Bucataria traditionala francezaBucataria franceza este cea mai rafinata si apreciata din Europa si poate chiar din intreaga lume. Franta este un paradis culinar, iar arta culinara este un cult, avand o traditie de cateva secole de rafinament si excelenta. Vinurile si branzeturile dau nota distincta bucatariei franceze, fiind utilizate ca ingrediente sau consumate separat. Franta se distinge prin gama sa variata de vinuri fine, branzeturi (nu mai putin de 365 tipuri diferite de branza), foie gras, fructe de mare dar si specialitati mai ciudate pentru alti europeni: melci, picioare de broasca, scoici. Faima bucatariei franceze este data de asa-numita haute cuisine - un stil culinar elaborat, care necesita multa migala si cele mai bune ingrediente. De fapt, atat de apreciata haute cuisine a preluat traditiile culinare regionale si le-a transformat in adevarate delicatese, demne de cele mai fine gusturi. Prepararea lor este laborioasa si necesita mult timp, uneori chiar cateva zile. Aceste specialitati franceze de renume mondial se gasesc doar la restaurantele de lux, concentrate in special in jurul capitalei Paris si au preturi exorbitante. Din acest motiv, francezii nu consuma acest tip de mancare in fiecare zi. In general, persoanele in varsta au tendinta de a consuma feluri traditionale din zonele in care s-au nascut sau au trait, in timp ce tinerii sunt atrasi de specialitatile straine sau exotice. Desi vorbim de o bucatarie franceza, in realitate, fiecare provincie are propriul sau stil culinar, retete si ingrediente specifice. Astfel, in nord-vestul Frantei (Normandia, Bretania) se folosesc untul, merele si smantana; in sud-vest specialitatile sunt foie gras (pate de ficat de gasca), armagnac (rachiu produs in regiunea cu acelasi nume) si ciupercile. Zonele mediteraneene sunt marcate de influentele culinare italiene, folosindu-se din belsug uleiul de masline, plantele aromatice si rosiile. In regiunile din est se simte influenta germana, iar printre bucatele traditionale se numara carnatii, slanina, sauerkraut (varza murata) si berea. In prezent, bucataria franceza este una a contrastelor - intre originile sale galice si cele aristocratice, intre deschiderea spre influentele straine si reintoarcerea catre produselor regionale traditionale, intre creativitatea artistica si rutina zilnica.

Tara tuturor aromelorDesi francezii sunt incantati de arta lor culinara, ei se arata extrem de curiosi in privinta mancarii din alte tari. Astfel, in Paris, adevarata capitala gastronomica mondiala, se gasesc nu mai putin de 10 mii de restaurante exotice si 40 mii in toata tara! Aceasta diversitate culinara se reflecta si pe rafturile supermarket-urilor, unde poti gasi de la mozarella italiana, branza feta greceasca, condimente indiene, taco mexican pana la orez si sosuri chinezesti. Gustul pentru bucatariile exotice este strans legat de dorinta de inovatie. Marii bucatari francezi au inceput sa foloseasca condimente si mirodenii din Orientul Indepartat: coriandru, ghimbir, curry, sofran, etc.

Delicatese franceze Pui de baltaAnual, francezii consuma intre 3000 si 4000 tone de pui de balta (adica 60 - 80 milioane bucati). In prezent, puiul de balta este o specie protejata in Franta, fiind importat din Indonezia. Puiul de balta poate fi usor preparat (dat prin faina, prajit in ulei de masline si asezonat cu usturoi)si are doar 70 calorii la 100 g.

MelciMelcii sunt deosebit de apreciati in Franta, spre deosebire de alte tari europene, unde sunt considerati drept un fel de mancare cel putin ciudat. Franta este cel mai mare consumator de melci din lume, cu peste 40 mii tone pe an! Specia cea mai apreciata este melcul de Burgundia (escargot de Bourgogne), protejata prin lege. Melcii sunt consumati alaturi de un sos special preparat, din unt, patrunjel, usturoi si condimente.

ScoiciScoicile sunt consumate in general crude. Pentru a avea o savoare deosebita, ele sunt deschise cu putin timp inainte de a fi consumate si puse in sare grunjoasa. Scoicile crude sunt asezonate cu suc de lamaie sau otet. Ele au 60 calorii la 100 g (echivalentul a 8 scoici), dar contin vitamine si minerale.

Foie GrasFoie gras este un pate de ficat de gasca (sau de rata, mai rar), cu o textura extrem de fina si savuroasa. Aceasta specialitata franceza este consumata in special de Craciun si Anul nou.

Quiche lorraine o tarta pufoasa umpluta cu un amestec din sunca si branza.

Cordon bleu un fel de snitel, care contine carne, sunca si branza. Ingredientele se inmoaie in pesmet si in ou si se prajeste pana devine auriu.

Bouillabaisse - supa de peste specifica zonelor mediteraneene este une dintre cele mai importante contributii ale artei culinare franceze la bucataria internationala.

Ratatouille o tocana de vinete, rosii, dovlecei, ceapa, usturoi si verdeata.

Salade Nicoise salata din rosii, oua fierte, masline, ansoa, cartofi, mazare, ardei, bucatele deton sau salata verde.

Sampania Dom PerignonSampania este un vin spumos, celebru in intreaga lume, care poarta numele regiunii Champagne din nord-estul Frantei. Desi termenul de sampanie este folosit pentru a desemna alte vinuri spumoase, francezii sustin ca el ar trebui utilizat doar pentru vinurile din regiunea Champagne. Spre deosebire de alte vinuri, sampania sufera o a doua fermentatie, care duce la aparitia mult apreciatelor bule. Strugurii din care este produsa sampania sunt fie de tip Chardonnay (albi), Pinot noir (negri) sau Pinot meunier. Adevarata sampanie este astazi asociata cu luxul si consumata doar la ocazii speciale. De altfel sampania este foarte scumpa, nu numai datorita strugurilor de cea mai buna calitate, dar si a faptului ca este fabricata prin metodele traditionale. Contrar parerii generale, Dom Perignon nu a inventat sampania, ci a perfectionat tehnica producerii sale. Acest calugar benedictin a fost primul care a utilizat dopul de pluta, legat de sticla printr-un fir de canepa impregnata in ulei, pentru a-i permite vinului sa-si pastreze prospetimea.

Beneficii pentru sanatateFrantuzoaicele sunt invidiate pentru silueta lor zvelta. In schimb, dieta tipica in Franta contine sosuri grase, unt, branza cu grasime, carne si ciocolata. Cu toate acestea, francezii sunt considerati drept cea mai sanatoasa populatie din lume, datorita nivelului scazut de boli cardiovasculare si obezitate. Acesta este asa-numitul paradox francez, care a uimit indelung nutritionistii. Deci, care sunt secretele francezilor? Se pare ca francezii consuma fructe si legume din belsug, iar carnea provine doar din fermele in care animalele sunt crescute in libertate, deoarece nu contine hormoni si pesticide. Masa dureaza chiar si cateva ore si cuprinde mai multe feluri de mancare. Marimea portiei este decisiva la francezi. Desi dieta lor contine multe grasimi, portiile sunt mai mici, astfel incat francezii consuma de fapt putine calorii. De asemenea, ei nu au obiceiul de a rontai intre mese. Francezii prefera sa ia o masa consistenta decat sa isi piarda timpul rontaind produse fara valoare nutritiva (chipsuri, bomboane). Cum pot francezii sa fie in forma, desi maninca dulciuri, sosuri si renumitele croissante? Un studiu recent vorbeste despre "Paradoxul francez": in ciuda bogatiei culinare a francezilor, acestia sint mult mai slabi decit americanii, de exemplu. Doar 7% dintre francezi sint obezi, in comparatie cu 30% dintre americani. Un grup de cercetatori a investigat acest fenomen, comparind alimentele, restaurantele, cartile de bucate si stilul de a minca din cele doua tari. Secretele francezilor pentru a se pastra in forma ar trebuie sa reprezinte o lectie pentru oricine doreste sa slabeasca: portii mici. Cercetatorii au masurat portiile de la 11 restaurante similare din Paris si Philadelphia: fast food, pizzerii, restaurante etnice etc si au constatat: -portia media in Paris este cu 25% mai mica decit cea din Philadelphia -restaurentele chinezesti din Philadelphia serveau preparate cu 75% mai mari, in ce priveste cantitatea, decit cele din Franta Studiul a cuprins si alimentele servite in supermarket: -un baton de ciocolata american este cu 41% mai mare decit cel vindut in Paris -o bautura racoritoare vinduta la restuarnatele din supermarket este cu 52% mai mare, iar hot dogul este cu 63% mai mare -un set de carton cu pahare de iaurt este cu 82% mai mare Chiar si cartile de bucate difera, portiile recomandate fiind mai mari in "The Joy of Cooking", fata de "Je sais cuisiner". Americanii gatesc folosind mai multa carne si mai putine legume. De asemenea, parizienii stau in fast food 22 de minute pentru a servi masa, in timp ce americanii maninca repede, in doar 14 minute. "Rezultatul studiului arata ca daca cineva serveste portii mai mici decit ar minca in mod normal, s-ar satura", spune cercetatorul Paul Rozin, psiholog la Universitatea din Pennsylvania. Studiul pune in evidenta faptul ca obiceiurile alimentare se reduc, in final, la o problema de cultura. Americanii primesc ce doresc: valoare pentru dolar, nu ii intereseaza neaparat gustul, cit cantitatea. Portiile din Franta nu i-ar multumi. Pentru oricine isi doreste sa piarda din greutate, solutia este sa reduca portiile, sa puna accent pe calitatea mincarii si nu pe cantitate, pe savoare, arome. Pina la urma mincam pentru a trai, nu traim pentru a minca, asa cum spune o vorba intelepata.

Paradoxul francezFrancezii mnnc foarte gras, beau vin rou la greu i fumeaz. i atunci cum de sunt aa de slabi? Specialitii vorbesc n ultimul timp despre paradoxul francez. Satisticile arat c doar 8% dintre francezi sunt supraponderali, fa de 50% n cazul americanilor. Francezii triesc mai mult i au mai puine probleme cardiace. Cu attea baghete, pahare de vin, pat de fois gras i crme frache, zicala "Ce e bun e imoral sau ngra" pare complet fals. i totui care e secretul lor? Francezii au un adevrat cult pentru mncare. Micul dejun, prnzul sau cina sunt sacre pentru ei. Am fi tentai s credem c e o cale sigur spre obezitate, dar realitatea e alta. Diferena ntre ei i americani, de plid, este c francezii se bucur de mncare, o savureaz. Poriile lor sunt foarte mici, dar compenseaz prin design. Se pare c e important pentru o stare de spirit bun, aceasta influennd digestia. Calitatea conteaz, nu cantitatea. Tot ce mnnc este proaspt i de calitate. Ei consum doar produse naturale, niciodat procesate. Francezii mestec foarte lent i foarte bine fiecare mbuctur. O cin dureaz de regula 3 ore. Nu mnnc niciodat n grab i nici nu discut la mas lucruri care i-ar putea supra sau ntrista. Beau ntotdeauna vin rou n timpul mesei. Acesta este foarte bun pentru inim i sistemul circulator. Nu renun niciodat la desert, dar pstreaz loc pentru acesta, nemncnd exagerat celelalte feluri de mncare. La sfritul mesei beau o cafea tare, de cea mai bun calitate. n restul timpului sunt foarte activi. n loc s se uite la televizor, prefer s mearg la pia sau la o cafenea. Aa au mult mai puine momente de "couch potato". Francezii prefer s urce scrile dect s ia liftul, merg mult pe jos, fac cumprturi de la mai multe magazine i mai puin de la hipermarketuri. n plus, toat lumea tie c francezii iubesc dragostea. Conform studiilor fcute de Durex, francezii au parte de mult mai multe partide de sex dect celelalte naii. Nimic din toate astea nu sun a diet ci mai degrab a via bun. Bon apptit!

In dulcele stilfrancezCum poti sa-ti mentii sanatatea inimii chiar daca iti place sa mananci alimente cu un continut ridicat de grasimi? Simplu! Traieste in veritabilul stil francez. Un studiu recent releva faptul ca francezii isi mentin mai usor nivelul normal al greutatatii corporale chiar si atunci cand consuma mancaruri bogate in grasimi. Croasante, prajituri cu crema, ciocolata fina, branza, foietaje si multe delicatese specifice par sa satisfaca capriciile francezilor fara sa le puna in pericol silueta. In consecinta, care e secretul unui corp zvelt si al unei inimi puternice si sanatoase? Specialistii sustin ca acestia inlocuiesc grasimile animale cu uleiul de masline. Acesta face ca nivelul colesterolului din organism sa fie cu mult mai scazut. In plus, un rol la fel de important il joaca vinul rosu, o sursa valoroasa de antioxidanti. Nutritionistii mai spun ca responsabila pentru o viata lipsita de problemele cauzate de colesterolul in exces este nutritia bogata in fibre. Francezii se delecteaza, la mesele principale, cu cel putin doua sortimente de vegetale. Boabele de fasole, broccoli si varza sunt doar cateva dintre vegetalele principale care-ti dau energia zilnica necesara. Morala? Include bucataria franceza in stilul tau de viata. Mananca portii mici, desfata-te cu putin vin rosu si multe vegetale proaspete. Meniul acestei diete este foarte variat. Practic, poti manaca orice aliment, cu conditia sa nu fie procesat (fara conservanti, aditivi, zahar rafinat etc.). O dieta variata este foarte importanta, pentru ca ii vei oferi organismului tau nutrienti diferiti, care te vor ajuta sa fii sanatoasa si supla.

O portie de carne, trei de legume Foarte important in aceasta dieta este sa stii sa mananci in portii mici. De exemplu, daca alegi pentru pranz piept de pui la gratar sau peste, portia nu trebuie sa fie mai mare decat un pachet de carti de joc. Trebuie sa il consumi cu salate sau legume (la o portie de carne, consuma 3 portii de salata). Desert sanatos Ca desert, ai liber la salata de fructe. Daca simti nevoia de o prajitura, incearca sa alegi o portie mai mica, sa imparte-o cu o prietena. Savureaza-o si te vei simti satisfacuta, chiar daca ai mancat mai putin. Croissantele sau produsele de patiserie sunt in regula daca le mananci in portii mici. Prin comparatie, un croissant in Franta este de 2 ori mai mic decat unul de la noi! Branzeturi si vin rosu Francezii iubesc branzeturile. O portie mica de branza ii ajuta sa reduca senzatia de foame pentru mai mult timp, motiv pentru care nu mai simt nevoia sa dea iama in dulciuri. Vinul rosu pe care francezii il consuma frecvent este bogat in antioxidanti si ii ajuta sa aiba un sistem circulator sanatos. Se stie ca francezii au cea mai mica rata de boli cardiovasculare si foarte multi specialisti sunt de parere ca motivul pentru care ei sunt cei mai sanatosi europeni este faptul ca beau vin rosu in fiecare zi. Un pahar pe zi este ideal pentru un sistem vascular sanatos! Francezii mananca foarte multe fructe si legume. Sunt sarace in calorii, iar fibrele pe care le contin ii ajuta sa reduca senzatia de foame pentru mult timp. La salate, folosesc ulei de masline presat la rece si nu consuma niciodata alimente prajite sau uleiuri procesate (hidrogenate).

Alimente interzisePe lista alimentelor interzise apar toate produsele procesate, cum ar fi chips-urile, batoanele de ciocolata, mici prajiturele pline de aditivi si creme cu mult zahar. Bauturile acidulate sau indulcite, cocktail-urile dulci (cafeaua cu multa frisca, cu zahar si lapte) sunt, de asemenea, interzise, pentru ca au foarte multe calorii. Dieta franceza interzise mancarea fast-food! Nu numai ca acestea sunt pline de calorii si grasimi nesanatoase, dar contin foarte multi conservanti, sunt produse semi-preparate, congelate si repreparate.

Pro Dieta FrancezaDieta franceza nu este chiar o dieta in sensul strict al cuvantului, ci mai degraba un stil de viata sanatos. Nu implica infometarea, numaratul caloriilor sau eliminarea carbohidratilor. Acest stil de viata te va face sa savurezi mai mult mancarea, sa te bucuri mai mult de ceea ce ii oferi organismului tau si nu vei mai manca mecanic, ci din placere! Meniul este foarte variat, sanatos si gustos! Mai e nevoie de altceva?

Contra Dietei FrancezeDieta franceza implica mai mult timp liber pentru a savura mancarea. Foarte putini dintre noi isi mai pot permite acest lux in zilele noastre. Dar cu putin exercitiu, poti sa iti inveti organismul sa elimine sursele de stres atunci cand mananci si sa savureze alimentele. Faptul ca meniul include doar produsele proaspete, poate fi un efort prea mare pentru unii dintre noi. Este destul de dificil sa ajungi in fiecare zi la magazinele de unde iti cumperi alimentele. Dar daca reusesti, vei arde mai multe calorii, vei manca mai sanatos si vei arata mai bine! Dieta franceza este destul de costisitoare. Alimentele proaspete sunt de regula mai scumpe decat cele procesate sau congelate. Dar poti sa pui in balanta urmatoarele: ce este cel mai bine? Sa platesc mai mult pentru o mancare sanatoasa si gustoasa, sau sa cumpar mancare de tip fast-food? Nu uita, ca daca alegi fast-food, vei da mai multi bani la sala ca sa topesti grasimile acumulate. Ca sa nu mai vorbim de vizitele la medic, pentru ca fast-food-ul este foarte nesanatos, in special pentru inima si sistemul cerebral!

In ultimul deceniu, lumea medicala este preocupata de "paradoxul francez". Francezii au o durata de viata de 76,5 ani iar americanii au o durata a vietii de 74 de ani. De asemenea francezii au cu 40% mai putine probleme cardiace, desi fumeaza mai mult, consuma mai multe grasimi, fac mai putin sport si cheltuiesc mai putini bani pentru sanatate. Dupa profesorul C.Ellison de la Facultatea de Medicina a Universitatii din Boston, explicatia acestui paradox se refera la consumul de vin, alimentatie si mod de viata. Francezii consuma in mod abisnuit vin rosu in timpul meselor. Vinul este asociat unui complex de substante organice si minerale care provuin din struguri si metabolismul drojdiilor. Pasteur spunea ca "vinul este cea mai sanatoasa si igienica bautura", iar parintele medicinei, Hipocrat (Secolul V - inainte de nasterea lui Cristos), recomanda vinul pentru stimularea poftei de mancare, hranirea si intarirea trupului. Consumul moderat de vin creaza senzatia de bunastare, euforie, relaxeaza tensiunea intelectuala sau emotiva.

Rolul energetic al vinuluiAportul energetic al unui litru de vin este de 600-800 kcal/l, asemanator cu un litru de must, de suc de fructe sau de lapte, cu 370 grame de paine sau 385 grame de carne, oua. Specialistii apreciaza ca aportul maxim de calorii pe care alcoolul din vin il poate aduce in alimentatia umana nu trebuie sa depaseasca 18-20 % din nevoile zilnice ale organismului. Alcoolul din vin constituie un aliment de combustie obligatoriu, el nu are forme de depozitare in organism, se difuzeaza la nivelul stomacului si al intestinelor, ajunge in sange cu ajutorul caruia se raspandeste in tot corpul, concentrandu-se in organele cu un continut mai bogat in apa si mai sarac in proteine. Metabolizarea alcolului se realizeaza in ficat cu participarea mai multor sisteme enzimatice. Peste anumita cantitate vinul sporeste riscul de toxicitate la nivelul celulelor hepatice. Se recomanda consumul de vin la masa de pranz si la cina. Glicerolul din vin imprima calitati gustative (armonie, catifelare), are usoare proprietati laxative,activeaza secretia biliara, si contribuie la sporirea puterii energetice. Glicerolul din vin care se combina cu fosfatii permit economisirea grasimilor si proteinelor, favorizand secretia lipazelor sucului pancreatic si actioneaza asupra descompunerii grasimilor ingerate.

Rolul mineralizant al vinuluiVinul este un aliment si pentruca aduce organismului elemente minerale vitamine, aminoacizi. Potasiul participa la desfasurarea normala a functiilor celulare, a activitatii musculare (in special muschiul cardiac). Nevoile zilnice de potasiu al unui adult sunt de 2-3 grame. Vinul, avand un continut ridicat de potasiu (0,4 2g/l) si un nivel scazut al sodiului, este apreciat din punct de vedere fiziologic, in special al sulfitilor. Calciul din vin (50-200 mg/l), contribuie la mineralizarea organismului, intrand in structura sistemului osos, accelereaza asimilarea zaharurilor, calmeaza sistemul nervos. Magneziul continut de vin (50-200 mg/l) contribuie intr-o masura importanta la satisfacerea nevoilor zilnice. El intra in compozitia a peste 50 de enzime avand proprietati antispastice si de dilatare a vaselor de sange. Manganul existent in vin (1-2,5 mg/l) poate interveni in organism, favorizand formarea sangelui si buna functionarea a glandelor endocrine.

Actiunea vitaminizantaVinul este bogat in vitamine, mai ales din grupa B, favorizand mai multe reactii fiziologice ale digestiei, ale reinoirii sangelui si al circulatiei lui. Nevoia zilnica de vitamine poate fi satisfacut in procent de 20-40% de catre vin.

Continutul vinului in aminoacizii esentialiContinutul vinului in aminoacizii esentiali este asemanator cu cel al sangelui. Vinul sporeste tonusul muscular, prin actiunea directa asupra sistemului nervos periferic. Prin aportul sau in calorii refacerea organismului se realizeaza intr-un timp si mai scurt.

Actiunea digestivaAciditatea vinului corespunde conditiilor optime pentru digestia proteinelor. Vinul permite accelerarea proceselor de nutritie, mai ales prin fosfatul de calciu sub forma organica (vinurile rosii). Acizi organici din vin sporesc aportul energetic. De asemenea vinul sporeste secretia glandelor salivare si imbunatateste asimilatia proteinelor Vinurile rosii influenteaza favorabil functionarea tubului digestiv. Vinurile albe seci favorizeaza eliminarea toxinelor si este recomandat artiticilor, obezilor si litiazicilor.

Efectul cardioprotectorUn studiu efectuat in SUA pe 87 mii de asistente medicale, cu varsta intre 34 si 59 de ani, a demostrat ca cele consumatoare de vin au riscul redus de boala coronariana si accident vascular cerebral. S-a constatat faptul ca un consum de 1-3 pahare pe zi de vin a condus la un efect protector fata de bolile cardiovasculare. La Toulouse in Franta se constata o mortalitate redusa provocata de bolile cardiovasculare, datorita dietei mediteraniene care alaturi de un consum ridicat de vin, mai cuprinde legume, fructe si paine. Mecanismul care explica efectul protector al vinului se refera la: sporirea continutului de colesterol bun; reducere colesterol aflat in exces la nivelul ficatului si il elimina prin bila; oxideare lipide cu densitate scazuta, care favorizeaza depunerile de grasimi pe artere;

prezenta fitoalexinelor din vin cu rol de protectie impotriva atacului bolilor.