transilvania - oferta turistica

8/13/2019 Transilvania - Oferta Turistica

1/54

COLEGIUL TEHNIC ION CREANGA TG NEAM

PROIECT PENTRU EXAMENUL DECERTIFICAREA COMPETENTELOR

PROFESIONALE NIVEL IIICalificare profesionala:Tehnician in turism

Indrumator ro!"#t$Pro%&NICULESCU EUGENIA

Cand!dat$NISTOR ANDREEA

2010

1


2/54

Cuprins:

2


3/54

ARGUMENT...

CAPITOLUL I-TRANSILVANIA-PREZENTARE GENERALA...

1.1 NOTIUNI GENERALE..

1.2 PREZENTAREA REGIUNII.

1.3 POTENTIALUL TURISTIC NATURAL.

1.3.1 RELIEF

1.3.2 CLIMA.

1.3.3 FAUNA SI FLORA.

1.3.4 RETEAUA HIDROGRAFICA..

1.3.5 REZERVATII SI MONUMENTE ALE NATURII.

1.3.6 PARCURI NATIONALE DIN REGIUNE...

1.3.7 FACTORI ALNEARI..

1.4 POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC...

1.4.1 POTENTIALUL SOCIO-DEMOGRAFIC..

1.4.2 POTENTIALUL TURISTIC AL ASEZARILOR URANE..

1.4.3 POTENTIALUL TURISTIC AL SPATIULUI RURAL.

1.4.4 POTENTIALUL TURISTIC AL VESTIGIILOR

ARHEOLOGICE.

1.4.5 POTENTIALUL TURISTIC CULTURAL...

1.4.6 POTENTIALUL TURISTIC AL ARTEI SI TRADITIEI

POPULARE..

CAPITOLUL II-ANALIZA S!OT A ZONEI TRANSILVANIA.

2.1 POZITIONAREA IN TERITORIU-DESCRI GENERALA A

ZONEI...

2.2 DEZVOLTARE ECONOMICA....

2.3 POPULATIE" RESURSE UMANE SI FORTA DE MUNCA.

2.4 AGRICULTURA.

2.5 SITUATIA MEDIULUI.

5

6

6

#

1010

11

12

14

16

16

1$

1#

1#

20

27

2$

30

31

34

40

3435

37

37

3$

3


4/54

CAPITOLUL III-ITINERAR TEMATIC..

ILIOGRAFIE

ANE%E....

40

50

51

Argument

Incepend cu a doua jumatate a secolul al xx lea, turismul a devenit una dintre cele

mai complexe ramuri economice din lume, in derularea sa fiind implicata intreaga societate.

In acelasi timp turismul reflecta intreaga societate si poate fi considerata un adevarat

barometru al acestuia. Turismul valorifica superior potentialul natural si antropic al unei tari

sau zone imbunatatindu-le continuu, satisfacand multiple motivatii umane.

Zona Transilvaniei include partea centrala a omaniei desfasurata intre ramurile

!arpatilor, se caracterizeaza printr-o dotare cotespunzatoare mai ales in orase, dar si aparitia

unor localitati turistice in cadrul depresiunii "ibiu, #agaras sau aealul $istrita-!luj unde

agraturisnul se dezvolta. In cadrul acestei regiuni se disting 3 regiuni turistice cu caracter

complex in cadrul carora sunt axe centre turistice. In jurul unora %!luj-&apoca, Targu 'ures,

"ibiu, (lba-Iulia etc) s-au individualizat mai multe zone nu numai ca potential ci si ca

ansamblu de activitate specifice care bucura de dotari si servicii corespunzatoare.

Turismul reprezinta un fenomen economico-social propriu zis civilizatiei moderne,

puternic ancorat in viata societatii si, ca atare aflat intr-o relatie de interconditionalitate cu

aceasta. (stfel, tendintele inregistrate in evolutia economiei mondiale, atat cele pozitive

exprimate de sporirea productiei si, pe baza, a prosperitatii generale, de itensificare asc*imbarilor internationale si largirea coperarii dintre state cat si cele negative precum crizele

sau perioadele de recesiune economica.

+ornind de la premisa, ca turismul se refera, in esenta, la calatoriile oamenilor in

afara resedintei obisnuite, definirea continutului acestuia adice in discutie aspecte cum sunt

scopul calatoriei, durata si distanta deplasarii, precum si caracteristicile subiectului calatoriei,


5/54

respectiv ale turismului. !a urmare, cele mai multe dintre tudiile consacrate acestui domeniu

opereza cu analiza intercorelata a categoriilor de ,,turism si ,,turist.

1.2 P&'(')*+&'+ R',)

egiunea de dezvoltare T(&"I/0(&I( este asezata in centrul omaniei, in

interiorul marii curburi a 'untilor !arpati, pe cursurile superioare si mijlocii ale 'uresului si

ltului fiind cuprinsa intre meridianele 22 o si 24 o25 longitudine estica si paralele

6o23 si 5o12 latitudine nordica.

egiunea Transilvanieieste formata din judetele (lba, $rasov, !ovasna, 7arg*ita,

'ures si "ibiu si are o suprafata totala de 388, 9m 2 , ceea ce reprezinta 1,31: din

suprafata tarii.

!a suprafata, depaseste unele tari europene cum ar fi (lbania, /uxemburgul,

'acedonia, "lovenia si epublica 'oldova.

In nord se invecineaza cu regiunea 4 &ord-0est, la nord-est cu regiunea 1 &ord-;st, la

est cu regiunea 2 "ud-;st, la sud cu regiunea 3 "ud si regiunea "ud-0est, la vest cu

regiunea 6 0est.

+otrivit organizarii administrativ-teritoriale a tarii in cadrul regiunii Transilvania se

gasesc 4 judete, 6 de orase, din care 1 municipii si 333 de comune cu 1


6/54

1.3 Pot"nt!a'u' tur!(t!# natura'

1.3.1 R'/'/

elieful este foarte variat, predominant muntos, cu ridicat potential turistic si de

dezvoltare a zoote*niei dar si cu suprafete intinse de platou si lunca propice culturilor

agricole.

/ipsit de campii propriu-zise, cuprinde parti insemnate din cele trei ramuri ale

!arpatilor omanesti, zona colinara a +odisului Transilvaniei si depresiunile din zona de

contact intre zona colinara si cea montana.

Zona montana se intinde pe aproximativ 5: din suprafata egiunii !entru, ocupand

partile de est, sud si vest ale regiunii. /a limita egiunii !entru cu egiunea "ud, se gasesc

cele mai inalte varfuri din omania 'oldoveanu %26 m) si &egoiu %2636 m), ambele

situate in masivul #agaras, numeroase alte varfuri din !arpatii 'eridionali depasind

inaltimea de 2 m. =atorita inaltimii, masivitatii pronuntate, peisajului de creste stancoase

si caldari glaciare, !arpatii 'eridionali au fost numiti >(lpii Transilvaniei> %;mmanuel de

'artonne, 185).

In estul regiunii >!;&T?> se inalta culmile 'untilor @iurgeului %16m),

7asmasului %1583 m) si !iucului %18 m), despartiti de masivele vulcanice ale @*urg*iului,

prin depresiunile @iurgeului si !iucului.

'untii 7arg*ita, &emira, 0rancei, $uzaului, $odoc si $araolt, aflati in zona de

curbura a !arpatilor, coboara treptat, prin intermediul piemonturilor, spre sesurile cu forme

domoale ale depresiunilor $rasovului si $araoltului.

4
http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://farm4.static.flickr.com/3250/2653358170_fbc7d1bb35_o.jpg&imgrefurl=http://www.catastrofe-naturale.ro/relieful-romaniei/&usg=__rUXtJrNYhMzKz10jDKpfLEdwbmQ=&h=249&w=378&sz=35&hl=ro&start=8&sig2=xDoRD9J_TQ8e6VCrDvTA4g&um=1&tbnid=K6XZ4C_tIxT_vM:&tbnh=80&tbnw=122&prev=/images%3Fq%3Drelieful%2Btransilvania%26hl%3Dro%26rlz%3D1W1GPEA_en%26sa%3DN%26um%3D1&ei=mwrbSfjTKtSw-AaD3a2PCA


7/54

+e latura sudica, pasul de culme +redeal separa masivele mai scunde +iatra 'are si

!iucas %15-186 m), de 'untii $ucegi %265m). "pre nordul $ucegilor intalnim coasta

calcaroasa a +ietrii !raiului si 'untii +ersani, care separa depresiunea #agarasului de

depresiunea $rasovului.

/antul muntos se continua cu 'untii #agaras, care sunt cei mai inalti munti din tara

%peste 26 m), despartiti de pasul Turnul osu, de pe valea ltului, de 'untii !indrelului,

/otrului si "ureanu, care au suprafete plane, usor valurite, cu altitudini maxime de peste 22

m %0f. !indrelul 226, 0f. "teflesti 22, 0f. lui +atru 213 m). Zona depresionara de la

poalele ramurii muntoase, cuprinde depresiunile de contact ale "ibiului si "ecasului care se

caracterizeaza prin conditii naturale favorabile asezarilor omenesti si culturilor agricole.

In partea vestica a regiunii, culoarul 'uresului delimiteaza culmile nordice ale

"urianului de o zona mai joasa a 'untilor (puseni reprezentati de extremitatea estica a

'untilor 'etaliferi, apoi a $i*orului si 'untele 'are. 'untii Trascaului, care reprezinta

partea estica a (pusenilor sunt munti calcarosi cu fenomene endo si exocarstice. =epresiunile

intramontane Zlatna, (brud, !impeni si Trascau sunt vec*i vetre ale asezarilor omenesti.

/atura nordica cuprinde parti din campia inalta a Transilvaniei ce constituie o zona

agricola foarte importanta, cat si culmile vulcanice ale !alimanului %inaltimea maxima este

+ietrosu-212 m).

+artea de mijloc a regiunii Transilvania este ocupata de +odisul Transilvaniei cusubdiviziunile +odisul "ecaselor, Tarnavelor si 7artibaciului marginite la est de "ubcarpatii

Transilvaniei.

1.3.2C/+

!lima este temperat continentala si inregistreaza diferentieri specifice celor trei

tipuri majore de relief in functie de etajarea altitudinala si de existenta zonelor construite.

Iernile sunt reci si geroase in regiunile montane iar verile sunt calduroase in zona de ses.

Temperaturile medii anuale au valori de A2,-3 B ! in zona inalta %peste2m) si 1 B

!, B ! in zona montana impadurita, iar in depresiuni 6 B !, 8 B !.

Temperaturile medii anuale ale lunii celei mai friguroase %ianuarie) sunt de -1 B !,

-11 B ! in zona alpina, -6 B !, -< B ! in zona muntoasa si -3 B !, -6 B ! in depresiuni.

5


8/54


9/54

%+aeonia tenuifolia). In tinovul 'o*os %jud. 7ag*ita) se afla rozmarinul argintiu %(ndromeda

polifolia) si roua cerului Aplanta insectivora %=rosera rotundifolia), iar in tinovul $orsaros

%"ancraieni) se gaseste musc*iul de tundra %'eesea *exastic*a) in cel mai sudic punct de

aparitie.

F+)+este bogata si diversa, interesanta din punct de vedere cinegetic, in cadrul

careia se regasesc aproape jumatate din fauna de mamifere a tarii si din acvifauna. !a specii

de mamifere, cele mai importante sunt capra neagra %upicapra rupicapra), ursul brun

%?rsus arctos), cerbul carpatin %!ervus elap*us), capriorul %!apreolus capreolus), marmota

%'armota marmota), lupul %!anis lupus), vulpea %0ulpes vulpes), liliacul mare %'Eotis

mEstis), liliacul pitic %+ipistrellus pipistrellus), rasul %/Enx lEnx), corbul %!orvus cerax),

cocosul de munte %Tetras mogalus), aDvila de munte %(Duila permanina), fluturasul de stanca

%Tic*edreana muraria) si mierla de piatra %'onticela saxatilis).

Fauna acvaticadin egiune este foarte diversa, specifica apelor de munte si a celor

colinare. In apele de munte traiesc urmatoarele specii de pesti p astravul de munte indigen

%"almo trutta fario), pastravul fantanel %"alvelinus fontinalis), pastravul curcubeu %"almo

irideus @ibbons), lipanul %T*Emallus t*Emallus), lostrita %7uc*o *uc*o).

/a limita intre apele de munte si de ses traiesc m oioaga %$arbus 'eridionalis

petenEi), boisteanul %+*ocsinus p*ocsinus), latita %(lburnoides bipunctatus).

1.3.4 R'*'++ &,&++

In zestrea naturala atractiva a egiuniiTransilvania, o pondere insemnata o ocupa

resursele de apa care se asociaza celorlalti factori la oferta recreativa a acestui teritoriu.

Importanta turistica a apelor deriva in special din posibilitatile multiple pe care le ofera celor

interesati, de refacere a sanatatii si de agrement.

;xploatarea turistica a resurselor de apa vizeaza apele subterane, retelele *idrografice,

lacurile si apele minerale si termale.

egiunea Transilvania este dominata de bazinele *idrografice ale raurilor 'ures si lt

si cu toate ca cele doua rauri au izvoarele in aceiasi zona %'.7asmasu 'are) ele au trasee

total diferite.

8


10/54

'uresul, dupa ce dreneaza depresiunea @iurgeu pe circa 569m, traverseaza apoi

lantul vulcanic al '-tilor !alimani-@urg*iu, pe care-i separa prin defileul Toplita-=eda

%69m), strabate in continuare +odisul Transilvaniei si dupa ce desparte '-tii "ureanu de '-

tii Trascau paraseste teritoriul regiunii indreptandu-se spre vest. %/a (lba Iulia are un debit

mediu de 1 m 3 Cs). (fluentii principali sunt pe dreapta ostolita, /utul, !omlodul,

/udusul, (riesul, (iudul si (mpoiul, iar pe stanga @urg*iu, &iraj, Tirnavele, "ebes, +ianu si

!ugirul. Tarnava dreneaza centrul depresiunii Transilvaniei si se formeaza la $laj prin unirea

Tarnavei 'ici cu Tarnava 'are. !el mai important afluent al Tarnavei este 0isa.

ltul izvoraste de la 12


11/54

ce reprezinta 2.52: din suprafata egiunii. +e langa aceste arii naturale protejate exista si

alte arii naturale ce beneficiaza de un statut de protectie prin *otarari ale consiliilor judetene.

In egiunea Transilvania exista foarte numeroase rezervatii si monumente ale naturii,

zone naturale protejate de interes national. lista completa a acestora se gaseste in (nexa 1,

lista ce reda zonele declarate protejate prin legea nr. 6C4.3.2 privind aprobarea +lanului

de amenajare a teritoriului national.

=eclararea obiectivelor turistice naturale, drept rezervatii si monumente ale

naturii, se inscrie in eforturile de creare a unui sistem national de arii protejate, asigurandu-se

astfel conservarea resurselor naturale. (riile protejate sunt si cele mai eficiente mijloace

destinate conservarii biodiversitatii.

+resiunea exercitata asupra peisajului de activitatile recreative determina o

suprasolicitare a acestuia, care insa poate fi stavilita prin practicarea unui turism ecologic,

rational, care sa permita pastrarea identitatii mediului natural..

1.3.6P+&& )+*)+/' ) R',)'

P+&/ N+*)+/ ', , aflat partial pe teritoriul judetului $rasov, cu o suprafata totala

de 32.443 *a. In cadrul parcului exista rezervatia (bruptul-$ucsoiu, rezervatia (bruptul

+ra*ovean, rezervatia Ialomitei %'untii $atrana si !ocora), rezervatia Zanoaga %'untii

Zanoaga si !*eile Zanoaga 'are), rezervatia Turbaria /aptici, rezervatia $abele, rezervatiamu, rezervatia 0ama "trunga-rezervatie paleontologica.

+arcul &atural +iatra !raiului, aflat pe teritoriul judetelor $rasov si (rges, cu o

suprafata totala de 1.


12/54

P+&/ )+*&+/ F+,+&+, +odragu-"uru -48


13/54

7arg*ita $aile 7omorod, $orsec, 7arg*ita-$ai, Izvorul 'uresului, /acu osu si +raid, doua

statiuni in judetul "ibiu $azna si +altinis.

1.4 P*')*+// *&* +)*&9

egiunea Transilvania beneficiaza de un valoros patrimoniu turistic antropic,

reprezentat prin numeroase monumente istorice, de ar*itectura si arta, edificii religioase,

muzee si case memoriale, ar*itectura si creatie te*nica populara, manifestari populare

traditionale, etnografie si traditie orala, importante institutii culturale si de stiinta,

personalitati locale, traditii culturale ale minoritatilor. !ompozitia etnica eterogena a

egiunii si-a pus amprenta asupra diversitatii culturale a acesteia. ;terogenitatea etnica

reprezinta unul dintre atuurile egiunii, care o individualizeaza fata de celelalte regiuni.

1.4.1 P*')*+// -',&+

+otentialul socio-demografic influenteaza fenomenul turistic prin resursele umane

care sunt antrenate, fie in activitati de prestari servicii, fie ca turisti consumatori de produse

turistice specifice acestui teritoriu.

!irculatia turistica variaza si in functie de dinamica populatiei si structura acesteia pevarste, profesii, medii, etc. =in punct de vedere turistic, intereseaza mai mult structura pe

varste a populatiei, grupa de varsta 16-46 ani este cea mai importanta ca pondere pentru

turism, manifestand, comparativ cu alte categorii, receptivitate mai mare fata de aceasta

activitate.

+opulatia egiunii Transilvania la recensamantul din 22 era de 2.621.56

locuitori, cu 4.5: mai putin fata de populatia inregistrata la recensamantul din 1882, scadere

explicabila prin miscarea migratorie si sporul natural negativ inregistrat dupa 188. (ceasta

tendinta negativa este similara proceselor demografice din tarile dezvoltate. =ensitatea

populatiei a scazut fata de nivelul anului 1882, in 22 fiind de 5 locC9m 2 , sub nivelul

national de 81 locC9m 2 . +onderea populatiei urbane este in scadere usoara fata de 1882,

13


14/54

6 din tara noastra. In totalitate, cetatea

se impune ca cel mai semnificativ ansamblu de

plastica figurativa baroca din Transilvania.!atedrala romano-catolica %sec. al III-lea) este cel mai vec*i si mai valoros monument de

ar*itectura din Transilvania. (laturi se afla !atedrala eantregirii, construita in anii 1821-

1822, simbolizand ideea de unitate a poporului roman. (lte obiective importante $iblioteca

documentara J$att*Eaneum, +alatul +rinciar, 'uzeul ?nirii, "ala ?nirii.

'unicipiul $laj , centru al spiritualitatii romanesti, leagan al "colii (rdelene, cu

obiectivele turistice fostul palat episcopal, sec. 0I-0III, cel mai vec*i monument al

orasului, !atedrala "fanta-Treime, construita din initiativa lui Ion Inocentiu 'icu-Klein,!ampul /ibertatii.

'unicipiul (iud- cel mai important

obiectiv este cetatea (iudului, un complex de

ar*itectura medievala ce cuprinde mai multe

1


15/54

edificii %doua edificii de cult si patru edificii laice din sec. 0II-0III ce apartin cultului

reformat calvin).

"ebes, cu biserica evang*elica A "ebes, cu cel mai inalt altar din Transilvania, !etatea

"ebesului a fost construita la sfarsitul secolului al I0-lea si inceputul secolului al 0-lea.

In )ud"tu' +ra(o,:

'unicipiul $rasov este situat la poalele masivului Tampa, prezinta un interes

turistic deosebit !etatea $rasovului %1386) din care se mai pastreaza $astionul fierarilor,

+oarta ;caterina, $astionul Tesatorilor %constructie unica in tara), $astionul #ierarilor,

$astionul #rang*ierilor, cel al +ostavarilor si trei turnuri cu pulbere, Turnul (lb si Turnul

&egru. +rintre obiectivele cele mai cunoscute ale $rasovului numim +iata "fatului %centru si

targ al vec*iului $rasov), !asa "fatului %18), !artierul "c*ei %cea mai vec*e asezare ce

poarta insemnele ar*itecturii urbane romanesti,

considerat rezervatie ar*itecturala), +oarta "c*ei,

$iserica &eagra %13


16/54

inconjurat de cateva terase decorate cu statuete si vase ornamentale. (r*itectii au folosit mult

lemn in interiorul si exteriorul castelului dandu-i o calitate deosebita. !astelul +eles este un

punct de atractie pentru orice turist care viziteaza omania, facandu-l sa nu se lase un

coltisor fara sa fie pozat.

Biserica Neagra%13


17/54

gimnastica medicala, discoteci, baruri si restaurante etc. !azarea este asigurata in buna parte

in *oteluri de lux sau de categoria (, in vile sau cabane.

+lecand din statiunea +oiana $rasov se poate ajunge la cabanele de pe +ostavarul

%1.42 m) si !ristianu 'are %1.5 m), precum si la

cetatea taraneasca a isnovului %secolele I0-0II),

aflata la 1 9m distantaH pot fi organizate excursii la

monumente istorice si de arta din orasul $rasov

% turnurile si bastioanele vec*ilor fortificatii ale orasului

%secolul 0)H $iserica "f. $artolomeu, in stil gotic

timpuriu %secolul III)H $iserica &eagra, construita in

stil gotic, intre anii 13curti> ale

breslelor, niste stradute inguste ce grupau ateliere mestesugaresti. !entrul orasului constituie

un ansamblu de monumente istorice si ar*itecturale medievale.

In )ud"tu' Har-.!ta$

M'&&'+ C" resedinta a judetului 7arg*ita, este situata pe terasele ltului, la

poalele 'untelui "umuleu 'are %133 m). biectivele turistice cele mai importante sunt

!etatea feudala 'i9M cu patru turnuri si un sant de aparare %1423-1431 in stil

neorenascentist)-sediu al 'uzeului "ecuiesc al !iucului. In curtea interioara a cetatii se tin

concertele din cadrul #estivalului 'uzicii 0ec*i. (lte obiective importante sunt biserica de15


18/54

rit catolic %156


19/54

oase, dupa luxatii si entorse), pentru8/ +/' *'/ )'& 9'&'& %pareze usoare,

sec*ele ale poliomielitei, polinevrite), */8&+& ')&)' %*ipotiroidie, urmare unui

tratament endocrinologic), 8/ +&+/+&'%ulceratii, acrocianoza).

C'*+*'+ ''+/+ ) T+&, M&'-!onstruitQ

Rn secolul al 0II-lea, cetatea medievalQ a fost ridicatQ Rn

locul castelului-cetate de odinioarQ al voievodului

transilvQnean $Pt*ori IstvPn din 182, distrus Rn anul 141 de

invazia turco-tQtarQ. ?n an mai tFrziu au fost Rncepute

lucrQrile de reconstrucSie. (u fost ridicate 5 bastioane, din

care 6 construite de bresle.$astioanele cizmarilor, blQnarilor

i lQcQtuilor, dogarilor, croitorilor, mQcelarilor, a lui $Pt*orE i bastionul de poartQ au fost

legate Rntre ele de ziduri de 1m RnQlSime. !etatea a mai fost RnconjuratQ de un anS de 1

metri lQSime i < de adFncime, astupat la Rnceputul secolului a -lea. Ln incinta cetQSii au

existat diferite clQdiri, care au fost demolate Rn anul 1842, pentru realizarea unui parc de

distracSii. $iserica eformatQ a rQmas intactQ.

I) :'*/ S8;"tatiunea "ovata este o *+*)' 8+/)'/+*'&+ '()

9'&+)')*. 'entionata in anul 1686 ca fiind un loc >tamaduitor> este declarata statiune

balneara doar in 1


20/54

'anastirea ?rsulinelor, $iserica ?rsulinelor, $iserica si 'anastirea #ranciscana, $iserica

eformata, !asa cu cariatide %'icul +alat), !atedrala rtodoxa J"f. Treime, $aia populara

&eptu n, etc.

S!-.!(oara m"d!",a'a

"ig*isoara, oras aflat pe cursul raului Tarnava-'are,

numita si +erla Transilvaniei, este considerata cea mai

frumoasa cetate medievala locuita din ;uropa. "ig*isoara a

fost unul din centrele urbane prestigioase din Transilvania,

avand importanta economica, comerciala, culturala si politica.

"ig*isoara a fost fondata de mestesugari si comercianti sasi,

centrul istoric a pastrat intr-o maniera exemplara caracteristicile unui mic oras medieval

fortificat care a avut de-a lungul catorva secole un rol strategic si comercial notabil la granita

;uropei centrale. (stfel, vec*iul oras al

"ig*isoarei constituie o asezare reprezentativa

pentru civilizatia germana a colonistilor sasi din

Transilvania. !entrul istoric al "ig*isoarei are o

deosebita valoare datorita structurii sale

planimetrice si spatiale, fortificatiile pastrandu-se in proportie de 8:, comparativ cu altecentre urbane transilvanene "ibiu, $rasov-care pastreaza doar in parte structura fortificatiilor

medievale originale %"ibiu aproape 3:, $rasov 6:). ;ste inclus pe lista monumentelor

?&;"!.ras roman la origini, "ig*isoara este unul dintre cele mai mari orase me dievale

care exista in lume la ora actuala.

In )ud"tu' C'u)$

Grad!na *otan!#a C'u)/Nao#a

LnfiinSatQ Rn anul 182 de cQtre profesorul universitar (lexandru $orza, @rQdina$otanicQ se aflQ Rn partea de sud a oraului, la o altitudine de -1 m. +e suprataSa ei de

1 *a cresc peste 1 de plante, cei mai frumoi arbori i plante de pe toate continentele.

@rQdina este traversatQ de +FrFul Uiganilor. (ici s-a amenajat 'uzeul botanic cu 4.8 de

piese, i tot aici se gQsete i 7erbarul ?niversitQSii cu 436. coli de *erbar cu plante din

2


21/54

Rntrega lume. !omplexul din 4 sere adQpostete plante tropicale si subtropicale. @rQdina

romanQ, cunoscutQ i sub denumirea de grQdina lui +liniu, dominatQ de zeiSa romanQ !eres

care este RncadratQ de douQ sicrie descoperite Rn vec*iul ora roman &apoca. (ici se gQsesc

plantele carecreteau Rn oraele i satele romane.

+a!'" Som"("n!


22/54

"ituata la o altitudine de 32 m, statiunea dispune de o serie de piscine amenajate

pe locul unei vec*i exploatari de sare. (pa acestuia are o concentratie de pana la 26 gCl,

fiind indicata in special in tratarea afectiunilor reumatice.

MUNTELE +AISORII

;ste situat la


23/54

egiunea !entru cuprindea la sfFrsitul anului 2 un numar de 33 comune si 1


24/54

turistice vitipomicole, pastorale, sate care ofera posibilitati de practicare a sporturilor, sate

care sunt adiacente unor rezervatii naturale sau altor fenomene geomorfologice deosebite.

"piritul creator popular a ramas in unele zone rurale nealterat cu toate influentele

te*nologiilor moderne. Traditiile au continuat sa se perpetueze astfel ca, in unele zone ale

regiunii J!;&T?, mesterii populari continua sa teasa, sa brodeze, sa faca oale din lut, sa

picteze pe lemn sau pe sticla sau sa ciopleasca si sa daltuiasca in lemn.

1.4.4 P*')*+// *&* +/ '*,/& *&' +&*'*&+/'

+e teritoriul egiunii Transilvania se afla monumentele istorice si de ar*itectura

foarte variate stilistic, datand din perioade istorice diferite si reflectand cultura auto*tona, pe

cea mag*iara si germana, culturi care s-au influentat reciproc in aceasta zona. (cest mozaic

cultural se constituie intr-o atractie turistica importanta, care da o nota specifica egiunii.

+rezentam succint cele mai reprezentative monumente cu valoare istorica si ar*itecturala din

egiune

!ele mai semnificative monumente istorice si de ar*itectura din egiune sunt

!astelul $ranA$rasovH !etatea 0auban (lba Iulia, cetatile medievale de la $rasov, "ibiu,

"ig*isoara, "ebes, #agaras, Targu-'ures, $alvanEosH orasul $rasov cu principalele sale

obiective - $iserica &eagra care constituie o emblema %cel mai estic monument gotic al

;uropei), $iserica "f. $artolomeu, zidurile de incinta cu bastioanele Uesatorilor, #ierarilor,

Turnul &egru, Turnul (lb, +oarta "c*ei si +oarta ;caterinei. 'uzeul judetean de Istorie,'uzeul +rimei "coli omFnesti, 'uzeul de (rta, 'uzeul de etnografie si !asa 'uresenilorH

cetatea "ibiului cu cele mai importante monumente de ar*itectura pietele 7uet, piata 'ica,

!asa (rtelor, catedrala evang*elica-monument gotic, +iata 'areH !astelul /azar de la

/azarea A jud. 7arg*itaH atractii unice sunt monumentele ar*itecturale si istorice secuiesti,

bisericile fortificate si artizanatul din aceasta zona. 'uzeele de istorie, arta, etnografie,

bibliotecile documentare din "ibiu, Targu 'ures, $rasov, (lba Iulia adapostesc obiecte de

patrimoniu deosebit de interesante. serie de asezari satesti cu biserici fortificate se afla pe lista ?&;"! comuna

!alnic-jud. (lba, $iertan si comuna 0alea 0iilor in jud. "ibiu, "asc*iz in jud. 'ures,

comuna $unesti, sat 0iscri si comuna +rejmer in jud. $rasov si comuna =arjiu in jud.

7arg*ita. (ceste localitati au un as pect tipic A retele regulate de strazi, cu fatade compacte

2


25/54

alternFnd cu fatadele caselor avFnd ziduri imprejmuitoare inalte, grupate strFns in jurul

bisericii situate in mijloc, caracteristici ce contribuie la definirea profilului cultural al acestei

zone a ;uropei multietnice si multiculturale A ;uropa centrala. /ocalitatile aflate pe lista

+atrimoniului ?niversal ?&;"! exemplifica localitatile colonizate de sasii din

Transilvania, formand Jun tot unitar coerent cu valoare istorica, avFnd un ec*ilibru si un

caracter aparte.

In acelasi timp moduri de organizare a spatiului, cladiri si urme de activitati umane

care Rsi pun pecetea asupra Rmprejurimilor. $isericile fortificate, ca grup, sunt remarcabile

pentru ca se regasesc un numar mare de biserici fortificate Rntr-un perimetru restrFns. ;le

constituie o realizare ar*itecturala exceptionala datorita diversitatii si folosirii gamei de tipare

defensive din faza tFrzie a ;vului mediu europeanH in timp ce Rn vestul si sudul ;uropei,

anumite tipare defensive aplicate bisericilor sunt caracteristice, Rn exclusivitate, unor teritorii

sau tari, numai Rn Transilvania se pot regasi, intr-un spatiu restrans trei tipuri principale de

fortificatii biserica cu incinta fortificata %de exemplu +rejmer), biserica fortificata %de

exemplu "asc*iz) sau fortareata-biserica %de exemplu 0alea 0iilor, ca mostra de

complexitate).

$isericile au perpetuat elemente interioare pretioase altare, la +rejmer %datFnd

probabil din jurul anului 16), fragmente de pictura murala %=Frjiu), mobilier din secolul al

0I-lea %+rejmer, "asc*iz, 0alea 0iilor). (ceste asezari au pastrat pFna prin anii


26/54


27/54


28/54

bisericii a fost renovata intre anii 143


29/54

In (jun, gospodarii pun mana pe toate uneltele din curte, ca in anii urmatori sa le

poata folosi cu spor. &u este bine sa se aduca in casa bradul de !raciun inainte de 2

decembrie si sa se decoreze dupa 12. noaptea.

!u o zi inainte de craciun, satenii pun intr-o galeata cu apa o potcoava. +rimul va

bea gospodarul, care apoi o va da vitelor, astfel ca ele sa fie tari ca fierul.

In noaptea dintre (jun si !raciun se priveg*eaza. In timpul priveg*iului, pe mesa se

pune un colacel cu un cutit infipt in el. 'asa, asezata la ora 15., in (jun, trebuie sa ramana

intinsa toata noaptea, iar cine ara camin va lasa focul aprins in tot acest timp.

Cra#!unu' 'a Ora(t!" in statae *unedorene din zona rastie, vestea &asterii

=omnului in iesle sfenta este purtata pe ulite de ceata de caluseri colindatori in larma de

zurgalai, tropote si strigaturi. "unt fecioriin costume nationale cu camasa cusuta cu negru, in

motive sobre, pline de rafinament, si poale incretite, cu ciorapi de lina alba, stransi pe picior,

cojoc alb infundat, zurgalai, prinsi sub genunc*i de o banda cu ciucuri tricolori, lungi pina la

glezne, pe cap poarta caciula neagra de miel impodobita cu pana de fazan sau de paun, iar in

miina bita impodobita si ea cu panglici tricolore.

Co'!ndatu' #o!!'or

+racticile traditionale ale sarbatorilor de iarna mostenite din cele mai vec*i timpuri se

desfasoara si in prezent in forme deosebit de variate, implicand participarea intregii

colectivitati, inclusiv al copiilo. !raciunul concentreaza o seama de ritualuri si obiceiuri intrecare se remarca, in toata frumusetea si prosperitatea sa, colindatul copiil&.

P'u-u(oru'

?rarea cu plugul sau cu bu*aiul, +lugusorul cum i se spune in popor, este un

stravec*i obicei agrar prin excelenta, care se practica si aza, mai cu seama in 'oldova in

ajunul (nului &ou, in multe locuri, c*iar in ziua de (nul &ou, ceata de uratori formata din

doi pina la douazeci de flacai sau barbati insuratei de de curand, pleaca din casa in casa sa

ureze cu +lugusorul sau sa saiasca, cum se spune in 'oldova. Pa(t"'"

!ea mai mare, si cea mai importanata, mai sfanta si mai imbucuratoare sarbatoare de

peste an, este sarbatoarea +astelui, +astele sau invierea =omnului, deoarece in ziua

aceasta7ristos a inviat din morti cu moarte pe moarte calcand si celor din morminte viata

28


30/54


31/54

Ana'!1a S3OT

4&5 Po1!6!onar"a !n t"r!tor!u/d"(#r!"r"a -"n"ra'7 a 1on"!

PUNCTE TARI

&od importante de transport rutier datoritQ situQrii Rn centrul omFniei

0arietatea formelor de relief care permit practicarea multiplelor forme de turism

&umeroase obiective turistice castele, cetQSi, palate, conace

esurse naturale bogate

#lora i faunQ diversificatQ

ZonQ atractivQ din punct de vedere al investiSiilor

ZonQ cu potenSial industrial ridicat

PUNCTE SLAE

=atorita configuraSiei specifice a reliefului, accesul feroviar se realizeazQ Rn afara

principalelor trasee InfrastructurQ de turism slab dezvoltatQ, resursele Rn domeniu insuficient exploatate

&umeroase obiective turistice istorice, degradate

+otenSial industrial insuficient exploatat

eSea de comunicaSii electronice slab rQspFnditQ

eSea de distribuSie a apei potabile slab dezvoltatQ

eSea de colectare a apei uzate slab dezvoltatQ, Rn multe localitQSi inexistentQ ?nitQSi de asistenSQ socialQ insuficient modernizate, neconforme din punct de

vedere sanitar

"ervicii de sQnQtate insuficient asigurate Rn mediul rural

(sistenSa medicalQ de urgenSQ inegal rQspFnditQ teritorial

31


32/54

!entre familiale pentru copii instituSionalizaSi insuficiente, RngreunFnd astfel

integrarea acestora Rn societate

4&4 D"1,o'tar" "#onom!#7

PUNCTE TARI

eSea de bazQ a infrastructurii feroviare satisfQcQtoare

eSea bine reprezentatQ de drumuri publice traversatQ de principalele osele

europene %;65


33/54

;xistenSa infrastructurii sociale i educaSionale de bazQ Rn orae

$unQ reSea de pregQtire profesionalQ

+uternic centru universitar Rn TRrgu 'ure

&umeroase unitQSi educaSionale rQspFndite din punct de vedere teritorial

eSea de unitQSi sanitare Rn general bine rQspFnditQ teritorial

"pecialiti cu o foarte bunQ pregQtire profesionalQ

!entre medicale de referinSQ

PUNCTE SLAE

Infrastructura de transport local necorespunzQtoare

=ensitatea mare a satelor creeazQ probleme Rn ce privete infrastructura de

transport i utilitQSile acestora

/ipsa centurilor ocolitoare produce gFtuiri ale traficului Rn orae %TRrgu 'ure,

eg*in, "ig*ioara)

+ondere redusQ a drumurilor judeSene i comunale modernizate

=ensitate redusQ a drumurilor publice faSQ de media la nivel naSional

=isparitQSi Rntre numQrul de I''-uri RnfiinSate Rntre mediul urban i cel rural

ferta serviciilor de consultanSQ Rn domeniul afacerilor slab dezvoltate

%serviciilor de consultanSQ pentru elaborarea de studii de mar9eting, management de proiect,

analize financiare, etc.

&umQrul mic de I''-uri active Rn mediul rural si insuficienta dezvoltare a

acestora Rn sectorul serviciilor, Rn general

"ectorul cercetare-dezvoltare, transfer te*nologic si inovare slab dezvoltat /ipsa serviciilor de cercetare-dezvoltare, transfer te*nologic i inovare din

cadrul Rntreprinderilor economice

elaSiile de colaborare dintre cercetarea universitarQ i sectorul economic sunt

slab dezvoltate

33


34/54

InvestiSii reduse Rn te*nologie performantQ

=esfiinSarea unor unitQSi industriale tradiSionale i pierderea pieSelor pe acest

segment

"ubvalorificarea resurselor turistice din judeS

!alitatea scQzutQ a serviciilor Rn domeniul turistic /ipsa unor itinerarii turistice tematice care sQ valorifice potenSialul

naturalCantropic

=uratQ redusQ a ederii turitilor

?tilitQSi turistice nemodernizate i dotare te*nicQ necorespunzQtoare.

Indicele de utilizare a capacitQSilor turistice aflate Rn funcSiune este scQzut

;xistenSa unor unitQSi de cazare la standarde calitative necorespunzQtoare

/ipsa dotQrii unitQSilor de cazare cu ec*ipamente TI! %Te*nologia informaSiei

i comunicQrii)

/ipsa programelor i a resurselor financiare necesare protejQrii patrimoniuluiH

InvestiSii reduse Rn te*nologii de protecSie a mediului

"taSiuni turistice i balneo-climaterice care au nevoie de investiSii pentru

reabilitare

eSeaua unitQSilor de practicare a agroturismului insuficient dezvoltatQ

Infrastructura educaSionalQ i sanitarQ lipsete Rn unele zone rurale

/ipsa dotQrilor Rn sistemul educaSional i sanitar, cu preponderenSQ Rn mediul

rural

(cces limitat la infrastructura educaSionalQ i sanitarQ Rn unele localitQSi izolate

+robleme educaSionale la grupele de populaSie sQrace, Rn special rromi

&ecorelarea ofertei educaSionale cu nevoile de pe piaSa muncii

"ubfinanSarea unor unitQSi de RnvQSQmFnt, mai ales din mediul rural

=eficite i disparitQSi Rnregistrate Rn sistemul de sQnQtate mediul urban A mediul

rural

educerea numQrului de paturi la 1 locuitori Rn sistemul medical

3


35/54

&umQr mare de unitQSi sanitare care necesitQ reabilitarea clQdirilor, Rnnoirea

ec*ipamentelor existente i ac*iziSionarea de aparaturQ de RnaltQ performanSQ

!reterea numQrului de persoane asistate

'ediu construit degradat

InfrastructurQ edilitarQ Rnvec*itQ %alimentare cu apQ, canalizare, energie termicQ,gaz, colectare deeuri, etc)

/ipsa amenajQrilor urbane

(menajQri urbane necorespunzQtoare %spaSii de parcare, trotuare, spaSii publice,

parcuri, alte spaSii de recreere, iluminat, etc.)

/ipsa condiSiilor de acces Rn instituSii publice i mijloace de transport pentru

persoane cu *andicap

eSea de transport public local deficitar in unele centre urbane

&umeroase obiective istorice i culturale urbane Rn stare de degradare

36


36/54

It!n"rar t"mat!#

A,')*+ ' *&

&rX1X1

S*+&2&

"imbol I-1

I. =enumirea excursiei!ircuit in Transilvania perioada 1


37/54

12 Tva 18 :

!ota de promovare

,58 31,41

13 Total costuri 2,86 14.


38/54

!azare 7otel

!oroana

ZI?( a II a..18.4.1.etapa $istrita-=ej-!luj &apoca-!ampia Turzii-(lba Iulia

O8'*' (*+*' "ervicii asigurate

$aile cna =ej 'ic dejun est

!oroana

ezervatia &aturala !*eile Turzii !ina est !etate

@radina $otanica !luj !azare7otel !etate

ZI?( a III a 2.4.1etapa(lba Iulia-=eva-7ateg-rastie-"ibiu-'edias-#agaras-

$rasov

O8'*' (*+*' rasul "ibiu "ervicii asigurate

!etatea medievala =eva 'ic dejun est

!etate

!omplexul muzeal 7ateg !ina est !apitol

$iserica &eagra !azare 7otel !apitol

ZI?( a I0 a.21.4.1 etapa. $rasov-"ig*isoara-Tg 'ures-"ovataO8'*' (*+*'+oiana $rasov "ervicii asigurate

"ig*isoara medievala 'ic dejun est

!apitol

"tatiunea "ovata !ina "tatiunea

"ovata "alina de la +raid

!azareH "tatiunea "ovata

ZI?( a 0 a.22.4.1 etapa. "ovata-@*eorg*eni-!*eile $icazului-+ &eamt- Tg &eamt

O8'*' (*+*' 'uzeul &ational "ecuiesc

$iserica "f. +etru "ervicii asigurate

3


39/54

!*eile $icazului 'ic dejun "tatiunea

"ovata

+arcul ?rsilor + &eamt !ina

@(&IZ(T @?+ &istor (ndreea ";'&(T?(

@7I= (@;&TI; (ndrei $ianca

";'&(T?(.............................................

!&=?!(T (?T +opescu (lin

";'&(T?(.............................................

Intocmit,

(probat......................................................

rganizator turism &istor (ndreea

=ata........................

38


40/54

(@;&TI; =; T?I"'

?"? =;0IZ

+;TC+;"(&(

DECONTUL E%CURSIE

ItinerarTg &eamt-@. 7umorului-!ampulung 'oldovenesc- 0. =ornei-$istrita-=ej-!ampia

Turzii-(lba Iulia-=eva-7ateg-rastie-"ibiu-'edias-#agaras-$rasov-"ig*isoara-Tg 'ures-

"ovata-@*eorg*eni-!*eile $icazului- + &eamt- Tg &eamt

nr.turistiX1X1

+erioada1


41/54

=ata 22 iunie 21-4-1 (gent de turism $ogdan Ioan

?nitatea de turism (gentia "tar2turism

!omanda de transport auto nr 4

=in15. 4

!atre ". !. #/Z('+;T "../ Tg &eamt

1

"pecificatie !*eltuieliC documente"uma =ocument C numar C data

Transport autocar 2


42/54

0a rugam sa asigurati 1 autocare, pentru grupul !olegiul Te*nic Ion !reanga Tg &eamt simbol I-

1 tara omania , numar turistiX1X1

+rezenta autove*icul

Traseu de parcurs Km

=ata ra /ocul15.4


43/54

!&T(!T =; +;"T(I ";0I!II T?I"TI!;

&r.............din data de..........................

I. =I"+ZITII @;&;(/;

(rt.1 +rezentul contract de prestari servicii turistice inc*eiat in conformitate cu prevederile

art.< din 7@ nr. 613 C 188< si cap.II din T' nr 126 C 1883 referitoare la activitatea de

comercializare a serviciilor turistice, reprezinta acordul de vointa dintre agentul economic

prestator de servicii si turist si are ca obiect cumpararea unor servicii turistice de catre turist si

eliberarea documentelor de plata si a documentelor de calatorie de catre agentie.

I. +(TI/; !&T(!T(&T;

(rt. 2 ".!. T?" (!(=I(. /T= cu sediul in Tg. &eamt, str (leea Zimbrului nr 2, bloc

$11, "cara =, etaj 2 , apartament 4, inregistrata la eg. !omertului cu numarul G-25- 62C86,

!.#. -5842


44/54

(rt.3 =repturile si obligatiile agentului economic

3.1.(gentul economic poate inlocui *otelul sau mijlocul de transport initiale asigurand servicii

similare, informand T?I"T?/ inaitea inceperii programului turistic sau in timpul derularii

acestuia, acveasta neconstutuind motiv de anulare a excursiei.

3.2. In cazul in care agentul economic este nevoit sa modifice una din clauzele esentiale ale

contractului, acesta va informa T?I"T?/ cu minim doua zile inaintea inceperii excursiei.

3.3. in cazul in care, dupa data inceperii excursiei, o parte din serviciile prevazute in contract nu

poate fi realizata, agentul economic va oferi turistilor alternative fara costuri suplimentare in

scopul continuarii excursiei sau va restitui turistilor, daca este cazul,diferenta dintrecCv

serviciilor ac*itate si cCv serviciilor efectiv prestate, conform analizei de pret si a decontului

excursiei.

(rt. =repturile si obligatiile T?I"T?/?I

In cazul in care Turistul este informat de catre agentul economic, cu minim 5 zile inaintea inceperii

excursiei, de modificarea uneia dintre clauzele esentiale ale contractului, acesta are posibilitatea sa

opteze pentru

- rezilierea contractului, fara penalitati, restituirea sumelor ac*itate urmand a se face in decurs

de maximum de 5 zile

- aceptarea noilor conditii ale contractului, confirmand in scris acest lucru

- inlocuirea excursiei cu una de valoare ec*ivalenta, superioara sau inferioara, urmand a seregla diferentele de pret.

In cazul anularii de catre (gentul economic a excursiei ac*itate integral, T?I"T?/ poate solicita

despagubiri pentru neindeplinirea contractului, cu exceptia situatiei in care anularea se face ca

urmare a numarului mai mic de turisti decat minimul necesarH

Turistul are dreptul sa notifice in scris neindeplinirea sau indeplinirea partiala a clauzelor prezentului

contract, astfel conducatorului de grup, in momentul constatarii acestora sau agentului economic in

termen de 6 zile de la data inc*eierii programului turistic.Turistul este raspunzator pentru consecintele ce decurg din nerespectarea programului excursiei,

pierderea actelor de identitate%pasaport) sau a documentelor de calatorie.

"olicitari speciale ale turistului, la inc*eierea contractului si acceptate de (gentul economic.


45/54


46/54

asistenta prompta turistului aflat in dificultate.

(rt. 8. #orta majora exoneaza de raspundere partea care o invoca si probeaza.

(rt. 1. ;ventualele litigii survenita intre parti pe parcursul derularii prezentului contract se

vor

solution ape cale amiabila. In caz de nerezolvare amiabila a litigiilor, acestea vor fi solutionate

conform prevederilor legale in vigoare.

+rezentul contract este inc*eiat in 2 %doua) exemplare cu continut identic, pentru fiecare parte

contractanta.

(@;&T ;!&'I! T?I"T

+@('?/ =;T(/I(T (/ ;!?"I;I

>I*)'&+&/; Tg &eamt-@-7umorului-!ampulung 'oldovenesc-0 =ornei-$istrita-=ej-!luj

&apoca-!ampia Turzii-(lba Iulia-=eva-7ateg-rastie-"ibiu-'edias-#agaras-$rasov-"ig*isoara-Tg

'ures-"ovata-@*eorg*ieni- !*eile $icazului-+ &eamt-Tg &eamt % 1 9m ).

E%CURSIE TEMATICA TRANSPo-ramu' E8#ur(!"!/d"ta'!at

0!ua I$59&:;&4:5:

-


47/54

-18-183 formalitati de cazae la 7otel !oroana %$istrita)

-183-21 servirea cinei la est. !oroana

-21-22 program liber la dispozitia turistilor

-22-


48/54

0!ua IV$45&:;&4:5:

-


49/54

1. (nuarul turistic al omaniei, 'inisterul Turismului si !omisia &ationala pentru

"tatistica, $ucuresti 1886

2. &eacsu &icolae, !ernescu (ndreea, ;conomia Turismului. ;ditura ?ranus,

$ucuresti 22

3. Turismul omaniei, $revier statistic, !omisia &ationala pentru "tatistica, Institutul

&ational de "tatistica, $ucuresti 1888-22

. "tatistica in turism- &icoleta +alau, ;d. (lbastra.6. Turism mintan- @abriela Tigu, ;d. ?ranus, $ucuresti 22

4. @*idul turistic al omaniei- +ublirom (dvertising, editia 0I

5. +otentialul turistic romanesc-;ldorado al viitorului-Ion "tanescu, ;d. +aco 22.


50/54

6


51/54

61
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/8e/Statuie_Gradina_Botanica_Cluj-Napoca.jpghttp://daaam.org/gallery/09-DAAAM-1998_Cluj-Napoca.jpg


52/54

62


53/54

'u ma m! )o ,! (< du

5 4 = >

? ; @ 9 5: 55

54 5= 5> 5? 5; 5@

59

5 4: 45 44 4= 4>

4?

4; 4@ 49 4 =: =5

'u ma m! )o ,! (< du

5

4 = > ? ; @ 9

5: 55 54 5= 5> 5?

5; 5@ 59 5 4: 45

44

4= 4> 4? 4; 4@ 49

'u ma m! )o ,! (< du

5

4 = > ? ; @ 9

5: 55 54 5= 5> 5?

5; 5@ 59 5 4: 45 44

4= 4> 4? 4; 4@ 49 4

=: =5

'u ma m! )o ,! (< du

5 4 = > ?

; @ 9 5: 55 54

5= 5> 5? 5; 5@ 59

5

4: 45 44 4= 4> 4?

4;

4@ 49 4 =:

'u ma m! )o ,! (< du

5 4 =

> ? ; @ 9 5:

55 54 5= 5> 5? 5;

5@

59 5 4: 45 44 4=

4>

4? 4; 4@ 49 4 =:

=5

'u ma m! )o ,! (< du

5 4 = > ? ; @

9 5: 55 54 5= 5>

5? 5; 5@ 59 5 4: 45

44 4= 4> 4? 4; 4@ 49

4 =:

'u ma m! )o ,! (< du

5 4 = > ?

; @ 9 5: 55 54

5= 5> 5? 5; 5@ 59

5

4: 45 44 4= 4> 4?

4;

4@ 49 4 =: =5

'u ma m! )o ,! (< du

5 4

= > ? ; @ 9

5: 55 54 5= 5> 5?

5;

5@ 59 5 4: 45 44

4=

4> 4? 4; 4@ 49 4

=:

=5

'u ma m! )o ,! (< du

5 4 = > ? ;

@ 9 5: 55 54 5=

5> 5? 5; 5@ 59 5 4:

45 44 4= 4> 4? 4; 4@

49 4 =:

'u ma m! )o ,! (< du

5 4 = >

? ; @ 9 5: 55

54 5= 5> 5? 5; 5@

'u ma m! )o ,! (< du

5

4 = > ? ; @ 9

5: 55 54 5= 5> 5?

'u ma m! )o ,! (< du

5 4 = > ? ;

@ 9 5: 55 54 5=

5> 5? 5; 5@ 59 5 4:

63


54/54

transilvania - oferta turistica

Documents