traficul de fiinte umane
DESCRIPTION
Traficul de Fiinte Umane Investigarea infractiunilorTRANSCRIPT
Traficul de fiinte umane
Introducere
Data de 18 octombrie marcheaza Ziua europeana impotriva traficului de finite
umane, numirea fiind facuta la recomandare Parlamentului European de catre Comisia
Europeana.
In conformitate cu Protocolul privind Prevenirea, Combaterea si Sanctionarea
Traficului de persoane, in special al femeilor si copiilor (2000), aditional la Conventia
ONU impotriva crimei organizate transfrontaliere, „Traficul de persoane inseamna
recrutarea, transportarea, transferul, adapostirea sau primirea persoanelor prin amenintare
cu forta sau prin folosirea fortei sau a altor forme de constrangere, prin rapire, frauda,
inselaciune, abuz de putere sau situatie de vulnerabilitate, sau prin oferirea sau acceptarea
de plati sau foloase pentru obtinerea consimtamantului unei persoane care detine
controlul asupra altei persoane in scop de exploatare. Exploatarea va include, la nivel
minim, exploatarea prostitutiei altora sau alte forme de exploatare sexuala, munca sau
servicii fortate, sclavie sau practici similare sclaviei, servitute sau prelevare de organe”.
(art. 3 a).
Cel mai important instrument international impotriva traficului de fiinte umane
este Protocolul ONU privind Prevenirea, Combaterea si sanctionarea traficului de
persoane, in special al femeilor si copiilor (in vigoare din 2003). Conventiile Organizatiei
Internationale a Muncii pot asista Statele sa implementeze o legislatie anti-trafic bazata
pe prevederile Protocolului de la Palermo privind Prevenirea, Combaterea si Sanctionarea
Traficului de persoane, in special de femei si copii (2000), aditional la Conventia ONU
impotriva crimei organizate transfrontaliere.
Recrutarea lucratorilor migranti pentru angajarea intr-o tara alta decat cea a carui
cetatean este a fost tratata intr-un numar de conventii ale Organizatiei Internationale a
Muncii, relevante fiind Conventia nr. 97 cu privire la Migratia pentru Angajare
(Revazuta) (1949), Conventia nr. 143 cu privire la Lucratorii Migranti (Prevederi
Suplimentare) (1975) si cea mai recenta - Conventia 181 cu privire la Agentiile Private
pentru Ocuparea Fortei de Munca (1997).
1
Definitia traficului de fiinte umane din Protocolul ONU stipuleaza trei activitati
relevante: recrutarea, transportarea si transferul persoanelor. Alte doua activitati:
adapostirea si primirea – care au legatura cu munca fortata, sunt prevazute si de
Conventiile Organizatiei Internationale a Muncii: Conventia cu privire la Munca Fortata
nr. 29 din 1930 si Conventia cu privire la Abolirea Muncii Fortate nr. 105 din 1957.
Conventia cu privire la cele mai Rele Forme ale Muncii Copilului nr. 182 din 1999
echivaleaza traficul de copii cu practici similare sclaviei. Conventia indeamna Statele sa
intreprinda actiuni imediate in vederea incriminarii si eliminarii celor mai grave forme ale
muncii copilului.
Scurt istoric
Traficul, ca si concept, dateaza din secolul XVI, fiind un sinonim pentru comert,
fara conotatii negative. Ulterior, spre secolul urmator, traficul a inceput a fi asociat cu
vanzarea ilicita si/sau incorecta de marfa, vizandu-se in mare parte in mare parte,
vanzarea de droguri si arme. Spre secolul XIX, prin aceasta notiune se mai facea referire
si la comertul cu fiinte umane tratate ca bunuri si vandute in sclavie, mai tarziu scos din
legalitate. La inceputul secolului XX, termenul de trafic se referea, generic, la „comertul
de sclavi albi”, adica la femeile si copiii ce circulau peste granita in scopul prostitutiei. In
ultimii ani, traficul a fost asociat cu prostitutia si exploatarea sexuala a femeilor si
copiilor.
Odata cu adoptarea Protocolului privind Prevenirea, Combaterea si Sanctionarea
Traficului de persoane, in special de femei si copii (2000), aditional la Conventia ONU
impotriva crimei organizate transfrontaliere (in continuare Protocolul cu privire la
Trafic), au fost inserate doua inovatii in domeniul traficului. Astfel, s-a elaborat o
definitie internationala comprehensiva a traficului de fiinte umane si mult mai important,
definitia oferita de Protocol este una destul de extinsa ca domeniu de aplicare si insereaza
munca fortata ca unul dintre scopurile traficului, pe langa scopul exploatarii sexuale. In
timp ce Protocolul enunta cateva distinctii certe intre traficul in scopul exploatarii sexuale
si traficul in scopul exploatarii muncii si a serviciilor (precum si practicile referitoare la
sclavie sau similare sclaviei si servitutii), trebuie de tinut cont de faptul ca exploatarea
sexuala nu reprezinta munca fortata.
2
In zilele noastre traficul se refera generic la circulatia persoanelor, de multe ori
ilegala, peste hotare sau pe teritoriul aceluiasi stat, fenomen tratat ca o activitate
comerciala asociata cu exploatarea prin munca sau sexuala.
Determinismul regional si ocupational
Traficul difera in functie de regiune, persoane traficate, sectoare in care lucreaza
si ariile de origine si destinatie:
Copiii si femeile tinere sunt traficati in interiorul si peste hotarele tarii in America
Centrala si de Sud si in Africa Centrala si de Vest pentru exploatare in gospodariile
casnice si pentru industria sexuala.
Persoane de toate varstele sunt traficate peste hotarele tarii in Asia de Sud pentru
a lucra la fabricile de covoare si confectii, pentru cersit stradal, in constructii si plantatii
de ceai, la manufacturi sau cuptoare pentru caramizi.
In Orientul Apropiat si Africa de Nord, femeile si fetele sunt trafi cate pentru a
lucra in gospodariile casnice, baietii sunt trafi cati in regiune pentru a lucra in calitate de
intretinatori de camile, iar barbatii din Asia sunt trafi cati pentru a munci in sectorul de
constructie si munca manuala.
Fluxurile migrationale din Europa de Est si Asia (de cele mai multe ori tranzitand
prin Europa de Est) se indreapta spre Europa de Vest si includ femei si fete traficate in
industria sexuala, precum si barbati si femeii traficati spre Spania, Marea Britanie,
Germania sau Franta. Fluxurile migratorii din Asia Centrala si de Est tind sa se orienteze
spre Rusia, in sectorul de constructii. Mai mult, Asia Centrala si de Est este considerata o
arie importanta de tranzit pentru victimele traficului.
In China se inregistreaza fluxuri migratorii interne masive – din regiuni rurale
spre urbane. Aceasta situatie genereaza exploatarea economica si sexuala a femeilor
tinere. Multi migranti chinezi sunt vulnerabili contrabandei si traficului in anumite
enclave economice din Europa si America de Nord, cu preponderenta in domeniul textil,
restaurante si munci casnice.
Doar in ultimii ani, s-a conturat o imagine mai clara a fenomenului de trafic. Desi
initial conceptul de trafic era asociat cu traficul de femei, copii si exploatare sexuala,
3
lumea a inceput sa inteleaga ca in trafic sunt implicate persoane de toate varstele si
genurile, precum si diverse sectoare economice.
Traficul de fiinte umane in toate formele sale, inclusiv si traficul de copii, prezinta
infractiuni periculoase, care duc la incalcarea drepturilor, libertatilor, cinstei si demnitatii
persoanei. In legislatia Romaniei este fapte social-periculoase sunt stipulate in Codul
Penal.
Pot fi evidentiate urmatoarele forme ale traficului de fiinte umane, in dependenta
de scopul propriu-zis al traficului initiat:
• traficul de fiinte umane, in special al femeilor si copiilor, cu scop de exploatare
sexuala
• traficul de fiinte umane in scop de exploatare prin sclavie
• traficul de fiinte umane, in special al copiilor si invalizilor, in activitatea de
cersetorie
• casatoriile in scop de exploatare (inclusiv folosirea sistemului „mirese prin
posta”):
• traficul de copii in scopul impunerii la maternitate surogat, pentru reproducere;
• traficul de fiinte umane in scopul prelevarii si transplantarii organelor si
tesuturilor;
• traficul de copii in scopul adoptiei ilegale;
• traficul de fiinte umane in scopul folosirii in conflicte armate;
• impunerea soldatilor sii detinutilor la munca fortata.
Trasaturi de baza ale fenomenului traficului de fiinte umane
Privit din punctul de vedere al drepturilor omului, trafi cul de persoane include
sclavia, munca fortata, violenta, abuzul de incredere, agresiunea fizica si psihica a
persoanei, fiind pe deplin justificata aprecierea ca traficul de fiinte umane este o forma a
sclaviei la inceput de mileniu.
− Sub aspect economic, traficul presupune: interese fi nanciare (profituri uriase),
retele regionale si internationale, circulatia ilicita a banilor (spalarea banilor care
provin din trafic si pe baza carora se realizeaza activitatea de traficare).
4
− Prin prisma scopului vizat, trafi cul presupune profi turi uriașe pentru trafi
canti, care reinvestesc veniturile obtinute in derularea in conti nuare a acti vitatilor ilicite.
Prostitutia (in general, exploatarea sexuala a femeilor si copiilor) constituie
principalul scop al trafi cului si modalitatea de obtinere a celor mai mari castiguri. De
asemenea, traficul de fiinte umane se realizeaza in scopul folosirii la munci fortate,
comiterii de infractiuni prin constringere, de catre victi mele trafi cului si prelevarii de
organe (victimele sint barbati, femei, copii).
Din punctul de vedere al complexitatii fenomenului traficului de fiinte umane,
putem evidentia urmatoarele trasaturi ale acestuia:
- Este o forma de manifestare a crimei organizate si, in aceasta calitate,
poseda trasaturile caracteristi ce acestui tip de criminalitate, are o esenta identica
si se supune legilor de existenta proprii fenomenului din care face parte. Traficul
de persoane este organizat de grupuri criminale clandesti ne care sint adesea
implicate si in alte ti puri de criminalitate organizata. Structurile acestor grupuri
sint foarte variate, pornind de la grupuri amatoare izolate, pina la organizatii
structurate la nivel international.
- Este o forma de violenta, deoarece victi mele trafi cului sint supuse
adesea unor forme de violenta care le afecteaza foarte grav.
Factori favorizanti si etape
Administratie publica corupta sau absenta.
Inefi cienta sistemului legal si juridic
Discriminarea bazata pe diferenta genurilor persistenta in procesul de
angajare, educatie si informatii.
Ex: oportunitati de angajare peste hotare sunt oferite in preponderenta barbatilor,
astfel femeile devenind mult mai vulnerabile pentru trafi canti.
Ineficienta sau lipsa cailor legale de migrare, precum si lipsa de informatie
cu privire la mijloacele existente pentru a obtine o munca peste hotare
Analfabetismul si nivelul scazut de educatie
Lipsa de cunostinte cu privire la riscurile migratiei
5
Reducerea constanta a costurilor prin sub-contractarea lucratorilor,
scaderea salariilor, determinata de concurenta din tarile dezvoltate.
Tendinta rezidentilor de a refuza anumite categorii de munci manuale,
datorita nivelului sporit de educatie si a extinderii programelor de asistenta sociala
(compensatii pentru someri, alocatii pentru familii, salariu minim).
Sporirea participarii feminine pe piata muncii genereaza necesitatea
lucratorilor casnici, bonelor, supraveghetorilor pentru batrani etc.
Cererea consumatorului pentru produse si servicii la un pret scazut si
oferite rapid.
Dezvoltarea industriei sexuale si de agrement – a generat cererea pentru
servicii sexuale.
Absenta unui cadru de reglementare efi cient si lipsa sanctiunilor
Lipsa de respect pentru si/sau incalcarea drepturile omului
Lipsa de constientizare
Coruptia ofi cialilor din sistemul de migratie si vamal
O problema dificila ce se refera la protectia victimelor traficului tine de
consimtamantul victimei traficate. Protocolul cu privire la Trafic nu trebuie interpretat ca
lasand dovada probelor pe seama victimei. In general, consimtamantul unei victime
adulte nu este relevant atunci cand au fost aplicate orice masuri de constrangere stabilite
de Protocol.
Circulatia persoanelor in scopul muncii fortate si a prestarii serviciilor, de obicei,
implica un agent sau un recrutor, un transportator si, in final, un angajator, care va
beneficia de un anumit profit de pe urma exploatarii persoanei traficate. In unele cazuri,
una si aceeasi persoana indeplineste aceeasi functie. Datorita posibilitatilor de calatorie si
tehnologiilor informationale, precum si a cererii crescande pentru munca ieftina din
statele industrializate, a restrictiilor la obtinerea vizei, caile legale de emigrare s-au
diminuat considerabil. De cele mai multe ori, agentiile private de recrutare, intermediarii
si angajatorii transforma aceasta situatie intr-un avantaj personal si ademenesc potentialii
migranti in conditii de exploatare. Astfel, concentrat, exista trei stadii ale traficului de
fiinte umane:
6
Recrutarea potentialilor candidati in vederea angajarii peste hotare.
Aceasta se realizeaza pin mai multe metode:
- Prin forta, constragere, complicitate si ignoranta.
- Prin recrutare voluntara a victimelor care nu suspecta consecintele
- Prostitutie si trafic
- Documente false
- Prin aplicarea anumitor proceduri - plata anticipata totala/partiala a cheltuielilor
de calatorie sau un „juramant al tacerii” care, daca nu este respectat, va genera arestarea
migrantului de catre politie si deportarea lui, etc.
14
Transferul migrantilor recrutati spre locurile de munca presupuse de
peste hotare. Astfel, traficul poate fi:
o Intern/extern;
o Prin utilizarea diferitor metode si mijloace; Ex.: traficantii pot
angaja un sofer sau un operator/companie de transport
o Prin folosirea diferitor mijloace de transport; Ex.: de la avioane la
containere, de la barci, camioane la mersul pe jos
o Prin rute simple si complexe;
o Perioada dintre plecare si sosire poate dura si cateva luni sau chiar
ani. Traficantii, nu migrantii, iau decizia asupra destinatiei.
Intre conditiile degradante care pot avea loc in timpul calatoriei se numara si
anularea de catre trafi cant a contractului semnat initial, spre exemplu, sosirea intr-o alta
tara de destinatie decat cea stabilita anterior; de asemenea, calatoria in grupuri de
persoane si utilizand mijloace de transport nesigure, transferarea de la un traficant la
altul, insotite de abuz sexual, psihic si fizic, pot fi incluse intre acestea.
Receptia sau adapostirea migrantilor in conditii de constrangere,
exploatare si de munca fortata.
Dupa ce migrantul ajunge in tara de destinatie, trafi cantii deseori isi dau in vileag
metodele abuzive, de constrangere si exploatare. Acolo, acestia isi lasa victimele in
7
conditii de dependenta si inabusa orice incercare de rebeliune. Astfel, ceea ce pare la
inceput contrabanda, in realitate, poate deveni trafic.
Pentru victimele traficului, plecarea peste hotare se prezinta deja ca una riscanta,
locul de munca din tara de destinatie fiind nereglementat si realizandu-se in conditii
mizere, degradante si periculoase. Desi in anumite state dezvoltate exista o cerere
persistenta de forta de munca si brate de munca care doresc sa accepte munci prost
remunerate si in conditii de nesiguranta, deseori cu caracter sezonier, resortisantii
acestora refuza sa accepte aceste categorii de munci.
Acest fapt creeaza o situatie in care victimele traficului nu concureaza cu cetatenii
statului de destinatie in ceea ce priveste posturile de munca, astfel creand un surplus de
oferte care, de asemenea, contribuie la inrautatirea conditiilor de munca.
Din perspectiva valorilor sociale lezate, persoanele traficate sint reduse la conditia
de „marfa”, sunt dezumanizate treptat, fiindu-le lezate sentimentele cele mai profunde,
trauma suferita marcadu-le intreaga evolutie viitoare.
Din perspectiva implicatiilor sociale, datorita cresterii alarmante din ultimii ani,
trafcul de persoane devine un fenomen national si transnational, fiind favorizat de
procesul general al globalizarii si de utilizarea tehnologiilor moderne.
Din punct de vedere a modului in care este organizat, ne confruntam fie cu traficul
ocazional, cind se raporteaza doar la transportarea interna/internationala a victimelor, fie cu cel
practicat in bande sau grupuri mici, cind traficantii sint bine organizati si specializati in traficarea
cetatenilor in afara granitelor, folosind aceleasi rute; de asemenea, se poate vorbi despre trafic
international, cel mai laborios organizat, derulat de retele periculoase si greu de combatut.
Metode de prevenire si combatere a traficului de fiinte umane
Metodele de preventie a infractionalitatii pot fi impartite generic in tehnici de
preventie primara si tehnici de preventie secundara. Preventia primara este indreptata
spre adresarea motivelor ce stau la baza acestei infractiuni la scara larga, in timp ce
preventia secundara urmarește identi fi carea grupurilor specifi ce cu riscul de a deveni
fie infractori, fi e victi me ale anumitor categorii de infractiuni.
8
Protocolul de la Palermo prevede ambele forme si constituie o premiera in
includerea masurilor de preventie a trafi cului de fi inte umane. Astf el, conform art.9,
1) Statele Parti stabilesc politici, programe si alte masuri de ansamblu pentru:
a) prevenirea si combaterea trafi cului de persoane si
b) protectia victi melor trafi cului de persoane, in special a femeilor si copiilor,
impotriva unei noi actiuni ale carei victime ar putea fi .
2) Statele Parti depun eforturi pentru a lua masuri, precum cercetari, campanii de
informarre si campanii prin mass-media, in acelasi rind initiative sociale si economice, in
scopul prevenirii si combaterii traficului de persoane.
3) Politicile, programele si alte masuri includ, dupa cum este necesar, o cooperare
cu organizatiile neguvernamentale, cu alte organizatii competente si cu alte
elemente ale societatii civile.
4) Statele Parti iau sau consolideaza, pe calea unei cooperari bilaterale sau multi
-laterale, masurile pentru remedierea factorilor care fac persoanele, in special femeile si
copiii, vulnerabile in fata trafi cului, precum saracia, subdezvoltarea si inegalitatea
șanselor.
5) Statele Parti adopta sau intaresc, pe calea unei cooperari bilaterale ori multi -
laterale, masurile legislative ori altele, precum masuri de ordin educativ, social sau
cultural pentru a descuraja cererea care favorizeaza orice forma de exploatare a
persoanelor, in special a femeilor si a copiilor, care are ca scop traficul.
Acest articol face referire la metode precum campaniile de sensibilizare a
publicului, programele de dezvoltare menite sa consolideze capacitatile organelor de
drept. Cele mai frecvente sint programele de sensibilizare a publicului privitor la riscurile
traficului. O astf el de abordare poate fi efi cienta daca este facuta intr-un mod informativ, fara
atitudini de superioritate si discriminare. Campaniile de informare au scopul de a oferi date exacte
persoanelor care doresc sa imigreze, oferindu-le posibilitatea de a lua decizii informate si
intelepte.
Imbunatatirea metodelor de diseminare a informatiei referitoare la migratia ilegala
poate contribui la prevenirea trafi cului.
Nu exista valoare pozitiva in viata societatii care sa nu fie cultivata sau promovata
de familie; in acelasi timp, se poate afirma ca nu exista valoare negativa antisociala pe
care trafi cantii sa nu o sustina. Dezvoltarea si existenta acestui fenomen constituie una
9
dintre cele mai perfide si eficace strategii pentru a submina existenta unui stat, a
intereselor sale fundamentale. Asadar, in scopuri educative se impune:
� introducerea in scoli a programelor de educatie sexuala, o atentie deosebita
acordindu-se egalitatii intre femei si barbati, respectarii drepturilor omului si a demnitatii
fi intei umane, protejarii drepturilor copilului si ale parintilor sai, ale tutorilor sau ale altor
persoane legal responsabile de copil;
� includerea in programele de educatie scolara a informatiilor privind atat riscurile
la care copiii sau ti nerii pot fi supusi (exploatarea, abuzul sexual, trafi cul de persoane),
cit si mijloacele de aparare; difuzarea acestor informatii tinerilor care nu mai sint integrati
in sistemul scolar, parintilor;
� introducerea si/sau dezvoltarea unor programe de instruire a personalului
politienesc pentru a permite acestuia sa castige competente specializate in domeniu;
� organizarea unor instruiri specifice destinate personalului social, medical,
didactic, diplomatic, consular, juridic, vamal pentru ca acesta sa poata realiza
identificarea cazurilor de trafic de persoane in scopul exploatarii sexuale si sa poata
intreprinde masurile necesare.
Lipsa de informatie adecvata este principala premisa a migratiei ilegale si, prin
urmare, a trafi cului de fiinte umane.
Metodele de preventie tertiara a traficului de fi inte umane
Preventia tertiara cuprinde toate eforturile de a pune capat comportamentului
criminal sau de a preveni repetarea altei infractiuni, inclusiv a revicti mizarii victimelor.
Ca exemple de metode de preventie tertiara ar putea servi:
• Politi ca de sanctionare – incriminarile din Codul penal
In acelasi timp, este important ca victimele sa fie tratate in mod consecvent cu
respect si compasiune si sa nu fi e condamnate pentru incalcari minore ale unor norme
legale.
O masura care vine sa completeze, si nicidecum sa inlocuiasca penalizarea si
condamnarea, sint programele de instruire, concepute sa reflecte raul infractorilor facut
victimelor, sa-i motiveze sa-si accepte responsabilitatea si sa-si schimbe atitudinea si
comportamentul.
10
Asemenea programe s-au dovedit a fi promitatoare in multe contexte de
infractiune violenta, incepind cu violatorii si terminind cu membri ai grupurilor
neonaziste.
• Protectia victimelor
In cadrul structurii complexe a unei strategii anti trafic cuprinzatoare, prima
prioritate este protectia persoanelor aflate in pericol. Nu numai organele de politie, ci si
alti actori, dar in special sistemul judecatoresc, trebuie sa tina seama de chesti unea
sigurantei atunci cind actioneaza in contextul masurilor anti trafi c. De exemplu, atunci
cind un inculpat este eliberat, trebuie cintarit faptul daca acesta reprezinta un pericol
pentru siguranta altor persoane. In acest caz, inainte de a elibera inculpatul, este imperati
va informarea politiei sau a organizatiei de sprijin al victi melor, la care victi ma a gasit
adapost.
• Dezarmarea organizatiilor criminale
Orice fel de instrument folosit de organizatiile criminale pentru a-si atinge
scopurile trebuie confiscat, indiferent daca infractorii sunt sau nu condamnati (de ex.,
conturi in banca, case si oficii, materiale promotionale folosite pentru recrutare, mijloace
de transport, aparte de telecomunicatii etc.).
Principalele acte normative nationale in domeniul traficului de persoane
o Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de
persoane, cu modificarile și completarile ulterioare
o Hotararea Guvernului nr. 299/2003 pentru aprobarea Regulamentului de
aplicare a dispozitiilor Legii 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de
persoane
o Hotararea Guvernului nr. 1654/2006 pentru aprobarea Strategiei nationale
impotriva traficului de persoane 2006 – 2010
o Hotararea Guvernului nr. 1720/2006 pentru aprobarea Planului national de
actiune 2006 - 2007 pentru implementarea Strategiei nationale impotriva traficului de
persoane 2006 – 2010
11
o Hotararea Guvernului nr. 1238/2007 pentru aprobarea Standardelor
nationale specifice pentru serviciile specializate de asistenta a victimelor traficului de
persoane
o Hotararea Guvernului nr. 982/2008 pentru aprobarea Planului national de
actiune 2008 - 2010 pentru implementarea Strategiei nationale impotriva traficului de
persoane 2006 – 2010
o Ordinul comun al ministrului administratiei si internelor administrative, al
ministrului educatiei, cercetarii si tineretului, al ministrului sanatatii publice, al
ministrului muncii, familiei si egalitatii de sanse, al presedintelui autoritatii nationale
pentru protectia drepturilor copilului, al președintelui Agentiei nationale pentru egalitatea
de șanse intre femei și barbati, al presedintelui Agentiei nationale pentru ocuparea fortei
de munca, al președintelui Agentiei nationale pentru rromi pentru infiintarea, organizarea
și functionarea Grupului Tematic de Lucru pentru coordonarea nationala a activitatilor
de protectie și asistenta a victimelor traficului de persoane, publicat in Monitorul Oficial
nr. 799 din 23 noiembrie 2007.
o Ordinul comun al ministrului administratiei si internelor, al ministrului
educatiei, cercetarii și tineretului, al ministrului sanatatii publice, al ministrului muncii,
familiei și egalitatii de șanse, al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia
Drepturilor Copilului, al ministrului afacerilor externe, al procurorului general și al
ministrului justitiei pentru aprobarea Mecanismului national de identificare și referire a
victimelor traficului de persoane, publicat in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.
849 din 17 decembrie 2008
Acte normative nationale si prevederi speciale cu referire la traficul de copii,
drepturile copilului si lupta impotriva oricarei forme de exploatare a copiilor
o Legea nr. 272/2004 privind protectia și promovarea drepturilor copilului
o Hotararea Guvernului nr. 1443 /2004 privind metodologia de repatriere a
copiilor romani neinsotiti aflati pe teritoriul altui stat și asigurarea masurilor de protectie
speciala in favoarea acestora.
12
o Ordinul comun nr. 123-429/2004 al Autoritatiei Nationale pentru
Protectia Copilului și Adoptiei și al Ministerului Administratiei și Internelor, publicat in
Monitorul Oficial 1150 din 6 decembrie 2004
o Hotararea Guvernului nr. 1295/2004 privind aprobarea Planului national
de actiune pentru prevenirea și combaterea traficului de copii
o Hotararea Guvernului nr. 1769/2004 privind aprobarea Planului national
de actiune pentru eliminarea exploatarii copiilor prin munca
o Hotararea Guvernului nr. 1504/2004 privind aprobarea Planului national
de actiune pentru prevenirea și combaterea abuzului sexual asupra copilului și a
exploatarii sexuale a copiilor in scopuri comerciale
Alte instrumente legislative nationale cu referire la traficul de persoane
o Legea nr. 211/2004 privind unele masuri pentru asigurarea protectiei
victimelor infractiunilor
o Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie
penala
Legea nr. 508/2004 privind organizarea și functionarea Directiei de Investigare a
Infractiunilor de Criminalitate Organizata și Terorism in cadrul Parchetului de pe langa
inalta Curte de Casatie si Justitie
o Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalitatii
organizate
o Legea nr. 47 din 2006 privind sistemul national de asistenta sociala
o Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizarii
sociale
o Legea 682/2002 privind protectia martorilor
o Legea 416/2001 privind venitul minim garantat
13