Tradiiile populare precum esutul i torsul lnii reprezint valorile ce stau la baza culturii spirituale ale unui popor.Odat cu trecere timpului tradiii sunt lsate n urm n favoarea cosmopolitismului care ne nconjoar. n zona noastr , n nordul Moldovei , esutul precedat de prelucrarea lnii, are tradiie iar cuverturile i celelalte esturi dovedesc necontenit iscusina femeilor din aceast regiune.Pn la expunerea cu mndrie a unor esturi pline de culoare i cu diferite modele , drumul parcurs este lung i solicitant, unde atenia la detalii primeaz . De la splarea lnii, uscarea, vopsirea i pregtirea acesteia pentru a fi transformat n fir este cale lung .

Lna se spal, se usuc, se vopsete i se pregtete pentru a fi transformat n fir. Dup ce s-au obinut nuanele dorite i se stabilete modelul, iele sunt pregtite , iar rzboiul de esut este pus n funciune. n gospodriile de la ar, mai ales n casele ranilor, esuturile pe lng scopul lor practic au i rol decorativ nfrumusend pereii caselor. Astfel, putem numi aceste locuine muzee n care triete spiritul tradiional romnesc. esutul a lsat de mult n urm titulatura de meteug, de lucru manual i astzi putem spune c este ridicat la rangul de art, cci cu ce este mai prejos dect o pictur? C nu are o ram? Probabil, dar acesta este un pseudomotiv.n zona oraului Sveni , tradiiile populare de acest tip nu au fost uitate, ci s-a ncercat n repetate rnduri promovarea acestora cu ocazia diferitelor serbri i evenimente locale, unde erau organizate expoziii pentru a fi cunoscute de oamenii, n special de tinerii, care sunt interesai.Avuia unui popor este cultura acestuia, tradiiile noastre sunt trecutul nostru, identitatea noastr pe care noi trebuie s ne-o asumm i s ne mndrim cu ea.