transilvania impact, nr. 11

Lunar de Valea JiuluiLunar de Valea Jiului�� nr.6nr.6��Vineri , 19 Apri l ie 2013Vineri , 19 Apri l ie 2013�� 12 Pagini12 Pagini�� 1 leu1 leu

www.t ivj .rowww.t ivj .ro�� transi lvaniaimpact@gmail .comtransi lvaniaimpact@gmail .com�� 07690681020769068102

BBăăttrrâânnii ţţeeppuuiiţţii ddee eessccrrooccii BBăăttrrâânnii ţţeeppuuiiţţii ddee eessccrrooccii

Zeci de hunedoreni, în special pensionari, au fost ţepuiţi de o societate de creditare nebancară din Deva. Oamenii s-au trezit pestenoapte cu popriri pe pensii sau salarii, în calitate de giranţi ai unor oameni pe care nu i-au văzut niciodată. Mai mult, o parte dintre

cei care apar ca beneficiari ai creditelor nu au habar cum au ajuns în situaţia de a primi bani de la respectiva societate, numită OmegaIFN şi situată la parterul unui bloc de pe bulevardul Decebal. <<< Pag. 3

PPlluummbb,, aauurruull şşii bbăănnăăţţeenniiii..EExxppllooaattaarreeaa ddee llaa CCeerrtteejj,,pprriilleejj ddee ssffaaddăă ppoolliittiiccăă

În timp ce aurul de la Certej aşteaptă să fie scos din nou lasuprafaţă, autorităţile şi potenţialii investitori se războiesc însălile de judecată. E impropriu spus că se războiesc, pentrucă din procesul aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti nu s-aparcurs nici măcar un pas, iar proiectul trenează de luni dezile. O afacere cu multe semne de întrebare, cu implicaţii lacel mai înalt nivel. <<< Paginile 6-7

Deşeurile devenilor,salvarea romilor dela groapa de gunoiGunoiul nostru este salvarea lor. Ceea ce nouă nu ne mai trebuie şiaruncăm la gunoi, recuperează ei, dacă se poate, şi vând pe 20-30de lei pe zi. Este vorba despre 200 de suflete de etnie romă caretrăiesc într-o sărăcie lucie lângă groapa de gunoi din Deva, fărăapă, energie electrică sau canalizare. Hainele şi le spală-n Mureş şitot acolo se îmbăiază şi ei, când apucă sau au chef. <<< Pag. 4

Site-urile mai multordirecţii judeţene pentru cul-tură (DJC) din ţară, inclu-siv al celei din judeţulHunedoara, dar şi portalulwww.cultura-net.ro, caredeserveşte direct MinisterulCulturii şi Cultelor, găzdui-esc reclama unei firme pri-vate, care se ocupă cu vân-zarea bijuteriilor din argint.

Toate paginile de Internetau fost realizate de firma

ABT&Co, beneficiar fiindMinisterul Culturii. ATB&Co esteo firmă controversată, ce aparţinelui Bogdan Popoviciu, director încadrul Ministerului Educaţiei,firmă ce a făcut subiectul maimultor anchete jurnalistice, şicare a realizat site-urile mai mul-tor instituţii publice, printre carecel al Inspectoratului General alPoliţiei Române, al MinisteruluiComunicaţiilor şi SocietăţiiInformaţionale, al MinisteruluiCulturii şi PatrimoniuluiNaţional, al Secretariatului deStat pentru Culte sau MinisterulMuncii, Familiei şi ProtecţieiSociale.

HunedoaraMea.ro a încercat săafle de ce site-urile unor instituţiipublice promovează o afacereprivată. La scurt timp, imaginea adispărut de pe site-ul DJCHunedoara. Link-ul activ cătresite-ul cu bijuterii de argint maipoate fi văzut pe paginile deinternet ale DJC-urilor din Arad,Bacău, Brăila, Călăraşi, Cluj,Galaţi, Mehedinţi, Suceava,Tulcea, Vrancea şi pewww.cultura-net.ro.

Directorii direcţiilor de

cultură habar n-au ce se

întâmplă în ograda lor virtuală

Reclama cu pricina întâmpinăvizitatorul chiar pe prima paginăa portalelor DJC şi îl însoţeşte peîn orice secţiune. „Bijuteriiledeosebite au viaţă. Culorile lortransmit ceea ce cuvintele nureuşesc. Fii deosebită cu o biju-terie deosebită”. Poza este un linkactiv către site-ul bijuterii-deosebite.ro, al firmei SilverQueens SRL, din Bucureşti.

Contactat deHunedoaraMea.ro, directorul DJCHunedoara, Călin Brânduşa, adeclarat că el nu se prea uită pesite, doar secretara. „Nu ştiu deaceastă reclamă. Vă mulţumesccă m-aţi anunţat. Mă voi intere-sa”. Aceeaşi declaraţie am primit-o şi de la Şeful Direcţiei deCultură Galaţi, Cătălin Negoiţă.

Şeful DJC Cluj, dr. VictorCubleşan, era în temă şi a oferitşi o ipoteză. „Am văzut şi eu acea

reclamă, care nu este pusă de noi.Nu este cu acordul nostru. Site-ulnostru, precum şi cele ale tuturordirecţiilor de cultură, inclusiv,cultura-net.ro, au fost create defirma ABT&Co. Din câte ştiu,Ministerul Culturii mai are datoriila ei şi, cred eu, aşa încearcă eisă-şi recupereze banii. Nouă ne-au dispărut şi mailurile personal-izate, iar acum folosim conturi degmail”, a declarat Cubleşan.

Nici reprezentanţiiMinisterului Culturii nu ştiau cădomeniile lor sunt folosite caspaţiu de reclamă pentru o firmăprivată, asta deşi www.cultura-net.ro „deserveşte direct” insti-tuţia. Menţiunea este făcută chiarpe site. După câteva ore solicitatepentru documentare a venit (şi nuprea) răspunsul. „Am dat niştetelefoane şi am aflat că nudirecţiile judeţene gestioneazăconţinutul site-urilor, ci firmacare a făcut paginile. Nu amreuşit să dăm de societate.Probabil este vorba de un virus” adeclarat pentru HunedoaraMea.roresponsabilul cu comunicarea alMinisterului Culturii.

De la stat la privat

În timp ce responsabiliiMinisterului Culturii nu au reuşitsă-i contacteze pe reprezentanţiifirmei IT, HunedoaraMea.ro astat de vorbă cu ei. „Firma noas-tră nu mai are contract cuMinisterul Culturii, care nu arenici datorii la noi. Nu ştim cum

au ajuns acele reclame acolo”, afost răspunsul primit de la unreprezentant al societăţii.

ABT&Co are birouri pe stradaDâmboviţei, nr. 32, sector 6,Bucureşti, unde îşi sediul şi firmaSilver Queens SRL. Legătura din-tre cele două societăţi este însămai strânsă. Andrei Radu esteproduct manager la ABT&Co şiasociat la Silver Queens, celedouă fiind, potrivit acestuia,”firme partenere”. „Site-urile suntîntreţinute, gratuit, şi sunt actual-izate, gratuit, de firma SCABT&Co. Din cauza aceasta eiau dat, cu titlu gratuit, o reclamă.Deci, practic, pe site-urile respec-tive nu se ia niciun ban. Noiputem să le închidem acum, darle păstrăm şi le actualizăm”, adeclarat pentru HunedoaraMea.roAndrei Radu.

Chiar dacă în momentul defaţă nu există niciun contractîntre Ministerul Culturii şiABT&Co, statul este beneficiarulsite-ului. „Ministerul Culturii aabandonat proiectele respective şinu le mai finanţează, dar noi le-am păstrat. ABT&Co nuîncasează niciun ban pentruproiecte şi totuşi le ţine în viaţă şile mai updatează cu ce cerdiversele instituţii. Cu titlu gratu-it”, a mai spus Andrei Radu.„Nişte site-uri publice, pe carenoi le întreţinem cu titlu gratuit,şi de ce să nu am un beneficiu.Nu le-am închis, chiar dacă nu aumai fost finanţate, dar am consid-

erat că putem să punem şi cevacare să ne ajute pe noi. Hostingulşi updatarea lor implică resurse.Nu s-a încălcat nimic prinpunerea acestor reclame pe site-uri. Noi putem să le închidemacum şi să nu mai existe, dar nuni s-a părut corect pentru că esteşi munca noastră şi până la urmăsunt nişte informaţii utile, pub-lice”. Andrei Radu a promis că vareveni cu lămuriri la o serie deîntrebări transmise deja deHunedoaraMea.ro. La scurt timpdupă discuţia avută cu asociatulfirmei Silver Queens, reclamapostată pe site-ul DJC Hunedoaraa dispărut.

Contracte cu statul la

nivel înalt

Numele societăţii ABT&Co aapărut într-o serie de anchete jur-nalistice publicate în presa cen-trală. Unul dintre articole este„Unde s-au dus banii Poştei?”,semnat de Dorian Cobuz şi publi-cat în 10 mai 2011 de jurnalul.ro.„O altă căpuşă politică ce a suptdin vena Poştei Române este şiABT&Co SRL, firma lui BogdanPopoviciu, cu un contract de280.000 de lei”, scria jurnalul.ro.

În acelaşi an, HotNews.ro pub-lica articolul „Cum a cheltuitministerul Economiei 1,2 mil-ioane euro pe un poartalnefuncţional destinat IMM-urilor”, care urmărea traseul ban-ilor şi istoricul afacerii. „De peportalul de licitaţii publice mai

aflăm că în cadrul proiectului aumai fost realizate şi două licitaţiipentru achiziţionarea de calcula-toare. Ambele contracte au fostadjudecate de companiaABT&Co. Cele două contracteînsumează 415.000 lei”, potrivitHotNews.ro.

În afara contractelor pentru

paginile web ale DJC-urilor,

portofoliul ABT&Co, potrivit

site-ului firmei, cuprinde mai

multe instituţii publice. Firma IT

este responsabilă pentru proiecte

precum Cultură pe Net, site-ul

Consiliului Judeţean Călăraşi,

site-ul Ministerului

Comunicaţiilor şi Societăţii

Informaţionale, site-ul

Ministerului Culturii şi

Patrimoniului Naţional, site-ul

Secretariatului de Stat pentru

Culte. La secţiunea „Clienţi”

găsim Inspectoratul General al

Poliţiei Române, Centrul

Naţional al Cinematografiei,

Ministerul Muncii, Familiei şi

Protecţiei Sociale.

Bogdan Popoviciu apare pe

site-ul Ministerul Educaţiei ca

angajat cu funcţia de director al

Direcţiei Modernizarea

Patrimoniului, Informatizare şi

Investiţii, iar potrivit declaraţiei

de avere din 15 iunie 2012 deţine

jumătate din acţiunile ABT&Co

SRL.

Mihai Radic –

HunedoaraMea.ro

Portaluri ale unor instituţii publice,platforme pentru afaceri private

Anamaria Nedelcoff

Zeci de hunedoreni, înspecial pensionari, au

fost ţepuiţi de o societate decreditare nebancară dinDeva. Oamenii s-au trezitpeste noapte cu popriri pepensii sau salarii, în calitatede giranţi ai unor oameni pecare nu i-au văzut niciodată.Mai mult, o parte dintre ceicare apar ca beneficiari aicreditelor nu au habar cumau ajuns în situaţia de aprimi bani de la respectivasocietate, numită OmegaIFN şi situată la parterulunui bloc de pe bulevardulDecebal.

Li s-au pus popriri pe pensii

Constantin Buţă, din Lupeni,nu-şi mai primeşte pensiaîntreagă din decembrie, anultrecut. Când s-a interesat laCasa Judeţeană de Pensii(CJAS) Hunedoara ce s-a întâmplat, a aflat căl-a girat pe uncetăţean dinPetrila, pe carenu l-a văzut înviaţa lui.„Este vorbadespre ofirmăcaredă

credite,Omega. E laparterul unui blocdin Deva. Am aflat şi eu,când nu mi-am mai primit pen-sia întreagă, că cineva a scos banide la ei şi m-a pus pe mine girant.Suntem vreo 10 oameni din ValeaJiului în situaţia asta. Mie mi-auoprit deja din decembrie din pen-sie. Am încercat să aflu desprecine e vorba şi am aflat că evorba despre un om din Petrila.Nu l-am văzut în viaţa mea. Cumaş fi putut să-l girez? Şi cum auobţinut cei de la Omega actelemele? Sunt semnături false pestetot“, susţine bărbatul.

Un alt girant al petrileanuluieste Adriana Her, din Vulcan, totpensionară.

„Acum un an, am scos uncredit de la banca Omega sau ce-o fi aia. Dar anul trecut, mi s-aspus că sunt şi girant, iar eu nuam girat pe nimeni. Nu ştiu pecine am girat şi cine a luat credit-ul. E vorba despre peste 4.000 delei, care urmează să-mi fie mietraşi din pensie. Aceeaşi chestie a

păţit-o şi concubinul meu,îi vin şi lui acasă

somaţii tot pen-tru firma

Omega,că ar fi girat.Eu am pensie1.000 de lei. Ce mă facdacă-mi iau toată pensia?“, seîntreabă, plângând, femeia.

În schimb, petrileanul bănuitcă a luat credit cu acte false, IonelCiardaş, se jură că n-a avut de-aface cu Omega IFN şi nici nu-şipoate da seama cum datele lui deidentificare au ajuns în mâinileescrocilor. „Cineva a luat creditpe numele meu, iar acum îmi sarmie oamenii în cap. Habar nu amcine a luat credit şi cum au ajunsdatele mele la ei. Eu nu am scosacei bani, nu aveam cum, că maiam un credit la o bancă serioasăşi nu mai puteam să scot din altăparte. Eu sunt dispus să mă duc şila tribunal, şi la poliţie, şi să arătcă nu e vina mea“, susţine Ionel

Ciardaş.

Şeful de la Omega IFN nu

vrea să vorbească

La sediul societăţii de creditarenebancare Omega IFN se înfi-

inţează, zilnic, câţiva nemulţu-miţi, care se simt traşi pe

sfoară. Firmafuncţionează la

parterul

blocului R de pe bulevardulDecebal, din Deva. NumeleOmega apare doar pe o hârtie lip-ită pe uşa sediului, iar programulcu publicul începe la ora 12:00.

Acolo i-am întâlnit pe RusalinFilan, pensionar, de 75 de ani, dinHaţeg şi pe Eva Varga, munci-toare cu două clase la SpitalulJudeţean de Urgenţă Deva.Rusalin Filan ne-a prezentat opoveste asemănătoare cu aţepuiţilor din Valea Jiului. „Decinci luni, mi se trage câte 100 de

lei din pensie. Eu m-am dus săvăd ce se întâmplă şi de la pensiim-au trimis la Omega. Eu nu amgirat pe nimeni pentru Omega,nici nu ştiam că există. Ar trebuisă aibă semnătura mea, să vin eusă semnez, să ştiu“, spune bărbat-ul.

După aproape o jumătate deoră de aşteptare, apare şi direc-torul Omega IFN, Remus Pitaru,care a refuzat să dea vreo declar-aţie, explicând că „nu am timp să

vorbesc cu presa“. Dar aretimp să-i explice lui

Rusalin Filan căpersoana

care a luatcredit este o

anume SofinaNedelcu, din

Haţeg. Pe care,evident, bătrânul n-

o cunoaşte.

Bani luaţi cu acte

şi semnături false

Halucinant este că

Sofina Nedelcurecunoaşte că

a comis o ilegalitate, dar nu

pare să aibă remuşcări. „L-am

pus girant pe Rusalin Filan fără

ca el să ştie, da. Da, am făcut

asta. Am avut copie după

buletin de la o prietenă a fiicei

lui. Eu am avut nevoie pentru o

refinanţare şi asta este. Dar l-am

chemat pe om să vină să-i

plătesc. Nu, nu a trebuit ca el să

fie acolo ca să semneze, am

făcut-o noi. Pe Rusalin Filan îl

ştiu din vedere“, recunoaşte

femeia.

În acelaşi timp, la uşa firmei

a aşteptat în zadar şi Eva Varga,

care a avut un singur contract de

credit cu Omega IFN, iar mai

târziu s-a trezit cu alte două

contracte de creditare, în val-

oare totală de aproximativ 4.500

de lei, sumă pentru care are

poprire pe salariu. „Eu am luat

mai demult de la ei 3.000 de lei.

Dar mi-a venit la spital poprire

pe salariu, că nu am plătit încă

două contracte. Iar la con-

tractele astea nu sunt adever-

inţele de salariu, nu este semnă-

tura mea, nu este nimic. A profi-

tat că eu am două clase“, pre-

cizează femeia.

La Poliţie, plângerile se

înmulţesc

La Inspectoratul Judeţean de

Poliţie Hunedoara, există mai

multe plângeri pe numele şefu-

lui Omega, Remus Pitaru, care

riscă, dacă se va dovedi că e

vinovat, până la 15 ani de

închisoare. „Biroul de

Investigare a Fraudelor are un

dosar de cercetare penală pentru

înşelăciune şi fals în înscrisuri

sub semnătură privată.

Plângerile cresc de la o zi la

alta. Modul concret de operare

trebuie stabilit şi trebuie făcute

expertize. Dacă va fi găsit vino-

vat, respectivul riscă pedeapsa

cu închisoarea între trei şi 15

ani“, a declarat Bogdan Niţu,

purtătorul de cuvânt al IPJ

Hunedoara.

La Casa de Pensii vin

executările silite

Ilie Toma, directorul Casei

Judeţene de Pensii Hunedoara,

precizează că păgubiţii ar putea

scăpa de popriri, dacă ar înainta

o cerere în acest sens.

„La Casa Judeţeană de Pensii

Hunedoara, au venit hotărâri de

executare şi de aceea li s-a pus

poprire pe pensii. Dar ei pot

face o cerere la noi prin care să

solicite suspendarea popririi

până la soluţionarea cazului“, a

declarat Ilie Toma, directorul

Casei Judeţene de Pensii.

Bătrâni ţepuiţi de escroci Bătrâni ţepuiţi de escroci

Anamaria Nedelcoff

Gunoiul nostru este salvarea lor.Ceea ce nouă nu ne mai trebuie şiaruncăm la gunoi, recuperează ei,dacă se poate, şi vând pe 20-30 delei pe zi. Este vorba despre 200 desuflete de etnie romă care trăiescîntr-o sărăcie lucie lângă groapade gunoi din Deva, fără apă,energie electrică sau canalizare.Hainele şi le spală-n Mureş şi totacolo se îmbăiază şi ei, cândapucă sau au chef. Şi spun că leeste teamă, pentru că din mai arputea să rămână şi fără acesteadăposturi, încropite de ei dingunoaie.

Copii, printre munţi de gunoaie

În fiecare zi, în timp ce bărbaţii comu-

nităţii se aflau pe groapa de gunoi pentru

a strânge cutii de metal, sticle de plastic

ori alte gunoaie care lor le-ar fi de folos

sau ar putea să le vândă, în cartierul con-

struit ad-hoc mai erau femeile au grijă de

copii. Copii care se joacă nestingheriţi,

pe jumătate dezbrăcaţi, printre munţi de

gunoaie şi maidanezi leşinaţi de foame.

De la naştere au fost condamnaţi la o

viaţă de nomad, fiind nevoiţi să se mute

din loc în loc, acolo unde ar putea să

găsească ceva de lucru, departe de ochii

autorităţilor şi de cartierele în care civi-

lizaţia a pătruns. La şcoală unii dintre ei

s-ar duce, dar nu au îmbrăcăminte, nu au

caiete sau pixuri, iar mamele lor se plâng

din cauza lipsurilor.

"Copiii noştri merg la şcoală o săp-

tămână da şi două nu, că nu am cu ce să-i

îmbrac. Nu am nici bani de caiete sau de

pixuri, iar bursele sociale se dau cu

întârziere. Nu-mi permit să-mi trimit

copiii la şcoală", declară Mirela Almaciu,

mamă singură cu trei copii. Cum şi-i

creşte? Numai Dumnezeu ştie.

Şi-a pierdut copilul în Paris

Irina Popelia, de 31 de ani, a devenit

mamă la o vârstă fragedă. În urmă cu

şase ani şi-a pierdut o fată, care avea

atunci 12 ani. Era la cerşit în Paris.

de venit de la groapa de gunoi

pentru că, din ce ştiu ei, primăria ar vrea

să-i mute în altă parte.

"De la 1 mai au zis cei de la primărie

că ne dărâmă. Cum să plecăm departe de

groapa de gunoi? Acolo ne căutăm o

cutie, o tablă şi luăm 20-30 de lei pe ele.

Da, ni se îmbolnăvesc copiii, dar să ne

dea un loc undeva, că ne ridicăm noi o

casă cum putem, cu ce putem", spune

unul dintre romii din cartier.

Însă, dacă va fi vreodată ca primăria

să-i mute în alt loc, exclud din start

locuitul la bloc. "Au venit de la primărie

şi au zis că de la 1 mai bagă buldozerul

şi dărâmă tot. Unde o să ne ducem atun-

ci? Ei ziceau că ne mută într-un bloc. Dar

noi mergem cu corturile în faţa primăriei,

că acolo este loc. Eu nu am stat niciodată

la bloc. Noi acolo trebuie să plătim apă,

chirie, curent, avem găini, porci, cai, cu

caii ne facem noi treaba. Nu-mi place să

stau la bloc. Dacă ne cad copiii în cap?",

argumentează romii din zonă, referitor la

potenţiala mutare într-un bloc de

locuinţe.

Autorităţile caută soluţii

Angajaţii de la Salubritate SA au însă

alte variante legate de activitatea

romilor din zonă. "Se ocupă cuorice, dar numai legal nu. La un momentdat mergeau la autostradă şi furau zgurăde acolo.

Nu era săptămână să nu se bată cuagenţii de pază. Vin şi aici, pe groapa degunoi, ca să ia sticle de plastic şi doze.Dar noi avem o evidenţă a lor, când intră,când ies.

Mulţi dintre ei n-au buletin, sunt de lagroapa de gunoi de la Sibiu, care s-aînchis şi au venit aici. Probabil când seva da drumul şi la staţia de sortare deaici, se vor muta în altă parte", spunaceştia.

Andrei Nistor, purtătorul de cuvânt alPrimăriei Deva, susţine că nimeni nuintenţionează să le dărâme romilor case-le, dar că se caută un teren pentru a-imuta în siguranţă.

"Nimeni nu le dărâmă nicio casă.Astea sunt poveşti de-ale lor. S-a datsarcină arhitectului şef să găsească ozonă în care romii de la groapa de gunoisă poată fi mutaţi astfel încât să aibăcondiţii minime de civilizaţie. Acolo e unfocar de infecţie. Deocamdată nu avemîncă o soluţie, dar căutăm, fiindcă nu sepoate trăi aşa", precizează Andrei Nistor.

Deşeurile devenilor, salvareaDeşeurile devenilor, salvarearomilor de la groapa de gunoi

"Ca să fac bani pentru ţigani",susţine ea. "Am dus fata dincolo, laParis, ca să fac bani pentru ţigani, darmi-au furat-o sau am pierdut-o. Nu ammai găsit-o de atunci. Am fost pe laziare, pe la poliţie, nimeni nu mi-a maigăsit fata", spune femeia, care mai apoise plânge că angajaţii primăriei nu vorsă-i facă ajutor social.

"M-am dus la primărie să-mi fac aju-tor social. Mi-au spus că nu, că suntgravidă. Da, sunt gravidă. Dar acum dacămi-s tânără şi mă întâlnesc cu un domnfrumos şi-mi dă bani, nu mă duc cu el?Normal că mă duc. Şi aşa se fac copiii",ne explică Irina Popelia filozofia ei deviaţă.

"N-avem apă, n-avem curent, nu avemnimic. Ne spălăm în Mureş. Aici nespălăm şi hainele. Apă de băut şi de mân-care luăm din oraş, încărcăm bidoanele încăruţe şi mergem la izvoare sau cerem dela oameni, că li se face milă de noi",declară şi Alexandra Rotar, care la 25 deani are deja patru copii.

"Nu-mi place să stau la bloc.Dacă ne cad copiii în cap?"

După toate aceste probleme, a maiapărut una. Riscă să-şi piardă sursa

Acesta nu este un drept lareplică. Este punctul devedere al administraţieilocale din Vulcan şi alconducerii ColegiuluiTehnic Mihai Viteazuladresat tuturor aceloracare se întreabă în modfiresc: Cine doreşte să serăzbune pe cei ce educă

elevii Colegiului ?

Articolul, semnat ( de celcăruia îi este frică pentruceea ce îi va aduceviitorul) cu anonimulAmurgul Zeilor şi publi-cat în Cronica VăiiJiiului, este expresiastării de frustrare şi de

furie personală şi proba-bil şi „actul de justiţie”tot personală a unuinemulţumit.

Am putea chiar spune că totceea ce înşiră acest individ cafiind în percepţia lui ,,nega-tivul,, Colegiului Tehnic MihaiViteazul este ca şi cum ai priviîntr-o oglindă în care nu sevede nimic.

Nici unul dintre cei ce îşi facmeseria cu dăruire şi compe-tenţă în cadrul acestui colegiu,nu se poate identifica cu acestedescrieri cu puternice accenteschizoide şi paranoice. La felcum nici elevii excepţionali aicolegiului nu au nici un reperde recunoaştere în aceastăprezentare.

De aici se ridică o întrebare:despre cine vorbeşte acest indi-vid laş şi rău-voitor, atuncicând face referiri la adresaacestui locaş de educaţie şiînvăţământ? În virtutea uneiînţelegeri simple cine judecă, sejudecă.

Deci, Amurgul Zeilor este elînsuşi un interlop, un degenerat,un factor de dezechilibru şi deregres social, un individ care nuproduce nimic bun în societate.

Amalgamul de informaţiieronate prezentate tendenţios,vorbesc despre un individ cucomportament puternic anti-social, pentru care vendeta înanonimat este cea mai potrivităarmă.

Bâta cu care crede că loveşteîn imaginea colegiului nostru şiimplicit în imaginea comunităţiiVulcanului - are două capete, caorice bâtă.

Ceea ce dorim să secunoască foarte bine este că nu

poţi distruge fără să fii distrus.Că nu poţi lovi fără să fii lovit.

Că nu poţi judeca fără să fiijudecat. Noi toţi cei ce susţinemcolegiul cu toate rezultateleacestuia, facem front comun înjurul oamenilor minunaţi deaici.

Facem front comun în jurul

tuturor rezultatelor excepţionale

ale elevilor care ne reprezintă

comunitatea cu mândrie în con-

cursuri, competiţii, festivaluri,

olimpiade. Suntem uniţi în jurul

acestui simbol de educaţie al

comunităţii noastre şi nimeni

nu va reuşi să altereze prin

minciună, calomnie şi

răzbunare acest simbol, care

înseamnă zeci de generaţii de

profesori devotaţi meseriei lor

şi elevi cu performanţe

deosebite în toate disciplinele şi

materiile predate aici.

Acesta este adevărul în care

credem şi îi invităm pe toţi

oamenii cu bun-simţ să

îmbrăţişeze acest adevăr.

Singurul lucru pe care îl

putem recunoaşte în limbajul

acestui individ este cântecul de

lebădă al unui interlop din ce în

ce mai mic şi mai slab.

Administraţia Publică

Locală şi Colegiul Tehnic

„Mihai Viteazul” Vulcan

COLEGIUL TEHNIC MIHAI VITEAZUL VULCAN : punct de vedere la articolul Liceu „la mâna” Interlopilor,publicat în Cronica Văii Jiului în data de 12.04.2013.

CÂNTECUL DE LEBĂDĂ LA AMURGUL ZEILOR sauCÂNTECUL DE LEBĂDĂ LA AMURGUL ZEILOR sau

Cine zice… acela este… interlop

Sfârşitul săptămânii trecute a aduso veste bună pentru SpitalulMunicipal Vulcan din parteaComisiei Naţionale de Acreditare aSpitalelor : hotărârea adoptată deComitetul Director al acesteiComisii privind încadrarea în cate-goria de acreditare a spitalului.

Raportul de Acreditare pentru aceastăunitate spitalicească a condus

Comitetul Director al Co.N.A.S. la adoptareahotărârii conform căreia: Spitalul MunicipalVulcan se încadrează în categoria de „ACRED-ITAT CU NIVEL DE ÎNCREDERE

RIDICATĂ.”În judeţul Huneodoara sunt doar două spi-

tale care au obţinut această acreditare: cel dinVulcan şi cel din Hunedoara.

Traducerea în câteva cuvinte a acesteihotărâri înseamnă că toate aspectele legatede organizarea activităţilor tuturor secţiilordin spital răspund cerinţelor pentru acred-itare. Această hotărâre vine să confirmeinteresul administraţiei locale de menţinere aactivităţii spitaliceşti la Vulcan, precum şirezultatul pozitiv al managementului spital-icesc.

„ Este o etapă esenţială din tot ceea ceavem de făcut pentru spitalul nostru. Faptulcă avem această confirmare din partea

Comisiei Naţionale de Acreditare aSpitalelor, ne motivează şi mai mult în totceea ce este de rezolvat în continuare, pentruca să asigurăm pentru cetăţenii din Vulcan

dar şi pentru cei din întreaga Vale a Jiului,servicii medicale de cea mai bună calitate”,a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiu-lui Vulcan.

Spitalul din VulcanSpitalul din Vulcan,

acreditat cu nivel de încredere ridicată

În timp ce aurul de la Certejaşteaptă să fie scos din nou lasuprafaţă, autorităţile şipotenţialii investitori se război-esc în sălile de judecată. E im-propriu spus că se războiesc,pentru că din procesul aflat perolul Tribunalului Bucureşti nus-a parcurs nici măcar un pas,iar proiectul trenează de luni dezile. O afacere cu multe semnede întrebare, cu implicaţii la celmai înalt nivel.

Nu s-au respectat procedurile, s-amodificat legislaţia sau sunt alte in-terese la mijloc? Sunt doar câteva din-tre întrebările neelucidate de care seleagă scandalul proiectului aurifer dela Certej din judeţul Hunedoara.Un scandal izbucnit, paradoxal, într-unmoment în care toţi ochii erau aţintiţiasupra exploatării aurifere de la RoşiaMontană. Mult mai puţin mediatizat,proiectul de la Certej a reuşit să se„strecoare” şi să obţină avizul demediu de la

Agenţia Regională de Protecţie aMediului Timişoara. Practic, proiectulminier de la Certej, judeţul Hunedoara,a fost propus de către compania cana-diană Eldorado Gold Corporation, prinintermediul societăţii Deva Gold. Cuacordul în mână, cei de la Deva Goldar fi putut să demareze lucrările în ved-erea exploatării minereului aurifer,numai că povestea ţinută bine la secreta fost descoperită de ecologiştii care s-au răsculat şi au dinamitat proiectul.

La începutul lunii septembriea anului trecut, trei asociaţiide protecţie a mediului auprotestat faţă de acest acordde mediu şi au susţinut că secreează un precedent extremde periculos pentru Româ-nia, pentru că exploatarea seva face tor pe bază de cia-nuri. Este vorba despre Aso-ciaţiile Centrul Independentpentru DezvoltareaResurselor de Mediu, Al-burnus Maior şi Re.Genera-tion, ai căror reprezentanţiau declarat că proiectulCertej reprezintă prima ex-ploatare a aurului la scarălargă pe bază de cianuridin România.În plus, ei spun că în-ceperea exploatării au-rifere va avea un impact

devastator asupra mediului. În plus,opozanţii proiectului susţin că înemiterea acordului de mediu pentruproiectul de la Certej, autorităţile auconsiderat ca acceptabil impactul pro-dus de consumul a 29 milioane demetri cubi de apă din râul Mureş, de-frişarea a 187 de hectare de pădure şisuprapunerea proiectului minier cusitul Natura 2000 - ROSPA 0132Munţii Metaliferi pe o suprafaţă de108 hectare.Acuzaţii de şpagă la nivel înaltProtestul lor nu rămâne fără ecou, iarîn problemă a intervenit imediat min-istrul Mediului, Rovana Plumb, care acerut de urgenţă verificarea condiţiilorîn care s-a acordat avizul de mediu şianularea lui.Intervenţia Guvernului a lovit direct înbeneficiarul actului oficial, adică Eldo-rado Gold Corporation, care este ocompanie minieră canadiană, listată labursa din Vancouver, ce operează şi înGrecia, Turcia, China şi Brazilia. Com-pania minieră a preluat, în decembrie2011, European Goldfields, caredeţinea 80% din societatea Deva GoldSA, celelalte 20% din acţiuni fiinddeţinute şi acum de Minvest Deva. Lu-crurile nu s-au oprit aici, iar activiştiide mediu s-au legat cu lanţuri depoarta Guvernului pentru a opri ex-ploatarea auriferă de la Certej.Şi a început balul. În ecuaţie a inter-venit şi premierul Victor Ponta, care aacuzat în şedinţă de Guvern fosta gu-vernare PDL că a luat şpagă pentru aautoriza proiectul de exploatare a auru-lui de la Certej, asta după ce i-a ceruttot ministrului Mediului, RovanaPlumb, să explice ce anume s-a întâm-plat acolo. „Asta înseamnă să gu-vernezi cu oamenii PDL-ului, nu?PDL, când e vorba de o şpagă, ei dauorice. Vă rog să luaţi măsuri imediat şisă ne propuneţi pe cât posibil. Cine ecu PDL să meargă la PDL şi să îşi iabanii acolo, nu pe spinarea României şinu pe spinarea nerespectării reglemen-tărilor noastre privind protecţia mediu-lui", a afirmat Ponta.Intervenţiile dure ale Guvernului s-aufinalizat cu un control făcut la Certej,care a vizat verificarea procedurilor ur-mate în legătură cu acest acord demediu. De asemenea, directorul execu-tiv al Agenţiei Regionale pentru Pro-tecţia Mediului Timişoara a fost demispe motiv că nu a informat autoritateade mediu în legătură cu emiterea acor-

dului pentru acest proiect, având învedere că este vorba de un obiectiv deinteres naţional şi internaţional.S-au parcurs toţi paşii legaliDe cealaltă parte, persoanele acuzatecă au încălcat legislaţia se apără şisusţin că totul s-a făcut perfect trans-parent şi legal.Fostul director al Agenţiei Regionalede Mediu Timişoara, Gabriela Lam-brino, a declarat că agenţia a urmat toţipaşii legali până la emiterea acorduluide mediu pentru proiectul minier de laCertej, iar legislaţia nu prevede infor-marea autorităţii de mediu în astfel decazuri. Ea a mai precizat că nu existanici un motiv pentru a fi demisă dinfuncţie. De asemenea, Nicolae Stanca,directorul Deva Gold, spune că, dacăcineva îşi imaginează că lucrurile aumers repede, se înşeală. „Suntem înprocedură din anul 2009, iar în toatăaceastă perioadă au fost comisii pestecomisii şi au avut loc o serie de dezba-teri publice cu populaţia din zonă şi în-tâlniri cu responsabilii din Ungaria.Acolo se va construi totul de la zero.Este ca o casă fără fundaţie. Ex-ploatarea propriu zisă ar putea începedupă vreo doi ani şi jumătate de laemiterea avizului de mediu”, a explicatel. Nu ştie unde este problema reală şispune că a cerut clarificări la Minis-terul Mediului, dar nu au primitrăspuns nici în ziua de astăzi.Procesul blochează investiţiaPână lucrurile se vor lămuri, toatepărţile implicate trebuie să treacă maiîntâi printr-un proces deschis deANPM la cererea Ministerului Mediu-lui şi care se află pe rolul TribunaluluiBucureşti.ANPM a cerut instanţei anulareaavizului de mediu acordat pentruproiectul aurifer de la Certej, pe careministrul Rovana Plumb l-a consideratdrept „ilegal şi iresponsabil”. Aceasta aprecizat că, în urma verificărilor efec-tuate în perioada 4-12 septembrie, s-aconstatat faptul că acordul de mediu încazul proiectului de la Certej eliberatde Agenţia Regională pentru ProtecţiaMediului Timişoara este ilegal, ofi-cialii susţinând că încalcă atât legis-laţia românească, cât şi pe ceaeuropeană. Ministrul a mai precizat căobligaţiile de mediu de dinaintea priva-tizării nu au fost transferate în acordulde mediu, cum prevede legea, iarARPM Timişoara nu era îndreptăţită săiniţieze această procedură, competenţa

în acest caz fiind a ANPM.Numai că Tribunalul Bucureşti a fixatprimul termen de judecată abia la 1 oc-tombrie 2013, ceea ce blochează oriceiniţiativă şi întârzie implementareaproiectului. Nicolae Stanca a declaratcă, prin intermediul unei firme de avo-catură, vor încerca să preschimbe acesttermen. „Este o întârziere foarte mare aproiectului. Vom face demersurile săvedem dacă putem să primim un alttermen. Este ciudat, pentru că iniţial nis-a spus că se va judeca în regim de ur-genţă”, a spus Stanca. Exploatarea auriferă de la Certej se vaîntinde pe o suprafaţă de 456 ha, iarproiectul presupune procesarea a 45milioane de tone de minereu cu o con-centraţie de 1,8 g de aur pe tonă, pre-cum şi utilizarea unei cantităţi decianură de sodiu de 1.653 tone pe an,timp de 16 ani. Reziduurile rezultatedupă prelucrare, inclusiv cele cu cia-nură şi metale grele, vor fi depozitateîntr-un iaz de decantare în aer liber cuo suprafaţă totală de 63 ha.Proiectul întârzie, şomajul rămâneÎn timp ce autorităţile se răfuiesc peaurul moţilor în sălile de judecată, înjudeţul Hunedoara mii de oameniaşteaptă demararea proiectului, estimatla 200 milioane de euro.Cei mai mulţi sunt foşti mineri, cărora

acest proiect le-ar

aduce înapoi locurile demuncă. În faza de con-strucţie aici ar urma săfie angajate 800 de per-soane. Alţi 550 de oa-meni vor lucra în faza deexploatare, pentru o pe-rioadă de 20 de ani. Pri-marul din Certej, PetruCâmpian, speră că, odatăcu implementarea progra-mului, să se reducă şo-majul din comună, care aajuns la 32%. „M-aş fibucurat să înceapă lu-crările miniere. Suntpeste 500 de cereri de an-gajare depuse numai dincomună şi din satele în-vecinate”, a precizatCâmpian. Primarul spunecă s-ar rezolva şi prob-lema actualei poluări, ale cărei cotesunt inimaginabile: „E o poluare exce-sivă, pentru că nu s-a efectuat nici unfel de ecologizare a perimetrului ex-ploatabil. Vorbim despre vecheamină”. Poluarea are drept cauză gurilede mină, incorect închise, prin care lasuprafaţă ajung apele toxice careomoară fauna piscicolă. „Au început săînchidă gurile de mină, dar asta nuînseamnă că au şi tratat acel complexchimic dăunător. Eu sper ca noul in-

vestitor să facă

ceva în acest sens”, susţine Câmpian.Oricum, licitaţia pentru atribuirea lu-crărilor de „Închidere, punere în sigu-ranţă şi ecologizare al obiectivuluiminier Mina Certej - Iazurile ValeaMireşului si Valea Mealu, în judetulHunedoara", a fost anulată de Minis-terul Economiei, alături de alte trei lic-itaţii similare, pentru mai multenereguli.

Carmen COSMAN – Ziarul deInvestigaţii

(www.ziaruldeinvestigatii.ro)

Plumb, aurul şi bănăţenii. Exploatarea de la Certej, prilej de sfadă politică

Închiderea gurilor de mină s-a făcut româneşte

Gabriela Lambrina

Plumb, principala stavilă în calea aurului

În timp ce firmele sindicaliştilorconduşi de Marin Condescu iaubani grei de la stat şi sepregătesc să căpuşeze şi nou în-fiinţatul Complex EnergeticOltenia (CEO), mai marii sindi-catelor umblă să câştige nu maipuţin de 56 de sporuri. Din 2009până acum, firmele controlatede Condescu în mineritul gor-jean au câştigat milioane deeuro. Ai nevoie de cineva care săse ocupe de curăţenie, drenarede apă în cariere sau perime-trele tehnologice sau care să-ţirepare role? Firmele sindical-iştilor fac de toate, după cum oarată şi datele transmise deMinisterul Economiei fostuluideputat de Gorj Dan Morega.Mai mult, societăţile sindical-iştilor olteni le fac concurenţăserioasă celor ale administraţieifostei Societăţi Naţionale a Lig-

nitului Oltenia (SNLO) şi iausume grase de la stat. Deşi lu-crările efectuate există doar pehârtie, după cum susţin contes-tatarii lui Condescu. În perioada2009 – 2011, Complexul Ener-getic Turceni a avut contract cufirmele Minprest SA (firmădeţinută de administraţie în pro-porţie de 95% şi de sindicate –5%), Olservmin SA şi Sind Jilţ.”Cu aceste firme CE Turceni a avutcontracte încă din anul 2005, iar val-oarea contractelor a fost la nivelapropiat cu cel al anului 2009”, searată într-o adresă oficială a Ministeru-lui Economiei. În 2009, Minprest aprimit 6.560.996,26 lei, Olservmin SAa contractat lucrări în valoare de1.373.944,91 lei, iar Sind Jilţ a fost ceamai talentată în a câştiga bani de lastat, obţinând 8.596.093,40 lei.Nici 2010 nu a fost un an prost pentrucele trei firme, chiar dacă sumele în-

casate au fost mai mici. Astfel, Min-prest a încasat 5.333.320,72 lei,Olservmin – 1.483.447,74 lei, iar SindJilţ 6.367.599,61 lei. În primele patruluni ale anului 2011, Minprest a câşti-gat 869.451,8 lei, Olservmin 291.190lei, iar Sind Jilţ 1.157.090,4 lei.

De la mineri, pentru fotbaliştiŞi, pentru că echipa de fotbal patronatăde Condescu trebuia să trăiască dinceva, Complexul Energetic Turceni acotizat pentru Clubul Sportiv PanduriiTârgu Jiu sume importante. În perioada2009 – 2011, ca membru asociat, CETurceni a “încris” la Pandurii nu maipuţin de şapte milioane de lei, la cares-au adăugat sponsorizări de peste treimilioane de lei.Desigur, fiind prevăzători, şefii de laTurceni, conform declaraţiilor de laminister, au arătat că ”aceste sume aufost prevăzute şi s-au încadrat în lim-

itele aprobate în Bugetele de Veniturişi Cheltuieli”.Şi de la CE Rovinari au plecat banimulţi către trupa lui Condescu. În pe-rioada 2009-2011, societatea TurismSind Min SRL (una dintre firmele cele-bre ale şefului sindicaliştilor gorjeni) aîncasat 2.812.847 de lei. Peste 4,5 mil-ioane de lei a primit şi firmaOlservmin SRL, iar Minprest Serv SARovinari a avut contracte de peste optmilioane de lei.De asemenea, Societatea Naţională aLignitului Oltenia nu a mai acordatsponsorizări echipelor de fotbal, ci afost descoperit un nou termen: ”cheltu-ieli sociale pentru finanţarea activ-ităţilor sportive”.”Ca membru fondator al ClubuluiSportiv Pandurii Tg Jiu, în bazaaprobării Adunării Generale aAcţionarilor, SNLO SA Târgu Jiu aalocat pentru finanţarea acestuia dincheltuielile sociale cu activităţilesportive, următoarele sume:- anul 2009 5.700.000 lei- anul 2010 6.100.000 lei- anul 2011(tr.I) 1.700.000 lei”,se arată într-un document semnat defostul ministru al Economiei, Ion Ari-ton. Desigur, toate acestea, conformprevederilor legale în vigoare.

Miniştrii dau răspunsuri bâlbâiteŞi, în timp ce pe vremea democrat lib-eralilor nu se întâmpla mai nimic, pevremea USL au fost începute con-troalele. Cu ce rezultat? Nimeni nuştie. Cert este că, oficial, acestea au ex-istat.Astfel, un alt fost ministru alEconomiei, Daniel Chiţoiu, anunţa înluna decembrie a anului trecut că ”aufost demarate controale succesive laoperatorul economic Complexul Ener-getic Oltenia şi subsidiarelor acestuia.Inclusiv în prezent se află un control îndesfăşurare”.De asemenea, Chiţoiu mai anunţa că,”pentru faptele de natură infracţionalăconstatate în legătură cu contractelederulate între Complexul EnergeticOltenia şi societăţile nominalizate îninterpelări a fost sesizat MinisterulPublic - Parchetul de pe lângă ÎnaltaCurte de Casaţie şi Justiţie”.Cât despre finanţarea echipei de fotbalPandurii Tg. Jiu, fostul ministru alEconomiei a dat un răspuns evaziv:”Cu privire la finanţarea echipei defotbal de la SNL Oltenia SA, Curtea deConturi a constatat că finanţările suntnelegale (pentru anul 2011), con-statarea fiind contestată, dar încă nes-

oluţion-ată. La celelalte entităţi (CE Rovinarişi CE Turceni) documentele de controlale acestei instituţii nu au consemnatca abatere finanţarea cluburilorsportive. Prin urmare nu există unpunct de vedere unitar al instituţiilor

decontrol abilitate de lege în ceea cepriveşte legalitatea finanţării cluburilorsportive de către unităţile verificate”.

Ortacii vor şi 56 de sporuriFostul deputat Morega încearcă să lă-murească lucrurile, însă precizează căs-a ajuns din nou într-un punct mort.”Nu ştiu care este rezultatul acestorcontroale, fiindcă n-am primit nici unrăspuns. Mafia sindicală nu poate fipusă la pământ aşa de uşor. Dar certeste că toate aceste hoţii vor face caCEO să funcţioneze cu personal puţin.Manţog şi Condescu au distrus miner-itul din Oltenia”, spune Dan Morega.Chiar dacă a renunţat să mai candidezepentru un nou mandat de parlamentar,Morega precizează că va continualupta cu sindicatele lui Marin Conde-scu. ”Vreau să înfiinţez un institut deanaliză şi investigaţii publice, pentru aputea pune capăt jafului din minerit”,declară el.Constantin Creţan, liderul FederaţieiNaţionale a Muncii şi singurul oponentpe linie sindicală al lui Marin Conde-scu, a declarat pentru ”Jurnal de Inves-tigaţii” că toţi banii veniţi de lacomplexele energetice au fost pentruservicii existente doar pe hârtie. ”S-aucâştigat bani foarte mulţi din aceste aşazise lucrări de deservire. A fost cam unmilion de euro de fiecare exploatare

minieră.Ce fac ei? Fac curăţenie, drenări de apeîn cariere sau perimetre miniere sau sefac că repară ceva role numai pe hârtie.Iar tarifele firmelor sindicaliştilor suntcele mai mari, făcând concurenţă se-rioasă firmei de prestări servicii a ad-ministraţiei”, susţine Creţan.Totodată, liderul FNM vorbeşte şi de-spre cei care căpuşează în continuarefostele complexe energetice:”Olservmin este o firmă care are lu-crări în toate fostele complexe,Turceni, SNLO. Firma a asta a căpuşatpermanent şi a inventat lucrări”.Iar în tot acest timp, pe lângă treabalegată de căpuşat, trupa lui Condescuse pregăteşte să-şi acorde 56 desporuri, cum ar fi cel de conducere de90% din salariu sau cel pentrucunoaşterea unei limbi străine. ”Vor 56de sporuri, care nu sunt pentru anga-jaţi, ci pentru cei de la birouri. Neşansalor este că sunt eu la negocieri. Vorspor de conducere de 90%, şi spor pen-tru o limbă străină. Ei nu ştiu să vor-bească bine româneşte şi se daupoligloţi. Mai dau spor de mobilitatepentru jurişti. Păi, sunt 120 de jurişti laei, dar la procese se prezintă numaicasele mari de avocatură”, mai spuneConstantin Creţan.În ciuda insistenţelor noastre, MarinCondescu nu a putut fi contactat.

Anamaria Nedelcoff – Ziarul deInvestigaţii

(www.ziaruldeinvestigatii.ro)

Marin Condescu dă cu mopul la complexele energetice

Dan Morega

Marin Condescu

Reporter: Ce faci tu, maiexact, la Prefectură?

Dan Terteci: Un răspunsdirect ar fi – nu? – stau, că suntbugetar, aşa se spune. Nicidecumnu stau. Funcţia de director alCancelariei prefectului presupunemulte atribuţii. Unele văzute,altele mai puţin nevăzute. În prin-cipal eu mă ocup de organizareaagendei prefectului, organizareaîntâlnirilor prefectului, avemchiar şi atribuţii de soluţionare aunor petiţii ale acelora pe careprefectul le redirecţionează cătreCancelarie. Desigur, unele petiţiisunt mai sensibile, sunt subiectemai delicate care trebuie analizatemai în profunzime din punct devedere al impactului social, alimpactului economic uneori,acolo unde ar trebui împletiteatribuţiile funcţionarului publiccu cele ale politicianului. Pentrucă, de fapt, această funcţie pecare o ocup este una de conţopist,o struţo-cămilă, de funcţionarpublic şi politician, deşi nu-miplace deloc să spun lucrul acesta,să mă apropii de fenomenulpolitic. Nu-mi place în sensul dea o practica, nu de a-l accepta.Consider totuşi că această activi-tate pe care o desfăşurăm înmomentul de faţă şi-a pusamprenta asupra InstituţieiPrefectului, în sensul relaţionăriicu petenţii. Încerc şi sper să şireuşim să fim mult mai deschişifaţă de oamenii care ne trec prag-ul.

Reporter: Vorbeai de oameniicare vin cu petiţii sensibile. Carear fi aceste petiţii sensibile?

Dan Terteci: E vorba deoameni care reclamă căautorităţile sunt dezinteresatepentru crearea de locuri demuncă, sesizarea unor agenţi eco-nomici cu privire la modul încare constructorii autostrăzii înţe-leg să desfăşoare lucrările în zonăşi afectează terenurile care nu aufost expropriate. Sunt lucruri deli-cate, care trebuie până la urmăfinalizate cu punerea la masă atuturor părţilor implicate, găsireaunor soluţii logice, normale, coer-ente, de bun simţ, astfel încâtactivitatea economică să se des-făşoare, iar interesul dreptului deproprietate al cetăţeanului să fieapărat. De asemenea, în ceea cepriveşte analiza globală a unorproblematici, cum ar fi crearealocurilor de muncă, o analizăasupra politicii fiscale, ce nu esteîn competenţa noastră. Un dialogpermanent presupune aflareaproblematicii sociale. O afli, osintetizezi şi o prezinţi prefectului

pentru a lua decizii cu privire laaspectele semnalate de cătrecetăţeni.

Reporter: Câte dintre acestepetiţii reuşiţi voi să le soluţionaţi?

Dan Terteci: Acum depindece înţelegi prin soluţionat. Dacăun răspuns la aceste petiţii se dăobligatoriu, ordonanţa 27 privindsoluţionarea petiţiilor te obligă caîn termen de 30 de zile să-irăspunzi petentului. Majoritateasunt petiţii care trebuie redi-recţionate, pentru că sunt greşitadresate. Din păcate, oameniiîncă nu ştiu foarte bine – şi credcă asta este o vină a instituţiilorpublice, că nu au informatcetăţenii – ce anume este prefec-tul şi ce atribuţii are el. Încă îlconfundă cu primul secretar departid, care punea mâna pe tele-fon şi îl înjura pe un primar saudădea o dispoziţie unui poliţist săfacă sau să nu facă ceva.Prefectul, mai degrabă, pe lângăcontrolul de legalitate al actelorpe care le adoptă şi emitautorităţile publice locale, coor-donează direcţiile deconcentratealeministerlor. Şi aş vrea să sub-liniez acest aspect: coordonează,nu le conduce. Coordonarea pre-supune urmărirea implementăriiprogramului de guvernare şinicidecum conducerea efectivă adirecţiei respective. Prefectulurmăreşte implementarea progra-mului de guvernare, urmăreşterealizarea unui climat socio-eco-nomic sănătos. Adică, de câte oriapar probleme, prefectul seimplică prin construirea unorgrupuri de analiză şi de studiu lafaţa locului. Este o problematicăfoarte complexă. Practic, într-osingură persoană, se regăseşte lanivel judeţean, activitatea unuiorganism complex, care esteGuvernul României. De aceeaeste foarte greu să răspund la osingură întrebare cu privire laceea ce înseamnă activitatea pre-fectului.

Reporter: Care au fost celemai ciudate petiţii?

Dan Terteci: Pentru mine nusunt ciudate. Am avut la unmoment dat un domn, carespunea că se numeşte PrinţulWilliam, care ne-a cerut casă,masă şi costumaţie, pentru a par-ticipa la nunta Elenei Băsescu.Am un preot din Orăştie care măblesteamă periodic, la două săp-tămâni, pentru că nu îi acordămnoi 12,8 milioane de eurodespăgubiri pentru o presupusăeroare judiciară. I-am spus că, şidacă ar să aibă dreptate, nu estede competenţa noastră. Erorile

judiciare tot instanţele trebuie săle reţină şi să oblige statul ladespăgubirea petentului vătămatprintr-o hotărâre judecătoreascăemisă, pronunţată cu încălcarealegii sau în mod abuziv.

Reporter: Cum priveşti acumactivitatea instituţiilor de stat,fiind în interior, comparativ cuperioada în care ai fost jurnal-ist?

Dan Terteci: Eu nu privescfoarte diferit, pentru că şi înaintede a fi în această funcţie, am mailucrat în sistemul public. Am fostsecretarul comunei Vidra dinjudeţul Ilfov, timp de aproapepatru ani. Doar anverguraimplicării mele în spaţiul admin-istraţiei publice locale este alta.Chiar şi în perioada în care eramjurnalist, evitam să cataloghez lamodul general un sistem că e bunsau rău. Nici acum nu pot să spundacă sistemul din care fac parteeste bun sau rău. Ştiu că siguranţăcă el este unul util şi ar putea fiîmbunătăţit.

Reporter: Cum ar putea fiîmbunătăţit?

Dan Terteci: Subiectul acestasuportă foarte multe discuţii.Blamăm acest sistem public, daratât tu, Anamaria Nedelcoff, câtşi eu, Dan Terteci, s-ar putea ca laun moment dat când avem oproblemă, s-ar putea sigur săcăutăm ”o pilă”, ca să putem s-orezolvăm. O pilă care să nuîncalce legea în mod obligatoriu,ci să ne asigure un acel ”easy-way”, acel concept uşor derezolvare a problemelor. Avem ocunoştinţă în interiorul sistemu-lui, ne rezolvă treaba, nu stăm lacoadă şi plecăm acasă. Deci acestsistem blamat reprezintă până laurmă şi o pârghie şi un mijloc derezolvare a problemelor cetăţean-

ului, iar cetăţeanul, la rândul lui,alimentează acest sistem. Sigur căo să nemulţumească pe foartemulţi ceea ce am spus acum. Darrepet, nu putem să eradicăm unanume fenomen atâta timp cât noiîl alimentăm. Pe româneşte, nuputem stinge focul cu benzină.

Reporter: De ce ai acceptatpostul de director al CancelarieiPrefectului?

Dan Terteci: Pfuu… Sincer,nu ştiu. Poate că a fost o provo-care, poate că simţeam la unmoment dat că voiam să maischimb ceva în viaţa mea. Certeste că eu pe prefect nu l-amcunoscut până să-şi depunăjurământul de învestitură. L-amcunoscut atunci, ne-am mai întâl-nit o dată la constituireaConsiliului Local Hunedoara şi adoua zi după această şedinţă m-ainvitat să bem o cafea şi m-aîntrebat dacă vreau să fiu direc-torul lui de cancelarie. I-am spuscă este o glumă, pentru că astfelde posturi se dau lipitorilor deafişe din campania electorală, orieu nu am avut nicio legătură cucampania electorală în care să fifost implicat. Mai ales că nu necunoşteam, repet. Am aflat dupăaceea că s-a interesat, avândnevoie de un director de cancelar-ie, şi am avut nişte recomandăridin partea unor oameni care măcunoşteau. Şi aşa am ajuns acolo.Am acceptat încercând să măimplic. Acum, chiar dacă sunăuşor politicianist, schimbareaîncepe cu tine. Dacă tot am statpe dreapta şi am criticat, fără să-mi asum o răspundere, criticându-i pe cei din sistemul bugetar, haisă mă şi implic, să văd cum esteatunci când îţi asumi răspundereapentru anumite decizii. Şi nu este

uşor, dar este frumos în măsura încare reuşeşti să echilibrezi tend-inţele în activitatea ta. Pentru căpresiunile există, din mediulsocial, politic, economic. Şi cândspun presiuni, mă refer la celelegitime. Pentru că cele ilegitimesper să pot face faţă dacă vorapărea vreodată.

Reporter: Cum e relaţia deacum cu presa, mai ales că amobservat că unii colegi nu te-auiertat, fiind subiectul unui pam-flet, la un moment dat?

Dan Terteci: Nu ştiu de ce sămă fi iertat. Eu aş avea să lereproşez ceva. Că uneori nu suntatât de incisivi pe cât ar trebui.Când făceam un pamflet ca jur-nalist, mă aşteptam de la cel careera vizat să nu se supere, sătrateze ca atare o asemeneamanieră de a atrage atenţia cuprivire la lucrurile care eu consid-eram că nu merg normal. Ar fiaberant ca eu să am o atitudineinconsecventă, iar eu să mă supărpe un fost coleg de presă carevine să mă înjure. Ba să măînjure! Singura dorinţă a mea arfi ca atunci când suntem înjuraţisă ne şi informăm, că poate obţininformaţii care ne susţin înjurătu-ra. Cred că ar fi bine să existe undialog şi mai solid între noi şijurnalişti şi de aceea prefectul aacceptat la un moment dat ideeamea pe care i-am propus-o, să seîntâlnească săptămânal, în cazulunor întâlniri informale, în caresă discute despre activitatea luidin săptămâna care s-a încheiat şiactivitatea pe care preconizeazăs-o desfăşoare în săptămâna careabia începe, aceste întâlniri avândloc luni, la sediul prefecturii.

A consemnat Anamaria

Nedelcoff

Dan Terteci, şeful CancelarieiPrefectului: ”Prefectul încă este

confundat cu primul secretar de partid”

Proverbul „frate-frate, dar brânzae pe bani” nu are aplicabilitate înValea Jiului mai ales când brânzae plătită din bani publici. Fraţiilucrează la acelaşi cabinet parla-mentar-unul deputat, celălalt anga-jat cu contract de colaborare, soţulşi soţia sunt în aceeaşi primărie,unul primar celălalt consilier per-sonal al primarului. Dacă în Gorj,edilul care şi-a angajat soţia estecercetat de ANI, în Hunedoaralucrurile par mai mult decât nor-male, criteriul angajărilor în sis-temul public fiind dictat de gradulde rubedenie.

Cei doi fii ai primarului din Lupenidau dovadă de o legătură familială

strânsă. Unul deputat, celălalt profesor laliceu şi mai apoi director de liceu au conlu-crat împreună, pe banii statului. Primul dinpostura de şef, celălalt din postura de sub-altern, mai exact angajat al cabinetului par-lamentar.

Actualul director al Colegiului deInformatică Carmen Sylva din Petroşani,Lucian Resmeriţă, a fost în mandatul trecut2008-2012 consilier la cabinetul parlamen-tar al fratelui său Cristian Resmeriţă.

Relaţia contractuală este confirmată,printr-un răspuns remis Gazetei deDimineaţă de către Camera Deputaţilor.Potrivit acestui răspuns Marius LucianResmeriţă a fost colaborator cu contractcivil pe perioadă determinată în cadrulbiroului parlamentar al lui CristianResmeriţă. Mai exact profesorul de fizicăde la Liceul de Informatică a fost „angajat”la cabinetul fratelui său în perioada19.01.2009-19-12.2012.

Deputatul Cristian Resmeriţă a declaratmarţi, pentru Gazeta de Dimineaţă, căLucian Remeriţă nu a fost angajat al cabi-netului parlamentar.

„Nu a fost angajat. Un om care lucrează

trebuie să aibă carte de muncă. A avut con-tract de colaborare (Lucian Resmeriţă-n.r.)”, a declarat Cristian Remeriţă.

Deputatul a refuzat să spună cu ce exacts-a ocupat fratele lui în perioada în care aavut, potrivit Camerei Deputaţilor, contractcivil la cabinetul parlamentar.

„Nu comentez ceea ce lucrează cei dinjurul meu”, spune Cristian Resmeriţă.

Cristian Resmeriţă nu a precizat nicidacă fratele lui, Lucian, a fost remuneratpentru activitatea prestată în cadrul cabine-tului parlamentar, afirmând doar că per-soanele de la acest cabinet „au lucrat foartebine dovadă că au obţinut 70 la sută dinvoturi”.

Colaborator cu contract civil de muncăînseamnă implicit venituri, adică LucianResmeriţă a luat bani pentru calitatea sa.

Potrivit Legii nr. 96/2006 – Legeprivind Statutul deputaţilor şi al senatorilor– art. 38, alin.(6) “ Angajarea personaluluibirourilor parlamentare ale deputaţilor şisenatorilor se face prin încheierea unuicontract de muncă pe durată determinatăsau a unui contract civil. În cazul angajăriipe baza unui contract de muncă pe duratădeterminată, încadrarea salariaţilor se faceprin ordin al secretarului general alCamerei Deputaţilor sau al Senatului, dupăcaz, la propunerea deputaţilor sau a senato-rilor în cauză, iar în cazul contractuluicivil, acesta se încheie între deputaţii sausenatorii în cauză şi persoana fizică.”

Puţin mai la vest de Lupeni, la Uricani,primarul Dănuţ Buhăescu o are ca şi con-silier personal pe propria soţie, AdrianaBuhăescu. Situaţia nu este de azi, de ieri, cide câţiva ani, Adriana Buhăescu ajungândconsilier personal al primarului după ceiniţial a fost poliţist comunitar în cadruladministraţiei locale condusă de Buhăescu.

„Rubedinismul” este o modă în statulromânesc. Administraţiile locale sunt sufo-cate de soţi-soţii, părinţi-copii, naşi şi fini,unchi şi mătuşi. Ilegalitatea în unele dintrecazuri dar şi imoralitatea în celelalte multenu a fost contestată de nimeni, iar moda s-a

perpetuat de la o guvernare la alta.În judeţul vecin, Gorj, primarul comunei

Albeni este cercetat de Agenţia Naţionalăde Integritate după ce s-a constatat căexistă un conflict de interese. Edilul şi-aangajat soţia ca şi consilier şi a semnat atâtdecizia de numire cât şi contractul demuncă: “La data de29.12.2008, CORNEA VIC-TORA AFRODITA CAR-MEN, soţia acestuia, a fostnumită în funcţia de consili-er în cadrul PrimărieiComunei Albeni. Atât dis-poziţia de numire în funcţie,cât şi contractul individualde muncă al acesteia, aufost semnate de CORNEAVICTORA DUMITRU, încalitatea sa de Primar alComunei Albeni. Folosulmaterial constă în veniturilesalariale obţinute de cătreCORNEA VICTORAAFRODITA CARMEN, înperioada deţinerii funcţieide consilier în cadrulPrimăriei Albeni(29.12.2008 – prezent).Astfel, au fost identificate

elemente în sensul încălcării legislaţieiprivind regimul juridic al conflictului deinterese în materie administrativă”, se aratăîn comunicatul ANI. Potrivit legislaţiei,primarul riscă eliberarea din funcţie însăare posibilitatea să conteste decizia ANI.

C l a u d i a N i c h i ţ e l e aI o a n a G e o r g e s c u

M i h a i R a d i cL u a n a N ă s t a s e

S o r i n S a n d a

Circuitul închis al banilor – Fratele deputatului Cristian Resmeriţă i-a fostconsilier personal în mandatul trecut

După ce anul trecut a tra-versat Carpaţii Meridionalide la est la vest pe jos, fos-tul campion al României laschi-alpinism, LucianClinciu, din Zărneşti, şi-a

propus să alerge întregarcul carpatic într-o lună.

„Startul va fi în data de 13aprilie 2013, dimineaţadevreme, din SarmisegetuzaRegia. Prima etapă va fi aler-

garea unei dis-tanţe aproxima-tive de 60 dekilometri până laAmpoiţa, poartaApusenilor.Lucian şi-a pro-pus să străbatăîntreg arculcarpatic într-olună, plus-minusdouă, trei zile, înalergare şi peschi de tură”, adeclarat AndreeaDan, soţia luiLucian Clinciu.Pe traseu, ceicare doresc să-lsusţină, pot aler-ga alături de el,atât cât le permitpicioarele şi tim-pul. „Cine vrea

să-l susţină, poate alerga peanumite porţiuni alături de el,ca să-l susţină şi să-i ţină deurât”, spune Andreea Dan.

De ce a ales un astfel detraseu? „În acest proiect,

Lucian aleargă pentru a atrageatenţia asupra numeroaselordestinaţii eco-turistice dinRomânia, pentru o viaţă petre-cută aproape de natură şi pentruplăcerea de a descoperi încă o

dată frumuseţea ţării noastre,pentru a fi luat exemplu şi aîncuraja alţi pasionaţi în a-şiurma visele”, precizeazăAndreea Dan.

Anamaria Nedelcoff

Arcul carpatic, în alergareş i pe sc h i de t u rã

LLuucciiaann CClliinncciiuu

transilvania impact, nr. 11

Documents