ANUL IV. - No. 972 10 BANI EXEMPLUM, VINERI AUGUST 1880.

ROMANABONAMENTELE

In Capitals.: 1 an 30 ler, 6 hint 15 ler, 3 lunr 8 ler.In District.: t an 36 ler, 6 lunr 18 ler, 3 lunt ler.

Streinitate: 1 an 48 ler, 6 lunt 24 let, 3 lunT 12 ler.

Director : D, AUG, LAURIAN,

TO.A.TM ZIIEE13 E

Pentru Abonamente, Anunciuri qi Reclame a se adresa :In Romania : La administraliune, Tipografia St. Mihalescu, Strada Covad, No. 14 §i la correspondentff Jia-

rulul din judete.In Paris: La Société Havas, place de la Bourse, 8.In Viena: Prin compania general& de publicitate G. L. Daube & 0-nie.In Londra: Prin compania gsneralI de publicitate G. L. Daube & C-nie.In Berlin, Francfurt, Zurich, New-York : Prin compania general& de publicitate G. L. Dahlia & C-nie.

A.NLINCITTRILE:Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 buff.Reclame pe pagina III-a 1 Lett),

1 II-a . . .refusal

2Epistole nefrancate se

Articolit nepublicay nu se inapoéeá.Pentru rubrica : Insertil §i reckame, rodactiunea

nu este responsabilä.

Prim-Redactor : STEP, C. MIOHAILESOU

STIRI TELEGRAFICEdin ziarele streine.

Viena, 6 Septembre.Poarta cere puterilor in scris asigurarea, ca

daca va ceda Dulcignul, i se se vor lasa terito-rifle Dines si Gruda. Ea vrea sit aiba la manaaceasta asigurare scrisa, spre a indupleca eu eape AlbanesT sa cedeze. Austro-Ungaria, Germa-nia, Francia si Italia nu sunt nefavorabile aces-tuf chip de procedere ; numal Rusia si Angliafac oare care-va impotrivire. Cu toate acestea so-lutiunea pacinica este asigurata. Poarta s'a a-dresat catre contele Corti, pentru ca Italia saintervina ca mijlocitoare.

Bruxelles, 6 Septembre.Congresul comercial si do industrie s'a deschis

asta-zi dupa ameaz in sala de gala a palatulufacademiel, find de fata si regele. PresidentulDausaert a esplicat, intr'un discurs escelent,desvoltarea comerciulul si industriel prin faptullibertatei cetatenesci. Cele mai multe state euro-pone sunt represintate la congres.

Geneva, 6 Septembre.Ieri a avut loc aid desvlirea monumentului

lui Mazzini. Entusiasmul publicului a fost ne-descris.

Petersburg, 6 Septembre.La propunerea centelui Loris-Melikoff tarul a

numit o comisiuue, compusa din trel consilieride stat, care sa cerceteze starea de lucrurl deprin deosebitele guvernamente, pe tarimul juris-dictional, administrativ si economic si sa raper-teze despre resultate. Ziarele afirma, ca aceastamsura este precursorul unor reforme radicale, inbate directiunile.

Constantinopol, 6 S ep tom bre .Vakit" anunta, ci demonstratia navala, in

cas de a se face, nu va avea loc inainte de 16Septembre i atunci numai dupa ce Poarta vafi fast prevestita printr'un ultimat, care sa-I deainca un timp de gandit de 24 sail 48 ore.

Acel'asi ziar anunta din Albania, ca numeroasefamilii de crestini si mahomedani de pe langaDulcigno, öI cauta refugiul in fortul Kakossol.

In Bulgaria resariteana circuloaza, printre ma-homedani, o proclamatie revolutionara, in caremahomedanif sunt provocatf de un comitet dinConstantinopol, sa se revolte in ziva Baiaramu-lui, impotriva Bulgarilor.

Londra, 6 Septembre.Din Candahar se anti* cu data de 3 Sep-

pembre : Eiub Chan, insotit de Hassim Chan side cavalerie de Herat, e pe fuga spre provinciadin urma. In lupta cu generalul Roberts, si-aperdut toatd artileria.

Turin, 6 Septembre.Asta-zi pe la zece ceasurl inainte de ameaz

s'a facut in Palazzo Carignano, de cake prima-rul conte Ferraris, deschiderea sokmna a con-gresuluf a'l treilea international higienic. Regeleera representat de ministrul de justitie, Villa.Intre eel 500 de participantl, eel mai manneristgall de Italieni, sunt Francesif, SpaniolifRoman if.

Paris, 6 Septembre.Le Temps" vorbind despre intrevederea prin-

tului Bismark cu baronul Haymerle la Friedrich-sruhe, zice cloud lucruri se vor fi avut cu deo-sebire in vedere : ocuparea de catre Austro-Un-garia a intreg districtului Novi-Bazar, prin careva fl deschisa calea acesteia spre Salonic, siregularea definitivd a positiunei, Romdniei Metde alianta austro-germand. 0 singura cestiuneva fi infatisat mai marl dificultati celor doll can-

chipul adeca, cum se impace planurile hrii-nite de Italia asupra Marie! Adriatice cu intereseleaustro-germane.

Paris, 6 Septembre.Actul de supunere a congregatiunilor religi-

oase a facut sange rea in sferele republicane.Republique Francaise" cere lui Freycinet, saesecute cu toate acestea decretele anti-congre-gationiste.

Berlin, 6 Septembre.

Acusarile ce se fac maresalului Manteuffel pen-tru modul in care administreaza Alsato-Lorena,provoacä aid mare sensatie. Positiunea functio-narilor germant din numitele provincil ar fi ne-suferita. Manteuffel ar favorisa pe ultramontani

pe indigent, fata de imigrantii din Germania.Manteuffel afirma, ca trebue sa stea biue cu

ultramontanif din Alsoto-Lorena, din calcul, pen-tru eventualitatea until resbehl.

Triest, 6 Septembre.Diferentele in sinal cabinetului din Roma ar

fi atat de marl, in cat este probabila o recon-structie a ministerulul, inca inaintea convocarelCamerelor.

Berlin, 6 Septembre.Se vorbesce, ca printul Hohenlohe va fi nu-

mit vice-cancelar.

Servicial telegraflo al Romaniei Libere"8 Septembre - 4 ore scara

Londra, 8 Septembre.Daily Telegraph" anunta ca Albanezil con-

simt la cedarea Dulcignel catre Muntenegru.Berlin, 8 Septem be.

Printul de Bismark si baronul de Haymerles'an inteles in privinta relatiunilor politicecomerciale ce trebue urmeze cu Romania siSerbia.

(Havas)111111111

A se vedea ultimo geld pe pagina III.

Bucure*ti, 28 August-Situatiunea Orientului este hied incur-

cat i nirneni nu Fie cum se va des-curca : prin note diplomatice, prin arne-nintari platonice ori prin foc i prin sa-bie ? Europa pare a regreta, ea s'a lasata fi Write, de Englitera intr'o actiune,de uncle nu poate e§i decdt prin o urni-lintä orí prin versare de sänge.D'aceea vedem pe uncle organe din stre-inatate aruncand toata respunderea situa-Ounii asupra cabinetului-Gladstone i cau-tand mijlocul d'a lasa numal pe Engliteracu executarea conclusiunilor ultimei con-ferinte de la Berlin, in privinta Munte-negrului i Greciel.

Ce directiune vor lua acurn lucrurile,este grog de a afirma cu sigurantä. Daca,am incerca sa deliniam situatiunea, dupatelegramele ce ni se tramit, trebue saspunem, ct opositiunea Albanezilor estemat tare de cat ori-cand, in privinta cesi-unit partilor din teritoriul lor, fie Munte-negrulul, fie Greciel ; acordul pute-rilor, despre care s'a fäcut atat sgomotin zilele din urmä, privesce pang acurnnumai dernonstratiunea navala ; - ca notadefinitiva in privinta Muntenegrului, curedactarea careia s'a insarcinat Englitera,nu s'a formulat inca, de oare-ce Francia aformulat ni§te amendamentel pe cari lediscuta puterile ; - cä cestiunea greacdeste lasata, pang dupa ce se va vedeacum se sfärnce cu cestiunea muntene-greand. Deci, in total o mare nesigurantä.

Toate amenintdrile de liana mai deträrnise Turciel, par recluse la zero,

atat din cauza irnpotrivirii manifestatede Poarta, cat din temerea unel conflictgeneral in Orient §i din nepregatirea u-nor puteri de a infrunta acest conflict,spre folosul lor particular. Toy, afarapoate de Rusia, ar preferi sä vada pePoarta evitänd, prin concesiuni pacinice,o criza care ar compromite esistentarestului de impörätie turceasca din Europa,

Francia ;i Italia par cu totul desintere-sate in cestiunea Orientului, i daca anluat pand acum parte la conferintele pri-vitoare la aceasta, cestiune, an facut-onumal spre a nu strica acordul european,dar nicl unul, niel altul, din aceste doustate, nu se arata dispus d'a sacrificaun soldat pentru faptuirea hotäririlor dela Berlin. Din contra, atat in Italia at;i in Francia, suvenirea drepturilor natio-nalitatilor incepe a se de§tepta, i cudensa impreunä simpatil pentru resistentaAlbanezilor.

In Englitera, ori-cat de mare ar fi do-rinta d-lui Gladstone de a desfiiinta dom-nia otomana din Europa, perspectivanel noui conflagratiuni, din care Austriasag Rusia sä trap', marl foloase, nu camsuride, §i deja intrebarea : Cum am pu-tea e§i cu onoare i lini§tit din incurca-tura, -pare a fi pusa de consiliaril Regi-nel, acum cu mainele mal deslegate, dincausa prorogarii Parlamentului.

Austria §i cu densa Germania par adon i mai putin conflictul. Ele vd peRusia mai preparata pentru a beneficiadin mo§tenirea Turciei, de cat sunt den-sele. Cu toatä alianta lor §i cu toate in-cercdrile de a ne atrage pe noi t peSérbi in alianta germana, ele Fin ca Ru-sia e mai aproape de Constantinopol, decat catanele nomtevi. §i apol un statca Austro-Ungaria, fara unitate nationalO§i slab finantiarice§ce ,cu greü s'ar incurcaintr'o actiune rösboinica in confusul O-rient.

Cea ce pare, pang in momentul de fatä,sigur in Europa, este cg, -la antaia cioc-fire la granitele Muntenegrului ;i ale Gre-ciei, prin amestecul Europei, - are Sd serescoale Rumeliotil spre a opera uniunealor politica ca Bulgaria. Astfel tractatulde la Berlin ar incepe sa fie sfa§iat,o bariera puternick ridtgandu-se dinainteaprogresului Austriei in Orient, progresproiectat de eel (loin imperati germani,pentru a slabi influenta Rusiei.

Aceastä eventualitate n'o pot dori celedoue imperatil germane, eaci ea ar obligape Austro-Ungaria sa intervina cu armele,pentru mantinerea statulul-quo ori pentruestensiunea sa, i cine §tie daca atunciconflagratiunea, neinsemnata la inceput,n'ar deveni generall ; cine §tie, (lima pro-fitänd de derivatiunea fortelor austriacein Orient, Francia, Rusia i Danimarcanu s'ar arunca asupra Germaniei, spre ao släbi, ;i a'i relua una Alsatia i Lo-rena, alta Schleswigul-Holstein, cea-l-altäspre resbuna de mizeriele, ce prin-cipele de Bismarck i le-a flcut la Berlin ?

Eacd la cate lucrurl pot da na;tereantaiele tunuri, ce s'ar trage de flota eu-ropeana asupra Albanezilor, in conditi-unile in cari se gäse;te acum Europa.De sigur cä aceste eventualitati trebuescsd se fi infati;at i principelui de Bis-marck, care, ori-cat ar tinea la operapresidata, acum dol ani, de dinsul laBerlin, nu se va aventura intr'o tragedia,ale carei consecinte pot fi sdrobitoare pen-tru marele imperin german. '

De aceea, noi suntem mai mult inclinatcatre credinta, ca Europa, egad va vedeacä mijloacele sale de constrngere mo-rald sunt insuficiente, va preferi sä fad,noui concesiuM Turciel, de cat sa des-chichi un resboin, care lesne s'ar puteatransforma intr'un foc general.

Nemultumiri stint pretutindeni §i a-ceste nemultumiri n'a;teaptä de cat ocasi-unea, pentru a se manifesta cu armelein mama.. Care fi-va bärbatul de stat cenu vede cate primejdii uriale sunt ascun-se in neguroasa cestiune Orientald ? Debung seama, guvernul otoman scie binesituatiunea Europe): i de acea se arataatat de indertnie, in fata consilielorarnenintärilor a§a numitului concert en-ropean.

Telegrama de mal sus a agentiei-Ha-I vas ne spune, cat principele de Bismarck

baronul Haymerle s'ait inteles in pri-vinta relatiunilor politico i comerciale,CO imperiele germane trebue sä aiba cuRomania i cu Serbia.

Intrarea dar a noastra in sfera de lu-erare a germanismului, din ce in ce s'ac-centueaza. Imperiele germane §i mai alesAustro-Ungaria, ali nevoid de serviciileRomaniel §i ale Serbiel, pentru a fi destulde tail, la viitoarea criza, cand vor dis-puta Rusiei mo§tenirea Turciel. Pentrua';1 asigura aceste servicie, ele an MO-duit Suveranului nostru ;i poate ;i celuiserbesc ate o coroana regala §i alto mo-Melt formale, cari pretuese foarte putincand stai sä le cantäresci de aproape.

Vom avea sà, vedem multe §i ciudatelucruri, dupa intoarcerea M. S. Domnito-rului. Atunci sacul cu nimicuri politiceale d-lui BrAtianu se va deslega i tarava vedea una ate una, intr'un ziafet cume§te§ug organisat de stäpanire, marilecugetari ale miculul nostru vizir.

Regatul va fi focul bengal, care va im-pedeca pe multi de a vedea indata, cumtara romäneasca, libera i independenta,este injugata la carul nemtesc, care asdrobit atatea veacuri, cu roatele sale,milioanele de frati de peste munti.

Ce red nu e cu putinta in Romania,sub guvernul ilustrului patriot Ion Bra-tianu! ?

CRONICA ZILEI

Vineri, 23 August, MM. LL. RR. DomnulDoamna, insotitf de A. S. principele de Wied, ded. Liteanu, ministru plenipotentiar la Berlin, si un-inati de toata suita, aü mers, spune Oficialul"de azi, la expositia de bele-arte si industrie dinDusseldorf, d'asupra careia la antreul principalse ridiease, in onoarea Romaniei, drapelul tricolorroman.

Mariele Lor Regale erati asceptate aci de ca.tre d. presedinte al comitetulul expositiunei, in-conjurat de membril comitetului, care a conduspe Mariele Lei. Regale prin toate sectiunile expo-sitiunif pe earl' AA. LL. RR. an bine-voit a levisita, esaminandu-le cu de amaruntul si cu eelmai vin interes.

La 1 era comitetul a dat un dejun in onoa-rea Suveranuluf Romaniel la care an luat partecomandantul militar, precum si presedintele pro-vinciel, de Rhinar, si alte persoane notabile.

Dupa dejun, Mariele Lor Regale an urmat cuvisitarea expositia si a orasulul, la 6 ore 172,luand un tren special, ail ajuns, pe la 10 ore,in gall, la Neuvied, undo de catre notabilif ora-sulut si populatiune, s'aü facut Suveranului Ro-manic! o primire din cele mai stralucite ; de lagut an pornit in trasurile A. S. principelutWied, la castelul A. S. principesa de Wiemuma, in urarile cote mat calduroase ale pe

Mel-curt, 27 August curent, in localulminis-terulul de esterne, d. Kyriak Zancov, Agent alAltetel Sale Alexandru I, principele Br dgariei, apresentat d-lui I. C. Bratianu, presedir

tte si mi-nistru ad-interim la departarnentul afa stra-ine, scrisorile prin cart este acredit langa,guvernul princiar in calitate de a at pegaria 4ent al Bul-

Pentru primirea copistilor denisterul de resboin se va anurtot-d'a-una un concurs care nfixata, la directiunea personapirantii cart vor proba, prirduita i vor satisface corkprobat de minister.

Inaintarea copistilor c'face la alegere intre to"nndu-se seama si de

Pentru registratorttotl copistif de clasp

Gazeta oficialaministrului de rf

clasa II la miita de aid inaint(

,0 'va tine la ziululural, infra totl amacte, o buna col

atele unul concurs

Vasa II la clasa I secopistii ministerului,

vechime.se va tine concurs

in

i I.

de ail publicacare

o decisiun

.;sboitt in se cuprind

.

29

:

celari,

'

pacinicg,

-

nu

u-

a'§T

-

si

d/, .

latiunei.

_A_I:).A.Et

S.,

D

tkr,. .

In

ca,

'

sa

- - - -

D V s

1

'

lielagazu

d,

t,

I

zerilor

I?:1*

si

0-410-4

§i

.

- ---011111111-

si

r

tc

Si

si

ti

pi

pi

Fr. -

. . . . .

-

P.

atributiile datoriile mediciior dela regimentelede derobanti.

Pe coasta Carpatiler, nitre &lunge si Petro-sanT, in valea Ialornitcel, de citte-va zile se a-restaserh -spune l'Independance rouniaive"treT indivizi carT Man planuri topografice.

S'ad gasit la e charte de stat major aus-triac, lucrate in rosu si albastru, pe Carl se ve-dea foarte clar trasuri de studit militare.

Acesti domni an declarat ca sunt profesoridin Pesta si c fac studil geologice si geode-sice."

Duph intervenirea guvernului atistriac, cat trerprisonferr, Carl' stetean la corpul de garda alcompaniel de dorobanti, din apropierea locurilorindicate, an fost liberati.

Ministrul de resboin, d. general Slitnicea-mi vapleca Duminica spre CernautT.

Acolo va saluta, in numele A. S. R., pe M.Sa imp6ratul Austriel, care - dupi . cate e vor-baste acum -nu va mai veni la Tiganesti.

Er! pe la 5 p. relateaza Steaua Dobrogei"de la 21 curent, o corabie ce plecase din RenT in-.earcata cu for si lemmarii, a inghitiro Dunareaintro secunda chiar in fata. portuful Tuleea. .

Patru matrozi si capitamil vasului sarind inape aCt scapat cu Oath inotand papa co n esitla mal.

Cauza este cit avend panzele intinse ear vgn-tul sufland in coastri, ad plecat'o la o parte, earferul co sta pe coverta, din aceasta rniscare,rastogolindu-se spre partea plecata. imediat . a siluat apa in interior.

Se zice ca capitanul vasuluT avea in cabinasa o suma de peste 800 lire.

Marti, 19 August, la orele 2,12 p. m., scriéFula Constantei", n avut toe punerea petrelfundamentale la casarma ce se construdsce docatre ministerul de resboin in orasul Ostroe, o-colul Silistra-Noure -

Asistan la aceasta soiemnitate (1. colonel Crn-tescu, seful Regimentulul I de info nterie, toti

ofiterl din garnisona Walk diferitionarl si un numeros public ; o comparnef de in-fanteria facea onorurile in ilitares

Duper savarsirea servicinlui divin s'a pus deCare d. colonel Crutescu peatra fundamentaläpeste o sticlh continnd medalif militare, mo-node nationale si un act cu subscrierea maimultor olterl o part° din publicul asistente

TDIN

Cestiuneito

.Tarnal des Debats"', acreditatul or-gan al diplomatiei francese, publica unnespus de interesant articol, cu privirela veleitAile Austriel 3i Crermanief in cos-tiunea Dunarel.

Co eel °are acestea dou6 puteri? Zice numi-tul ziar. Ele coy president» pentru Austro-Vn-garia, cu rot hofdritor in cas de a se impdrticell, Waite, ietrn comisiune cursul flu-viului de la Galati panel la Poarta de fier. Nuface nimic Aceastit putere are de grind sa in-deplineasca acolo o actiune, si inch o actiunesuveranh, in paguba statelor tOrmarene. SpreaT justifica aceasta pretensiune, ea se refere lapositiunea sa geograllea. Organele RI afirma, ca(Musa flu poate renunta, in interesul prosperi-tateT sale, la libertatea navigatitinei po Dunare.Aceasta nicT cd se poate contesta si nimeni inEuropa nu s'a gandit vre-o data sit, escludit peAustro-Ungaria de la Dunare. Spre a face impo-sibila o eventualitate atat do peimejdioash, eacere' sit domineze Dunarea pe o intindero do

AROMAME1 1,113ERE»- efi August. -

F. lOA ESCELENTEIDE

P. UIiYSE

Asteptafear pentru a ,batul trebuia,cash si sit nu ghcare era mar buns'a intm 1 t .p

Buna femeie mein cat observai numawaveam sä mai intn..de marl'. Adirceam, ca j.boane pentru eopii; earepresineft ca pe-un bonom,

-aa vie Dumineca seara, prma co ur-s doua oara treptele fotografula Bar-

:find srbatoare, sa fie this ,de a'sese ast-fel de cat pe sotia sa,

'1 de inima. 1ntradevr, asa

nrimi cu atata amabilitate-I' de cat, ca de asta-data

pin niste dificultati atat'rises, o cutie cu born

' 'hell mare efect in6e caruia I poti Mere-

1

ROMANIA LIBERA. mrnthafidegizawnwanoses. NEEMS:117193Z.

mult de 300 kilometre , pe o intinde.re, Care zace departe de teritorin Dacitaceastit pretensiune nu ar implica un 'planbine cumpanit, indreptat eontra tuturor ace-lora - fie et invecinati cu fluviul sail nu -cart vor sa se serviasca de Dunare ca. de ocale cu desitvhrsire libera, am putea iespundepresei austriace, ca cea maT Mina garantie pen-tru libertaten acestui fluvin este garantia euro-peana. Articolul 53 al tractatulut de Berlin ho-taresce, ca reglementul Fletualmcido in vigoareprecum i principiile aPlicate relativ la Duna-rea de jos, sa se intinda, in virtutea unui re-gulament co este a se elabora de care comisi-unea dunareana din Galati, pima la, poarta detier. Fildd ä. insa navigatia pe fluvin se dense-besce in mal mutt() privirl de navigatia pemare , se va convoca o comisiune t6rmureanitspecialit, care sit pue in aplicatie -noul regula-ment.

Cu alto cuvinte. Dunarea de la imbucetura elpnl la Poarta de fer va deveni o cale deschisapontru teate banderiile srse va scuti, Sub pri veghe.tea puterilor semnatare i le tractatului de Ber-lin, de boats piedicele. Neaparat, Austria sepoate multumi ca aceasta stare de lucturi, dachnu are, precum flrrnii organele sale, alth mi-siune, de cat aceea de a mantine deplina si ne-margiaita libertate a Durtarel. Se pare canu este adeasta tinta ce urmilresce dansadimpreania cu credincioasa sa &PO, Germania.Ziarele germane si austriece aflrma, cit vor sitescluda pe Austria din Comisia duriareana. Toe-ruel contrarkil de la aceastit ego adevrat : ni-menea nu welt lipsirea AustrTei si tilacit vomudeea dupa destitimairile facia() in cursul aces-tel eurioase polemice, tocmai Austia este, carerrea set eactu(kI pe toatd lumen. Deja acoastftpretensiune este esorbitanta ; ea nu este insa sin-aura. DiplomatM austriaca 'parch tvren sa ajunga,inaibtand Meet, la cleplina stcipairfre a [twin/ atpi a micelor slate pe cari le sPai d. mal an-tin, apse a incepe aceasta, opera de asimikrepolitica si de esplotarc econoinica, Austro-Ungd-ria s'a incercat sii Mature din viitorul rogüla-mont al navigatiunci pc Dunitrea de sus') erecementiune a principilor libertittei de uavigatiune,cart. stint aplicate la imam ç1 jos a DunitreiIndepondance Roumain" a dovedit aecaetil pu-blic-4nd Avant Koiectal regulameatutat" 'cares'a elaborat sub inspiratiunea ministerNi deesterne vienez. De libertatoa navigatiErhei nu soface nici o mentiune si anume, la propunereadelegatulni Austro-Ungariei. Multumita acestulespedient, Auatro-Ungaria a crozut peara in-terziice celora-lalte state navigatiunea pename superioarit ; si-ar fi recastigat insa toatedrepturile, prin tractate specictle, dobandite sauluate cu de-a silo clP la Rontania, Serbia pi BUl-garia. Ast-fel, dupa ce ay fi esclus pedin onion de la Galati prtaa ht !Marta de tier,ar fi hint din non in stapitnire fluviul, si deasta-data, fara mat intampina vre'un concurent.E de prises a mai spine, ce s'ar fi ales atone)",de liberta tea comerciala a principatelor dunarene,

Pupa ge ar fi inlaturat in acest chip, orl-ceconcitrenta ccniei-cjnli i ori-ce supravegherepolitick Austro-Ungaria cere acum presidentia,

in case do ji se grupa voturile, un gins hotí-rîtoi in Comisiimea DuurveT superioare. Acestaeste al doilea pas, si cel hothritor,

is) Dunare de sus e pattea do la Galaid liana laPoarta de for. N. R.

dintie fara Met un scrupul, ori-ce secrete. In-data co rostii darer din non un cuvnt nevievatdespre d-ra cn capuson, dupit ce Prat esarbinasent real intiii portretul intr'adevr nu prea stra-lucit, ' femeia incepu sit spuie, cu o usurare v-ditil, tot co tinuse paste acurn numal cu maregren inapoia ingradelei dintilor" si.

Bärbatul el ar savirsi o adevrata nebunie,facnd un secret atilt de mare dintram astfel deluau. A fitgaduit ,firesce sa nu-T destainniaschMinerva numele ; dar, pentru data ar ur-mitri cine-va pe d-ra pe stradit, Nina a cash,tot ar descoperi-o, -si apol un tnr it,at de a-sedat, cum sunt en, cum ar putea avea oarevre-o intentiune rea ? Si chiar data, a.i dobandl,o copie dupa, portret, ce-ar fi apoi ? Dar, in gar-sit, bilAatul ei este In toate privirile nu om a-tilt de constiincios, si tocrnal de aceea no poateajunge la nirnic - -

Intrerupser Elul de vorbe a'l protectoaref melefacndua sterna intrebare, care film cu toatecestea siVini bath inima siibt uniforma, dull

este in eras si - unlit? locnesce.Feineia rIse la aceasta si facu un semn spre

catre tinta prelinfinata. Contrsiiinea OrinureanAse va &caul din tree delegati i anume, din al'

Romaniel, Serbiel si Bulgariei ; dimpreunit CUdelegatul austro-ungar nu fl dara patru; in COS

cand s'ar imparti acestea voturT va hothri eelal presidientului, un avantagin enorm, care de-

vine inca mat important prin imprejurarea.ca Austro-Ungaria, .multamitit intimidarei saü

capacitittei sale- eonvingtoare, va fi total'aunain stare s doblindeasch pe unul din acesteaprincipate, buna-oara pe Serbia, pentru tot cear toi sa propuna san Oil esecnté.

Intrarea Austro-Magariel in comisia term-reanit, cu principnle pretinse de aceasta monar-

chic, ar dar .identicd cu o absorbire a Orf-cd-ref imitiatire din partea principatelor dundrenepiTcu intinderea (Wit a, dominativaei A.uski,ef asu-

pm. cal pi a influentd sale politicend la Galati. Austro-Ungaria ar avea atunci inmanile sale cheia color trot principate ; r im-

pune celor din urma legislatiunea sa iluvialsi-ar duce stapiinhea, printr'o intindere foarte

natufala, in cablnetele din Belgrad, Bucurescichiar si eel din Sella. Ar fl intr'ader tin cefoarte stranin, daca Bulgaria eon eliberathridicata in rindul statelor libere de catre Ru-sin, ar trece aeurn deodatit, ,impotrive vointelsale, sub protectoratul Austro-Ungatiel. a viva-

lei Busier in comisiunea orientalike Care aceasta totul ? De loc. Monarchia

austro-ungureasda ar putea, dupa cesi va 11 asi-gurat antain suprematia ranch si comercialaprima la Galati. sit's!' intindit pe aceasth din ur-

nlit, fara nicT o opintire, pim la Sulina. Spar

petea obiecta la Aceasta, c eomisiunea core-permit pentru navigate.' pe Dunilrea de jos estein toata vigoarea si ca nu s'ar litsa sa fie lesnegonita. NiMic nay fi insa maT , iiSor de cat apune capet esistentei aeesteT-- asubstitad, Focal ei .comisia Ormureanit, incare cere condu-Cerea Austro-Ungarih. Atribu-

iile eoropene titi fost reinoite princonferenta de la Londra din 1872 ; dar ele in-ceteaza deja in 1,883. Din anul viitor incepnd,puterile, avea sa cerceteze, ditch mat trebu-'lese reinoite acestea atributiT ; pentru prehingi-rea esiste* comisiuneI se (Tie iii3L upanimi-tstea de voturT a puterilor. -

(a voace disidenta va fi destula, Pentru ea co-misiunea coropcanl si incetese a nett esista.Avian toineiii a crede, ca aceastil voade va fiA ustio,Usgariel. Si cc s'ar intampla apol ? Du-!area de 'jos, care a Yost supusa 25 de ant drop-tailuT international, ar cildea in domeniul drop-tului comun. Stateie termurene, adeca coinisiunea tis,rraureana presidata de Austro-Ungariastabilita de comisia eoropena, ar relua lucriuieacelei din until. Muma ar fi inghitita de pro-print el copil. Si de oare ce Romania posede a-proape intreg thrmul de la Galati [Ana la Sulina,influenta Austriei s'ar intinde prin mijlocireaRomanied paint la aceasta STA cider si pana Jabratul St. Gheorghe.

Journal des Debate sfar§esc& acestescelent artic6l, pe care ori ce roman co-teascal de cate &me orT, luand act deviclena tactich a ziaristicel austro-gerrnane,care afirma ca se conspira contra. Aus-trier. Ziarul frances reguleaza aceastatactica minunat de bine respunOnd caAustria nu mar ce nu mate conspira daoratot -contra Austria.

Interesant este, cA Pester Lloydu co-

usa prin 'care intrasem. eat me intorsei in-sphimentat spite a vedea, co i-a putat spori vi-vacitatea. Ea insil se apropta de mine si elanzise, ca si cum ar ti hut se flU auda copii :

- Dar, aid locuesee, in acel'asi coridor cunot, de-a stanga treptelor ; e deara fate Escelen-tel.' Dar pentru ditch ar bänui barbatulmen - -

Védusein. Intradevr pe usa de la stanga otablita de poreelan, care 'purta insa un mimede toate zilele si nu mirtisa a Escelenth.

D-ra Weber ? intrkai, din ce in ce maT

- flus ! fíi.eu femeia, impingönd de langasine pe copilul col mal mare. Nu rostiti nume,4-le 'cute, bitietelul asta e cu mult mal intelept

. -de cat se pare, ,si dacit -0 ea spite tatalui sOd .despre cine am vorbit

duse copilul intr'un colt 61 apçia pe unseaunel si 61 dildu o carte cu chiputa in mane.ApoT se ihtearse

Numele do pe tabla este numele de fataEscelentel, ZiSairea, cu umZtat glascil Pe urmil

s'a maritat dupe un aristocrat din N., care jucti un

SIIINAND

-Inentand cu multa amaraciune nest arti-co imputa luf ,Debats",---.cd s'aserwir al micelor state itundrene.

Congresul pedagogic de, la Bruxelles

v.

din Bruxelles, pentru serbaseas-invitat ieri pe, membril conga esulur invaekswtt.MT, la imenea adunare, 'data; in salele die

Cu o marinimie. ospetayera, municipalitatea.

Bruxelles, A August.

genberian11111, a

fiatel

de Ville. 0 orchestra monstrit si corurile stole.lei. -comunale Ad-a-pn ilctens(ta_ lt

za-pPeentrGua(2)zleasiune, si asistentilor li s'a

phrtit Iibretul irnprimat in ,patru flamantda, francegil, onglesa si gerrnantl.

Ministrul instructiunel publice, Vanhumbeeck,ministrul de finante d. Graux, onoran

barea cu presenta lor. Primarul din Bruxelles,incsnjurat de consilieril sei in mare tinuth, asahitat buna-venire a congresulul in termen1foarte caldurest D-1 Faucher de Cared a respunsin numele congresulul cu mare , suCces. Ei afelicitat pe Belgienl, .pentru. prosperitatearesultat al muncei si al sinceritatei cu care eeldel d'antal regi an respectat vointele natiunel,si a terminat printr'o ingenioasa cornparatiunetitre imposantele serbarT ale centenarulul lade-pendentel BeIgiel .si acelea pe earl Republicafrancesa a serbatorit la Paris si Cherbourg.

Az1 dimineata, in dou6, sectiuni diferite alecongresuluT, dd. Fustel de Coulanges i Buisson,an Mat cuve'Intul. In a (Mini seethine, care seocupa cu invtamantul seconder, s'a vorbit despre milloacele de a obtine cob mat burn profs *soft D-1 Rosenfeld citilnd sdoala normalitcesa ca tip demn de imitat, d. Fustel de Con»lenges care ce dirige actual, s'a ridicat pentru al

.si a caracterisat in chipul urmator1rolul scoalef normale :

De 70 anT, a zis el, scoala normala lucreazi 'pe tacuto fail a face sa -se vorbiascit de dnsa.Ea. e insarcinath 'a recruta elite profeserilorjfrancesi. Este dar prin escelenta o scoala pedas

se consacra pentru pedagogic, i-as respunde:1,oreore

nid

gogica, dar dacit m'ar intreba cine-va

una. Ba cevainai mult : dapit phrerea mea,ar fi si fullest de introduce invetain6ntul vrek-unlit sistem pedagogic. Cand un elev intra lanot, el obicinuim a munci prin el insu'si a con-sulta el singur isvoarele si a coordona den.mentele. Pedagogia noastrh consta in a aprefunda toate sciintele, a nu se multumi cu espoiala, a iubi adev6rul a'l crank In tiaede trel ani cu acest regim, fara ai face veoteorie pedagogida. elevul nostru devine profesor.Este un fapt in adevr, dupe cum zicea i d.Rosen feld, cd, scoala normala scoate cel malbunt' profesori.. Indat a. ce vre until incepe 3

profesa, tot1 61 asculta becuros si de nod orldin zece succesul et e desavrsit. Cause e cl,.pentru a profesa adevrul trebue al iubi i pen .tru a'l iubi prima conditie este al cuhoaste.

D. Fustel de Caulanges facet elogiul Aisle

mulul internatulul practicat in scoala norm&Inteligenta se desfesurit in intretineOle Wienslor intro dnsii. Cand cine-va e isbit de progresele considerabile ce fat el in timp de treratribue acest resultat leetiilor si conferintelordari li se predail; eu insii cred eh o mare parte

mare rol in mica lui t6risoarit si a ajuns lliCde ,thnr ministru, Oar a murit iii curnd.duva, o burgesit, remase acum cu 4inica el Co'

pith., in cea mai trista positjune, fait Pere,neavisatit de .citt la o pensie neinsemnatit, Cocare nu se putea ajunge. i cu toate acestotrebuia sh traiascil ca vcluva mini rninistrti .se retrase insa din societate si intrebuintil tot,ce avu pentru educatia Luisel sale (6i aulii

aimele cu noui bittai de inimit), se pliiti.

Cad dornnisoara - Mel o data nam vela o dole

nisoara mai flari si mai bine ceesciita, careCi

toate acestea a vemas atilt de simpla si de IAA

Cat de des vine la noi in hainele de cash,resce numai cand sunt singurre. si rni ajuta la

lucrurile easel sail grijesce de neastmpratul de

colo, si tot-d'a-una e bine dispusit, afara de Ond

61 merge mal reel mumei sale, care sufereasthma, si nu poate durmi multe nopti de Made

1T. -COcoanit Teresa, emi zice adeseori,dacit liti

mi-ar face pig mamita, nu still ce aft maitea done -Dar, d-ra, Luison, Of respund ea guild

cu toate .acestea va mors mai bine Maintedeft .

vein in orasul nostru : aveat,I o locuinta elega11t14,1

si

-

m.,

(1-nil

pentru

!

4

mai

D-zed,

a-

ra

pa-

si

!

in

eomisier

D-zed!

'Si

limb!:

lot,

multumi,

si

si

functi-

Dun Arel.

FOfl

Si

.

I.

inse.,

si

si

Asin I Iii

d-

si

fi

parialm

ti

Si

comisituri si

or

ai

in

nimit.

,ino ;,,

pe vasta estradicilutata fusese

pima

set.

frae

a

an!,

0'

p,p_AaR.A.

i

oa

DM

ei -7.1,1111

8i.....

--

0

nc

1h

P.

ROMANIA LIBERA

din progrese revine comertuld, schimbuluf ne-ConteRit al ideilor ce se fac intre densil.

In sctiunea invtamntuluf primar. d. Buis-son, inspector al scoalelor primare la Paris, alaudat esomplele de patriotism date de Belgienr.

NM am fost ierT pentru a visita scoala de mo-del, instituith la Bruxelles de Liga invgtitmen-tuluY, si mT propuf de a ve vorbi despre densacand congresul se va termina. Elevil ag facutexercitia i air probat Malta iubire pentru patrie.

D. Buisson a artat marea sa adrniratiunepentru aceste obiceiurt democratice si a espri-mat dorinta de a vedea in scoalele Frantef a-celeasi reforme, introduse de d. ministru Van-humbeeck in scoalele Belgiel.

Cestiunea supusa congresulul pentru a se dis-cuta astil-zi a fost urnitearea :

Caré cea maT bunk organisatie co trebue+ da academiilor saú scoalelor de desemn, pen-

tru ca' arta sti's1 indepiineasca inisiunea sa e-ducativa? SA se examineze aceasta cestiune, incele l'alte grade de invetamnt.

Sedinta a rest slaba, diferitil oratorl nu adsurprins indestul cestiunea pen tat a ajunge lao conclusiune practica.

D.. Desmoulins, profesor de desemn la Paris,a cerut ca invetamntul desemnulul in scoalesh nu fie specialisat in vederea diferitelor me-serif. Trebue a ne inspira de preceptul inf.Leonardo da Elevul trebue a lua unalbutn si. a desemna tot ce va vedea, ast-fel ca

sa sa devie ca o a doua natura, in caretoate formele nature!' sa'sl gaseasca imaginea.

El a cerut tot de o data suprimarea proce-dareT invechite, care conga in a invta pe co-pii desemnul punndu'l sa coPieze de pe model.Elevii nu invata nimic ast-fel, trebue a desemnadupa natura, Trebue a im eta desemnul de candcopilul se aft& in grddina de copif panty in scoa-lele superioare. Desemnul e pentru forme ceeace scrierea e pentru cuvinte, este indispensabi Ipentru o buna educatiune. Ca corolaria al in-vetamentuluf desemnulul, J. Desmoulins ar voisa vada instaliindu-se in scoale un stabilimentde stalarie si o nicovala de ferarie. A fasonalemnul i ferul este inca un desemn; a puneelevil in positiune de vedea just si de a exe-cuta bine, aceasta e tinta ce trebue a urrnari.

D-1 Dognier, profesor la universitatea din Liege,ziCe c.ä este o datorie pentru stat de a procuralucratorilor aceasta educatiune artistica, pe careo gasiati alta-datä in corporatiunl. Este chiar odatorie, cad bunul gust inbogateste o natiuneasigurandu'l debitul productiunilor sale. Si nueste suficient de impune studiul desemnului intoate gradele invtamntuluf, trebue inca a in-vita pe copil Sa deosibeascry frumosul. Ar trebui pentru aceasta sa se creede catedre de es-

" .teti ca.

D. Detaille, directorul Academiel din Louvain,ca si d. Desmoulins, este de parere ca copil tre-bue a desemna de pe natura.

Ceea ce din nenorocire lipseste sunt profeso-rif: El crede c Kin recompense speciale ar pu-tea indemna pe institutor! a .dobandi cunostinteindestulhtoare pentru a preda desemnul. Intrucat priveste Belgia, este de phrere ca crearea unufinstitut de arte la Anvers, pe care l'a decretatguvernul, nu este de ajuns ; ar trebui sa se or-ganiseze chiar la Bruxelles o mare ticoala dearte decorative.

D. Francolin, protesta.contra, amesteculut sta-tulul in cestiune de estetiea si critica via influ-enta Academiel frumoaselor arte in Franta.

cunostinte alese, toalete frumoase. -Nu credetT,cocoana Teresa , zice ea ; atunci muma-mease turbura mult, cum sa putem trai pe'un pi.cior egal cu eel bogatl. Numal de cand s'a ho.tarit sa traiasch aid, in aceasta liniste desavir-sith, undo n'are sa ne fie rusine daca strtiele nestint mat scurte de cat ne intindem - -

- De aceea i-aa schimbat dark numele ! o-biectaf en. De ce-f mal zicetf insa tot Esce-lenta ?

- Am vdut odata numele aeesta pe pliculline! scrisorf care-I venise cu adresa adeveratil.De qtuncl -onoarea cere onoare ; i daca att cu-npasce numal pe doamna betrana, singur attmarttfrisi ca i se cuvine. Niel o fudulie firesce;dense, inca intra din cand in caul la not sprea cuUiva, cum zice, o laina vecinatate. Odataam inceput chiar gel predat instructie din fo,trografie, cad: eine stie ce mai trebue sa fact' in

ca sa te potl sustine, -- a zis ea; pe urrna insas'a imbolnav it domnisoara -

-D-ra Louison ?- Frigurf de nervf, cinch sptilmanY aü tre-

buit sa, tread., pana ce- s'a scultat iarasf. Prea

D. Dogniér respunde ca el nu reclaina ames-tecul statuluf de cat numal atunci child initiativaparticular& nu e de ajuns.

D. Trelat, directorele scoaleT speciale de archi-tectura inteo frumoa.sa inprovisaVe, se felicitade partea insernnata ce 'i se (la desemnuluf inin vtairal,nt. Vederea, a zis el, este jurntate diniata noastra.Dar trebue a, deosehi don feluri de desem-

nurf. Este desernnul pe care toata lumea elpoate inveta, care constatil)n a da obectelor orepresentatiune fictiva ; si este un alt desernncare consta in a face portetrul lucrulul. Pentruacesta nu trebue a mösura objectele, este su-ficient a le despica en mintea. Toata lumea nue Meaty pentru acesta. Trebue a avea darul ca

pentru musici. Trebue a organisa simulta-neu studiul acestor doue felurT de desemnuri,dar a preveni pe elev pentru carg e maT po-trivit.

ARENA ZIARELOR

Romanul" se ocupa cu incurca-tura din orient. Mal pretutindeni existadorinta de a se resolva cestiunea fronta-rielor Muntenegrulul prin buna pace ; de-.monstratiunea navala cauta a fi mal multo presiune morala ; sa §I anunta cA Franta§i Austria VOSC a inlatura or-ce actiuneresboinica, pentru nu da prilej Angliel§i RusieI la o actiune cornuna in orient.Discursul tronuluI citit ierl in Londra lasaa se ghici dorinta de Vedea pe Turcia,cedand de buna voe la cererile Europel.Englesil pa .-ca ati uitat focul Greciel §inu se alai ocupa de cat de pretenOunilemuntenegrenilor.

Ori ce amie al Wit, va primi eu bucuriä a-sigurkrile guvernuluT engles ; de i un popordeme de o viata independenta va sacrificat,totusl situatiun ea actuala a Europef ar puteaimpune Were tutulor scrupulurilor ; se va vedeacu neplacere, intr'o mare parte a Europel, sevirsindu-se olocaustul until demn popor ; dar totlse vor mkgini la o protestare in petto, pentrua teama de un conflict general in peninsulabalcanica va impune Were simtimintelor colormat legitime.

*3%, Binele Public" descrie cu destulternel starea proprietati in Dobregia. Do-menil intinse, frumoase; earl peste eat-va timp vor valora mil' de galbenT, §iearl nu pot fi de cat ale statuluI, an in-ceput a 'fi incoltite de unit patriotl lumi-nat.' in de ale g.herftulul, daf cu putinasmerenie in de ale cinsti. Ace,t1 copii aimarel familil, profitand de starea neno-rocita a turcilor refugiati. an cumparatpe nimic, prin samsarii lor, rno§il vastede la acestid: proprietarI, emfiteutl, orfár nic un "drept asupra acelor mo§il.0 multime de turcl §i de Wart ail fost

pamenturile lor trebue sa apartinastatulul, §i cu toate aceste se vend unornationalf-liberalf de ni§te proprietari

Precum se intampla insa ea pofta de mancareceluI ce rnaniMca s descepte p'a celui care

'1 pdvesce, tot asernenea patriotica si nationalaconduita a patriotilor liberalT-nationall" inspira

iMENN 011.11i.

ACEris101dreffsi.lift2WASSI5=5,11:2aM=313/1ZEIMPEENA.T2IM=MI:MgcE

potta de concurinta la maT mulif speculantl greet MAI 1-1 NUL FINANCIARde eprin Constanta, Mangalia, Babadag, Tulcoa, de Paris.

far do prin hlai. Acestia, vadand ca ini-nistrif, demnitarif si deputatn remain nu se Sti-ese a profita de orf-ce afacerf scabroase spre

transforma in afacerf stralucite; ca Wail nielun scrupul spre a se amesteca in chilipirurT siin specule d'asemenea categoria ; profitand de ne-norocirea refugiatilor turd si de situatiunea a-norrnala a provinciel fatik cu statul sub care treceadansa, acestf speculantl greet' furä imbolditi desperanta ch vor rescumpara, iarsT pe un pretde nimica, chiar dijma obicinuita a se da sta-tulill.

mult s'a silit, dragalasa, lucrand pana noapteatärzia la broderif, pe cart le vindea apol spre ausura pe inuma-sa. Munch i-ad Wet i frumo-sul per lung, ast-fel in cat acum numaf pear-tit de cat niste bucle, cum atf putut vedea dinportret. Sa fi védut insa dragostea miscatoarecu care sf ingrijise muma copilul in timpul boa-lei : ziva noaptea era tot la patul el, nimic nuera prea seump ce gasia doctorul do trebuintasa cumpere pentru vindecare, si pe urma, andera in reconvalescenta, si-a cheltuit eel din ur-ma bani, cum mi-a spus d-ra Louison, spre aface cu obiectul iubiref sale o callitorie de-partath, intr'n statiune balneara. Cand s'ati in-ters, domnisoara arata iarasi ca un anger ;barbatul men o Men atunci sa se fotogra-fieze in capuson si, din prietinie, Mel nu l'arefusat. Acum traesc insa, maf retrase si de catmat inainte ; abia dad), fac seam cate-o micaplimbare la aer curat, dar si aceasta numal instradele cele mai putin cautate. O, d-le conte,suntetl un mare cunoscétor de oamenf, dachv'atl putut interesa de domnisoara nurnhi dupaportret. Nu esista alt. Anger ea acesta pe tot

Timpul". publica de pe Journaldes Débats" un lung articol in privintanavigaVunel pe Dunaxe, invederand ma-rele interese ale Austriel ce sunt legatede apele acestui fluvin.

.*. Austria zice Dernocratia Natio-nale are interese vedite in Romania ;läcomia nemteasca se miroase de cat colo,

interesele Austriel din nenorocire, in-terese politice .§i economice, sunt intr'unchip indirect aparate de ziarele guverna-mentale i mal cu seama de Romanul".

Austro-Ungaria de acord cu fidela sa aliathGermania, intelege foarte bine ce are de facutspre a'sT deschide o cale singurik in viitor inaceasta parte a Europer, i spre a'sf infige ghia-rele cat se poate mal adanc in inima principa-telor dunarene, intre earl Romania este privithca prima sa victimh asupra careia are sh se a-ranee intr'un timp mal Inuit saü maT putin a-propiat.

Presa" se impotrive§te opositieicare talmace§te pasionat calatoria A. S.R. Domnul, spitländ in acelalltimp i ped. Boerescu de orl-ce rnisiune

Servioiul telegrafic al « Romaniel Libere»9 Septembre 9 ore dim.

Paris. 8 Septembre..Negocierile urmate intro cabinetele europene

in privinta demonstratiel navale aducnd intelege-rea derail; s'a tramis ierl la Toulon ordinul cadoe fregate si un aviso sh piece azi ca sa seunease& la Ragusa, cu vasele de resboia alecelor-lalte Puterf.

Teuton, 8 Septembre.Cuirasatele Friedland si Suffren cu aviso

pleacti spre Adriatica.

Petersburg, 8 Septembre.Neintelegerile dintre Rusia si China -Wag a-

planat ; semnarea tractatulul e apropiata.Ragusa 8 Sptembre.

A lbanej ilc oncentratl la Tusi par a voi sh resiste.

Copeuhaga, 8 Septmbre.Regele regina Oreciel, aa sosit hart aid.

Vieua, 8 Septembre.

Contele Pavel Suvalof a sosit aci din Paris.Generalul Greigh a plecat la Gmunden.D. Teriakia, ministru de interne in Romania,

ducndu-se la bill, a traversat Viena.D. P. Mavrogheni a sosit act din Gleichenberg.

(Ilavas).

w.nollimorwmo NE mamma 1MM IN.Imom

pamentill; elliar.barbatul mea - i-am spus in fata,ch e amoresat de vecina noastra i ca i-asf lua

nunie de rn, flack, ar putea rmanea nesim-titor fata de-o ast-fel de intrupare a tot ceeste mal frames si mal dragala.s. §titi cemi-a réspuns ? Tocmal atilt de bine m'asiputea amoreza de Madonna Sixtina VetT mar-turisi, d-le conte, ch aceasta este putin camesagerat, din norecire cunosc ea mal bine pedomnisoara ; pentru a. fl o sfanth e prea buna ,side Si zice, ca nu poate dori Alta viata mal buna decat cea de astazI, eú ia-si pofti un barbat, care sa fiefrumos, .cavaler, vrednic de dnsa, i «are sh-opoarte in palme. Atata stia.insa, ea eel mai bunnu miar parea destul de bun pentru densa sicti dach ar iubi odata pe cineva din tenth ini-ma, acela ar trebui sa, fie omul eel mat fericitde pe pamnt.

(Va urma)-

Reuta roindtia 5"/0Band Row.

Reuta franc. 5010 120.60--

Lose tureescI . . 31.-Cursul de Viena

Napoleonul :GalbenulRenta met. 5410.

de la 8 Sept..1880Cursul de Berlin

Prior cailor fer. -.-Obligatitmileidelli 93.70Actiunile idem . . 541.60Obi. nou60h, idem. 91.60Impr. Oppenheim. 109.75

Cursul de Londra

lmpr. Openheim . 108.-0 Stern . . . .

BIBLIOGRAFIECarte aoterisati de miuhateru1 instruotionef publics.

LECTIUM DE ARITMETICAmerate in mod pedagogic pentru elasa t i a II

primarii, deSTEFAN C. MICHAILESCIL

(Edif 'amen fuminolontot rerkluta)

NB. Nmneroase esercitif de calcul i probleme, atextul fie-citreT lectiunT

CillAuza inv4itoruluI coprinsa in note.Editura libritrier Socec (1880). - Pretul 70 baal.

Societatea Clarul Roman ,,Ajutorul"Membril acestel societatel sunt invitatf a se in-

truni in adunare generala in ziva de 29 curentVinerl la ora 3 p. m. in localul scoalel primarede brietl calea Serbah Voda. (lane), podul garlef).

Doctorul Theodorescu Floreaintorcndu-se in capitalä anunth Onor. sa Cli-entela. Locuinta, strada Scaunele 38. Oreleconsultatiuni de la 5 -7 p. m.

JSAC M. LEVYPRIMA CASSA DE SCHIMB

la BURSA"Buouresci. - 68, Strada Lipsoani, 68. - Buouresci.

Cunnp6rA, si vinde duph cursul zilel orl-ce EffectePublice, precum ObligatiunT de Stat Rom. 60/0, ()-Wig. de drum de fer Rom. 6%, Obligatiunl Do-meniale, Scrisurf fonciare Rurale, Urbane, Pen-siunT, Oblig. Comunale, Lose Comunale, RentaRomana 59 etc. etc.

Se ocuph, asemenea cu schimbul de Moneziinsarcinandu-se si cu .versarf la toate casele pu-blice ; effectueaza culant ordinele din provincie.

Adrese pentru telegrame JSAC LEVY

DE ARENDATMosia Valea-Soarelu sa Fldmända, situath in

districtul Romanali, plasa Ocolu, comuna Reclea,este de dat in arenda pe cinci anl, cu incepere-de la Sf. Gheorghe 1881. Doritorif aunt rugatish se adreseze la sub-semnatul, in casele D-nef Ma-ria Ghiacioiu (Ghetzoiu) in Craiova, de la 9 pant),la 11 ore dimineata Petre Ghiacieiu

LA MAREA BURSA NATIO:\ALA41 bis, STRADA LIPSCAN I, 44 bis

I. M. FERMO & FRATII BENZAL

CURSUL BUCURESCI.Pe illua de 28 August, 1880, ora 10

OBLIGATIUNI

6 ,/0 Rurale Convertite» esite la sortT

8 od Domenialeesite

Oblig.la sory .

.Dob. 40 fr C. pens. 300 1.7 % Scrisori fonciare rurale . .7 let, urbane . .

% Municipal . . . .cu pr. Buc. (bil. 20 I.)

5 % Renta romtniActiunt Dacia

a RomaniaBailee de Romania.

Cupoane rurale exigibiledomeniale a

a scrisurfArgint contra aurBilete hypotecare contra aurRubla hartieFloriniLose otomane

CURSUL DIN VIENA8 Septembre

NapoleonulDucatulLose OtomaneRubla hartie

CURSUL DIN BERLIN8 Septembre

Oblig. &tile ferate romaneActiunilePrioritatiOppenheimRuble hartieOblig. noi . .Lose citomane

CURSUL DIN PARIS8 Septembre

Renta RomanitLose otomane . . . .

SCHIMBUL28 Augus

Paris (3 WM)a la vedere

Londra (3 luni)» la vedere

Berlin (3 Ina)» la vedere

Viena la vedereAdrese pentru telegrarne FERMO BENZAL

Comp. Veal,

11 2999909 9909772 olhI 11// :44 Ili :99 :852 ://:

23706 1/225707

34700 357(51

arg.112

1/2 stir.2 Va 2 0/01 I/4 3/42 60 2 '702 14 2 15

32 36

95

38GO

13 7022s/.

" 70 g 3705

15091 6:4109 90212 2 212 4091 60 9425 25 3/4

31 32

Vinci:

viata,

uci§1,

fic-

tivi.

a

a

- §i

politic.

Tfi-

rondelle

in

!"

Cursul-.

Act.

.

»

»impr.

.

. .

e

splritul

si

fi

ba

le

i

.

-

11-a,

de

-

_

8

86 1/2

'Is

87 ,f,

1

.

))

....

a

--10111

*

*

-

. - -

"

.

. .

.

. . ,

. .

. . . . ,

. . . . .

.

a aa

. . .

.

.

.

F--" -7. - 40, 'WEVIZIOSEIMF

SAM MEDICAL BE PACURA1AL LUI

BERGERse intrebutnteaza cu scces sigur de nou ani urma recomandareratestatelor a d-lor ; profesor Dr. Cavaler de schieff, profesor Heller, DrMelichar multor medici altor ,persoane ca remediti contra

uturor boalelor de pele si contra necurateniei feteimat ales contra ri, pecingenilor, bubelor duld, puroaielor, matreatacapnlur si a barber petelor obrazulur si a trupului, nasulurdegeraturer, transpiratiunef picioarelor §I contra tutulor boalelor decap ale copiilor. Mar este si de recomandat generalment ca un mij-loc purificativ la spalat. Daca: sapunul de pacura a la Berger se in-trebuinteaza in genere ca mijloc de spalat pe pelea sanatoasa saOdin Mind in cant! in atunnr va da peler o fineta frescheta.

- cstraordinara, precum nu va produce aid un alt sapun, preservändk,,1 boaele sus enumerate a le pieler.

Sapanul de paeura a luT Berger contiuo 40 la sutti pleura. conc. delemn, se prepara cu mare bilgare de seama si se deosebeste foarte

Ai; mult de cele-lalet sapunurf de :pacura aflatoare astazr in comercih.

Spre a se fen. do falsificatese. ceara dinadins Silpnu de pilcuril a luI Berger si O. observe in-

välitura cea verde.Deposit:a' general pentru Romania en gros fi en detail in Bacuresci in

jarmacia-droguerie BRUS. Deposite in fannacia Hepites; Craiovafarmacia Moess; Foefani, farnimia Lind e; farmacia Curtovits ;rag, farmacia Konya ; Messer farmacia Schuller ; Buret; farmacia Schul-

ler ; Tecuciti, farmacia .Racovita. 1089

Pretul uneT huedtT impreuni cu descrierea intrebuintarel 1 fr.

e: I` 613213SEXENII.

e vénzare bilete de inchiriatPENTRU LIPIT LA-CASE

A se adresa la Tipografia St. strada Covaci No. 14Mom .Pengopici)

n

ULEIUL AUZULUI7snattaitiz

preparat de dr. Schmidt, i mbunittati t medicul special drul M. Deutsch.

Vindecd ori-ce asurzire 'dam nu e din naftere, inldturd ori-ce . :.,. 1auz greií si ori ce tiuirf in urecM.e,P Atestat : Bine-cuvdntarea cerulur va cildea de sigur tot-d'a'una in in-11 1 treprinderile dv. pentru escelentul ulei ge mi-atr dat, prin care mi s'a ./i restabilit pe deplin si perfect facultatea auzuTur meh care fusese cu to-

. tul sdruacinata. NuMar dupa o intrebuintare de 24 ore a uleiuluI d-ru-, t' lift: Schmidt, imbunatatit de dr. Deutsch, mi-a petit tiuirea din arechf i

1 .si acnot

:"f

.: sunt in placute positiune de a auzi foarte clar. Repetand-vii 4,'iA;,, multumirile mele, stint al dv. devotát. lb

.Orszag de Andor.

11Se poate capa" verita il, cu instructiun de ititrebuintare, tramiOn

.idu-se frnnco tretar ruble lab depoul.genealJULIUS GRAETZ, Viena, II Praterstrasse, 49.

1

- .....R,:,-,,-i 71 .GLLLE FRATI

r,AnToi.cLutoi Invented, 35, strada WHO, 35,P iiimaff,rrrir.ir Lei's_t=r4 EXPOSITIUNEA 1878.- MEDALIT DE MYR

' ..-' , NIGRITINA VEGETALA

Tincturi pun pit si Barbi Pons 1878

43-tskigkeardrx.t.za.mnslersa

4161..

A0.31.; Tiactat-a. este, far.; itsdoiela,

cea mai cea mai sitar; si singurainotTetisieì.

NEGRU, CIACIIES5 CASTANIU Medatis de Aur

Deposit la principali par fumori si c fori.

.: -I ..- -s-,,,,oczatatasstmeari .:.e...,...t.s..9uwor-g-. =non ag

,

,tszy 0GRAPII/A

STEFAN MIKEBUCURESCI

STRAIDA CCYNTACI,

Acest stabiliment tipogratic Cie* cunoscbt Oar.Public, permuttindu-se din Str. LipscanT in Str. Co-vacT No. 14,, si asortandu-se din non cu o mare can-titate de caractere variate si in diferite taeturi, diTasisternul cel din mina, cu

a 5 MASINI CILINDR10East-fel ca se aft& posiVe a efectua ori-ce lucrarfittingtoare de aceasta arta cu cea rnaT mare acu .rateta si in cliferite limbi, precum :

CAR TIde literatura, de didactie, in toate usauale.

JURNALECoridiane gi bebdomadare in diferire gi diferite formate

AF1$E $1 ANUNCIURI,Eculed sin) simple.

REGISTREpentrtr toate speciile de scrvicii gi or1-ce iinpriniate necesaril

diferitclor autoritail.

BILETE CONDICIpentru Odin% camp, mori, accsise, percemil, etc. etc:

pARTI DE yISITA

BUTE DE BOTEZE, NENTI, INVITATII SI DECESE

ar IMCOMPTURI, FAUN:FRI, CIRCULARI, ¡OBESE, PRECIIIRI-OURENTE

etc. etc. t..0,12MW1122

ilAglianffilwastit

-401=2=ZEIMET=25M1111'.I* ' " Fgratmgvalit .

DEPOSIT GENERAL

la Dr APPEL & Co, .13T..701712.E3SQI

No. 1 - STRADA COVACI. No. 1

SOBE MEMINGER,' SOBE DE UMPLUT

RECULATORE $1 VENTILATORESobe putin volumiuoase (Jail o caldura mare sk re.

pede. Cea mar perfecta i cea mar simpla regulirearderei. Durata foculnr se poate regnla dnpil placare.

Cel mar siinplu ServiciO tarä de a avea trebuinta de maturat, Sew: inlAturit calduräsuptIratoare si reflexitoare. Incalzitul e fennel,

eftin i soba dureaza foarte Inuit. Aerisire foárte bung la intrebu.'intarea toyer de ventilatiune. O singurasobaincalzeste tref catnere..1Incal4ire centrale aeriana pentru cladirl intregr.

a

13

mrsarmonn.minnusaammistr,seio=rzair:Aceasta marca de fabrica este

turnata, pe partea interióra a tiscrja--1, ,,

MEIDINGER-OFEN

H. H E I M-V. Instruc(iuni si liste de pre(uri curente se trämit gratis .1

si franc()

t oNiVial;-4-Atvrsi,?2:114r,;;:-

Fabrica de sobe Meldinger obieete do case

H. HEIM, Kärtnerstrasse 40-42, VIENA.

11g:

FACTORI DE PIANUR1

22 §i 24, Rue Rochechouart, Paris,Modalio do our I Medalio de val6ro I Medan() de (mire I Fira amours

18.21-1814-1839-1811 I 1862 1855 18114867

Medalie de aur (Rape!) la expositia universalà din 1878.Ignace Pleyel, fondator in1807.

Candle PLEYEL, decorat la expositia din 1834.-Wolff, decorat la expo-' sitia din 1862 si asiniat juriuln11862-1867

Toata lumea cuaoaste perfcctiunea pianurilor Pleyel.Ea e atestata de marturile oficiale ale tutulor natiunilor si de

importanta crescOnda a fabricatiuner, abia satisfacIoare pentrutoatc cererile ce se fac.

Nu e togmar ftirO trebuinitA a preNeni publicul, ca dacA pretulpianurilor Pleydl in mar ridicat ,de cat al celorlante fabricatiun1aceasta adaugire de pret e compensata destul prin durata ins_

trumentului, prin avantajele frumoaser sonoritati si prin so-liditatea ce distinge, pentru tqf artistir, pianurile, Pleyel.

ua) Se pot gasi specimene dc instrumente Pleyel, Wolffsi comp, la magazinul de instrumente de musica al

d-lur I. Sandrovits; calea Victorii, 16. Bucurescr.

tette:,,ssr

giStiVe5M55ZMiaxtettalsitta.e..tu.f.4. ;;:fgr,,tf-'11:!:,, ,",` .pg..=araZeilanZEIMIMenigaagszzoimst= : ,

Ot.

AglIPA"MMONSEEMENIMEN aStAtIN: ,

MEF?SUL TRENURILORBUCURESCI-BARBOSI-ROMAN, BUCURESCINERCIOROVA, BARBOM-GALATI SI TECUCIU-BARLAD

iMalaM

Bucuresci-Barbo§i-Rou3a.n

Kilem.Aretarea Trennrilor

Tr. ac. Tren de pers. T. mixtde la STATIUNI

. 1 5 21 11Bucur. OreM. M. Ore M. OreOre M.

MCGREW Rest. p.p.9mio arni.5 a6trio

10 Chitila Restaur. 9 52 8 35 6 4518 Buftea 10 03 8 49 7 0031 Perish 9 12 7 2240 Crivina 10 34 9 29 7 39

60 Ploesci Res. /nee.1101 0599 1100 2050

8 10a.m.

71 Valea Calugardscd. 11 24 10 447 Albestr 11 33 10 5594 Mizil Restaur. 11 57 11 27

113 Ulmeni 41 59118 Monteoru 12 08

.129 &an Rest. Sos.Plec.1212

4248

1212

2545

149 Cilibea Restaur. 1 16169 Faurei 1 4: Trenu190 Janca Restaur. 2 07 2 24 de207 Mullin 2 33 2 5',,) pers. . -

229 Braila Resta.Sos.Flee.3 003 0.6

3 25 . 73 400re m.

a.m.8 06

249 Sos.Barbosi Rest.piec.3 353 50

4 15 a. m.p. m. 9 10

8 45a.m.

262 Serbesti 9 33279 Preval 10 02288 Hann. Conachi 10 20302

320

IvestTeener Rest. Sos'

5 045 28

365

10 4611 1511 40

39 Maräsesti 6 07 12 20354 Pufesti 12 46365 Ajud Restaurant 6 48 1 10$79 Sascut 7 09 1 34395 Racaciune 2 13412 Valea Seaca 2 42

423Sosnail Rest. plec'.1 8 108 45

3 003 12

444 Galbeni 3 489 15 4 25

467 ROMAN Res. Sos. J a.m. p.m.

B arbosi-GalatiKilom.

de la

Barbo§

STATIUNI

Aratarea TreunrilorTren aceelerat

601 603

Ore M. OreI M.

Treu de pers.

605 607

Ore M. Fbre-Fit

a. m. a. m. p. m. p. m.BAROI Rest. P. 1 45 4 00 4 25 7 25

19 GALATI Rest. S. 2 20 4 35 5 00 8 00a. in. a. tn. p. m. p. m.

-77:7ExtreMgM

Roman-BarbOO-Bucuresci

Kilom

de la

Roman

STATIUNI,

. Aretarea TrenurilorTr. ac. Treo de pers. T.mixt

2 6 8 .12OreM.----

Ore M. Ore M. OreM.

ROMAN Rest. Plec. 1 1)8,0 P. In12 1023 Galberil 12 45

Sos. 9 06 1 1744 !Win Rest. Pico. 9 11 1 2755 Valea Seaca 1 4573 Racaciune 2 2589 Sascut 10 09 2 53

103 Ajud - Restaur. 10 30 3 22.114 Pufestr 3 41i28 Marasest 11 09 4 15

Sos.Rest.Plec. 11 33 4 45147 Tecuci 11 41 5 10 .165 Ivest1 12 05 5

64307179 Hanu Conachi

189 Preval . 6 25206 Serbest1 ' 6 54

218 Barbosi Rest.=.

1 4 P.nh. 7 15z 4a p.m. P.m.7 50239

Sos.Braila Rest. Nee. 1 582 043 183 33

8 35P.m-

261 Muftiu, 2 34 4 9727& Janca Restaur. 3 00 4 38298 Fauref 5 10319 Cilibia Restaur. 5 42

,-, Sos. 4 15 6 11339 Buzau Flee. 4 21 6 26350 Monteor A 44 Trenu354 Ulment 6 54 de374 Mizil Restaur. 5 08 7 29 pers.390 Albesti ' 5 30 7 56 22396 Valea Calugaréseä. 5 39 8 080ro m.

ci)..t408 Ploesci Rest.itse'. (31 ,8, p.7m1.5427 Crivina 6 29 9 19 7 48437 Perisu 9 37 8 05450 Buftea 6 58 10 04 8 28457 Chitila Restaurant '7 18 10 20 8 45

7 30 10 35 9 00467 BUCURESCI Rest. $. a.m. p.m. p.m.

Galati-Barbo§iKilom.

Ailtarea TrennrilorTren accelerat Tren dne pers.

de la STAVIUNI602 604 606 608

GalatiOre M. Ore M. Ore M. Ore M.

a.m. a. m. a.m. p.m.GALATI Rest. P. 12 25 2 50 8 25 2 00

19 BABBO§I Rest. S. 1 00 3 25 9 00 2 35a.m. a. al. a.m. P. m

Bucuresci-V arciorova

Kilom.

de la

Bum.

102437497087

401

108

130146156168

189

206219235242

251

261269279286299310325335345

364

382

STATIUNI .- 3

Ore M.

BUCURESCI Rest. p aòrn',i5

6 29

Arotarea TrennrilorTr, Ac.

Chitila RestaurantCiocanescrGherganiTitu Restaur. 10GaestfLeordeniGolestrPitesti Rest.CostestrStolniciCorbuPotcóvaSlatina Rest Sos'Plec.PeatraBalsPelestYCdrceaCraiova Rest Sos''Plec.IsalnitaCotofeurRacarr

ButoestfStrehaiaTimneaPrunisorPalotaT-Saverin R.p8fiese'.

VARCIOROVA Sos.

21

11 3611 56

12 46

1 441 492 162 38

3 163 21

4 03

5 145 495 546 15.m.

Tr. de pers.

9 17

Ore M. Ore M.

Tr.M.

.19Ore M.

a. in.7 407 56

8 375929

9 5213254011.

355111

4055264819304030470120

4 364 5J

2043

89

1010101111111212

1

1

22233Ii4

555 596 207 00

p. m.

p.5 105 305 566 216 577 368 078 318 45

p.

Tecuchl-Barlad

p.7 308 15

p. m.

Kilom.

de la i

TendSTATIUNI

Arit area Trenurilor

Trawl' mist

13 15

Ore M. Ore M.

16,2936

51

TECUCIU Restaur, Plec.BercheerGhidigen1Tutova

BÉRLAD Restaur. Sos.

Typografia Stefan Mihaloscu, Strada Covaci No. 14

a.m.5 506 236 517. 08

*7 35a.m.

P. m.5 356 116 437 037 30

P.m.

Varciorova-Bucuresci

Kilom.

de la

Värcior* STATIUNI

Aretarea TreanrilorTr. ac.

4

Ore M.

Tr. de pers

10 18

Ore M. Ore M.

Tr.M.

20

18

374757728396

102113121

131

140

163176

193

214226236252

274

. 281295312333345358372

382

VARCIOROVA plec.

T.-Severin R Sos''

PalotaPrunisorTimneaStrehaia13utoe§tiFiliasRdca'rrCotofentIsalnitaOraiova Rest Plec.CdrceaPelqWBalsPeatraSlatina Rest.PotcóvaCorbuStolnicrCostestiPitesti Rest.GolestrLeordenyGaestrTitu Restaur.GherghaniCiocanestrChitila RestaurantBUOURESOI R. Sos.

Sos.Plec.

Sos.Plec

,

152235

51

a. m.11 0011 2111 2612 02

1 12

1 531 58

2 393 003 253 30

4 29

5 185 38

6,56

7 478 00

p.m.

a. in.7 157 58& 148 2889 IT9 ;)99

101018101111111212

57

405304295420411842

2 012 293 033 233 374 024 305 125 32 405 536 156 30p.

a. tn.6 06

a. 111,

a. in.8 158 318 579 33

10 2246

11 0711 3111 45a. in.

Barlad-Tecuoit

STATIUNI

EIÉLAD Restaur. Plec.TutovaGhidigenrBerhecrTECUCIU Restaur. Sos.

Aretarea TrenurdorTrenurr mine

11 16-Ore M. Ore

a.m.9 009 349 57

10 2610 55

a. In.

9 3040 0110 2

in

sa

Braila,

1

in

sciinie limbele

limbi

ori-ce

\'

--I

1111111111=1111=1111111111111111111111.111111

Sos.Plec.

Filias

8 17

12

m.

147

Sos.

Kilom.

de la

Belled

)

1

RM.

1

Sos.sc..

Plec.

si

rosio,

bar; si

Ea"

Galafl,

istimumma

MOWS, 1:91eWIS

si

limummmoul

st

i

I

W 014ppott

- `"%./.0

e*,6-/-4)

,

p. maii\Tiii.,

-

I1

*

'-2 --IT 11

'

6 30

56

,

.

.

1

1

In.

,

1 -,,

. '

.----

10 '+11 l

0Il

i

' ;I

a

12111101,9,11,

I du-----3.-- - ---

-

I

I

0\

-I

I

I

I

I

I

-

1

-

I

1

,1