pe care le creeazămarile infrstructuri rutiere supraterane, suspendate)

Crearea unor limite, a unor “frontiere” în ţesutulşi spaţiul străbătut, cu diferenţierea acestora, de oparte şi de alta a infrastructurii

Alterarea potenţialului de imagine al altorelemente valoroase din peisaj, protejate sau nu(clasate ca elemente de patrimoniu sau nu) –naturale (unităţi geomorfologice, elemente vegetalemasive sau individuale, cursuri de ape etc.) sauconstruite (monumente de arhitectură, monumenteistorice, situri arheologice etc.) – prin suprapunereanepotrivită cu acestea în diverse planuri vizuale, princreearea unor contraste negative, a unei“concurenţe” devalorizantă, de scară, linie, texturăsau culoare

Încărcarea/ parazitarea peisajului cu elementeminore dar numeroase (păienjeniş de cabluri şistâlpi)

Alterarea caracterului unui peisaj – prinintroducerea unor infrastructuri cu caracteristici demărime, material, textură, culoare şi chiar stil încontrast cu caracterul unitar al spaţiului respectiv

Crearea unor peisaje brutale prin mariechipamente ieşite din scara ţesutului urbanînconjurător, inestetice şi chiar generatoare de oambianta urbana agresiva

Infrastructuri de transport şi circulaţie motorizată

Peisaj urban

degradat

Impact negativ asupra peisajului

Efectele negative al infrastructurilor de transport şi circulaţie, asupra peisajului urban Evenimente Ambient 2011



Spaţiul public urban nu mai poate fiabordat doar ca ansamblu funcţional ,pentru simplă tranziţie

trebuie amenajat, gestionat şi ca spaţiucomunitar cu atribute sociale şi culturale,ca mediu şi cadru de viaţă agreabil

Cumularea efectelor negative ale funcţionalismului ca şi acelor ale creşterii mobilităţii motorizate (fig.1), în teritoriile

urbane

“renaşterea” preocupărilor pentru calitatea estetică şiambientală a spaţiului citadin, sub auspiciile sintagmei

“peisaj urban”Evenimente Ambient 2011



INFRASTRUCTURILE ÎN PEISAJUL URBAN

Crearea infrastructurilor în teritoriul urban, inclusiv a celor detransport, se supune unor exigenţe de diverse naturi:

• Exigenţe funcţionale: echiparea teritoriului - asigurareaaccesului la un anumit tip de serviciu (de obicei) public(corespunzător nevoilor, din punct de vedere cantitativ şicalitativ)

• Exigenţe / condiţionări economice: utilizarea raţională aresurselor existente (financiare, materiale)

• Exigenţe tehnice: adoptarea unor soluţii tehnice adecvatecontextului fizico-spaţial, condiţionate de contextul stiinţific şitehnic al momentului

• Exigenţe (socio-culturale) peisagistice si urbanistice:protejarea calităţii cadrului şi mediului de viaţă - protejareapatrimoniului peisagistic, reducerea poluării vizuale, chimice şifonice




EXIGENŢELE PEISAGISTICE LA CREAREA INFRASTRUC-TURILOR DE TRANSPORT ÎN MEDIUL URBAN

• Localizarea• Localizarea infrastructurilor, a unor elemente de

infrastructură, in mod studiat, astfel încât să nu compromităperspective valoroase

• Localizarea infrastructurilor cu o prezenţă masivă şiinestetică, pe cât posibil, în afara perimetrelor cu patrimoniuconstruit şi/sau natural valoros (clasat sau nu)

• Soluţia tehnică (subterană, semi-îngropată, supraterană - la solsau suspendate),

• Adecvarea soluţiilor tehnice, pe secvenţe de traseu, lacontextul urban, (structuri discrete / structuri masive; traseesubterane / supraterane etc.)

• Alegerea unor structuri care au poten ţial estetic superior• Limitarea prezenţei infrastructurilor supraterane în peisajele

frumoase şi/sau cu caracter de unicitate alegerea, pe cât posibil a unor soluţii tehnice îngropate

sau semi-îngropate (conducte şi fire subterane, trasee întunel, în tranşeu etc.)

limitarea numărului de stâlpi/ piloni, fire, vizibiliEvenimente Ambient 2011“PEISAJ-ARHITECTURĂ-TEHNOLOGIE-AMBIENT”


• Designul şi amenajările peisagistice• Preocupare pentru estetica elementelor de infrastructură (nu

numai pentru funcţionalitatea acestora) - un nou design alobiectelor de infrastructură; chiar tratarea lor ca obiecte deartă urbană

• Alegerea structurii, stilului, culorilor, formelor şi materialelorelementelor de infrastructură, a amenajărilor peisagisticeaferente lor, astfel încât inser ţia lor: să fie discretă şi armonioasă în peisajele frumoase, cu

caracter de unicitate (evitarea raporturilor contrastate, “deconcurenţă”, agresive, inestetice, cu patrimoniularhitectural istoric, de ex.)

să potenţeze pozitiv / să amelioreze peisajele “banale”neutre, comune, monotone, prin crearea unor contrastepozitive, ritmuri şi accente, noi linii de forţă, formespectaculoase, pete de culoare etc.

să creeze noi peisaje “simbol”, emblematice – infrastructuri/ părţi de infrastructuri – reper al unui teritoriu, purtătoarede plus-valoare peisagistică şi de o nouă identitate ,infrastructuri “brand” (de ex. staţii, gări, poli intermodali cuvaloare estetică ridicată, purtând semnături recunoscute)

• “Camuflarea” elementelor de infrastructură inestetice ( de ex.prin vegetaţie)Evenimente Ambient 2011



Reperele unui model de mai bună relaţionare între infrastructurade transport şi peisajul urban: (“formule urbanistice” de organizareîn teritoriu a infrastructurilor de transport care să asigure protejarea şichiar ameliorarea peisajelor urbane în care acestea se înscriu ):

• Crearea unui sistem coerent de transport şi dezvoltareaintermodalităţii la nivelul teritorial al bazinelor de viaţă reale:aglomeraţiile urbane, zonele metropolitane (pentru reducereaautomobilităţii - forma de transport cea ai agresivă în raport cupeisajul urban)

• Dezvoltarea predilectă a reţelelor de transport publicstructurante şi nepoluante (tramvai, metrou, metrou uşor etc.)şi crearea unor infrastructuri pentru circulaţia blândă(pietonală şi cu bicicleta), pentru diminuarea ponderiiautomobilităţii în structura modală a sistemului de mişcare urban,în special în zonele sensibile la traficul motorizat, având exigenţepeisagistice ridicate (zone de locuire, de recreere, zonecomerciale, zone cu un patrimoniu urbanistic valoros etc.)

4. BUNE PRACTICI DE INSERŢIE ARMONIOASĂ AINFRASTRUCTURILOR DE TRANSPORT ÎN PEISAJUL URBAN




• Un design de calitate al obiectelor tehnologice, al mobilierului urban specific (staţii, piloni,stâlpi), care să se integreze armonios, discret sau potenţator (după caz), în arealele urbane şi maiales în cele cu valoare arhitecturală, istorică ridicată

Un design de calitate al infrastructurii pentru tramvai, înMans (Franţa)




Statii de transport, Lituania

Solar bus station




Gara din Torino

Statia de tren din Zurich (arh. Santiago Calatrava)

• Reducerea prezenţei unor elemente de infrastructură care pot“parazita” semnificativ peisajele urbane (opţiunea pentru tehnologii fărăcabluri de alimentare de înălţime şi stâlpi, cu alimentare pe o a treia şină)

Tramvai fără alimentare prin cabluri suspendate, fără stâlpi de susţinere aifirelor, într-un peisaj urban valoros, în Bordeaux (Franţa)




• Tratarea peisagistică a infrastructurii şi culoarelor urbane detransport public (trasee înierbate, înflorate, în culoar vegetal cualiniamente de arbori etc.) pe diverse secvenţe de parcurs

Traseu de tramvai în culoar vegetal, în Lyon (Franţa)




Trasee de tramvai în culoare vegetale, în Lyon(Franţa)

Infrastructură feroviară urbană, cu traseuînierbat, înflorat, flancat de plantatii dealiniament, în Marsilia (Franţa)




Paris - noul traseu de tramvai pe Boulevards des Marechaux- proiect condus de Antoine Grumbach

Barcelona




• Tratarea peisagistică a culoarelor urbane în care se înscriuinfrastructurile pentru biciclişti

Piste pentru biciclişti, într-un peisaj urban de calitate, înBarcelona (Spania)

Pistă pentru biciclişti pe Bd. Aviatorilor - unul dintre foartepuţinele trasee corect şi frumos amenajate în Bucureşti




• Dezvoltarea unor proiecte complexe de reabilitare a spaţiului public înjurul unor infrastructuri de transport lineare (trasee) sau nodale (poliintermodali, gări)

Transformarea unor artere rutiere majore, în care se înscriuastfel de infrastructuri, în bulevarde

Reabilitarea zonei gărilor (porţi de intrare / spaţii “vitrină” aleoraşelor) şi chiar a unor zone mai largi, de influenţă a acestora;

Reabilitarea zonelor unor poli intermodali sau a unor terminalede transport

(Re)amenajări peisagistice în lungul traseelor unor infrastructuride transport structurante, în sit propriu, noi sau vechi

Amenajări peisagistice ale unor noi resurse de teren rezultatedin trecerea în subteran sau acoperirea cu dală urbană a unorinfrastructuri de transport




În paralel cu operaţiunile de realizare a infrastructurii ferate înierbate, pe Boulevardsdes Marechaux (din Paris) s-a întreprins o suită de măsuri pentru creşterea calităţiispaţiilor publice în lungul acestui traseu, după proiectul urbanistului peisagist AntoineGrumbach. A fost îmbogăţit elementul vegetal prin plantarea a peste 1000 de arbori,s-a îmbunătăţit calitatea pavimentului şi a mobilierului urban, s-a limitat spaţiuldestinat automobilelor (carosabilul) şi s-a mărit cel destinat pietonilor şi bicicliştilor.

Dezvoltarea unor proiecte complexe de reabilitare a spaţiului public în jurul unorinfrastructuri de transport nodale sau lineare - Transformarea unor artere rutieremajore, în care se înscriu, în bulevarde




Noua infrastructură de tramvai în Houston

Dezvoltarea unor proiecte complexe de reabilitare a spaţiului public în jurul unorinfrastructuri de transport nodale sau lineare - Transformarea unor artere rutieremajore, în care se înscriu, în bulevarde

Dezvoltarea unor proiecte complexe de reabilitare a spaţiului public în jurul unorinfrastructuri de transport nodale sau lineare - Reabilitarea zonei gărilor

Reabilitarea pieţei Gării din Strasbourg -în perspectiva trecerii TGV Est - European şi a TGV Rhin -Rhone prin oraşul Strasbourg, care îi va conferi acestuia o nouă formă de centralitate în armaturaurbană europeană, sunt întreprinse complexe operaţiuni de reabilitare funcţională, arhitecturală şipeisagistică a pieţei gării şi a vecinătăţilor acesteia.

Tramvai Nisa - amenajare spaţiu rezidual

Polul multimodal al tramvaiului din Nisa, proiectat de Marc Barani ( premiul de arhitectură al revistei Monitor) cuprinde un centru dementenanţă, un parcaj de transfer şi staţia terminus a liniei de tramvai. Polul multimodal, mai mult decât un obiect / maşină funcţională, esteprodusul reuşit al unui proiect de arhitectură şi peisagistică în jurul căruia se desfăşoară un mai amplu proces de reabilitare a zoneiObiectul de infrastructură este amplasat într-un spaţiu rezidual al oraşului, aflat între o autostradă, bretelele sale de acces şi clădirile-bară delocuinţe colective, un loc marcat de violenţa reţelei autorutiere. Noul peisaj urban pe care-l creează, foarte cinematografic, revalorizează unîntreg cartier degradat, căruia îî dă o nouă identitate.

Reabilitarea zonelor unor poli intermodali sau a unor terminale de transport

Acoperirea autostrăzii A1 şi transformarea ei în Bulevardul Wilson, cu un generosspaţiu verde Sursa foto: “Le paysage : une expérience pour construire la ville”, MichelCorajoud Paris, 2003, http://corajoudmichel.nerim.net/texte-grand-prix.pdf

Amenajări peisagistice ale unor noi resurse de terenrezultate din trecerea în subteran sau acoperirea cu dalăurbană a unor infrastructuri de transport

În Boston (Massachusetts, SUA), marea autostradă suspendată (John F.Fitzgerald Expressway), pe 6 benzi, a făcut obiectul uneia din cele mai recenteşi mai costisitoare operaţiuni urbane din S.U.A.- Central Artery/Tunnel Project,cunoscută sub denumirea “Big Dig”. Acoperirea autostrăzii care sufoca oraşulBoston a fost oportunitatea funciară pentru vaste restructurări peisagere .sursa foto 1-2: David L. Ryan; http://www.boston.com

Amenajări peisagistice ale unor noi resurse de terenrezultate din trecerea în subteran sau acoperirea cudală urbană a unor infrastructuri de transport




Intrarea staţiei de metrou de la Defence (pol terţiar al Parisului), amplasată la un nivel inferior al dalei urbane

Urbanismul subteran – o soluţie pentru mai buna inserţiea infrastructurilor de circulaţie în ţesutul urban ; în foto:Circulaţii şi parcare publică subterane, în Tokyo

Terminal de tramvai amenajat sub nivelul 0 al spatiului urban, in jurulunui scuar public, în Viena (Austria)




• Crearea unor infrastructuri de transport cu valoare arhitecturală şiurbanistică ridicată care pot, în anumite cazuri, să devină emblematicepentru anumite zone din oraş sau pentru întreg oraşul (gări, staţii detransport purtând semnături celebre)

Tramvaiul din Strasbourg are infrastructură şi obiectetehnologice cu design rafinat, amonios integrate înpeisajul urban. Staţia Homme de Fer – linia A –constituie un reper urbanistic binecunoscut.

Staţie pentru tramvai - obiect de arhitecturăspectaculos, în Viena




Statii de transport - “evenimente urbane” - formule spatiale inedite

Staţia de tramvai - Sergio Cardell Square,Alicante, din Valencia; amenajarea staţiei, dupăproiectul prolificului arhitect Santiago Calatrava,a fost nucleul unei operatiuni de reabilitare urbanasi de transformare a unei intersectii dominata detrafic, intr-un scuar care oferă şi un peisaj nocturnspectaculos. Staţia a devenit un simbol al oraşului




GARE DO ORIENTE´S RAILWAY STATION, Lisabon - Portuglia, Santiago Calatrava

Gara do Oriente, proiectată Santiago Calatrava este o remarcabilă “poartă de intrare” în Lisabona (Portugalia)

Pol intermodal cu prezenţă urbană semnificativă în peisajulurban - infrastructură / echipament urban şi spaţiu public

MULŢUMESC

Slide Number 1Slide Number 2Slide Number 3Slide Number 4Slide Number 5Slide Number 6Slide Number 7Slide Number 8Slide Number 9Slide Number 10Slide Number 11Slide Number 12Slide Number 13Slide Number 14Slide Number 15Slide Number 16Slide Number 17Slide Number 18Slide Number 19Slide Number 20Slide Number 21Slide Number 22Slide Number 23Slide Number 24Slide Number 25Slide Number 26Slide Number 27Slide Number 28Slide Number 29Slide Number 30Slide Number 31Slide Number 32Slide Number 33Slide Number 34Slide Number 35Slide Number 36Slide Number 37Slide Number 38Slide Number 39Slide Number 40Slide Number 41Slide Number 42Slide Number 43Slide Number 44Slide Number 45Slide Number 46Slide Number 47Slide Number 48

transporturile În peisajul urban problematicĂ Şi …preocupările pentru estetica, arta,...

Documents