MARIA COM$A

DACIA IN EPOCA LUI CONSTANTIN CEL MARE ~I A URMA~/LOR SAl

Cercetanille orhe~logice efectuate ,in ,ultimull ·timp a,u a,ratat ca la sfir~itul secolului 01 III - lea, 10 nord de Dunare, avem un nucleu puternic romaniz<lt oalfe il oQ1nstitulie pe de 0 parte Iliniia IDunalrj!j 'infeni-olO-r€ legato mai ales de prev,inaia Moes'ia Infenior (din CiClTe facea parte ~i Dobrogea) ~i te.liitoriu', fostei Ipr;ovirnoili lre'mane DaDi.a. ma,j aJes Olrbeni'Q, e-stull Blo,natu ­IUli s.ud-ves1bul ~i vestul T rans1ilvran'ie'l.

In ter.itO'f.i.ile Irama,se lin ofo'ro prtOviJnciei romane Da'dio ,au conrtinuat sa traiasca d ifenite fiOlmur·i ale popul:aVi e.i Qut'oh'tone : geto-dlOlQi,j in Mlulnrte ­ni'a, Daoili Mm.i in Gni~l:ma ~i MammUlre~, Calnpili in MoldoVla, Costobodi pe Pnulul ~i pe N,istr.ul SUlpe<nior ~pina in o nul 170, cind teritoniul ior a fost invadat de y·andt>l·i) '.

1 Pentru ounoa~tereo carocteristi'cilo,r comp'lexelor din Muntenio d.; D. V. Rosetti in Bucure~tii de odinioor6 in lumina sapaturi/or orheo/ogice. BU'evre$ti. 1959. p. 31-32; Sebastian Morintz. Sopolurile de 10 Chilia, Materiale, VIII. 1962, p. 513--51 idem. in Dacia. VI. Zir:ra ~i Qh. Oazimir in CAB. I. 1963. p. 51-56; Moria Com~a. Sc3poturile de 10 Bueov, Materiale, VII, 1961, p. 546-'549. Gh. Dia'conu, Tirg~or N:ecropol'o din se'eolele III-IV e.n., Bucure~ti, 1975, p.; Gh. Bichi:r ~i Eugen'i'o Popescu, Sopaturile orhe%giee de la Motosoru judo Dimbovita, Materiole IX. 1970. p. 274-276 ; AI. Alex<lndrescu ~ i A. Pa­unescu. A~eza,ea din seeo/ul 01 /II-lea de 10 Podul Dimbovitei Muzeul Pite~ti. StudH ~i comunlicani III. 1971, p. 163--174: Suzana Dolinescu-Ferche A~ezori din seeo/ele 11/ ~i VI e.n., in sud·v€stul Munteniei. Cercetorile de 10 Dulceanea Bucure~ti, 1974, p. 23--62; Emil Moscolu, 0 o~ezare docico din seeo/ul 01 1II.leo e.n., 10 Govora·sat (com. Buleta, judo Vilcea), SClV, 21, 4, 1970, p. 653--665: Pentru complexele din Cri~ana ~i Mora­mure~ d. Ion Hora'\liu-Cnj~an, ContinuHatea daciea in cimpia Aradulu;; Apulum. VII, " 1968. p. 241-251 : Egan Dorner, Urme ole culturi; materiale daciee pe teritoriul arodan, Muzeul judetean Arad , 1968, p. 15-30; M. Macrea, Dodi liberi in epoca romano, Apu­lum, VII, 1, 1968, p. 178-187, S. Dumjtra~cu ~ i T. Boder, A$ezoreo dacilor de 10 Medie$u/ Aurit, Muzeul de Istor,ie Sotu ,Mare, 1967; Sever Dum[itro~cu, A~ezari $; descoperiri dadee din Vestul $; nord·vestul Romanie; /, Insbitutul Pedagogic Oradeo, Lucrari ~tii n1if,ice , 2, Oradea 1968, p. 239-256; Gh. L'Ozin !fi I. Nemeti, Deseoperiri dadce din seeo/ele /I ·fV e.n. in Zona Carei, ·Grisio , 1972, p. 199-213; P-entru Costoboci ~i Co'rp'j d . N. Gostor Ramura nordieo a dacilor i costobocii, Buletin ul Univ. Bobe~·Bolyo i. serio ~tiinle sooiale, I. Oluj, 1956, ,po 185--199; I. I. Russu, Les Costoboees, Docio, N.S., III. 1959, p. 341-352; Gh. Bkhir. Cultum Carpico. Bucure~ti, 1973 ; Viorel Capitanu, Contributii 10 cunoo~terea

216 M. COM~A

Geto-daoii din Muontenlia ~i dad.i MoO ni drin Gni~'ana au pasbrat intr-o masuro mai mid] S'ou mOli m:are elemeni'e dadioe sou daco-gehce de l1ra ­d ifie La\'me. Asuprta ,cultwrii lor m'aker,iole (ma;i ales osupra celor d in Munten,io) s-o exerci l at ~i 0 putemica 'inHuenla romano . Mai mult decit atit in secolele II-II I, in wnele limitrofe cu prov,i-ncia Daola ~i Moesia, a inceput chier un iproces de I'oman1iz,Qre neo~ioi!O l. Di'n aceasta C{J'Uza el se V(] desfo:~uoo intr-un r,itm mali 'lent ~i fora presiune, spre deosebi·re de procesul de romanizare din Dacia romano care a a v:ut un ccnaoter of,iciol. ,intens:iY, rodeseoni frHnd ,imp'us de autonitatile romone 3,

Cmpi'i din est au pa,slrat mai Dine trodiliile culturii dooice anterioare ven:irii 'romani,lor in compaf1a~i e cu f,l1oVii lor din Munteni,a ~i Cl1j~'ana, dar ,i asupra I"r (ca de alltel asupra tulumr popuhaji,ilor din preajma ·im pe­riulu i) 5-iQ exercitat )j'nfluenta cul,t ur-ii ~i a oivi'liziotiei l1omane, ceea ce i-a oprop iot de dacii romaniza~i sou in curs de romanizare din teritol1iile invecinate.

T,ebuie so subliniem faptu,1 co dupa retragerea autorita Vi lor romune in sudul Duna'ri'i, pe de 0 patrte datonita linelQistenle,i 'ii-mens-,ulu'i daoi,e, pe de alta parte datorita presiunii bmbmilor, in seeolele III -I V se stabil esc pe teritoriul fostei provincii corpii, veni~i din est (in sud-estul Transilvaniei ~i in estul Olteniei) 4 ~i daci din vest (Cipau pe Mure,) 5. De asemenea popul'a\ia romano sau romanizatii din fosta 'P,o~inoie D:aoia s-a raspindit ~i in lreg:i·uni:le tinvednate 6 maoi ales in zonele impadurite de pe verS'ant,uI

populafie; autohtone in seco/ele 1/-1/1 e,n .• in Jude~u l BOCQu, Muzeul Na\.ional. II, Bueu­r-e~ti, 1975, p. 293-334. Grigore Fait, CimWru/ de incinerafie dade din sec. II-III de la Suceava, Studii ~i materia-Ie, lstorie, III, Sueeava, 1973, p. 257-264,

fn Maramure~, cunoa~tem deocomdatCi puti,ne complexe ~i din oceaste couze ra­mine sa se stabileosco pe baza unor cercetari mai ample care este reportul eomplexelor de oici cu eele din nordul C rii$anei pe de 0 porte $i cu kurganeJe Corpatice de pe ceo pe de alto parte d. Rodu Pop'o ~i Craro'l Keese. CercetOri arheo/ogice fa Cofine~ti.Ma­ramure~ SCI VA, 25, 4, 1974, p. 561-577.

La toote oceste deseoperiri se pot odeugo inca numeroose altele cunoseute pe boza unor ceroet6ri de '5uprofa\o sou inca ined-ite.

2 Maria Com$a, Sur 10 romanisation des territoifes norddanubiennes. Nouvelles etu ­des d'histoire, III. Bueure$ti, 1965, p. 23-39.

3 C. Daieoviciu, Romanizarea Daciei, Apulum, VlI, 1, 261-271 ~i bibliogrofia indicate acolo ; Iud ita Winkler, Procesul romanizorii in lumina monumente/or epigrafice ~i scufptu­role din a~eziirife (utale ale provinciei Dacia, SCI VA, 25, 4, 1974, p. 497-513; Nicolae Gudea. Citeva aspecte $i probleme in fegaturo cu proceslJ l de romaniwre ;n Dacia, Apulum, XIII, 1975, p. 95-11 1.

4 Cf, D. Protose, Problema continuito!ii in Dacia in lumina arheofogiei $i a numiz­matidi, Bucure$ti, 1966, p. 118 $i p. 119, fig. 38; Gh. Biehir, Cultura Corpatica, p. 168. Dupe perereo unora urme o le culturij mate/1iale carpice se cunosc in necropoleJe de la Obrejo. Soporul de Cimpie. Locusteni etc. ef. K. Horedt, Archiio/ogische Deutungen III, Apulum, XI, 1973, p, 86-91 $i Gh. Biehir ; op. cit., p. 168-16.

5 N. Vlassa, 0 potrundere din vest a dacifof pe teritoriu/ foste; provincii Dacia in secolul 01 IV-fea e.n., SCIV, 16, 3, 1965, p. 501-516. Asemana reo eeramicii lucrate pe roata de mine de 10 Cipou cu ceo de la Arad-Ceala ne face sa credem ca aceasta eomunitate a petruns in centrul Transilvol'l'iei chief din zona Arodu lui. 0 s-ituotie simi­lore s-a intiln'jt $i in Oltenia 10 Stolniceni unde peste o$ezoree romano situate pe li­mes-ul 'olutan la sfir$'itul secolului 01 III-lea $i inceputu l secolului 01 IV-leo sau o~ezat doci libeni ven'i~i din Muntenia d. Gh, Biehi, Raport pre/iminor asupra sopoturi/or de 10 Stofniceni, febr, 1974 (jnedit).

6 Moria Com~o, op. cit.. p. 27.

DACIA IN EPOCA LUI CONSTANTIN CEL MARE 51 A URMASILOR SAl 217

vestical Mun\illor Apu'sen1i (Clni~laon'a) in no,d-vestul ~ i veslu.1 Muntenoiei, in parte ~i m<li 'I~ est ojuongindu -'se IOstieil 'I~ a u.n'ificme treptata a elemen ­tu·lui etnk au,tahton.

La peniferio aces!u,i putenni,c fond autohton in seoolele II -III se "on­stota oln!lJlmite z·one de c,ontact cu popul'oVi'o migrato'ore, iQU difenite triburi sa rmat ice in Cimpio M unteniei -?i a Moldovei, cu sormati i - iazigi in cimpia din vestul \ani i 7 (f.ig . 1).

in acela~i timp in zona subcarpatica din Moldova, Muntenlia ~i in sud -estul lirami lvaniei apar spora-dlic d'ifenite seminvili de onig,ine germa ­nica (taifal i , vanda li) 8 care tra iesc a laturi de popu la\ia autohtona (corpi , geto-doDi ~i d'aco - rD'm'a'n'i) 'iar I'a i·ncep.utul seeolululi 01 IV-·lea in nord ul Moldave'i ~i pe Pcu"ul mli'jlodiu "oboara cete ra.le\e de p opu,llajJii germanke odg·j·nrQ·re din lieghl'nea E,lbei iinferidOlre 9,

La sfir~ itul seool'u:lui a l III - lea ~i inoepu<u·1 seceil,",l,",i u,mator in nord vestul tarii apar cete izalate de vandali ~i alte semintii germanice care vin in oontact ·cu popu:lla~iia daoica ~i dacQ-lrCYmiOna d iln 1,0no respectivQ 10,

Ap'Or.itia go\i'lor in wn:a na'rd panNea ~i crearea de ca. re ace~Na a une'i mari eoa li l i'i politice, in care intrau ~i alte popula\ii (ma i ales sar­mati) nu a ramas fara repercursiuni ~i asupra teritoriululj carpato-dunarean .

SI6birea puterii politice a carpilor in urma razboaielor d in anii 295-297, incheiate cu a st ral ucita vielorie a romanilor ~ i desfiin\area defi ­nitivQ {] puteni1i I'or pOilitli:ce in pre'ojma anu l'u'i 319 11 '0 f,ov-O'nizat expans,i'l1 -

7 Gh. Biehir, Sarmatii /a Dunorea de los in lumina ultimelor cercetofi, Pontica, 5. Constanta. 1972, p. 137-176; M. Porducz, Beilroge zur Geschichte der Sarma ten in Ungarn irri II-und III lahrhundert, Acto archaelogica Hunga~ica, Budapest, 1956, p. 175-177; Egon Dorner, Dadi ~j Sarma!;; din sec. II- III e.n., in ves tul Romoniei, Apulum, XI, 1971, p. 681 - 692.

Unor seminti'i germanice coborite din nord, eventual taifalilor, Ie apaf\:in pandati­vele in forma de cald6i1u~e, intiln ite o deseori ~i in complexe'le cO'rpice (d. Gh. Hichi;r, Cultura Carpico, p. 119) co ~i alte piese de orig ine nordica, speci~ice culturii przeworsk. Spre sfir~itul secolului 01 III-Ilea in sud-estul T'ronsi-Ivan'j,ei patrund Gorpj asociati cu germanio; (toHoli?) dupa cum dovedesc pandantivele in forma de caldaru$e descoper·ite 10 Cristian - Bra~ov $i Mere$ti (jud, Covasno). cf. loan Pop. Pandantive in forma de cal­daru~a din sud-estul Timsi/vaniei. scrv. 17. 1, 1966, p. 175-179,

Mol tirziu aceste pondontive in forma de caldoru$e se regasesc $i in complexe de tip Sintono de Mure~-Cerneahov (d. Gh, Diaconu, Tirg~or. Necropolo din secolele III-IV, Bucure~ti , 1965. p, 94-96.

9 Ion Ion ita. Unele probleme pivind populatia autohtona din Moldova in seco­le/e /I-rv e.n,. CJ1isia,. Culegere de materia Ie ~i studii Orodeo, 1972. p, 189- 192,

10 In legatura cu desc,openiriie de corocler geJ1man-ic din vestul Firii s-ou formul'at mai multe porer.i 10 supra carora nu putem sa 'n'e op:J1im mai pe 1arg. Dupo no; pi'es'ele de scut (miner. umbo) pintenii. virfu-~jle de land. fibulele de fier etc,. de 10 Boine$ti , Curtuiu~en i , Oradea ~i Arad (d, Sever Dumitro~cu ~ i T, Bader. op. cit,. pI. XVII ~i XIX; Sever Dumitra~cu. Descoperiri arheo/ogice din sec. IV- V e,n. in judetul Bihor, in Centenar mureal Or6dean. Oradeo, 1972. p. 198-201), opor\in unor cete de vondali care uneoni convie~uiesc cu autohtonii (de exemplu la Medie~u l Au rit), 1n schimb. mormintul cu cal de 10 $-imleul Silvoniei opar!ine altu i grup germanic. greu de predzat in stodiul actua l 01 cercetari lor.

11 Mar.ia Com$a, Elemente "barbare" in zona limes-ufui Dunar;; inferioare in se­eolere of III-leo si 01 IV-lea, Pontico, 5, Constan\a. 1972, p. 227: Gh. Bichir, Dadi fiberi din zona extraca~patica a Romoniei in secofele II- IV e.n. , Muzeul Notional, I, 1974. p, 27.

218 M. COM~A

neo spre ve~t a co!Ol'tiei politice conoU'se de go~i-. >apt o<>re pe plan a·rheo­log-ic se reiilecta 'pni," .ra'.pindilrea spne vest a cuilWri:i de tip Si.ntan·a de Mu.re~-Cemeahov.

Datel-e orhealoglice de caire dispunem pi·na in p,e.en.t dovedes-c ca in'aintarea purtatoni'lor atlltu'nii Sintana de Mme~--Gennsahov (goti ~i a.lani, rolul poli~ic a"indu-II gotii) n:u a a'olut un cOloa'dter ~idl-ent. Aceosta situotie s:m putea expHaa dupa noi 'pnin <relatiile strinse da're s-au sta'bilbit intre goti ~i aa.'pi .pe 10 m-ijlocul ~i ma'i ales in a dou" juma~ate a -secol·ului a-I III--lea ·~i 'inooputul seeolului 01 IV-Ilea dnd Co,np;'; -~i 'Ulniune(] 'po'l.itica in fruntea cOire'ja se oflau go~i 'i S-QU un'i:t in h.rp1la ,j'mpo't!riva ·imperiuil.ui. Plro­babilJ au OCOZlilQ alcestor a1:\(]'curi oore a.voo·u drept bazo de po:rn~re ~i te:ri­torjul stolpin!i!t, de carpli S-OlU in~jhJ1at cete m 'oli midi S'Q'U mali mo'ni a purta­tor.i.lor au ltud i' Si-nla.n:a-Cerneahov. Lor '1nci'inem a ,Ie .atribU'i unelle forme de vase (din medi,u" oarpi'c (00:51:roOine IOU do'Uo ~i t rel toarte de.sooper.ite la Butnare~ti, atelierul de alarie, 10 Barboasa in necropola ~i strachini bitroncon;ice descc>pedte 10 pad,""en'i in nearopola) 12 care preve-stesc unele forme caracteristice cultunii Sintana de Mure~ - Cerneahov.

Schimbarea aspectul",i cult Ulni·i ,matenale in MuntenilO ~i Moldova se va petreee insa abea dupa anul 320, adice dupa cederea defiini t iva a pute!1i'i pol'itice!O oarptilor.

In lirinilj m01ri pu'nta:toni'j .Quhur.ili Sinttan:a de Mure-?-Oemeohev s-ou ras­pi.ndit mali intii in te,iltoni,",1 ooupat de aa'~pi (respe~iv in Mo'idovo) apoi in sud-estul T"ansilvan-iei pina -I'a O.lt (tenito"ilu care -canstibU'ia portea de raserH a Dadei romane, ocu<pata de carpi dupe a'rlul 250) ~i in tinut ul ocupat de geto-daci (respectiv in Munten'ia), limita vestica a expansiunii lor ,lin'd .,iul Vedea, zona fostu'lui ',imes transal'uton 13 (fig. 2).

Oultura materiola co,rpica, gete-daca ~i ralma.~i tele cUlltunili srarm'otice din !Zona extracorpi'ca (I Romoniei lse ~'nteg.rea:la trepbat in o,rio ,euilt'Ulri,i Sinron:a-Cerneahov. Persistenta popu-Iati~i alutohtone insa in cod-cu.I aces­tei cultUl7i a putut H seSrizata pe blaZ!o tipulUli de locuinto, a cel1o'micilj (ovem in vedere mai ales p)1ez:en~a oe.?ti'loT dacice in numeroase a~eZali1j ~j

12 Gh. Bichir, Cultura Carpicii, pI. eVIII / 1,3; pI. CX/ 2 ~i pI. CXI/2 10 core moi pot fi odaogote ~i oltele inca inedite.

13 In legoturo cu oria de raspind~r-e 0 culturii Sin'tanu de Mure~-Cer.neahov in sud­estul TransHvaniei d . Z. Szek,ely, Moteriofe ole eulturii Sintono de Mure~ Cerneohov din sud-estul Tronsilvoniei, Aluoo, I, Sfintu-Gheorghe - Sepsiszentgyorgy 1969, p. 7-114. Ai'oi sint induse ,jnsa ~j desco'p'el1irile mon'etore (p. 8-13 ~i f.ig. 1) core in buna porte se leago de popul<ltia autohtona doco-.romana. In cXldful o oestor complexe pot fj separate une'le mo-i ve'Chi (sec. IV) ~i oltele Imoi tirzii ,(op'ortinin'd Isfi.r~ituJ.ui secolului 01 IV-lIea ~i inceputul secolului urmator). In sud-estul Transilvaniei elementele de tip Sintona-Cerneo­hoy rn a; trmpurii (Iegote de patrunderoo in sud-estul TransilV<lniei 0 unor elemente vizigoto-taifali;ee) pot fi bine ·separote de cele 1fI1b1 tirzi i opcrrtinind ostrogo\ilor ~i altar populolii v·enite in trena 'lor ( vi Z'igo~i din Munten1ia, oloni) ~i datorite stro tigrof.;ei or,;­zontale surprinse 10 Harman d. M. Mareu, Roport osupro sapaturilor de la Harmon, judo Brolov (1961-1970), Mote,iole, X, p. 24S--246.

Pentru limita de vest a culturH Sintona-Cerneahov in Muntenia d. Bueur Mitreo $i C. Preda, Neeropo/e din secolul al IV-lea e.n. in Muntenio. Bucure$ti , 1966, p. 157.

Din pacate ,eoonomio ,/'Uor6rii de fo\o n'u n 'e penmite a eorelore a izvoore:lor sorise referitoa re 10 veni'r'ea garnor in Dacia cu ultimele de'scoper.iti arheO'lag'ilce, problema p-= core -speram sa a putem trata cu alto ocazie.

DACIA IN EPOCA WI CONSTANTIN CEL MARE ~I A URMA~/LOR SAl 219

lleoropole) ~i pe bozo ,nitu,lui ~i !nitu'aluJui IUlne"",r oa ~i pe bozo datelor ontropolagice. De Qsemenea OIU putut Ii sepie!rote ~i eelelalte oomponente etnke ale oultuni.i (go\i. sa'rma~i. m lifalli, sporad'i'c .aodoN. etc.) 14.

In inventaru,1 ceramic constatam ca in Moldoya centnala ~ i de nord. in cerarnti'ca luorata eu mina. da<r ~i prilntJre fOlnmele I'ucra,te 10 roata. a'por elemente de onigi.ne nordka 15 in ~i lmp ce in su'du'l acestei p r-oVrindi1j ~i in Muntenlia a.ceste tipu'ni Illipsesc. in olarit constat,in'd'u-se 0 inf.llUenta rnoi puternico a 'impeni'ulu'i roman.

In limp ce in zon'a extna"Oarpalica a Rom Clnli ei elementele 10lca·le se contopese au eele speoifice ,eultur'i i Sintano de MUlre?-Cemeahov. i n Tnan­silv.onia, pe ,tenitorliul fastei Dadi ra.mo'ne, elementele de mip Sintana-Cer­neahov sint ingloharte ~i asim'i,l:ate de cultuna daoO-rOmOina.

o ponte a IOcestu; pnim grup de puntator.i 'oi cu-Ilulri,i Sintan'o de MUlre~­Cerneohov din T,r.an si"lvania IpOTlneSC Ispre vest spre Cimpi'a Pornnontjca. unde pni,mi'i go~i sint meniiona l i in anul 330 16.

14 In legotura cu elementele componente ole culturii Sintano de Mures-Cerneahov d. Bucur Mitl"eo ~i C. P,redo, op. cit., p. 152-164; Gh. Dj"aconu, Tirg~or, p. 124-127; Ion Ion ita, Co ntribufii cu privire 10 cultura Sintano de Mure~-Cerneahov pe teritoriul Re­publicii Socioliste Romania, AM, IV, Sucure~ti, 1966, p. 189- 259. Mentionam jnsa co 10 Almoj (harto nr. 52) nu exista elemente de tip Sintana-Cerneohov; lidem, Elemen!e au­tohtone in culturo Sintana de Mure~ din Moldova, Oarp'ico, IV, 1971, p. 197-206. In legotura cu prezento unor elemente romane in ced rul cultu"n Sintena de Mures-Cer-neahov d. Moria Com~a, Sur 10 romanisation, p. 28-32. .

Tinind seomo de faptul ca ·in ultimul timp 'Ou fost descoper.ite morminte cu vase arse secundor in mediu dock D. Berciu,S6poturile de 10 Ocnita roport preliminar (ine­dit). atnibuiTe'a mOTminte'ior de .inc·in'er:a!ie cu vase ars'e seoundar eX'C,lusiv taifal'illor (Gh. Diaconu, ArchaeoJagischen Angaben uber die Taifa/en, Dacia, VII, Sucuresti. 1963, p. 302-304; Idem. Nordostliehe Elemente in der Tscherniachow-Sintana de MUff31 Ku/tur, Doc·ia, N.S., IX, 1965, p. 301 ; Idem Oespre descoperirile arheoJogice de 10 Gheroseni, in StudU ~i cerceto tii de ristorie Buzoiono, Buzeou, 1973, p. 10-11) trebuie reconsiderato, oceste morminte urmind a fi atdbuite etnic fie populatiei outohtone fie celei germanice tinind seamo ~i de alte elemente. La sfir~jtu l secolului 01 Ill -lea ~i in secolul urmator au aporut i n mediu autohton (Tirg~or M. 147) sau in mediu Sintana-Cerneahov (Dolhe?tii Mari in Moldova ~i Moga~an:i M 15) in Muntenia) marminte de incineratie cu arme: piese de scut (umbo, minere), vidur! de lanoi etc .. atribuite taifalilor (Gh. Diaconu, Angaben tiber die Taifaien, p. 302-304 ~i 311). La Tirg~or ~j Dolhe~ti'i Mari avem de-o face cu morminte duble con1inind ram6~itel e unui luptator ~i ole unei femei) d. I. 10-ni!o, Contributii, p. 228) . Romine de vezut in urma unu:; studiu antropologie omonun~it dace mormintul de 10 ~ogo~an, i este tot dublu sou e un mormint individual de luptator.

Mormintele de luptatori, omintite ma; sus, se oseomona in ,ceea ce pr.ive~te ~n­ventorul (p-f'ezen1a p-ieselor de scut, a virfurilor de !/Cnci 'etc.) cu mormi'ntele vond'OI'ice din ve-stul ~orji . De asemenea din pund de vedere oronologic 'e'le se dateazo aproximotiv in oceia~i vreme. De oceea , noj 'Oredem, <:0 'aceste mOlim'i.nte oport:in, co ~ i cele din vestu l \or;,;, unor cete de vandali, coberiti di n nord, 'Ominti!i ~ i de izvoo'rele s"C'liise (Pro­bus 18,1 in FHDR, II, Bucure-?ti, 1970. p. 109). Astfel se poate presupune co 10 sfir~itul sec-olu'lui 01 Ill-leo ~i 10 inceputul celui urmator, otit in zona extraoarpatica cit ~i in vestul tarii coboara frintulii din diferite triburi vandalice, unit din oce~tia in teg rindu- se in sinul comunit01ilor 'Iooole (Medie~'ul Au~it, Tirg~or) sau -0 purtoto.,ilor ClJilturii Sintono de Mures-Cerneohov.

15 I~n lonit6, Contribufii, p. 204, fig. 10/1,2; p. 218 fig. 18/1,2; Idem, Un cimitir din seeolul 01 IV-lea e.n., '0 Negre~ti-Vaslui. SClV, 19, 2, 1968, p. 294-295.

16 I. Bona, Az uihartyanyi german lovossir, A.t. 88, 2, Budapest, 1961, p. 206.

220 M. COM~A

In timp ce 0 parte a viz,igoti'lor (~ i a celorla.Jte popu,la\1i allate in tren'a lor) ina,ir>bou 'spre vest ope l'iniu Oltu,luli transilV<ln~ i a.poi pe ,cea a Mure~u­lui in jos. fravi'i lor din zona extraca'rpa,ticii oonNnuau expediti,ile de prado contra impe.riullu1i, amesteoindu -;se chil(]r in confHot.u'l d 'intre Consro·nlt,lin ~j Liciniu.

Dupe infringerea ~j moartea lui liciniu, Constantin ramos singur impiirot ~i-o indrepbot aten~ia ~i asupra tenitonilii'c>r din nord'ul Dunarii. avind se pare ilntenlio de 0 ·recuceri initlr€g telli·toTliul foste.j provinoiJj Dada. 1n orice oa'z in jU'flul anul1u·j 324 el reu~e~rte sa a'nexeze 1o impeniu unerle tenitori·j din Ist,inga Duno,nilj ,inliVi·ilnd dupa aceashj dnta 0 bog'Oto activitate edrj.lrito'ra in iTlordu,J Duna1rii 17, Fota de "b!al"banj,j" de dioncolo de D:unclire el duce 0 politico ofensivii amesiecindu-se in conflictul dintre sarmali .i goli aliali cu taifalili , Dupii cum se ~tie conform pacii incheiate in anul 332 goVii devi.n foeder'a~i ali limpeniUilui pi!na in timpul domn,iei I,ui Valens.

fnflingerea govillor ~i aduoerea lor in situavia de loe<iera~i '" perm-is impciratutui Constantiin eel M'ore do'nsoHdarea cucerir:j'lor rornla'ne din stingo Dunaf1iri ~i exti.,dereo slere'i de influenla a imperiului asupra inrre­gului ,teriito.ri1U 0,1 fostei ,prov.inoii, DadlO ~i ,a ,unor lon:e inveciln'ote (Cia de exemplu Munlen'ia. Moldova de Sud. Clri~an!a ~i uonele parti ale Bana­tul,ui de vest).

Dupe nO'i. menvi'n:enea cUlI,tu.ni.i rom'ane prov,indole din Dada, raspin­direa cre~tinismului in forma latina (~i nu in forma oriana prin ~nterme­diul gotilor). menlinerea legaturilor ecanomice cu impeniul in fosta Dacie romano. nru sint intimplato:ore,

Tinind seoma de si'ua)i,a ca provinoia Daoia nu <) fost ce<iata de impara.ul Aurellia'n vreunei populavili migrato'are cil ea a fost parasita in urma unei masuri strategice impusa de s·ituatia (Jenerala a imperiu ­I'ui 19, oredem co in acest'e conditii ,j'mpe'niul 0 post,r;art un Qlnumlit control osupna fostei provincii 20, dare lin pe'ri'o'ode'le ,de loscens-i'une ole imperiului se intensifica ~i slabea in perioadele sale de decaden\a.

Astfel S-IOr purea e~plioa fiaptul ca pu'rtalorii pnimei etape a cu.J\uni'i Sintana de Mure~-Cerneahov. in fruntea carora rolul politic il delineau

17 D. Tudor. Constantin cel Mare 1; recucerirea Docie; Traiane, RIR. XI-XII, 1941-1942, p. 134-147; Idem, Oltenia Romano, ed. 111 -0, Bucure~ti. 1968, Mihail Macrea, Viafa in Dacia romano, Bucure~ti, p. 266, 277, 297, 432-451 ; N. Go'stor. Sopaturile li sondajele de la $endreni-Barbo~i, Mateni'ale, VIII, Buoure~ti, 1962, p. 508- 509: Mario Com~o , Unefe dote cu privire 10 Bonaful de sud in seco/e/e tv-VII, tn memQl~iam C Doi­ooviciu, Cluj, 1974. 'P. 85-87.

fn Banat oc,este anexiun'j se 'Iimiteaza 10 mo'lul sting ot Dunorii ~i 'I'a Valea Cel"nei aid eel mai nordic punct fiind 'co'str:u'l de 10 Meha'di'o, liar in Oltenio ~i Muntenio nu or fi exdus '00 limito nordica 0 'ocestor onexiuni so 0 constituie volul "Br<lzda lui Novae" de nord.

18 ludwig Schmidt, Die Ostgermonen, Munchen, 1969, p. 226-228. 19 C. Doicoviciru, Problema confinuitatii in Dacia, AISC, III (1936-1940) Sibiu, 1941,

p. 255; idem, Einige Prob/erne de Provinz Dazien Waprend 3. lahrhunderts, Studii cla­s;c., VII, 1965. p. 249-250.

20 Octavian Toropu, Romanitateo lirzie 1i stroromonii In Dacia Troiano sud-carpa­tica (seco/ele III -XI), Croiovo. 1976, 'P. 115, rp'une p~oblemo unui control 01 imperiu'lui asupr-a OlteO'i;ei. fopt cafe nu 0 per:mis a~ezorea borbmi'lor in ocest teritoriu .

DACIA IN EPOCA LUI CONSTANTIN CEL MARE ~I A URMA~ILOR SAl 221

vi~i90tii, au ooupat ddo'r aeere teritarilj dOlre moi in!a1j'n'te le·au apalrtinut carpilor s'au popul'a\iei geto -doce. lim'ita ves~ica " cu'lluri'i Sin~ana de Mure~ Cerneahov, intre anii 330- 375, se 0110 in regiunea extracarpatica a Romoniei in zona Ilj·me,slul'ulj transQ,lutan, j1a:r in TIrr<lin;sillv:o'n1ia expansliunoo ei spre vest se opre~te j·n prim1a etapa aproXlilma-ijiv in Ziono Oltu,lui Supe­rior, 10 grani~a esti ca a fostei pr;ovilncii Dooi,a. dii'n preajlm1a a n'UllUli 271, de unde lin deounsu,l Is·eoolul·ui 01 IV-'Iea se vo e",inde treptat pina 10 lin;tI Mure~-Some~ul Mare (fig, 2),

Da<oritii existen!'!'i acestu,; con trol, manifestot pe pl'an poHtic intre fost,a pToVii noie romano Dacia ;;i impeni-u au continuot Jegoturi strinse de ordin eoonomri.c ~i spir,itu'al carre s-la u mentinut pina 10 lin \l10Zlia hUlnlica di1n onu'l 375, iior in anumite reg,Luni (.avem in vedere esbUiI B!O'n ~a,tu lllu l i, Ohenria ~i sudul Transilvaniei) ele au contin uat ~; in secolul urmator pinii 10 ataoul hun'ilor di'n anul 447 mupra cetajJilor romane de ·10 Duna.re. D'Ulpo aceasta data legiitu,nile terito'ci ului de 10 nord de Dunare cu imperi ul sint vremelnic intrerupte 21,

Fara indoialo cii in timpul domniei IU'i Constani'in cel Mare ~i a u,rma­~ilor s6i pina in preajma evenimentelor di,n tlnii 375-376, controlul pol·ilie exercitolt de imper1iu a,s'u'p~a unor teritonii de 1'0 nOlid de Dunolne ~i in spadal aSlUpra fastei proviindili Dacia a ounosout 0 intensi~ioare. Oa urmore cl-irecta a aoestu'i fapt cons·ta'1:am 0 intenSlifido're '0 oi lncUila~jej moneta're. fo'orte frecvente Hind monede·le de bronz (mali ales in epeca GonstanHn cel Mare - Volens) 22 apar'itia in sudu'l ~i vestul fostei provine;'; a produ­seIer unor ate l iere di,n impeniu CUlm sint fibulele cu oapete i n forma de ceapa (Zwibelkopfiiibel) mai ales cele de argint ~i ornamentate in tehnica niello de 10 Mioia ~i Pota'issa, butonul duo""t in (lceia~i tehn'ica de 10 Feisa, gorn'jtuTo de centura de 1'0 Sic, 10 care se mai adaoga rJ1umero:ase prod use de ceramico fino, ceramiea smiil\uito (Bratei), amfore, etc, 23.

Noul oadru politic arei10t de impCN1otu,I Constantin a favorj~at !,ii inta­rirea sou raspindirea cre~tin'jsmului in festa provincie Dacia, documentat pnin numeroase obiecte de oaracter cre~tin de naceura ramona (opa'i!", geme, semne cre~tine pe monumente de pietro etc.) 24.

21 D. Tudor, Oflenia Romano, p. 459-460.

22 K. Horedt, Co ntributii 10 istoria Transilvaniei sec. /v -XIII , Bucure~-ti, 1958, p. 11-40; D. Pirotose, Problema continuitotii, p. 158-198; Constantin Preda, Circulatia mone­deler romane postaureliene ;n Dacia, SO VA, 26, 4, 1975, p. 441-485; Oct. Toropu, op. cit., 95-101.

23 D. P,rotase, Problema continuitotii, p. 105, 123, 128, 132; K. Ho'redt, Contributii 10 istaria Transilvaniei, p. 22-23; I. Mitrofan, Oescoperiri orhe%gice fa Potoisso (Turda), Acta Musei Napocensis, VI, Cluj, 1969, p. 521 ; Ligia Birzu, Continuitatea popula!iei bo~­tina~e in Tronsilvanio fa slir~itul secolului IV ~i ineeputul seeo/ufu; V, pe bozo deseope­ririlor de 10 Bratei. Analele Universit6tii Bucure~tj, Istorie, XV, 1966, p. 38-41 ; Octavion T orapu, op. cit., p . 39-65 ~i p. 94.

24 D. Protase, Problema continuito,tii, p. 144-153; Clo~ca B61u16, 0 lucema po­leocre~tino din Dacia, Apu'lum, VI, 1967, p. 618-624; Idem, 0 lucema pofeocre~tina de 10 Apulum, Apu'lum, IX, 197' , p. 701-704; D. T'uder, O/tenia Romona, ed . 3"0, p. 470 ~i urm. ; Oct. Toropu, op. cit., p. 109-110.

222 M. COM$A

Leg6xur:i.le economi'ce ale \ ilffi'Peri u~lU. i ~e -i"ntensifica dupo anull 332 ~i cu purttiito_rili cult.u.i:i Sintana de MUlre~-Cerneahov unde rolu-I oonducii<tor iI delineau go~ili. Marmulpjli 101le acester rela1ii sink nUlffie'roolS'el'e produse romane.importa~e ~pahO're de stida. ~ibu-I -e. obi-eote pentru toaletii. amiore. ceramidj ~ina, 'uldo'o re smalltu'ite etc.).

Spre deesehire de Q·rbioolele 'l"Io'mane Ide ~m:poM: oare oi1rcul6 in toata O'r,jlQ de raspindihre a ,cultul'ii i 5.innana de M'ure~ -Cel1helanov rem\olrcam ~j ·ex·istenta unei cant' i ,ta~i apredabile de cenamlic6 romano de LIZ com'un intf-o senie de comp!exe din preajrnlo fimes-lUlluli dunolrean (mali al es ,in im prejurimile fortifica~ililor romone d in stinga Dunarii) ~i a limes -ului trons ­alutan. precum ~i in unele complexe din interiorul Munteniei ~i din Mol ­dova, dovedindu -,se 0 convievu'ire i ntre Iunele elem-en,te romo'ne de ori-g-ine moesica sou dacica ~i purtatorii culturii Sintana de Mure~-Cerneahov 25.

Aceasta concluzie bazata pe date le arheologice este conf,irmata ~i de stud-Hie antropologice. in neoropole,le de I ~a Span\ov ~i Independen\o in sudul M-unteniei. ~i la Le\oa,n,i in Mol'dova ~ip'U l mediteoono,id este frec­vent intitn1it aliiturr,i de cel nO'rdi-c 26

Datorita legatlurlj.lor strinse inbre purtato:nij cU'l~ur·ji Sintan a de Muore,? cu roman1i i din cast~ele ~i c-eta~j[,e de pe DUlnclII':e care nSllgulia'U paw limes ­u:[.ui, sau ou roman!i;i !Odmigl1ati srau adUl~i 00 priz,on1ieni de goVi, 10 oare se mai adauga ~i contactul cu populatia romano sou romanizata din Dacia , proces'ul de ro.mani·raTe (in ceplu.t lin liana Dunalrli inferi·o'Q·re in s·ec. !-III) va oont!in'ula ~i in secolul ol IV-tlea. Acest proces, dupa ·cum am aifa lta~ ~i cu alt prilej. se petrece mai ales in rindul popula\iei de jos.

o situ!a\ie similarii se constatii ~i in pii'I\Ji!le d-in vestul .i nO'l"d -.vestul ta nili . unde .dupa caderea limes-Iulluli dade au patruns elemente rom~me sou romaniz,ate din fost'ele prov'i,najj Dada, Moe6,j'a Sutpenior ~i ch.i:ar din Pannonila., fljlind dooumenrate pdn prezen~a int r-o s-emi-e intreaga de o~e ­zari(Cociuba -Mare, T1inca etc.) a ceramicii romane provinciale (de cu loare ca,ramljz,je, cenu~'ie S'O·U Inegr.icti,o;asa), pre-cum .?i pflin ribule-Ie au oopetele in forma de ceopii ~nei-n1,i 'ln -ite la popomele migrotoa.re sa,rmaYi. ~anda-l-i. go\i). descoperite la Oradea. Mi~ca ~i olte localitii\i din jude\ul Bihar.

25 Maria Com~a, Sur la romanisation, p. 28, 29 ~ i 30-31 . Datorita Cercetarilor rna; no; 'situatii simila're se 'cunosc in osezareo de 10 Radovanu-lIfov (sapaturile no'OSt're inca inedite) 'precum ~i in interiorul M~nten~ie'i -in nec.ropola de 10 Olteni (Bu-cur Mitrea ~i C. Preda, op. cit., fig. 154-171 p . 302-316) uncle de asemenea ap'o:r pregnant elementc speoi,fjce culturii ·romane provincia'ie owpra 'carora nu ne putem opri mai pe 1a-rg ac-um . o ,conlue-rare i ntire purtatorii cultunii Sin toO no de Mure~ ~ i fOm'On'i 10 fost surp'ri 'nsa i'i I-a pje1roo-sele (Gh. Diaconu, Castrul de /a Pietroasa in vol. AiJ. Odobesou, Opere IV. Tezau­ruJ de la Pietroasa, Bucurei>ti, 1976, p. 1055-1072). Relativ muHa ce:ramica roma no a fast descoperha ~i in necropola de tip Sintana de Mure~-Cerneahov de 10 Jugoni-Vron­ceo. Informati'i primite de 10 Bobi Victor de 10 Muzeul de lstarie din Foqoni caruia ii multum'-im ~ i pe aceOosta cale.

26 Maria Ol'istescu" R. Kluger ~ i M. E. Gr-amatopol -Ro~kla, Contributii 10 cunoa?ierea structurii antropologice a popuJotiei din cultura S;ntona de Mure~-Cerneohov, A. M ., VI Bucure~ti, 1969, p. 149- 166; Dordu NicO"laesou -P)op~or ~i W'on-da Wolski, 0 contributie a antropologiei istorice 10 problema permonentelor in rituo/ul luneror, Apu!um, IX, 1972, p. 735-752; S. Antoniu ~ i M. Onofrei, Studiul ontropologic af scheletelor din necro'pola din secoluJ 0/ IV-lea e.n., de 10 Letconi (jud. lo~i), A. M., VII, 1975, p. 281-284.

DACIA IN EPOCA LUI CONSTANTIN CEL MARE $1 A URMA$ILOR SAl 223

,si aici, co ~i in Dacia, se constata 0 intensificare a circulatiei monetare romane in epooo lui Constant in ce:J Mo,re. 27.

De~i ce'rcetol'liie refenito,Qlre 10 lOceiClsta peniQ!odc]' in zona respe.ctivQ sint abea 10 inceput se abservii tatu~i cii ~i i n perioado post-:romanii pinii 10 ven'iorea hUlniior (375-376) ou'l.uro mater,ialii docu,mentatii ,in.re Mure~1J1 mijlociu ~i Some~, pre~intiiaspeote deosebite. Zona Anadul,ui Uudecind in special dupii materialul de 10 Arod-Cesla) se leagii de sud-vestul fos­tei provinoi i .romane Dacia (de Banat) de Moes+a ~i de Pannani'a In,fenior, pe dnd no·rd vestul lerii este st rins legat de nordul foste.i Dooi'i romone. Regiunea oelor tre:i Cr1i$'ur,j constitu·ie zon'a de linterferenta intire cele doua aspecte mentionate mei s'us dar se constato ~i lega:tUini ou zona o'ur·j,fe:ra a Muntilor Apuseni.

A~a dc'r de~i numai 0 mi·ca parte din teritoriurJ fosteri Dadli romane (anume sudul Ban<Jtulu,i ~i sudul Olten1iei) a fost anexatii efectiv la 'impe­riu, de fapt Constantin cel Mare ave a sub controlul siiu intregul tenitoriu 01 fostei Daoii, libr prin 'Pozi~a po l,itica pe care ~i-a crei'CIt-o 10 Iii de "har­ban;,i" d,in nordul Dune'ni'i (in speoial l<Jlii de go~i) dupii pocea din anul 332, el domina din punct de vedere politic intregul teritoriu al Daciei preromane, 0 00.s1lel de sitUialie one ma·i hind intilinljtii de 1'0 Trai'an pinii 10 el. De aceea oredem co 'a~i'rmatiQ i mpo,r:atului lu l·ion dare il soCOlte~te pe impiiratul Constantin egalul lui Troian prin reluarea linuturilor pe care ocesta (adica Troian) Ie cl:lcerise ma i inainte 28, nu este total lipsito de temei, a~a cum s-a crezut pine acum. Ace5t pasaj desigur nu poate ~i interpretat co 0 dovada a unei recuceriri efective a Daciei de catre Constantin dar, dupii noi, el rellecta pOlitia poli ~ica dominantii a lui Constantin eel Mare asupro teritoriilor din stinga Dunarii 29.

In 'onul 364 gotii reiau i-ncursiunile lin impel"liu, 1Omestecindu -se -?i in contlictu.1 d-i·ntre Procopi·us ~i Valelns, Ae€iasta din urma oTga'n~ zeaz6 in ani! 367-369 cunos·eutele ca,mpanH in nordul Dunorriii 30 . P'ienderea ,Iuptei din an ul 369 (datii dupii 'oa"e gotii ,inceteaze de a mai Ii foeder-ati ai impe':iului) a insemnat practk incepu'\ul dedinu'lui puler-iti 10" po J.itice.

Citiv-a ani moi ti rzi.u ,inal:nto rea hunilor spre vest a determ inat ~i refu ­gierea din lala pericolului care ii amenin\a a unor cete de ostrogo\i, care aduc eu ei no·j vmiilanre lOle ,oulrbu>l"li'i Sin tana-Cernea hov 51 nlbulle le eu semi­disc. In parte ace~tia se vor inliltra in a~ezarile de t ip 'Sintana-Cerneahov conv.ie\u'ind ala,turi de fra\i 'i lor vizigo~i, loco/nici, sa',miati, to.i'al,i ~i alte

21 Sever DUm'itra~cu, Descoperiri arheo/ogice din sec. IV-V e.n., in judetul Bihar, Centenor Muze-ol Orodean, 1972, p. 198--1 99 ; idem, Fibule ram ane de tipul cu "copete de ceapa", descaperite in C,;~ano, Crisia, VI, Oradea, 1976, p. 35-60; Egan Dorner, Dacii ~i sarma/ii, p. 684; Gheorghe l'Clzin, Circula!ia monetora in vestul Romaniei (sec, If-IV e.n.), Aluto, I, Sf. Gheorghe-Sepsiszentgyorg y, 1970, p. 109-118; ide m, Circulafia maneloro in nord-vestul Romaniei, Sotu Mare. Studii si comun'icari, Satu Ma,re, 1969, p. 111-120; C. Preda, op. cit., p. 456. '

28 luliani Caesares, 24, 15-20, in FHDR, in Bucure~ti, 1970, p. 31. 29 in legaturo 'cu ·ideia de recuceri'fe a Da ciei , reflectota in diferitele izvoare scrise

ct. T. Zawadzki. L'ide e de fa reconquete de fa Docie, Dacor-omonia, 1, Freibu1'g-Munchen. 1973, p. 65-68.

30 I. Borneo, in, Din istoria Dobragei, II, Bucure~ti, 1968, p. 394-395.

224 1'1, COM$A

popul'o'vij care locuiou in aceste la '~eZa'ri. nibuolele cu semidisc prezente in loza lina,la a un~r necropole-b'k,i~ualle de tip Sinta,no-,(eneahov 31, dave­desc elrar aceaista situovie, AIVii ,insa ,ra'min li,"alavi, Nearapale,le aeesto-ra se caracterizeazel prin ritul inhumatiei spre deosebire de necropolele mai veehi de tip Sintana-Cerneahav care sint birituale,

ApIiopierea pericolu,lui hunk de t!eni'toniul to'rH noastore a pIiovocat dupa cum Ise .?Ne trecerea in toam-no on'uJUii 376, a lu'nei paryi I(J y,jZligo­lilar. de pe teritariul larii naostre in imperiu sub canducerea lui Fritigern ~i Alav',iv, CO'fOro le~o IUllimat, in onul UJrmator, cete de 'o5trogo~i, sub con­ducerea lu i Alatheus. Solrox ~i Fornabius. precum ~i cete de tailali. alani ~i ,chiar huni 32,

o lalta parte (in special ace:i go.Vi ,Clare enalU reiinootar,i ~ala de 'impe­riu) var pleca spre vest. Ostrogalii care se relugiau din lola hunilar. var ina into spre vest pe ma,i multe cai (~i'g, 2 ~i iiig, 3), Un prim drum " ,I lor este jalanat de necrapala de 10 Izvaare Neaml in Moldova ~i necrapalele de 10 Tirgu Mure~ ~i Sintana de Mure~ in Transilvan'ia 33,

o alta ramura (asaciali eventual cu vizigali din Muntenia ~i alte popuJatin !au patnuns in lintemiorUl1 ;IQlrouiui carpatic pnin PoS'u" BUZQiul'ui, dupa cum davede~te prezento fibule.lar ou semid-ise din a~eZlOrea de 10 Harman (jud, Bra~av) 34,

In sfir~it, un 101 ~reilea drum pare sa "i ~ost d~-Ia I'ungul va,i,lor ri u,ri,lor Maldava ~i Bist'rila (j,ndidat de nearopalele de ,1'0 Maam Nica ~i Bogda­ne~ti) prin Pasu l Tihula. in Transilvan'ia c6ntinuindu-~i drumul spre vest pe valea Bistr.i\ei tran.ilvanene ~i apoi pe Same~,

Ajun~i pe t"nitoriul fostei provinaii Dacia, a parte din ei au ven'it in contact ?i au convietu'it cu populati<J locala, dupa cum dovedesc com ple­xele in Icare elemente Ispechfice ouhurili dtoo'Q-,romtane 'coexisrt"a cu oele carocteristice culturii Sintana de Mure~-Cerneahov.

Astfel in cadrul cim'itirului de d" Tirgu Mu,re~ e~ista un mormint de copil in cuNe constl1uHa ,din calrami~j 'ramone, $Ij1mil'olr mormi,ntelor din necropalele romane tirzii de 10 Napoca, Apulum ~i Poralissum dar orien-

3 1 Gh. Diaconu, Ober die Fiebef mit halbkreisformigef Kopfplatte und (Outen/arm;­gen Fuss GUS Dazien, Dooia, XVII, 1973, p. 261, 'PI. II: Ccit6lj·no Blo~iu, Necropola din secolul 01 IV -/eo e.n., de '0 Letcani (jud. la~i), AM, VIII, 1975, p. 267, fig. 30/ 5. Dupe noi ocest tip de fibula li~i tr:oge origine'a d'in fibulele avind capul terminat in semidisc din epooo romana . Tip'ul cun:osout 10 sflr~itu' l secolu'lui 01 IV-Ilea 5-0 dezvoltot in atelie_~ele de 10 Kerci I~i din alte ' o~o~e din Oni-meio de 'unde HJU raspindit in zona nord-pontico. De aici cetele de astrogoti care se refugiau din fato hunilor Ie-au raspincJit spre vest.

Pentru origineo acestui tip de fibula in otelierele de 10 Kerci 01, $i J. Werner. Studien zu Grabfunden des V, lohriunderts ous der S/owokei und der korpathen Ukraine, Slovensk6 Archeol6gia, VII, 2, 1959, p. 424. Pentru evdlutio fibulelor cu copul sem'idis­coidol pe teritoriul tarii noastre 10 sfir~itul 'secolului 01 IV-,Iea ~j Ie inceputul 01 V-leo d. K. Horedt, Un ncu aspect oprob/ernei Continuitatii, in Unitate ~i continuitate in istor.i(J poporulul 'fOman. Bucure$ti, 1968, p. 73--82.

32 Ion Nestor, in /storio Romoniei, BUQure$ti, 1960, p. 697. 33 K. Honedt, in lucrarea Un nou aspect 01 problemei continuitatii, p. 79 ~j 82,

fixeaz6 0 singura etapa de p6trundere 'a gotilor -in T'ransilvonio, care I(] avut loc pr,in Pasul Tulghe$ ~i 'op'oi pe Mure$ dupa 'onul 376, co 0 tConsecintCi '0 invaz,ie'j hunilor.

34 Mariano Marcu, op. cit., p. 254, pI. XIX/1.

~.

'"

/

o

(/

"

6' o

u ,'<"

«-~

<0

""

Bucoy

~oru Vechi

oS ( ~ V

II I II 1

I IIII I 2

I I 3

IZZZl '. I: I j 5

g 6

0 7

0 8

L. 9

A

R A

Fig. 1. Docia postromana intre anii 271-320. 1 - rlnco-romani; :! -care Inaj persisla §i dupa

daei ~i (iaco-rolll/m i ; 3 - rim;o-gc(i Ii dacQ-rQlIll/ni; ,,- Cu.rpi ; ;:; a /Jondollllrca provillcici i ll sceolll i (II IV·lea ; 8 - (/$c:6ri, /lcero/w lc ale

plcxe germa/l/ce.

sarmali ; G -celJlfc romouii ; 7 - Josle om~c r<JIlltl/IC din /)neill popuill/iei {1U11I/Wllle ; 9 - C.""11/'>J.'IJ, "'('/II cn/n vlln((alil"e; 10 - (.'Om-

•• ", .

~

~

'"

'"

" " "

c o s,

'« «-

'r

R

Fig. 2. Docio postromona inhe anii 320-375/76.

I I I I I 1

WJ'] 2

• 3

" ~

0 5

• 6 + 7 0 8

• 9 = 10 =-= 11 -- .. -~

1 - daeo-romon! ; 2 - m·jo de rlisp/llt/ire 1/ cull ud! 5,'nl/1/1II r/I' .\II1/"(·~' - ((,"'H'aluH· :; - CII.,ln/. 1'1 ' lfIt(' 1'''1110)1,1 ./ - l(Jell/ proUtlbit al celiilii r amonc L'olls/mltiallo f)(lphllt~; .5 - 0/"11';>(' rolll(IIII' dill Dllcia ("(/I'" mai fH, ,..~i.'lil # ill III'NI /,,/ 1\"/1'(1 (luI"! aOlln(ionOrl!ll /Jroviuciei; G - fl$I':,iiri ; cimil,ire (/(1('0'/"0111(111(; IIwi illll'o/"/olllc; 7 - 1'1.'-11)('1111- cr"~'lill('; ,<; - I/.),, · ~(iri II('(T()­

pole mu! imporUm/c apar/inint/ ell/tl/fii SinU/Il(l de .\IU/'f'S-C('I'II/'IIIIOl" I) - (I.~I':Ajri IIcrru/JO/IJ /JW; illlpvrlllll/f' ill r(lr!' 'mr' liilOril cul/urii Sill/IIIIII It<, .'fure$·C('rnt~al!O\· ('Ol'xis/'-; e ll ('/ell/ell/f' 1"(11"(11"'; 10 - va/ul ,.81"(1::"'0 lui SOl'{w" til' 11(',.,/ 11 - ':"111/ Go"sid eral "Zidul Illi .·l!l!l1HllriC/, i 12 - llirl 'l;/ill d e <I""/,I.'"rl! /l <lacilo,' pc ler; lori,,/ {"sle; pro dncii Datill I.J - ""/,/11 .• ,,1'1'11 " izigo li /or (1i a /l lto r popll/illii III/ute in Irella lor ( /Ili/"Ii. SlIrlll"/;) S!lJ'f' 6111,,;" P"u",min'i in mw/ ;HQ- :H:,; /4 - (IIm-

ple:J.'c wmll(llicc 'in ('oe/I'ul clI/ll/l'ii Sin/mill de )' l ur.~'i·Cernei!lll}V.

u.

"

~

~

" " • '1-.

~

" ~

, c-

c-o "

, R

Fig. 3. Dacia postromana intre oni i 375- 450 (cu lture autohtona doco-roman6 tone de Mure~·Cerneahov · ~; direc\iile de deplo sore ole ostrogoti1or, alanilor

in trena Jor).

[[ill f///1 2

• 3 0 ~

® 5

• 6 0 7 () 8 ® S x 10 6 11 -

etopa finale a culturii Sin­~i a altar populo!ii, of late

I - IN /llt/flli" d(trn-rfjllJ(l/rii ; 2 (11';0 <1,- ,.,h'l'ill(/ irc II cui/uri; Sill /wI/! lie .\lUrl·.~ -Lel"l!Nrllov ill lr(' (lIlii :;iJ-.JOOf.l:!O ; :; - f'C' /(I/(I r"" ,wII1 ; <I - ('{' liili n mlWIC ill core II" {ns l (/"S('OI,('ri/ I' c/cmen /I.< (Ii ulIll' ('1/ ("(lpU{ i n fUl'lIui (Ie .wmil/i sl' ; "('n lll/inil ,'tlnw/cr i.d i,." " ,,(tll rii Siu /mw ,Il' .\1I1 ",·~,·("("·",·,,lw, · 5 - of/lfc rOl/lall': diu Dncill ,""re 11)(1; /Jcrs ;s/" pimi I n ; 11 ('('1)11/11/ .~('('o · lul u i {I I \"/cil; (i - fI.~e:flr i (/rw;"c fi (/(I(;U-I"I>III(II1(' IIIn; impOI"/all le; 7 - (/.~" =,lri lH'rfop olc d ill fa;" f i lllllii II "ul/ luii Si l//lliln ,k .Ill1rr~ ·C('m('(/I!t)t, ill ("urI' $-(111 ' /l'$l.·up"ril filmic ' ·u ("(lflUl ill formii l/r !i(' lII i , /isc dill IlII ii :1,'., - 100"12(1; ~ - tlf'c.ro jlo! (', lIIurm/lllc 'II)(/rlilllll<l IIIWf .~(I/·Il!(l/i Illlu$i (I,' Illmi .: 9 - 1":111,1"1' r/l' mOlll'(/e ~i ol,i 'T le {Ie 11<"""'/..";; 10 - l ,'UUU'C .. ore I'ollli " l ill}fuuri "l' (wr rUmtlll1.' de /11 ~/i r$ilUI .'",rnill /ui (1/ \"Ietl; 11 - m Qrwi"I/', tI,'I("()/H'I'i ri iUI /ole (fi bulc .. II !«'mit/iRe " t1 r iaw lele l. /I I!; III rl upii I,. 1I01"l',1i RIII I rtf' (II/ Ii,), $l'rtIllHl.'·(/$ .< i Ilodoo/Je til' (IIIr $(1(/ fil' Ilr)!illl) (/i" (lIIii .JOO/ I:'O ,./fI, tJl)(, r­/ill'lI( l ""Or ce l l' de l",sl,..,;;G/i I"''' 11/1111; J:! - ,1;rC('/ii/l' (iI- (Je,l/mufc II IIS/rogO/i/of ~'i II/ {II/ or pOlm/o /ii (ultmi. '·i:.igo( i )

11/11111' ill 'r("1II lor ill IIIli; 3.5-376 I!i 3S/-38(;.

DACIA iN EPOCA LUI CONSTANTIN CEL MARE $1 A URMASILOR SAl 225

tat N-S 3S. Mormintu[ de lincinera!ie de [10 Leeh·i,n\a 36, atrihUiit go\;,[or, pre ­z.inta car,o'cteri s-rioi speoi-fii'oe popul;a1·iei daco-Irom'one ,in oeea ce p'rjve~te urna ~ame s-a dezvo[tat din ti puni de vase simi[a're din epoca mmana) ritu[ ~i .ritua[·u[ funerar, dar are in dadru[ linventaru[ui 0 fibula cu semid-ise care a fast adusa in 'ace'asta regiune de ostrogo\i. Monmin1lu[ de ;nhuma­lie de [a Suatu are in inventar vase romane ~i doua fibu[e cu pic ioru [ intors ope dedesubt 37. Coexisten\O ·di'ntre ,e,[emente[e I[odal[e ~ i cere speci­ficecu[!ur·ii Sintana de Mu r'e~ -'Cenneahov conslatam ~i lin 1Cl·~eza·njl[e de [a Harman (jud. B.ra~ov), avem lin vedere i n chip sped,,[ a~"",area nr. 2, in care au -aparut ~i f.ibu'[e eu semidise 38. E[emente[e speaifice cu-it"rili Sin ­tana de Mure~-Cerneahav (eeramiea) au aparut ~i in neeropola de inci­nera\ie in gropi a rse in forma de albie de 10 Bratei 3'.

DiJn oele aratate mai sus Irei'ese -dar 'ome·stecu,1 ou'ltuoo'! ~i etnhc di,n­tre popul'a\io autoh10na doeo- romana ~~ pu'matorili cUlI'l u·ni·i Sintana de Mure~-Cerneahov 1:0 sfi.r~i tu[ secolului 01 IV-,Iea ~ i 10 ,incepu] ul ceil.!i Ulrmalor.

Drumul spre vest 01 ostraga\i[or nu se sfir~e~te insa in centrul Transil­va,niei, a ramura I(] lor porne~te spre Cimpiu Tlisei pe Some~"U'I -M ic in su's (fiind atesla\i de f ibu[ele cu semidisc de 1'0 o.uj -Napoca ~i de neoropo'[a de 10 Palatca) 40 iar al\i,i a iau pe Mure~ i n Jos (dupa cum dovede~te prezen\a lunei f i:bule cu sem'idise la Apulum - Alba - I'uNa 41 ~ i morm'intele de tip Sintana de Mure~ '~i de 10 Ciumbr,ud, judo Allba.) 42

Cetele de ostrogo\i care au porn it pe Some~ in jos au provocat, dupa noi, ~i ascunderea primu[ui telOur de 10 ~imleul Silvaniei 43. Acest telOu r format d in bijulerii ~ i 24 de medalioane de our, alribuit go\il or, de fapt nu are nimic goNc. P,andanti·vele .renumitu'lui co~lier, redind t ipUiri de u.ne"lte

3S C. Doicoviciu. Problema continuit6rii, p. 267. 36 D. Protase, Problema continuitotii, p. 117 ~i fjg. 37 p. 118. 37 V. Vosiliev, Vestigii daco-/omane din seeo/uf 01 IV-feo e.n., 10 5uatu, Acta Musei

Napooensis, V, Cluj , 1968, p. 513-516. 38 Cf. mai sus nota 33 ; MO'dano Mercu, Noi cercetari privind seco/u/ a/ IV-lea 10

Harman, Cumidove, [V, Bro ~ov, 1971 , 1.45-48; Idem, 0 nouo 0iezare prefeuda/a Ie Harman, Cumidova, VI, 1973, p. 39- 43.

39 Ugjo Birzu, Continuitotea populatiei autohtone in Tronsilvania ;n secolele IV-V (cimitirul nr. 1 de 10 Bratei), 8uc.ure~ti, 1973. Pe locul cimitirutui exista dupe parerea noastra ~i <complexe de Ilo'cuire reprezentate de bordeie cu sau fe.ra va tra (aoes-tea din urma considerate 'ou prohabiNtote mo~m.inte) ~ i cuptoa~e de copt. Gropile troncon ice ~i cere in forma de sticla core nu -~i gasesc anologii in inmormintorile din epooa romano ~i pTeromano. '<lportin dupe noi, tot comp[exelor de i[ocuke. Lo ocestea se ma; odaog6 ~i groapa 'CU depozitu[ de unelte.

In ceeo ce prive~te necropola propriu ziso constotom intretaiereo a douo ~i chicr a trei morminte ceeo ce dovede~te existenta mai multor etape de inmormintani. i.ntrucit inso nu este indicat complexul din core provin materialele separarea ~ i data rea ocestor etope este deoC'Clmdata imposibil6.

40 K. Horedt, Untersuchungen zur Friihg eschichte Siebenbiirgens, Buoure~ti, 1958, p. 73 ; M. Mocrea. Sapoturile de 10 Po/atca, Studii, Revista de istorie ~ i ~ilosofie·, I, 2, Bueure~ti, 1949, p. 110-116; Joana Hieo Cimpeanu, Dos Groberfeld aus dem 4 l h.u.z.von Palotco (Kr. Cluj), Dacia. XX. 1970. p. 23-36.

4 1 K. Horedt, Voievodatul de 10 BOIgrad, SClV, 5, 3-4, 1954, p. 490 fig. 114. 42 A. Donkanits ~i J. Ferenczi, Sapriturile orheo/ogice de 10 Ciumbrud, Moteriole,

VI. 1959. p. 612-614. 43 J. Hampel, Alterthiim er des friihe n Mitte/alters in Ungarn, Braunschwe'ig, 1905,

vol. II, p. 15-26 Ii vol. III, pI. 14-19.

226 M. COM$A

roma·ne, fwnze de v.ila de v·ie etc. dovedesc dar apartenenla so romano. Medalionul cel mai vechi dateaza de 10 sfir~itul secolului 01 III-lea (cind in aceasta regiune nu aparusera inca golii) ~i aparline imparatului Ma~im'ian (286-304), iar cel ,mali nou dote'aza din a nul 367 ~i aparline imparatului Gralian (367-383). TelOurul a aparvinut dupa noi unui roman, probabil de 10 Po.rolissum (<::a.re s'e ma,i men!ine i,nca pina spre sfir~itul secolului 01 IV-leo) care refugiindu-se din calea ostrogolilor, s-a vazut nevoit sa "1 o ,scunda da.to roita pericollu:I,.u'i ce-I ameninla in DeaI,uI Magum de linga ~imieul Silvaniei Uud. Salaj).

Tot in 'Iegatma cu ataaul hun-i,lor d·in 375 punem ~i prezen)a unor ele­mente aparvi'nind cu:lt urili S'in,ta'n:a de Mme~-Cerneahov in sudul Oltenliei 10 Sucidava, Patelu, li~teava, Ostrovul $im:ian, Drobeta ~i Babeni-Oltel ". Unii din ostrogolii reful]iali aid au intrat probab il in soldo romanilor 45, iar oltii, au inaintat spre vest in Cimpia Tisei inferioare.

NO'i cete de o'strogovi 5e fac au'nosoute pe teritoriu,l \a~H nons!'re ~i in preajma anului 383. Drumul lor (care este aproxiimativ a.cela~i cu 01 ostrogolilor core se 'retug-i'a'U di,n fala peri<::dlu,lu'i hunk in anii 375-376) este jalonat de ingropa.rea .tezaur-urlU'i de ,10 Vo,lea Strimba (,in " 'prop.iere del Po sui T ulghe~), core se dateaza 10 sfir~itul domniei lui G ralian (367-383), preau.m ~i de oscunderea tezou·rebr din ,oare fac parle bare de a·ur de 10 G',,'sna (in apropiere .de PIO,sul B.uZQulu:j) ~i Fe·ld·ioaora (j.ud. Bora­~av), care au fast ascunse 10 sfir~itul secolului 01 IV-lea (6 (fig. 3).

A treia cole de patrundere a Ostrogolilor spre vest (co ~i mai inai nte in anii 375-376) a fost pe valea Moldovei ~i a Bistrilei, prin Pasul Tihu\a iar 0 a patra cole trecea prin sudul Olteniei, dupa cum dovedese telOurele de monete de 1'0 Celei:u ~i Cra'iov" ingropate aprox'im"tiv in junu'l alnu­lui 383 47.

Evenimentele petr'eoute caore stir~itu:1 seco'lului 0',1 IV-II,,'a in T,nam'ilvo ­n·j,a ~i de-a .Iungul D,uno'r.hi in ·an'u'! 383 ~i j:n onH IUirmaro'ri aT pu:te:a f,i eventua'l oa:rela!e au even'imentele Ipetrecute ,in Dobmgea (co,re meea parte din Ij'm:peri,u) aproX'im'orbiv in a'C'eih~i vreme. Avem lin vedere lomacul 'uno·r eete de "barberi" prabobil gori ~respectiv ostrogoti) " ,supro ceto~i'i Halmy­ris in 'ionna onilor 384-385. Nume'ro~i ostrogo\i (greuth.ungi) in trena cO'rara ·se aHau ~i alte popul'a!ii di'n stepa. nordponNco (in pnimul rind o'I'an i) a'u ajuns 10 guroile D,una.'ii 10 .inoeputul toomnei anului 386. Aceste popu ­lalii refugiindu-se din fala hunilor cereau ozil in imperiu . Promotus, magis­ter milirtum in T racio, le-a refuzat cerereo ~i oceste populotii otrose de romoni intr-o curso au p.ierdut lupta 48 .

. U Octavian To'ropu. ap. cit., p. 113--115; Venireo unor elemente noi este morcota ~j de tezaurele descoperite ria Redeo ~i Dranic in core ultimele monede apart;in impa­rotului Grotian d. Anex:o 22.

45 Ibidem, p. 115. 46 Szekely ZoHan, A tekeropataki m?pvandorlaskori lelet, Folio Archoeologico. V,

Budapest. 1945, p. 95--99; Ootovian tJ.j,escu. Nouvelles informations relatives aux !ingots romains d'or trouves en Transylvonie, Revue des etudes sud-est europeennes, 111, Buca­rest, 1-2. 1965. p. 267-281.

47 Octavian T oropu, op. cit., Anexa 22. 48 I. Borneo, Din Istorio Dobrogei, II, p. 405.

DACIA IN EPOCA LUI CONSTANTIN CEL MARE $1 A URMA$ILOR SAl 227

Toate o-ces1e even1imente dove'desc co dupe. mareo in'loz;ie din 375-376 in .ona nord-pO'nNca veneau nc>i eele de popu,I'ali'i hun,ioe caire continuau so disloce diferite grupuri de ostrogoli ~i alani care se deplasau spre vest.

Pe teni1:onjlul tOlrii nO'astre 0 'r-omura a (]cestO'ra din 'urma a ina:int.ot spre gurile Duna,'ii, altele au trecut prin Pasul T ulghe~, prin Pasul Tihula ~i prin POSlul Buzaulu,j in T ransrilv.on ilO de lunde ~i -Iau continlulOt drumu.l spre Cimp ia Pannonica, ,iar 0 alta "amUra a i na i,ntat de-o lungu:1 Duna:ni'j (fig . 3).

In ciuda tulbura'nilor provocate ·de hun'i in an·;'i 375-376 ~i apo'i ;n alTl';; 383-386 pe te-rirtol'1i,ul tOlri,j no06t,re, 'rQIcestea nu au av.ut un COiracter ca't'as ­trofall o~a oum s-a orewt 49, I,nvalio huniea din 375- 376 a avut drept con ­sec·into depliOsarea viZligo~i1or ,de pe te'ni1loriul talfiN no~a st,re ~ie in 'i'mper,iu, fie 'pre Cimpia Po nnon<ica, iiar Ostrogo\i'i ajun~ i u,ltenior pe teritoniu:1 lor"i noastre au .pl'eaot ~i €Ii ,in cea mo,j mare pOlrrte spre Cimpia Pannoni'ca . fopt care a dus 10 reinv.iorarea elementului autohton .

Ulti.mele cercetCi"i IOU demonstrat co in fosta p rovi'neie Daoia popu­lotia daco-nomlOna ferita de pnimu'l }OC 01 inMaziei hunke din anul 375 i~i va oontinua vioto ~i acbiV'itotea pine in pTeajma an,ului 454 50,

Aceasta 'invQz,ie nu a ,diJstJru's deH,n'itiv n'ici cUiltWiQ Sin-tJana -Cel1neahov de pe tel.l'1i,tor,j,ul ~oori li noastre, care ViC ,contin.uo so mali dO'inlu ia .s'CCl i.nco pine in anu l 400 ~i in unele zone chiar pina in preaj ma anului 42051.

Dupa oooo,sto data n.u a 'u ma'i fast surpni'nse complexe de ,t ip Sin ­tana-Cenneahov, purtatarii acestEii cuHu'ri contapindu-se in masa pap'u­la ~iei locale,

RESUME

LE TERRITOIRE DE LA DACIE PENDANT LE R<GNE DE L'MEMPEREUR CONSTANTIN LE GRAND ET SES SUCCESSEURS

L'(Iuteur est or,rive a 10 conclusion qu'opres 1''Obondon de 10 tx.cie en 275, qui a ete une mesure strategique et pas une cession en foveur d'iun peuple "borbare", l'Em­pire gorde un contrale politi que sur Ie territaire de cette province. Ains'1 on peut exp~i­quer Ie fait que lies porteurs de '10 culture Sinton'a de Mur;e~-·khe·r.neakhov se sont ,repan ­dus, vers les onnees 320-330, surtout dons Jes territoires hobi-tes ouparavont po'r les Carpes let lies Geto·Daces, leu.r ,Jimite a rOuest etont ,1:0 zone du [limes t ro:ns'olutoin da ns 10 region extrocorpotique, et 10 riviere Olt et puis Ie Mure~ en Tronsylvanie (fig . 1 et 2). lis n'ont pas occupe 10 plupart du territoire de l'ex· Dooie romaIne, protegee par l'Empire.

Ap.res '[0 mort de lidn'ius, Constantin ile Gr-ond tOUl1ne son attention vers les reg:ions d'ou dela du Danube. En 324 il a reussi d'annexer 'Ie Sud du Ban'ot et Ie Sud de l'Oltenie

49 Ion Nestor in /storia Romdniei, I, p. 704. 50 C. Daicoviciu, Originea po'poru!ui roman dupa ultime/e eereetori, in Unjtote ~j

eontinuitate in istorio poporului I(omon, Bucure~ti, 1968, p. 66--67. :11 Nu 'Or ti ·exdus 'co muto'rea 'eentrului 'Puterii politiee a huni,lor, din nordu/ Marli

Negre in zono Dunari'i m'ijlodi, in pr.e<ljmo anului 420 (d. Ion Nestor in Istoria Romoniei, I, p. 700) so fie in corelaVie cu incetareo culturii Sintona de Mure~ -Cerneahov pe terito· riu l torii ,noostre.

228 M. COM$A

(Petite Valochie). Bien qu'une petite partie de J'ex·Dacie {lit ete effectivement annexee par l 'Empire, les docume:nts 'orcheologiques montrent que Constantin Ie Grand controlait en foit tout Ie territoire de I'ex-province de [0 Dacie, ainsi que certaines zones voisines (Munten"ie=Gronde Volachie, Cri~ono). Par so position envers les "barbores (les Goths en premier lieu) opres 10 paix de 332, iJ domino it, du point de vue politi que, tout Ie territoire de 1'0 Docie preromoine, situation qui ne s'est pas reproduite depuis l'empereur Trojan.

Au IVe siecle, les porteurs de 10 oulture Sintona -Tcherneakhov du Bas-Danube. oinsi que d'outres groupes plus e'loignees (surtout les gens du bas peuple) cnt subi un proces­sus de 'romanisati'on.

Lo pousse des Huns vers l'Ouest 0 refoule des groupes d'Ostrogoths et Aloins vers les annees 3751376 et 3831386. Un d'entre eux 0 fait des pillages dans l'Empire (6 Hal­myris en Dobroudja) , tandis que d''Outr-es groupes ont avance vers 10 Plaine Pa'nnon ienne per plusieurs voies (fig. 3).

Quoique I'·invasion des Huns a provoque 10 dislooation de plusieurs groupes germo­niques et olaniques vers 'l'Empi're ou vers 10 Plaine P(Jnnoni enne, S'Uf Ie te~ritojre de notre pays, cette (invasion n'o pas ou un coroctere cotostrophique qu'on lu i avait otnibue. Sur Ie territoire de '10 Rouman'ie on peut poursuivre ['evolution de 10 culture Sintona de MU're~­Tcherneakhov jusque ve',s les annees 400-420, ainsi que I'evolution de 10 culture daco­romaine sur Ie terriitoire de 10 Docie des regions environnantes jusque vers onnees 454.

EXPLICATION DES FIGURES

Fig. 1 - La Docie postromaine pendant les anm~es 271-320: 1 - Daco-Romains ; 2-Daces et Daco-Romains ; 3 - Daco-Getes et Daco-Romains; 4 - Carpes ; 5 - Sormants ; 6 - cite romaine; 7 - viles romaines (qui persistent apres !'abandon de '0 Docie au IVe siecle); 8 - etoblissements, necropoles de 10 population autochtone; 9 - tombes, ele ­ments vandales ; 10 - complexes orcheologiques van doles.

Fig. 2 - La Docie postromaine pendant les annees 320-375176: 1 - Daco-Romains ; 2 -I'oire de diffusion de fa culture 5intana-Tcherneakhov: 3 - castrum, cite romaine; 4-Ie lieu probable de 10 cite Constantiniana Daphne; 5 - villes romaines de 10 Docie qui persistent au IVc siecle: 6 - etabJissements, necropoles daco-romaines plus impor­tantes; 7 - objets chretiens; 8 - etablissements, necropoles plus importantes apporte­nant a 10 culture Sintana Tcherneokhov; 9 - etablissements, necropoles plus importan­ies dans lesquel/es il y 0 une coexistence des porteurs de 10 cult~re Sintano-Tcherneak­nov avec des romains ; 10 - Ie valium "Brazda lui Novae" du Nord; 11 - Ie valium ·considere "Ie mur d'Athonarich"; 12 - la direction de deploeement des Daces sur Ie territoire de "Ex-Docie .. 13 - Ie dep/ocement des Visigoth (et des autres peup/ades entrainnees par eux comme : taipha/es, sormats) vers 10 Plaine Pannonienne pendant les annees 330-335: 14 - tombes vandales dons Jes necropo/e oppartenent a 10 culture 51ntono-T cherneokhov.

Fig. 3 - La Docie postromaine pendant les annees 375-450 (la culture outochtone da­co-romaine,' I'etape finale de 10 culture Sinfana de Mure~-Tcherneakhov; les direction, de dep/ac~ment des Ostrogoths et des Alains a 10 fin du tVe siecle) : 1 - Daco·Romains ; 2 - I'oire de diffusion de 10 culture Sintona-Tcherneakhov pendant les annE!es 375- 400/ 420; 3 - castrum, cite romaine; 4 - cites romoines dans lesquelles sont efe trouves des elements (fibules avec fa tete en demi-disque, cthamique) caracterjstiques pour 10 cul­ture 5intana-Tcherneakhov; 5 - villes rOn!oines de 10 Docie qui persistent jusqu'au commencement du Ve siecle; 6 - etablissements daces et daco-romains plus importants : 7 - etablissements, necropoles appartenant a fa phase finale de 10 culture Sintana­T cherneakhov; 8 - necropoles, tombes appartenant a des Sarmates entraines par les Huns; 9 - tresors de monnoies et de parures " 10 - tresors contenant des lingots en or romains de 10 fin du IVe sitk/e; 11 - tombes, decouvertes isaJees (fibules a tete en demidisque les voriantes /, 1/ et III (d'opres K. Horedt), fibules d'autre type, scroma­xas et parures en or et en argent} des annees 4001420-450, oppartenant aux groupes d'Ostrogoths et d'Afains; 12 - les directions de dep!acement des Ostrogoths (et d'autres peuplades en trainees par eux comme : Alains, Visigoths) pendant les annees 375- 376 et 383- 386.