TRANSILVANIA - model iie Sibiu

Camasa cu platca se considera ca fiind derivata din camasa de tip T, dat fiind ca manecile se adauga din laterale, nu se aduna in jurul gatului, de-odata cu stanii, ca la camasa incretita.La noi a aparut mai recent si s-a purtat acolo unde s-a purtat si camasa dreapta. In secolul 19 s-a raspandit in 2 zone diagonal opuse alte tarii, in 2 forme diferite; la NV (Maramures & Oas) si "la sud", pe vaile si luncile marilor rauri: pe valea Dunarii; Dolj-Romanati, Olt (si un pic in sus pe Valea Oltului), Teleorman, Vlasca, Ialomita si Calarasi, Constanta mai mult ca Tulcea (Delta a ramas mai izolata) ... apoi in sus, Braila, Covurlui (Galati) chiar urcand pe Valea Prutului spre Tutova. Fireste, s-a purtat si la sudul Basarabiei & Bugeac.Comparand cele 2 variante, insistam pe deosebiri, enumerate precis in schemele de croiala.Camasile cu platca de la sud primesc "semnele cusute" mult mai liber decat camasile incretite, totusi urmaresc niste principii. Pe platca, ornamentele se aseaza fie simetric, pe umeri (ca in Dobrogea si sudul Basarabiei), fie se aliniaza frumos pe marginile ei. In Olt si Teleorman apar chiar variante in care platca este din dantela. Comparand cu camasa cu altita, platca primeste atentie tot cam ca altitele. Pe maneci, broderiile dubleaza imbinarile intre foile de panza, deci stanga si dreapta cheitelor. In acest fel ele seamana cu raurile camasilor incretite. Sunt exceptii, sunt mai rare cazurile in care raurile imbogatesc toata maneca. E o chestiune de fala nu de rost.In camasile de la NV, munca si priceperea se investeste in cutele de tot felul care incretesc manecile pentru a putea fi prinse de platca. Mansetele sunt bogate iar platca este si ea decorata cu simboluri marunte, fine, discrete. Camasa de NV mizeaza mai mult pe jocurile de lumina si umbra, pe volumul faldurilor. Atentie mare !!! Platca trebuie sa fie mai serioasa, sa coboare si pe piept, pentru ca manecile se prind numai de ea si nu si de stani !!! Daca platca e micuta, camasa va fi incomoda, tare greu de purtat. Cred ca nu sunt singura care am imbracat asa o camasa si am ramas prizoniera in ea, ca intr-o camasa de forta. Trebuie sa va masurati cu atentie.Ambele camasi primesc semne cusute si la gura camasii, care poate fi si de forma rotunda dar si dreptunghiulara.Ambele camasi consuma mai multa panza, anume cca 150% fata de o camasa incretita la gat. O estimare pentru mine, ca exemplu: (174 cm, 52 kg, bust 87 cm), pe o panza ca iesita din stative, deci cu latime de cca 50 cm, am nevoie de 3 m pentru o camasa incretita si am nevoie de 4,5 m pentru o camasa cu platca.De ce? Avem 4 stani pentru trup in loc de 3. Avem nevoie de 4 bucati pentru maneci, in loc de 2. deci 3 bucati de panza in plus. ... platca sa zicem ca se echilibreaza cu altitele, iar pavele sunt comune.IMPORTANT nu m-am grabit cu croiala pentru aceasta camasa pentru ca ma chinuie un gand si o intrebare. La care nu am cum sa primesc raspuns, dar cumva, simt ca e bine: camasile drepte au fost folosite in toata tara, inclusiv de catre femei, de purtat de zi cu zi. Pentru Sarbatoare, femeile din unele zone au avut camasa cu altita, altele au avut camasa cu platca. Prin toata atentia pe care o primeste platca, ea nu pare a fi o simpla camasa dreapta. Atentia ramane in zona umerilor.Deci: pana una-alta, sfatuiesc toate doamnele din zona de sud care sufera pentru ca nu gasesc camasi incretite in zonele lor sa mediteze putin la camasa cu platca. Toata munca din altita sa o redistribuie altfel. Nu va fi fix acelasi lucru, nu le putem suprapune, dar fala maxima tot va fi !

> schemele le-am desenat dupa cartea Doamnei Hedvig-Maria Formagiu, cu mici ajustari.

In PRINCIPIU:ornamentele pe o camasa dreapta urmeaza liniile principale de croiala.Sa nu uitam ca inainte, panza tesuta in stative era un val cu latime aprox. 45 50 cm si toate camasile trebuiau croite tinand cont de aceasta conditionare. Pentru a largi o camasa la trup sau la maneci, se adaugau clini. De multe ori (in functie de silueta) manecile, stanii, nu se puteau face dintr-o singura latime de panza. Totodata special se croiau camasi largi, cu maneci largi, somptuaose, pentru a da volum siluetei, pentru a arata faptul ca ai panza, ca iti permiti.Toate bucatile de panza (mai putin cele care nu sunt vizibile verticalele de la poale, daca sunt acoperite complet de fota) se finiseaza la margini cu tiv cu gaurele.Apoi ele se incheie intre ele cu "cheite".Motivele / ornamentele cusute se plaseaza mai mult sau mai putin distantate de tivurile cu gaurele. De cele mai multe ori dublate la umeri, adica si de o parte si de alta a imbinarii. La maneci si la poale se cos o singura data, insa pe partea opusa, tivul cu gaurele se imbogateste cu bibiluri: dantela, coltisori cu sau fara margele. Gura camasii este si ea impodobitaCamasi drepte s-au purtat in Dobrogea, in Campia Dunarii, Baragan, sudul Basarabiei.Camasile incretite la gat nu le excludeau sub nici o forma pe cele drepte.Pentru 1 camasa se folosea peste tot acelasi motiv, sau se combinau 2 motive diferite: unul mai fin si unul mai vizibil, mai puternic.

CAMASILE FEMEIESTINormal, in cazul femeilor, lucrurile sunt mai complicate. S-au folosit 2 principii de baza pentru croiala si fiecare dintre ele in mai multe variante.Principiul in "T", ca un fel de T-shirt, unde manecile se ataseaza la stan perpendicular acest tip de croiala este universal valabil, raspandit peste tot in lume, considerat a fi cel mai vechi tocmai datorita raspandirii lui.Si...s-a folosit si croiala de tip "carpatic", unde pieptul, spatele si cele 2 maneci erau stranse in jurul gatului, incretite.Un tip ce croiala nu il exclude pe celalalt; eu locuiesc in zona etnografica Ilfov. Daca traiam acum 200 de ani, as fi avut cateva camasi de tip "T" pentru zilele de lucru, o camasa incretita (triunghi portocaliu) pentru duminca la biserica si o camasa cu altita ca element de croiala (triunghi visiniu) pentru Sarbatorile mari.

Este iia de tip carpatic, incretita la gat, 100% romaneasca si trebuie sa ne mandrim cu ea?O sa-mi dau si eu cu parerea, dat fiind ca multi au facut-o deja.1) eu una nu ma pot mandri decat cu ce-am realizat eu; cu ce-am lucrat eu, cu munca mea; nu am nici un merit pentru ce-au realizat bunicile si strabunicile mele, nicidecum ale altora. A, ca le admir si ca le respect asta da, cat pot eu de mult. Pe de alta parte, cunosc putin si despre portul femeilor din neamurile vecine. Si ele au vrut sa fie frumoase, frumos imbracate, ca femeile de pretutindeni. Si ele au muncit la fel de mult la camasile lor. Daca admiri sincer arta traditionala, nu te poti opri la granite. Atunci ce face diferenta? De ce nu desenez camasi bulgaresti sau rusesti? Pentru ca prioritatea si raspunderea o avem mai intai fata de camasile noastre; cand iile romanesti vor fi la adapost de uitare si distrugere, atunci da, voi ajuta pe oricine altcineva intr-un demers asemanator.Fiecare tip de camasa care se pierde, fiecare prajitura care nu se mai gateste, fiecare dialect care dispare lasa lumea noastra mai saraca.

2) vom gasi camasi incretite si in tarile vecine; sa nu uitam ca muntii Carpati nu sunt doar in granitele actuale ale Romaniei; sa nu uitam ca granitele de acum sunt mult prea recente ca sa spuna ceva in domeniul portului traditional; sa nu uitam ca numerosi romani traiesc in afara granitelor de azi si sa nu uitam ca romancele, cand au plecat, si-au luat iile cu ele.Si inca o fac. Dovada? Pe 24 iunie 2013 ii in cel putin 50 de tari.Multe camasi au creturi, falduri si poate nu recunoastem tipul de croiala si varianta respectiva. Nu-i nimic, inca ne putem orienta dupa alte aspecte: compozitia (dispunerea ornamentelor), dimensiunea cusaturilor si nu in ultimul rand, cromatica.Cromatica romaneasca veche, autentica, se baza pe diferite nuante de negru, brun, rosu si verde potolit, visiniu. Si ocru, galben sau alb pentru incret. Popoarele din jur au preferat culorile tari si alaturari contrastante, nuante de "rosu piperat", albastru si verde.

Marea majoritate a modelelor de ii pe care le-am desenat fac parte din varianta "camasa cu altita ca element de croiala" care e cam 100% romaneasca (si nu e singura).Sper ca pana la sfarsitul verii sa reusesc sa desenez si modele pentru camasi de Vrancea, cu maneca rasucita, foarte spectaculoase, iesite din uz de mai bine de 100 de ani (triunghi magenta).Cu linie rosie punctata am reprezentat locul unde se imbina (cu cheite sau nu) bucatile de panza. Voi reveni cu detalii despre croiala si despre plasarea ornamentelor.>>> desenul l-am facut dupa schemele din cartea Doamnei HEDVIG-MARIA FORMAGIU