monitorul cultural...departe istoria, cultura, tradițiile și poveștile fi ecăei r lo. calițiăt...

MONITORUL CULTURALLunar arădean de informaţie culturală Septembrie 2018

Lunar arădean de informație culturalăSupliment al revistei de cultură „ARCA”Anul XII, nr. 7 (95) – septembrie 2018

Redactor-șef: Ioan Ma uț

Colaborează: Rodica Colta, Adelina Stoenescu, Adriana Sasu, Sorin Sabău, Corina Huţan, Lucia Bibarţ, Viorel Nistor, Ovidiu Pecican.

Prezentare ar s că: Laurian PopaDesign: Ghizela Şerban

Corectură: Adriana SasuDTP: Filip Cenade

Tipar: Tipografi a TRINOM Arad

Editor: Centrul Cultural Județean Aradwww.ccja.ro

Responsabilitatea pentru conținutul textelor revine autorilor.Redacția nu își asumă responsabilitatea pentru modifi cările

survenite în programul ins tuțiilor.

ISSN 2559 - 1126ISSN-L 2559 - 1126 uralculturalcultcultural

septembrie 2018 3

ED

ITOR

IAL

Născut la 16 iunie

1977, la Arad.

A absolvit Liceul

de Artă „Sabin

Drăgoi” din Arad

și Universitatea de

Vest Timişoara,

Facultatea de Arte,

Secția Pictură, promoția 2004.

A participat la numeroase expoziții

personale și de grup în țară și

străinătate.

www.giotto-doichita.com

Acest număr este ilustrat cu lucrările artistului plastic

Giotto Doichiță

Scrisul care rămâne

U rmele scrise sunt prețioase mărturii ale tre-

cutului. Descoperirile arhelogice și alte vestigii

materiale sunt determinante pentru evaluarea gradului de

dezvoltare și de evoluție materială a unei civilizații. Însă

informațiile despre cultură și faptele istorice s-au transmis

cel mai bine prin scris.

Încă din vremuri preistorice, strămoșii oamenilor au simțit

nevoia de a se exprima și a transmite mesaje prin desene pe

pereții peșterilor, apoi pe diferite obiecte. O dată cu evoluția, au

început să apară forme organizate de scris, a căror descrifare

ne-au adus informații istorice, științifi ce, religioase, fi lizofi ce și

literare prețioase. Cu cât a fost mai puternică și mai dezvoltată o

civilizație, cu atât au fost mai consistente și mai valoroase ur-

mele scrise rămase.

Primele referiri scrise despre zona Aradului au apărut destul

de târziu, în scrierile unor istorici antici sau a unor călători. Se

pare că preocuparea pentru comunicarea prin scris nu a fost

punctul forte al celor care au populat din vremuri străvechi

aceste locuri. Este frustrant, de exemplu, că nu a rămas nimic

scris în urma celor care au populat recent descoperita cetate de

la Sântana, considerată de istorici o așezare europeană de primă

mărime, contemporană cu binecunoscuta Troia.

Nici astăzi nu există un apetit prea mare pentru scrierea

monografi ilor care ar trebui să recupereze și să transmită mai

departe istoria, cultura, tradițiile și poveștile fi ecărei localități.

Iar acolo unde ele există, multe sunt doar „bifate” fi ind conce-

pute amatoristic, fără o cercetare riguroasă a arhivelor în

căutarea de informații valoroase, a ineditului sau prin exploatarea

istoriei orale, sursă prețioasă și autentică de istorie, tradiții și

spirit al locului. Există și excepții fericite când primari, istorici

și intelectuali locali își leagă numele de astfel de lucrări cu

caracter științifi c, adevărate acte de identitate ale localităților.

Respectul față de valorile trecutului și ale prezentului,

patriotismul, nu înseamnă doar obișnuitele petreceri cu cântec,

joc și voie bună care domină sărbătorile localităților noastre.

Acestea trec, scrisul rămâne.

Ioan Matiuţ

Giotto Doichiță, 1

septembrie 2018 5uralcultural

4 septembrie 2018

cultcultural

Evenimentele verii la Centrul Cultural Judeţean Arad

Evenimente devenite deja tradiție, care au reunit mii de participanţi din Municipiu şi judeţ, s-au afl at în

calendarul Centrului Cultural Județean în vara acestui an. Vă prezentăm patru proiecte care s-au bucurat de un real

succes pe parcursul ultimelor trei luni.

Teatrul de Vară, ediţia a VI-a La fel ca în fi ecare an, şi anul acesta, timp de două luni, din

iunie până în august, în fi ecare miercuri, curtea Centrului Cul-tural Județean Arad a fost gazda spectacolelor de excepţie ce au avut în prim plan artiști care se bucură de recunoaștere și apre-ciere la nivel național și internațional (Maia Morgenstern, Adriana Trandafi r, Marius Manole, Medeea Marinescu, Paula Chirilă, Tania Popa, ş.a).

Teatrul de Vară al Centrului Cultural Judeţean Arad a fost înfi inţat în urmă cu şase ani şi, încă de la prima ediţie, s-a bucurat de un succes răsunător în rândul iubitorilor de artă şi cultură. Prin această iniţiativă se doreşte oferirea unui loc stabil de desfăşurare a spectacolelor artistice din diferite genuri (teatru, operă, balet, etc), identifi carea nevoilor şi formarea gustului publicului, stabilirea unui dialog cu publicul, comunicarea

PR

OIE

CTE

C

ULT

UR

ALE

regulată cu spectatorii în vederea îmbunătăţirii

ofertei culturale şi atragerea publicului de toate vârstele la spectacolele ce au au loc în curtea Centrului Cultural Judeţean Arad.

Parada Clătitelor la majoratPersoanele care au ales să

meargă la Moneasa în ultimul

weekend din luna iulie au

avut ocazia să se bucure de

cel mai dulce şi delicios

desert, să se relaxeze şi să

asculte muzică pentru toate

gusturile. Pe lângă zecile de

comercianți, vizitatorii au avut

parte și de un program artis-

tic diversifi cat, oferit de elevii Școlii Populare

de Arte și ai Palatului Copiilor și Elevilor din

Arad şi de invitatul special din acest an, Mira-

bela Dauer. Teatrul de vară din Moneasa a de-

venit neîncăpător pentru sutele de persoane

dornice să o vadă şi să o asculte pe cunoscuta

interpretă de muzică uşoară.

Grădiniţa CulturalăPentru o dezvoltare propice a copiilor, Consiliul Județean

Arad, prin Centrul Cultural Județean Arad a organizat, şi în acest an, o nouă ediţie a Grădiniţei Culturale, dedicată copiilor cu vârste cuprinse între trei și șapte ani.

septembrie 2018 76 septembrie 2018

uralculturalcultcultural

Cursurile oferite în cadrul proiectului Grădinița Culturală au fost gândite în așa fel încât să dezvolte variate competențe ale copiilor. Activitățile puse la dispoziția copiilor i-au ajutat să facă conexiuni între diferite idei cu mai multă ușurință, aceștia reușind ulterior să rezolve mai efi cient diferite probleme.

Totodată, aceste cursuri le oferă micuţilor, an de an, oportu-nitatea de a interacționa cu alți copii de vârsta lor, iar lucrând în echipă, să îşi dezvolte competențele lingvistice. În același timp, ei colaborează și implicit învață unii de la ceilalți.

Lipova Symphonic CityConsiliul Judeţean Arad prin Centrul Cultural Judeţean a

organizat, la sfârşitul lunii iunie un eveniment de anvergură, care s-a bucurat de mare succes. Festiva-lul „Lipova Symphonic City”, în cadrul căruia au avut loc un simpozion dedicat Centenarului Marii Uniri, la Muzeul din Li-pova şi un spectacol ex-traordinar cu muzică simfonică, susţinut de Orchestra Filarmonicii de Stat Arad, sub bagheta dirijorului Dan Crişan, pe platoul Mănăstirii „Maria Radna”. Sute de

persoane au fost prezente la un eveniment de înaltă ţinută care

se doreşte a deveni tradiţie.

Târgul Meşterilor Populari şi Parada Portului TradiţionalMeșteri populari din România, Serbia, Republica Moldova și

Ungaria au fost prezenţi, în luna august, la Moneasa, unde s-a desfăşurat ediţia cu numărul XVI a Târgului meșterilor populari și Paradei portului tradițional.

Timp de două zile, în stațiunea Moneasa au fost prezenți meșteri din zone geografi ce şi etnografi ce cunoscute ale ţării care au oferit publicului vizitator o diversitate impresionantă de obiecte create de aceştia: piese textile, port popular tradiţional şi vestimentaţie inspirată din acesta, podoabe, obiecte decorative din paie și pănuși, obiecte decorative din ceramică și sticlă, podoabe de sticlă, ornamente din dantelă și hârtie, picturi, icoane, turtă dulce, mirodenii și multe altele.

Prin acest eveniment, Centrul Cultural Județean Arad dorește să promoveze, an de an, cultura populară și meșteșugul tradițional, pe baza unei selecții extrem de riguroase și pretențioase a meșterilor care participă la târg. În urma acestei selecții se alege, de fi ecare dată, meșteșugul tradițional și auten-tic, care provine din zonele cu tradiție în meșteșugul respectiv, meșteri care lucrează cu materiale tradiționale, așa cum se lucrau, acum 100 de ani și care păstrează acel decor specifi c zonei res-

pective.

Corina Huțan




Profesorul Traian Mager și preocupările sale pentru îmbunătățirea situației socio-economice a locuitorilor din

Ținutul Hălmagiului (I)

Numit, în anul 1906, învățător în satul său natal Lazuri,

din Ținutul Hălmagiului, Traian Mager a considerat că

pe lângă munca depusă în cadrul școlii, una dintre obligațiile

fundamentale ale unui dascăl este și o bună cunoaștere a tre-

cutului istoric al localității, dar și

a situației sociale și economice a

oamenilor locului, tocmai pentru

a putea veni cu soluții concrete

pentru o îmbunătățire a calității

vieții locuitorilor. În acest sens, el

începe o cercetare amănunțită a

zonei, pe care o numește Ținutul

Hălmagiului (care cuprindea 45

de sate din jurul localității

Hălmagiu).

Munca sa perseverentă în-

cepe să dea roade prin anii ’20 ai

secolului trecut. În anul 1928

publică prima parte din ceea ce

avea să fi e ampla monografi e a

Ţinutului Hălmagiului, şi anume lucrarea Ţinutul Hălmagiului

(Aspecte economice.Partea I)1.

Studiul său monografi c este prefaţat de o pledoarie pentru rea-

lizarea unei cuprinzătoare monografi i a Munţilor Apuseni din

care, fără îndoială, face parte şi Ţinutul Hălmagiului. Primul capi-

tol al lucrării intitulat Consideraţiuni generale tratează situaţia

geografi că (în care clarifi că încă o dată noţiunea de Ţinut al

Hălmagiului şi indică localităţile care îl compun), căile de

comunicaţie, suprafaţa (cu pământul arător, grădini, fânaţe,

păşune, pădure, pământul neproductiv), proprietea asupra terenu-

lui, populaţia. Aproape toate aceste subcapitole (cu excepţia căilor

de comunicaţie), pe lângă text, conţin tabele cu fi ecare comună în

dreptul căreia sunt trecute datele specifi ce. De menţionat că,

informaţiile pe care autorul le deţine sunt cât se poate de actuale

(anii 1926 – 1927)2.

Cel de-al doilea capitol se referă la Mijloacele de trai: agricul-

tura, creşterea vitelor, pomăritul, pădurile, un subcapitol despre

vânătoare, pescuit şi culesul din natură (intitulat de autor în mod

sugestiv „Din darurile nesilite ale naturii”), carierele de piatră şi

minereurile, industria şi comerţul, munca salariată. Şi aici sunt ta-

bele cu informaţii actualizate referitoare la suprafeţele însămânţate,

la numărul de animale, la producţia anuală de fructe sau la

suprafeţele de păduri cu indicaţii referitoare la starea lor de ex-

ploatare sau de sănătate. Profesorul Traian Mager nu ezită să punc-

teze problemele existente la nivel local pentru unele dintre do-

meniile menţionate, cum ar fi : agricultura (grâul produs în zonă

nu ajunge pentru populaţie, o mare cantitate trebuind să fi e

importată din câmpie); deşi pomăritul este bine dezvoltat, locuito-

rii îşi pot valorifi ca foarte greu producţia de fructe; pădurile (este

necesară o politică fermă de reîmpădurire în zonă); problema

carierelor de piatră care sunt închise, în vreme ce deschiderea lor

ar putea oferi o serie de locuri de muncă; greutăţile cu care se

confruntă industria casnică etc3.

Sarcinile publice (impozitele), Reforma agrară, colonizările şi

procesul de degradare al acestei regiuni fac obiectul celui de-al

treilea capitol intitulat Diverse chestiuni de interes economic.

Autorul consacră un spaţiu generos nemulţumirilor locuitorilor din

Ţinutul Hălmagiului, colonizaţi în Câmpia de vest. Sunt probleme

legate de calitatea, suprafaţa şi locul unde este situat pământul

primit. O atenţie deosebită o acordă profesorul Traian Mager

inundaţiilor care au avut loc în luna decembrie a anului 1925.

Cauza acestei catastrofe o identifi că în despădurirea abuzivă a

munţilor, fapt ce a dus la formarea unor mari torente care au distrus

tot ce au întâlnit în cale. De aceea, autorul încearcă să conştientizeze

populaţia locală cât de importantă este menţinerea pădurilor şi

reîmpădurirea versanţilor unde s-a exploatat în mod abuziv4.

Sorin Sabău(Continuare în numărul viitor

ETN

OG

RA

FIE

1 Traian Mager, Ţinutul Hălmagiului (Aspecte economice.Partea I), Arad, Tiparul Tipografi ei

Diecezane, 19282 Ibidem, p.3-10

3 Ibidem, p.11-284 Ibidem, p.29-38

Ținutul Hălmagiului, cea mai veche fotografi e cu Târgul de la Găina din album 1908

Viziunea ţăranului român despre „lumea sa”

Satul ca centru al lumii.Vatra satului

L ocul în care se desfăşoară viaţa unei comunităţi este reprezentat în lumea rurală de vatra satu-

lui. În viziunea societăţii tradiţionale româneşti nu era indiferent dacă aparţii unui sat sau altuia, fi indcă satul tău este locul tău, este locul în care omul are aderenţe

prin viaţa de toate zilele, care îi dă o certitudine şi chiar o iden-titate. Dar este şi locul în care ţi-a fost scris să trăieşti, care ţi-a fost ursit.

Pentru ţăranul român de odinioară „sătuţul lui” era centrul lumii sale, aici se afl a casa sa, pământurile sale, uliţele pe care a umblat toată viaţa, cimitirul unde erau îngropaţi moşii lui, de aici porneau pentru el drumurile în afară, spre târguri, spre alte sate, drumuri printr-o lume necunoscută, plină de primejdii: „Nicărieri nu-i bine ca în satul tău şi- n casa ta. Acolo-i locul tău, acolo-i rodul tău... Şi când mergi afară, mergi pe sigur, calci în curte ca pin casă. În străini calci tot cu teamă, nu ştii ce vine, ce te aşteaptă. Vezi sunt tot felul de locuri şi unde e mai sigur şi mai bine ca-n satu tău, ca-n casa ta? Locu tău e locu tău şi nu s-asamănă cu altu, la fel şi satu,” afi rma în 1943 Maria Rogozea din Drăguş.

În această viziune de centrum mundi, despre care vorbea Mircea Eliade când se referea la societăţile arhaice, se înscrie părerea tăranului român că satul său este „buricul universului”: „satul e aşa în mijlocul lumii, e aşa că-n toate părţile e tot lume” spunea o ţărancă de 80 de ani din Poiana Mărului (Braşov) în 1947.



TRA

DIŢ

II Vorbim despre o lume a cărui centru este vatra satului şi care este organizată în cercuri concentrice succesive, tot mai depărtate.

Importanţa vetrei satului obliga aşezarea ei pe un loc bun. Cu multă vreme în urmă, fi xarea vetrei satului se făcea prin înfi n-gerea unui par şi prin tragerea rituală a unei brazde circulare de protecţie (în punctul în care nu se mai auzea bătaia de toacă), care marca hotarul, adică limita de siguranţă a unei lumi ce urma să fi e construită înăuntrul demarcaţiei: „În hotar merge omul liniştit, merge ca pe locul lui, n-are de ce se teme. Hotarul nost e satu nost” explica o altă ţărancă din Poiana Mărului în 1965.

La hotare, percepute ca locuri ambivalente pentru că închideau o lume dar şi deschideau una mai mare, erau performate o serie pe practici vechi juridice (marcarea hotarelor unei moşii prin jurământ cu brazda pe cap sau prin bătaia copiilor pentru memo-rarea locurilor), dar şi practici rituale de alungare a bolilor, de apărare împotriva strigoilor etc. Amintim doar că, pentru a momi boala să iasă din sat, se făcea o cămaşă a ciumei care era pusă la hotar..

Cine trecea acest hotar nu mai era la el acasă: „Dincolo e alt-ceva, nu ştii ce”.

Dr. Rodica Colta


septembrie 2018 13septembrie 2018

cultural12

ISTO

RIE Sântana. Cetatea veche

D escoperirea la Sântana, la doi pași de Arad, a unei așezări ridicate în epoca bronzului, cu circa 3.400

de ani în urmă, întinsă pe aproape 90 de hectare este, fără îndoială, un eveniment în lumea arheologiei europene și românești, ca și în biografi a regiunii în fruntea căreia se afl ă astăzi Aradul. Împreună cu Ziridava, așezarea dacică din zonă, și – mai târziu – cu cetatea de la Cladova, apoi cu mănăstirea de la Frumușeni, vasta zonă de locuire pe care

perimetrul arădean a adăpostit-o își recompune, treptat, profi lul de mare complexitate și de exuberanţă, fertilă organizare a vieții de-a lungul timpurilor.

Nu este, desigur, o surpriză că pământul fertil al câmpiei arădene și apele care îl străbat au permis oamenilor să își orga-nizeze prin părțile locului o viețuire asiguratoare de posibilități de trai. Dar, ceea ce dezvăluie acum săpăturile, începute în 2009, de expertul frankfurtez, Rüdiger Krause și de colegul lui clujean Florin Gogâltan, depășește previziunile cele mai optimiste. După arheologul german „Cetatea de la Sântana este una dintre cele mai mari fortifi cații realizate în perioada respectivă” în cuprinsul Europei.

Fără îndoială că, această indicație generică și vagă, dar sugestivă, cu privire la întinderea perimetrului locuit din zona ac-tualei Sântane arată existența unei societăți organizate la un anu-mit nivel, notabil, de complexitate, pentru epoca respectivă. Este vorba, nu încape îndoială, de un centru de putere și un centru de spiritualitate religioasă, căci nu este de conceput existența unei asemenea aglomerări umane fără pandantul cultic și ritualic nece-sar desfășurării vieții celor care coexistau pe teritoriul în cauză.

Existența fortifi cației arată că așezarea exprima și o putere

militară pe măsură, protejându-și integritatea, dar și oferind imaginea unei locuiri dominante în raport cu vecinătățile. Șanțurile de apărare adânci de 4 metri și valurile de pământ de circa 20 de metri au presupus, pentru a fi realizate, o muncă „faraonică”. Foarte probabil că, nu benefi ciarii lor au fost executanții, în cazul ultimilor putându-se bănui identitatea lor de sclavi, prinși în război sau membri ai unor triburi supuse.

Din cele 50 de hectare deja cercetate se desprinde imaginea existenței unui palat de circa 100 de metri, lat de 40 de metri. Florin Gogâltan vorbește – nu fără entuziasm – despre „o capitală a Europei”, care nu ezită să compare așezarea recent adusă la lumină cu însăși Troia homerică. „Troia avea o suprafață de 29 de hectare”, observă Gogâltan, văzând în cetatea cucerită de grecii Iliadei un centru de autoritate care avea doar o treime din dimen-siunile, poate și din potențialul dominator, al Sântanei. Aceasta însemna, desigur, foarte mult în confi gurația Europei Mediane, dar, în timp ce Troia era construită nu doar din piatră, ci și din versuri nemuritoare de epopee, cele pe care se întemeiază întreaga cultură a Europei de mai târziu, Sântana a fost înălțată din lemn și din lut, materialele disponibile la fața locului, și de pe urma eroilor ei nu a rămas, din păcate nicio poveste...

„Troia” arădeană se plasează deci, cel puțin până la noi cercetări și descoperiri, înafara civilizației cuvântului scris. Faptul nu îi micșorează, însă, importanța pentru reconstituirea istorică cât mai acurată a trecutului demult uitat. Descoperirile de detaliu vor permite, cu siguranță, retrasarea unor dinamici politice și militare preistorice de cea mai mare importanță în înțelegerea plămădirii demografi ce și a locuirii Europei de mai târziu. Deja se știe că distrugerea cetății de la Sântana s-a produs prin atacurile altei populații, afl ate în mișcare, care s-a folosit de ghiulele („bile”) de lut și a pus în acțiune arcași care foloseau săgeți cu vârf de oțel.

Să fi fost Ziridava lui Ptolemeu la Sântana? Pe harta ipotezelor localizării acestei dave se mai înscrie, iată, încă una.

Ovidiu Pecican



14 septembrie 2018

cultcultural

Suită de jocuri din Secusigiu

D atorită autenticităţii şi a valorii deosebite, Suita de jocuri din Secusigiu a intrat în repertoriul multor

formaţii coregrafi ce din judeţul Arad. În acest an 2018, când relatez câteva aspecte de structură

şi specifi c tradiţional, menţionez că ordinea, desenul şi textul coregrafi c al suitei pusă în scenă în anul 1968 au rămas ne-schimbate fără nici o inervenţie din afară.

Suita cuprinde jocurile: A de mână, Bradu şi Întoarsa. Caracteristica principală a primului joc al ciclului duminical,

A de mână este structura pe contratimp. La acest joc frazele muzi-cale şi cele coregrafi ce sunt formate din aceleaşi măsuri, dar ele nu încep odată cu jocul, ci sunt întârziate de muzică.

În judeţul Arad, în localităţile: Şepreuş, Socodor, Şiclău, Se-cusigiu, Macea, Curtici şi în alte localităţi, la jocurile din categoria Ardelenelor: Lungu, De mână, Pe-a lungu, Raru, întâlnim forme ale suprapunerii necoincidente dintre joc şi muzică.

La unele din aceste jocuri, motivele coregrafi ce încep pe măsuri pare 2, 4, 6, 8, etc, cu dactil, după care urmează paşii pe contratimp. Dacă am scrie fi gura de joc începând cu măsura întâia,

ar fi foarte greu de descifrat şi de interpretat, ar trebui ca dansato-rul să stea cu piciorul în aer şi să înceapă la comanda muzicii.

La culegerea pe care am realizat-o în anul 1999, împreună cu profesorul şi dirijorul Slobodan Pasculovici, am constatat uşurinţa şi dezinvoltura cu care Petru şi Maria Bută executau fi gurile aces-tui joc. Ei, întotdeauna, începeau fi gura de joc pe măsura a doua.

Capul fi gurii de joc este dacti-lul, dar nu pe măsura întâia, ci pe a doua, a pa-tra, a şasea sau a opta. Între moti-vul muzical şi cel coregrafi c se rea-lizează o necoin-cidenţă dimen-sională, ele dispunându-se ca şi cărămizile care alcătuiesc zidul. În acestă suită, fi gurile de joc sunt foarte greu de separat. Privito-rul neiniţiat nu-şi dă seama unde începe şi unde se sfârşeşte fi gura de joc.

Viorel Nistor

FOLC

LOR

Răpciune la Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad

Î ntr-o vară în care canicula pare a fi confi scat totul și acțiune și gând, bibliotecarii arădeni se alintă cu atmosfera

respirabilă, calmă, dar rodnică pe care septembrie o va aduce în Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” .

Cu un decor încă văratic, deși în schimbare, în luna lui Răpciune va mai funcționa, o vreme, „Biblioteca estivală”, biblio-teca din aer liber, deschisă spre delectarea cu literatură a per-soanelor afl ate în vacanță la frumosul ștrand de pe malul Mureșului.

Programul de funcționare al bibliotecii de vacanță este de marți până vineri, între orele 9.00 -17.00, iar sâmbăta de la 9.00 la 13.00. La fi nal de săptămână, copiii sunt invitații unor mo-mente de răsfăț cu jocuri și cărți, între orele 10.00 -13.00.

Din luna septembrie instituția noastră își va relua proiectele și programele întrerupte de vacanța cea mare.

Amintim obișnuitele Întâlniri lunare ale Ligii Scriitorilor - fi liala Arad, precum și ale Cenaclului literar maghiar „Toth Árpád”.

Foto Clubul Arad va redeschide ateliere de specializare în arta fotografi că pentru absolvenții de liceu, în sălile „Astra” și „Centenar” ale Bibliotecii Județene. Asociația „RO 100 Arad”. „Fii tu însuți!” va continua premierea excelenței în educație a celor mai merituoși dascăli din învățământul arădean. Se va

continua postarea creațiilor literare arădene pe Platforma online: „Biblioteca de literatură arădeană de azi”. Platforma reprezintă o bază solidă de susținere și mediere a dialogului cu scriitorii contemporani, iar crearea unui market online se adresează în primul rând cosumatorilor de literatură din rândul tinerilor, utilizatori prin excelență a noilor tehnologii.

Secția de Împrumut Carte pentru Copii va menține progra-mele de joi și le va relua pe cele prevăzute în parteneriatele des-tinate copiilor, conținând: lectură, ateliere hand-made, pro-grame recreative.

Secția Împrumut Carte pentru Adulți își așteaptă, într-un ambient proaspăt, curat, prietenos și mai funcțional, cititorii, ca de altminteri toate celelalte secții și fi liale ale edifi ciului nostru de cultură.

Se lucrează intens, deci și în luna septembrie de asemenea, la redactarea materialului care va constitui „Catalogul colecției de carte «Vasile Goldiș» la Arad”, un catalog ce își propune să adune între fi lele lui cât mai multe titluri de cărți donate de omul poli-tic și de cultură arădean Vasile Goldiș, din cele 400 existente în biblioteca noastră. Cărțile scrise în limbile: latină, germană, franceză, română și maghiară vor fi descrise bibliografi c. Ele conțin autografe, dedicații, adnotări ale unor importante personalități ale vremii și constituie un omagiu adresat lui Goldiș și Centenarului Marii Uniri.

În luna în discuție, vom reveni cu importante manifestări care marchează Centenarul Marii Uniri, în care Biblioteca Județeană este profund implicată.

Până la reluarea fl uxului obișnuit al parteneriatului nostru cultural cu arădenii, vă dorim zile frumoase și, desigur, lectură cu folos!

Lucia Bibarț


septembrie 2018

cultcultural16

BIB

LIO

TEC

A




MU

ZEU

125 de ani de activitate muzeală la Arad (1893-2018)

Muzeul din Arad a fost deschis în 1893 ca expoziție de relicve al revoluției pașoptiste, etalată în holul

de la etajul II al Teatrului de Stat. Două decenii mai târziu, muzeul a fost mutat în nou construitul

Palat Cultural (1913), alături de fi larmonica și biblioteca orașului. Aici au fost amenajate, alături de vechea expoziție de relicve, săli de expunere pentru colecția de arheologie și istorie medievală precum și o galerie de artă europeană. Momentul deschiderii pinacotecii orașului Arad, odată cu inaugurarea Paltului Cultural (octombrie 1913), este marcat prin clasicii picturii maghiare: Aggházy Gyula, Benczur Gyula, Liezen-Mayer Sándor, Barabás Miklós, Munkácsy Mihály, Lotz Károly.

În perioada interbelică, au fost adăugate o expoziție de etnografi e și două camere memoriale dedicate oamenilor politici arădeni Vasile Goldiș și Ștefan Cicio-Pop (1934).

După preluarea puterii de către comuniști, colecțiile și expozițiile de bază au fost reorganizate în spiritul noii ideologii, în 1954-1955 fi ind redeschise secția de istorie veche, „Muzeul Revoluţiei de la 1848” și galeria de artă, iar în 1956 expoziția de etnografi e.

În intervalul 1958 – 1988, au fost amenajate secții ale muzeului în județ: Lipova (Muzeul Orășenesc în Casa Sever Bocu - 1958), Șiria (Muzeul Memorial I. Slavici și E. Monția în conacul Bohus - 1960), Săvârșin (Muzeul de Artă și Etnografi e – 1988) și Miniș (Muzeul Viei și Vinului în cadrul Stațiunii de cercetări viticole – 1988).

După o reamenajare radicală, care a durat mai bine de doi ani, expoziția permanentă de arheologie și istorie din cadrul Palatului Cul-tural, a fost redeschisă în 1979. Galeria de artă a fost mutată într-un nou sediu, pe care îl ocupă și astăzi, unde a fost vernisată în 1984.

În urma schimbărilor politice din decembrie 1989, expozițiile de bază au fost eliberate de balastul ideologic, iar în 1992 a fost deschisă secția de știinte ale naturii. Galeria de artă (Muzeul de artă), remode-lată în întregime, a fost vernisată în 1998 și ulterior reorganizată în anul 2013. Expoziția permanentă, reorganizată în anul 2013, este reprezentativă pentru profi lul colecției de artă și pune în valoare piese care sunt repere pentru nivelul de civilizație, cu trimiteri im-plicite la valori estetice, ale mediului, în primul rând, local arădean. Printr-o prezentare structurată diacronic, sunt expuse cele mai sem-nifi cative lucrări care au marcat evoluția colecției de artă. Parcursul expunerii se desfășoară cronologic, cu repere limitate în intervalul secolelor XVIII-XX.

În anul 2004 s-a constituit colecția dedicată Revoluției din 1989 și a fost vernisată prima expoziție „Arad – Decembrie 1989”.

Din anul 2008 s-a deschis pentru public Casa Memorială și Colecția de Artă Eugenia și Eugen Popa din Săvârșin.

În anul 2015, la Palatul Cultural, au fost vernisate expoziția „Bizere – Art and Technology”, organizată în co-laborare cu Universitatea „1 de-cembrie 1918” Alba Iulia, res-pectiv expozițiile „Odiseea unei monoxile. De la lemnul scobit la tezaur” și „Cabinetul naturalistului”, deschise în cadrul expoziției permanente științele naturii.

După un lung proces de conservare şi cercetare, Colecţia de rel-icve a muzeului arădean, a fost prezentată publicului, prin interme-diul unor expoziţii de mare anvergură, vernisate în Ungaria, la Szeged, Budapesta, Pécs, Gyula, respectiv în România, la Arad și Timișoara. În anul 2014, cu prilejul celei de-a 125-a aniversări a Statuii Libertăţii, Complexul Muzeal Arad a deschis pentru publicul arădean, o remarcabilă expoziţie, „Tezaur 1848/49. Repere din Colecția de relicve a muzeului arădean”, care reuneşte cele mai valoroase obiecte de patrimoniu ale colecţiei, în jurul cărora s-a con-stituit muzeul, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Redeschisă în perioada 2014-2015, expoziţia „Arad – decembrie 1989” este dedicată arădenilor afl ați în centrul evenimentelor din decembrie 1989 din Arad. Colajul „orele Aradului”, prezintă crono-logic, evenimentele de la Arad, din două perspective: cea a a fotogra-fului-documentarist al Securității și respectiv, a fotografului-docu-mentarist al muzeului. Colajul de fotografi e-document, însumând peste 60 de fotografi i din perioada 21-22 decembrie, reprezintă coloana vertebrală a întregii expoziții, structura pe care aceasta a fost modelată.

Din anul 1967 apare publicația Ziridava care cuprinde articole și studii științifi ce, ilustrând aria de acoperire a secțiilor muzeului, iar din 2012 este editată Ziridava. Seria archaeologica. Începând din 1992 se editează revista Studii și Comunicări de Artă și Arhitectură, din 1995 Armonii Naturale, cuprinzând cercetări în domeniul știintelor naturii, iar din 1999 Zărandul, revista de cercetări etno-logice.

Atelierul multimedia Kinema Ikon, înfi ințat în 1970, editează, începând cu anul 1994, revista Intermedia, și produse hypermedia iar în anul 2003, a reprezentat România la Bienala de Artă Contemporană de la Veneția.

Mai multe detalii despre începuturile activității muzeale în Arad în volumul „ISTORIA MUZEULUI REVOLUŢIEI 1848-1849 DIN ARAD”. „AZ 1848–1849-ES FORRADALOM MÚZEUMÁNAK TÖRTÉNETE ARADRÓL” (autori: dr. Zakar Péter, dr. Felicia-Aneta Oarcea), Arad, 2011, lucrare ce poate fi consul-tată on-line pe site-ul muzeului arădean: www.museumarad.ro

Adelina Stoenescu


20 septembrie 2018

cultcultural

TEAT

RU

Spectacolul ,,Vârful aisbergului” deschide noua stagiune a

Teatrului Clasic ,,Ioan Slavici” Arad

Teatrul Clasic ,,Ioan Slavici” Arad deschide stagiunea 2018 / 2019, sâmbătă, 8 septembrie, ora 19,00, cu

spectacolul ,,Vârful aisbergului” de Antonio Tabares, în regia lui Th eodor Cristian Popescu și scenografi a lui Cosmin Ardeleanu.

Tema piesei este una de actualitate și prezintă povestea unei companii multinaționale care este cutremurată de sinuciderile a trei dintre angajati, toate acestea petrecându-se în mai puțin de cinci luni. De la sediul central al fi rmei din Madrid, Sofi a Cuevas este trimisă pentru a investiga cele întâmplate. Ea încearcă să găsească răspunsul la întrebarea: ,,de ce se sinucid angajatii com-paniei?”. Cu ocazia întâlnirilor pe care le are cu angajații fi rmei, dar și în interacțiunile și relațiile dintre ei, Sofi a Cuevas observă o atmosferă încărcată, în care nu există considerație față de indivizi, deoarece rezultatele fi nale ale muncii lor sunt cele care contează cel mai mult.

Spectacolul ,,Vârful aisbergului” îi are în distribuție pe actorii: Dorina Darie Peter /Sofi a Cuevas, Bogdan Costea /Alejandro Garcia, Ioan Peter /Carlos Fresno, / Cecilia Lucanu Donat /Gabriela Benassar, Ștefan Statnic /Jaime Salas, Călin Stanciu / Carmelo Luis.

Cei care nu au reușit să vizioneze toate spectacolele noastre, trebuie să știe că, în luna septembrie, au fost programate, de ase-menea, două dintre cele mai noi producții ale instituției, respectiv „Să ne cunoaștem mai bine” și „Disputa”.

Biletele pentru spectacolele lunii septembrie pot fi achiziționate de la agenția teatrală sau online, accesând platfor-ma www.biletmaster.ro

Vă așteptăm cu drag la teatru și în noua stagiune!

Adriana Sasu

Programul lunii septembrie 2018

Sâmbătă, 8 septembrie 2018, ora 19,00 – Sala Mare - Deschiderea stagiunii 2018/2019 ,,Vârful aisbergului” de Antonio TabaresRegia: Th eodor Cristian Popescu

Joi, 20 septembrie 2018, ora 19,00 – Sala Mare ,,Disputa” de Pierre de Marivaux Regia: Vlad MassaciCoproducție: Teatrul Nottara București și Teatrul Clasic ,,Ioan Slavici” Arad

Sâmbătă, 22 septem-brie 2018, ora 19,00 – Sala Mare ,,Geniul crimei” de George F. Walker Regia: Antonella Cornici Spectacol nerecomandat tinerilor sub 16 ani

Duminică, 23 septembrie 2018, ora 19,00 – Sala Studio ,,Să ne cunoaștem mai bine” – scenariu colectiv Regia: Cristian Ban, Scenografi a: Cristina Milea Spectacol nerecomandat tinerilor sub 16 ani

Marți, 25 septembrie 2018, ora 19,00 – Sala Studio ,,Tatăl” de Florian Zeller Regia: Radu Iacoban

Vineri, 28 septembrie 2018 - ,,Tatăl” de Florian Zeller Regia: Radu Iacoban Spectacol susținut în cadrul Festivalului Internațional de Teatru, Oradea (23-30 Septembrie)

Duminică, 30 septembrie 2018 – Sala Studio,,Năpasta” de I.L. Caragiale Regia: Valentin VoicilăVârful aisbergului

Vârful aisbergului

Disputa



Programul cultural al lunii septembrie

Simfonia fl orilor de toamnă 14 septembrie 2018 - 16 septembrie 2018

Târg de fl ori - Piaţa Avram Iancu

Zilele europene ale patrimoniului21 septembrie 2018 - 25 septembrie 2018

În cadrul acestor evenimente cetăţenii Europei sunt invitaţi

să viziteze gratuit

monumente istori-

ce, muzee sau situri

de patrimoniu. Este de asemenea ocazia de a fi promovate obiective istorice mai puţin cunoscu-te sau care în mod obișnuit nu sunt ac-

cesibile publicului larg. Inițiativa Zilelor Europene ale Patrimo-niului aparține Consiliului Europei iar din 1999 evenimentele se desfășoară sub patronajul comun al Consiliului Europei și Uni-

unii Europene.

Ziua mondială fără mașini 22 septembrie 2018

Ziua mondială fără mașini este marcată, anual, la data de 22

septembrie. Scopul imediat este descurajarea, pe cat posibil, a

circulației cu automo-

bilul personal sau de

serviciu, in favoarea

deplasării cu bicicleta,

a mersului pe jos ori,

în ultima instanță, a

transportului in co-

mun.

„October Beer Fest” 28 septembrie 2018 - 30 septembrie 2018

Vor fi organizate spectacole, concerte în aer liber și activități

cultural – artistice în Parcul Eminescu.

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ARA DCENTRUL MUNICIPAL DE CULTURĂ ARA D310130 Arad, Bulevardul Revoluției nr.97, ap.4 Tel/Fax:+407371501072; Email: [email protected]


Evenimentele Centrului Cultural Judeţean Arad, septembrie 2018

Festival Concurs – Judeţean de Folclor „La Izvoare”, ed.

a IX-a, Moneasa, 2 septembrie, CJA / CCJA

Tabăra de fanfară, Buteni, 3-8 septembrie, CJA / CCJA

Festivalul de literatură „Dorel Sibii”, ed. a XX-a,

Săvârșin, 8-9 septembrie, CJA / CCJA

Sărbătoare la Ţebea, Ţebea, 9 septembrie, CJA / CCJA

Tabăra de creaţie a tinerilor scriitori, Săvârșin, 11-16

septembrie, CJA / CCJA

Comemorarea eroilor de la Păuliș, Păuliș, 15 septembrie,

Primăria Păuliș, Consiliul local Păuliș , CJA / CCJA

Festivalul Vânătorilor, ed. a XI-a, Bata, 30 septembrie,

CJA / CCJA

Parada formaţiilor civile de pompieri, septembrie,

Arad, CJA / CCJA / ISU

Festival Itinerant „Sărbătoarea Vinului în Podgoria

Miniș - Măderat”, ed. a X-a, localităţi din jud. Arad, pe

parcursul lunii septembrie, CJA / CCJA / Primăriile:

Șiria, Păuliș, Ghioroc, Pâncota, Covăsânț

monitorul cultural...departe istoria, cultura, tradițiile și poveștile fi ecăei r lo. calițiăt...

Documents