Ubiquitous Computing

AbstractAceasta lucrare discuta interpretarea corecta aconceptului de ubiquitous computing termen pe care MarkWeiser l-a propus in lucrarea sa Computerul secolului21.Mesajul principal nu este acela ca vor deveni calculatoareleomniprezente , ci faptul ca acestea vor deveni invizibile iarutilizatorii nu vor mai fi constienti de existenta lor.

Index TermsMark Weiser,ubiquitous computing,dispozitiveembedded ,interfete transparente,invisible computing,senzori

I. INTRODUCEREuvantul ubiquitous insemnand omniprezent esteadesea interpretat ca oriunde si oricand.Acest concept

oriunde si oricand nu este cu nimic nou , termenul existandinca din 1980 pentru tehnologii precum multimedia,wireless retea de informatii , cu mult inainte ca ubiquitous sa fie propus de Mark Weiser. Este putin cuoscut, dar foarteraspandit in tehnologiile ce ne inconjoara.Putin ironic faptul caeste folosit ca o eticheta noua la o idee veche

C

.

Mark Weiser a prezentat conceptul de ubiquitouscomputing in lucrarea Computerul secolului 21 incepand

cu urmatorul paragraf:

Tehnologii cele mai profunde sunt cele care dispar.Seintegraza in viata de zi cu zi,pana cand devin imposibil de

distins de aceasta.

Aceste 2 fraze cuprind intreaga esenta a viziunii sale : serefer la forma final a interfeei cu utilizatorul , care dispare ,

mai degrab dect la numrul i distribuirea de computereembedded.

Cu toate acestea , prototipurile "tabs", "pads" , "boards" demarimi mici,medii si mari prezentate in lucrare nu au ajuns la

nivelul de a ilustra viziunea sa de calculator care dispare intr-o maniera convingatoare.

Consider derutanta folosirea termenului de ubiquitous(omniprezent) pentru viziunea sa si consider ca folosirea

termenului invizibil sau transparent ar fi surprins multmai bine calitatile ideii sale .

Ideea principala este ca utilizatorii sa nu mai fie constientide tehnologia ce ii inconjoara , comparativ cu aceea ca

utilizatorii sa fie invadati de tehnologie.

Manuscris primit 7 noiembrie 2014

Manuscris revizuit 7 noiembrie 2014

II.LUCRARI AFERENTE

A. Invisible computing

Ubiquitous computing a fost privit de Alan Kay ca un al treilea val in generatia calcuatoarelor: Primul val , de la 1940 pn la aproximativ 1980 , a fost dominat de mai muli utilizatori care lucrau cu un singur calculator . Al doilea val care inca mai persista ,prezinta un utilizator care lucreaza la un computer ntr-o simbioz incomoda , si , al treilea val , care se afla la inceputuri , are multe calculatoare care deservesc fiecare utilizator in parte peste tot n lume . Acest principiu se numete invisible computing.

Cel mai mare ideal este de a crea un calculator att de interesant , att de minunat , incat sa nu ne putem imagina fara el . O cale mai puin batatorita pentru a realiza acest lucru estecea a interfetelor " invizibile " : astfel nct l folosim fr ca mcar s ne gandim la asta.

Problema intalnita este crearea comunicarea cu aceste calculatoare dupa cum observam prototipurile create de tip Tabs, Pads, si Boards nu au reusit sa devina in realitate invizibile,ele necesitand o comunicare printr-o interfata de tip GUI.

B. Realitate virtuala

La prima vedere ubiquitous computing seamana cuopusul a ceea ce inseamna realitate virtuala. In cazul in carerealitatea virtuala pune oamenii intr-o lume tridimensionala,simulata de calculator,ubiquitous computing forteazacalculatorul sa se integreze in lumea oamenilor.

Intervine intrebarea:cum vorbim cu aceste calculatoare?Pentru ca acestea sa ne inteleaga ar trebui sa vorbim in C/C++Perl , Assembler chiar si Python,dar cum discutam cu ele dacanu le vedem?

Solutia , precum Mark Weiser sugereaza in lucrarea saLumea nu este o interfata desktop: integrand senzori deinteractiune pe corp se poate rezolva problema interfatariicu utilizatorii.Aici realitatea virtuala poarta rolul decomputerul invizibil din spatele scenei

1

O interfata transparenta Ilie Mihai 341C2

Ubiquitous Computing

III.CONCLUZIE

C. Figures and TablesBecause IEEE will do the final formatting of your paper,

you do not need to position figures and tables at the top andbottom of each column. In fact, all figures, figure captions, andtables can be at the end of the paper. Large figures and tablesmay span both columns. Place figure captions below thefigures; place table titles above the tables. If your figure hastwo parts, include the labels (a) and (b) as part of theartwork. Please verify that the figures and tables you mentionin the text actually exist. Please do not include captions aspart of the figures. Do not put captions in text boxeslinked to the figures. Do not put borders around theoutside of your figures. Use the abbreviation Fig. even atthe beginning of a sentence. Do not abbreviate Table. Tablesare numbered with Roman numerals.

Color printing of figures is available, but is billed to theauthors. Include a note with your final paper indicating thatyou request and will pay for color printing. Do not use colorunless it is necessary for the proper interpretation of yourfigures. If you want reprints of your color article, the reprintorder should be submitted promptly. There is an additionalcharge for color reprints. Please note that many IEEEjournals now allow an author to publish color figures onXplore and black and white figures in print. Contact yoursociety representative for specific requirements.

Figure axis labels are often a source of confusion. Use wordsrather than symbols. As an example, write the quantity

Referinte[1] G. O. Young, Synthetic structure of industrial plastics (Book style with

paper title and editor), in Plastics, 2nd ed. vol. 3, J. Peters, Ed. New York: McGraw-Hill, 1964, pp. 1564.

[2] W.-K. Chen, The world is not a desktop(Book style).Belmont, CA: Wadsworth, 1993, pp. 123135.

[3] H. Poor, An Introduction to Signal Detection and Estimation. New York: Springer-Verlag, 1985, ch. 4.

[4] B. Smith, An approach to graphs of linear forms (Unpublished workstyle), unpublished.

[5] E. H. Miller, A note on reflector arrays (Periodical styleAccepted for publication), IEEE Trans. Antennas Propagat., to be published.

[6] J. Wang, Fundamentals of erbium-doped fiber amplifiers arrays (Periodical styleSubmitted for publication), IEEE J. Quantum Electron., submitted for publication.

[7] C. J. Kaufman, Rocky Mountain Research Lab., Boulder, CO, privatecommunication, May 1995.

[8] Y. Yorozu, M. Hirano, K. Oka, and Y. Tagawa, Electron spectroscopystudies on magneto-optical media and plastic substrate interfaces(Translation Journals style), IEEE Transl. J. Magn.Jpn., vol. 2, Aug.1987, pp. 740741 [Dig. 9th Annu. Conf. Magnetics Japan, 1982, p. 301].

[9] M. Young, The Techincal Writers Handbook. Mill Valley, CA:University Science, 1989.

[10] J. U. Duncombe, Infrared navigationPart I: An assessment of feasibility (Periodical style), IEEE Trans. Electron Devices, vol. ED-11, pp. 3439, Jan. 1959.

[11] S. Chen, B. Mulgrew, and P. M. Grant, A clustering technique fordigital communications channel equalization using radial basis functionnetworks, IEEE Trans. Neural Networks, vol. 4, pp. 570578, Jul. 1993.

D. ReferencesNumber citations consecutively in square brackets [1]. The

sentence punctuation follows the brackets [2]. Multiplereferences [2], [3] are each numbered with separate brackets[1][3]. When citing a section in a book, please give the relev

2

I. INTRODUCEREII. Lucrari aferenteA. Invisible computingB. Realitate virtuala

III.ConcluzieC. Figures and TablesD. References