No. 129 UNkEIEMPLAR: 25 BANI, DuminicA, 10 (22) Septembre 1895

REGATUL ROMANIEI

MONITORUL OFICIALMITI% ABONAIENTULII IN BRIM ROMANIC

45 lei pa an; 22 lei, 50 b. pe 6 tun!.Primariele rurale 86 lei pe an.

Abonamentele ineep din Anteia 4i a fle-earei Tue.

PREUL ABONIIENTELOI PERTH STRAINITATE

60 lei pe an; 35 let pe 6 luntAbonamentele se pot face la biurourile postale.

PUBLICATIUNILK JUDICIAlli SE PLATESC

Pint la 50 linil,5 lel ; ma! lung! de 50 Hail. 10 tel.Or! es alte We introduse In ele

se plAteee deesebit, ea ei publicatiunlle, dupe lungime.14F4.

Se eke aloonarneute luuare la

DIRECTIA UMW A MONITORULUI OFIGIAL I WHEW] ffATULUIBUCURESCI

BulAyardul Elisabeta

mimic ANUNCIURIL011

Publicatiunfle primarlelor,cornitetelor, etc., Hide BO b.Citatiunile de hotarnicie, 1Mia 80 banI.

Insertiunile 1}1. reclamele, linia 1 led.AnuncIurile particulare, 50 banl linia de 30 liters.

Desoatersts pariwnehia, e nu pret de 3 let pe tuna. Se gasesc de vindare, ea nu.nerui, Monitorud i Desbaterile la chieseuriledin Gapitahl al la vim:Mori! de diem din diferite ()rase

SUMARPARTE OFICIALA Ministerul de interne :

Jurnale Prescurtare de jurnal.Ministerul de finance Prescurtare de jurnal.Ministerut lucrcirilor publice : Jurnal Pre-

scurtärl de jurnale.Decisiunt ministeriale.PARTE NEOFICIAL A Cronicl Discursul

D-lut C. N. Tättäranu, procuror de sectiune laMalta curte de apel din BucurescI, tinut cu oca-siunea deschiderei anutuI judecAtoresc 1895 - 96 --Depesl telegrafice ComunicArt DiverseBuletin meteorologic.

Anunciurl ministeriale, judiciare, administrativeparticulare.

TARTE OFICIALABucuresci, 9 Septembre

MINISTERUL DE INTERNE

Jurnale ale consiliului de ministriConsihul ministrilor, in sedinta sa de astadi,

5 Septembre i 8 9 5 , luând in deliberare refera-

tul D-lui ministru de interne sub No. 2 3.6 62;Vedênd expunerile din sus citatul referat;Conform votului consilitilui general al ju-

detului Constanta din sedinta de la 19 Au-gust 189 5 ;

Pe basa art. 54 din legea judetianä si a dis-positiunilor inaltului decret No. 3 . 3 8 9 din 2 2mue 5 8 9 5 ,

Decide :

Art. I. Aproba, sub reserva sanctiunei ul-terióre a M. S. Regelui, a se face in budgetulçlecimilor judetului Constanta, pentru exerci-tiul curent I 8 9 5 9 6, urmatórea modificare :

Lei 17.000, din excedentul bùdgetar de lei3 6.3 0, bani 84, se vor adäoga la art. 8 5, S 1,cap. XV, fond pentru deschidere de creditesuplimentare i extraordinare, peste suma pre-veclutä de 5.000 lei, san in total 22.000 lei.

Art. II. Cu acéstä modificare, disul budgetcontine :

La veniturila cheltueli

294.067 lei, 74 bani.274-75 6 " 90 "

Cu un excedent de . . 59.350 lei, 84 bani.

Art. HI. D. ministru de interne este insär-cinat cu aducerea la indeplinire a dispositiuni-lor aci coprinse.

L. Catargi, P. P. Carp, Al. Lahovari,M. Germani, General C. Poenaru, C. OM-nescu, Take Ionescu.

No. 11.

Consiliul ministrilor, in sedinta sa de astädi,5 Septembre 189 5, luând in deliberare refera-tul D-lui ministru de interne sub No. 23.66o;

Vedênd expunerile din sus citatul referat ;Conform votului consiliului general al ju-

detului. Romanati din sedinta de la s o Iunie8 9 5 ;

Pe basa art. 54 din legea judetiand si a dis-positiunilor inaltulut decret No. 3.389 din 22Iulie 5895,

Decide :

Art. I. Aprobl, sub reserva sanctiunei ul-teribre a M. S. Regelui, a se face in budgetul(Jecimilor judetului Romanati, pentru exerci-tiul curent I 8 9 5 9 6, urmätórea modificare :

Lei 3 3:3 3 3, barn 3 3, se vor inscrie la ve-nituri, sub un osebit articol, paragraf si capi-tol, sumd ce urrnézi a se incasa de la locui-toris cdrora distribuit ajutóre, cat si lacheltueli, sub un asemenea articol, paragrafcapitol, pentru a se rambursa Statului din I'm-prumutul de 200.000 lei, contractat de judet,spre a se veni in ajutorul locuitorilor lipsitide hrand.

Art. IL Cu acéstä modificare, 4isul budgetcontine :

La venituri 3 7 3 .7 5 2 lei, 9 6 bani.

la cheltueli 359.230 " 73 "Cu un excedent de 5 4.522 lei, 23 bani.Art. III. D. ministru de interne este insär-

cinat cu aducerea la indeplinire a dispositiuni-lor aci coprinse.

L. Catargi, P. P. Carp, Al. Lahovari,M. Germani, General C. Poenaru, C. Old-nescu, Take Ioneseu.

No. 12.

Consiliul ministrilor, in sedinta sa de astaçli,5 Septembre 189 5, luând in deliberare refera-tul DAM' ministru de interne sub No. 2 3.5 T 2;

Vddénd expunerile din sus citatul referat;Pe basa alin. IV de sub art. 42 din legea

comunala si conform dispositiunilor inaltuluidecret No. 3. 3 8 9 din 2 2 Iulie 5 8 9 5 ,

Decide :

Art. I. Comuna ruralä Cretesci, din judetulBich), este autorisatä, sub reserva aprobäreiulterióre a M. S. Regelui, de a lua cu mod deimprumutare din fondul disponibil al drumu-rilor, ce este consemnat, suma de 3.000 lei,care se va restitui acelut fond, in termen de 8ani, prin anuitäti ce se vor inscrie in fie-carean intre cheltuelile obligatorii ale comunei,spre a servi la completarea costului construc-tiunei unui local de primdrie.

Art. II. D. ministru de interne este insär-cinat cu aducerea la indeplinire a dispositiu-nilor aci coprinse.

L. Catargi, P. P. Carp, M. Germani, Ge-neral C. Poenaru, C. Olanescu, Take Io-neseu.

No. 6.

Consiliul ministrilor, in sedinta sa de astadi,5 Septembre 189 5 , luInd in consideratie refe-ratul D-lui ministru de interne sub No. s 9.646;

Avénd in vedere cererea ce se face de a seincuviinta ca epitropia generala a spitalelorospiciilor casei S-tului Spiridon din Iasi sa prii-mésca donatiunea de lei 46.000, ce se pro-pune de D. Anastase Buznea a se face in fo-losul acelei case, in conditiunile preveduteprin petitiunea sa, inregistrata la No. 7.509din 3 Iulie I 89 5;

Avénd in vedere avisul consiliului de ad-vocati al Statului sub No. 5 32, prin care opi-néza a se da autorisatia cuvenitd pentru prii-mirea ardtatei donatiuni, fiind avantagiósäcasei spitalelor S-tului Spiridon din Iasi;

4322 MONITOR-CI OFICIAL 40 Septembre 1895

Consiliul, in basa avisului consiliului de ad-vocati ai Statului si art. 8i s din codul civil,

incuviintézä, sub reserva sanctiunei ulteriórea M. S. Regelui, ca epitropia generala a spita-lelor i ospiciilor case S-tului Spiriddn din Iasïsä priirnésca donatiunea de lei 46.000, ce D.Anastase Buznea voiesce a face in folosul acelei

case, in conditiunile prevedute prin mentio-nata petitiune.

Dispositiunile acestui jurnal se vor aduce laindeplinire de D. ministru secretar de Stat ladepartamentul de interne.

L. Catargi, P. P. Carp, Al. Lahovari,M. Germani, General C. Poenaru, C. Ore-nescu, Take lonescu.

No. 18.

Prin jurnalul consiliului de ministri cu No. 4din 5 Septembre 1895, dupe propunerea fi-cutä prin referat de D. ministru de interne,D. doctor L Ionescu-Trifan este numit, subreserva aprobärei M. S. Regelui, in postul demedic la plasa Susita, din judetul Puma, curesedinta in cOmuna Märäsesci.

MINISTERUL DB FINANCE

Prin jurnalul consiliului de ministri subNo. 2 3 din 3 i August 1895, dupe propu-nera facutä prin referat de D. ministru se-cretar de Stat la departamentul financelor,se incuviintéza, sub reserva sanctiuneí ulteri-óre a M. S. Regelui, numirea D-lor Con-stantin Poenaru Bordea si Constantin Rizu,actuali supraveghiätori vamali, ca impiegatiin serviciul exterior al vämilor, in locul D-lorToma Venescu si Vasile Pictorian, numiti inalte functiuni.

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE

Jurnal ale consiliulul de ministriConsiliul ministrilor, in sedinta sa de astädi,

5 Septembre 1895, luând in deliberare refe-ratul sub No. i 3.0 16, al D-lui ministru se-cretar de Stat la departamentul lucrärilor pu-bfice, prin care supune la cunoscintà resulta-tul licitaiunei ce s'a tinut la acel minister, indiva de i6 August 1895, pentru adjudeca-rea constructiunei unui pered de piatr a. in

portul Cernavoda, al cärui cost, de pe devis,este de 120.822 lei si 64 bani ;

Consiliul, avend in vedere cà dintre celsépte concurenti cari s'ad presentat la licita-tiune, societatea Veneta a oferit pretul celmai mic de lei 17, bani 20 la suti scada-ment din pretul devisului, dupe care, valóreaIgcruilor se reduce numai la lei 1 oo.041,

barn I O;

Considerând ca acest pret este destul deavantagios Statului,

Consiliul incuviintéza oferta societatei Ve-

neta si aurorisä pe D. ministru al lucrarilorpublice sä. incheiä contract cu acéstä socie-tate pentru executarea pereului din portulCernavoda cu pretul de lei 100.04 , bani so,sub reserva sanctinnei ulterióre a M. S. Re-gelui, conform regulamentului pentru admi-nistrarea fondului del/20/0 si cheiagiü, si de-cretului No. 3.389 din 22 Lille I 895.

L. Catargi, P. P. Carp, Al. Lahovari,Germani, General C. Poenaru, C. Old-

neseu, Take Ioneseu.No. 34.

Prin jurnalul consiliului de ministri cu

No. 27 din 5 Septembre 1895, dupe propu-nerea fäcutä prin referat de D. ministru se-cretar de Stat la departamentul lucrärilor pu-blice, in basa dispositiunilor inaltului decretregal al NO. 3.389 din 22 Wile 1895, D-niiPerieteanu Victor si Marinescu Petre, absolventi

cu diploma ai scólei nationale de podurisosele, sec.; iunea conductorilor, suntpe diva de j Septembre 1895, si sub reservaaprobärei ulterióre a M. S. Regelui, in postu-rile de conductori atasati la serviciul technicjudetian.

Prin jurnalul consiliului de ministri cuNo. 28 din 5 Septembre 5895, dupe pro-punerea fäcutä prin referat de acelasi D. mi-nistru, in basa art. 53 din legea pentru or-ganisarea corpului technic al acestui ministersi a dispositiunilor inaltului decret regal cuNo. 3.389 din 22 hille 1895, D-nh Perie-teanu Victor si Marinescu Petre, absolventicu diploma ai scólei nationale de podurisosele, sectiunea conductorilor, suntpe diva de i Septembre 1895, i sub reservaaprobarei ulterióre a M. S. Regelni, in ca-drele sus disului corp cu gradul de conductorclasa III.

Prin jurnalul consiliului de ministri cuNo. 29 din 5 Septembre 1895, dupe propu-nerea facutä prin referat de acelasi D. minis-tru, in basa dispositiunilor inaltulul decretregal co No. 3.389 din 22 ILIfie 1895, D.Mihalescu Trajan este repriimit, sub reservaaprobärei ulterióre a M. S. Regelui, ca ingi-ner-asistent in administratiunea cäilor feratepe diva de 16 Septembre stil nod 1895.

Prin jurnalul consiliului de ministri cuNo. 32 din 5 Septembre 5895, dupe propu-nerea facutä prin referat de acelasi D. minis-tru, in basa disposiOunilor inaltului decretregal CO No, i.389 din 22 Iulie 18951 s'a

incuviintat, sub reserva aprobärei ulteribre aM. S. Regelui, priimirea demisiunel D-luiZissu Constantin, pe diva de s Octombre stilnod 1895, din postul de inginer-asistent ceocupl in administratiunea cäilor ferate.

Prin jurnalul consiliului de ministri cuNo. 30 din 5 Septembre 1895, dupe propu-nerea facutä prin referat de acelasi D. minis-

tru, in basa dispositiunilor inaltului decretregal cu No. 3.389 din 2 2 Illlie 5895, s'aincuviintat, sub reserva aprobirei ulteriöre aM. S. Regelui, ca D. Focsa A. Gheorghe safie destituit, pe diva de z August 1895, dinpostul de mecanic clasa III ce ocupa in admi-nistratia cior ferate, pentru motivele aratatein sus citatul referat.

Prin jurnalul consiliului de ministri cuNo. 31 din 5 Septembre 1895, dupe propune-rea facuta prin referat de acelasi D. ministru,in basa dispositiunilor inaltului decret regal cuNo. 3.389 din 22 lulie I 89$, s'a incuviintat,sub reserva aprobärei ulterióre a M. S. Rege-lui, ca D. Mazarini Theodor sä fie ficentiat, pediva de i Septembre stil nod 1895, din postalde picher ce ocupä in administratiunea cailorferate, pentru motivele aratate in sus citatulreferat.

DECISIUNI MINISTERIALE

Noi, ministru secretar. de Stat la departa-mentul cultelor i instructiunei publice,

Decidem :Art. L Se aprobi ca text didactic, pen-

tru usul invetatorilor i invetätórelor, institu-torilor i institutórelor, precum i pentru elevii

elevele scólelor normale de invetatori i in-vetatóre, institutori i institutóre, cartea D-luiprofesor I. Manliu, "Povatuitor la predarealimbei române in clasele primare, urbane sirurale., care contine :

I) Predarea invetämêntului intuitiv;2) Predarea abecedarului;3) Predarea carter de citire;4) Predarea gramaticel:a) Ortografia;b) Interpunctiunea.5) Predarea exercifiilor de compositiuni.Art. II o ultimut.Acéstä decisiune se va

publica prin Monitorul oficial i Buletinulministerului.

DV la 9 Septembre 189 5.p. Ministru, D. Aug. Laurian.No. 43.257.

Prin decisiunea D-lui ministru de finance cuNo. 6 i .337 din 6 Septembre s 895, D. Con-stantin Niculcea, actual sub-casier la casieriade Braila, s'a transferat in aceeqf calitate lacasieria de Constatna, in locul D-lui Gr. Cru-;escu, trecut la casieria

40 Septembre 1895

Prin decisiunea aceluimg D. ministru cuNo. 60.419 din 4 Septembre 1895, D. C.Trandafirescu s'a numit in functiunea de co-pist in serviciul casieriilor generale de judge,in locul D-lui G. Stoenescu, revocat pentruparásirea serviciului.

PARTE NEOFICIALA

Bucuresci, 9 Septembre

Marti, 5 Septembre, la orele 7diminéta, M M. L L. Regele 0 Reginaaù sosit la Viena, unde aii fost in-tempinati, ja gard, de D. EmilGhika, ministru plenipotentiar, îm-preuná Cu personalul Legatiunei §ipersonalul consular, 0 apol aii mersla hotelul »Munsch.

La orele 11, M. S. Imperatul, in-sotit de un adjutant, a venit la ho-tel pentru a face visitä MajestätilorLor. M. S. Impöratul a stat cu Ma-jestätile Lor aprópe trel sferturi deord, dupe care Sail despdrtiOndu-Se cu caldura ; iar M. S.Imperatul a pärásit Viena in aceea0çii pentru a se duce la manevre.

Majestätile Lor aii mers, apol, laBurg, 0 ad fäcut visitd A. S. I. Ar-chiducesei Stefania ; iar la orele121/4 S'aii reintors la hotel, unde aùbine-voit a priimi in audientd peExc. Sa D. Comite Golouchowski,ministrul afacerilor sträine, ì peD-na Comitesä Golouchowski.

La orele 3 dupe amia4i, A. S. I.Archiducesa Stefania a venit 0 aintors visita Majestaplor Lor, findinsotitä de A. S. R. Principesa Luisade Coburg, sora Altetei Sale Impe-riale, care se old la Viena.

In timpul serel , M. S. Regina ,

urmatá de suite, a asistat la repre-sentatia de la opera.

Mercuri, 6 Septembre, la orele12, M. S. Regele a bine-voit a priimiin audientá pe Em. Sa Mgr. Agli-ardi, Nunciul Apostolic la Viena. Laora 1, Majestatile Lor aii invitat ladejun pe: D. Emil Ghika; D. E. Ma-vrocordat, 1-iul secretar al Legapu-nel; D. de Lindheim, consulul gene-ral al Orel', i pe Capitan Dimitrescu,ata§atul militar.

La orele 2, Majestatile Lor aú fostde ail fäcut visitä A. S. R. Princi-pesel Luisa de Coburg; iar la orele

MONITORITL OFICIAL

21/4 aü mers la gard, unde se aflaiiD. ministru E. Ghika, cu persona-lul Legatiunei i personalul consu-lar; D. D. Oldnesen, ministru ple-nipotenpar la Atena, cu D-na Old-nescu ; D-na E. Mavrocordat ; D.Lerescu, senator, 0 alte perseme,earl aü urat bund cálètorie in térdMajestätilor Lor i aü oferit bu-chete de flori M. S. Reginel.

In timpul §ederei MajestätilorLor in Viena, s'aii griibit a se in-scrie in registre : Em. Sa NunciulApostolic, Exc. Lor comitele Nigra,ambasadorul Italiel laViena, i comi-tele Kevenhüller, ministral Austriella Bruxel; generalul de cavaleriecomitele Uxkiill, comandantul cor-pulul II de armata de la Viena; D.Suzzara, consul general; D. cavalerde Gsiller, fost delegat in comisiadunäreand, i alte persóne.

La orele 8 séra, Majestätile Lor ahsosit la Pesta, unde ah fost intêm-pinate, la gard, de D. A. Bal§, con-sul general, cu D-na Bal§, care aoferit M. S. Reginel un buchet deflori; D. colonel Vischinska, coman-dantul regimentulul, al cdrul capeste M. S. Regele; D. V. Berceanu,vice-consul, 0 alte persóne. Majestä-tile Lor aii prdnlit in salonul reser-vat al gärei ; iar la orele 91/4 ailplecat din Pesta, in aclamapile nu-mero0lor romdril arlap pe peronulgdrel.

Joi, 7 Septembre, la orele 4 1/2dupe amia41, M M. L L. RegeleRegina ail sosit la Predeal, in sune-tul imnului national 0 a uralelorentusiaste. Pe peronul gärei, frumosimpodobitd, se afiaii A A. L L. R R.Principele i Principesa Romdniel,

a§teptaii. D. Lascar Catargi, mi-nistru-pre§edinte, i cel-alp D-ni mi-nistri cu dómnele, earl oferird M. S.Reginel frurnóse buchete de flori;D. Gr. Cantacuzino, pre§edintele Se-natulul; D. general G. Mann., pre§e-dintele Camerel; D. general Barozzi,comandantul corpului III de ar-matd, D. V. A. Urechid, senator; D.C. Anion, vice-pre§edinte al Came-rei ; D. Al. E. Lahovari, ministruplenipotentiar la Roma; D. I. Kalin-deru, administratorul domenielorCorOnel; D. general Algiu, coman-dantul divisiei V de infanterie ;

4323

D. general Bdicoianu, inspectorulgeneral al cavalerie4 D. colonel Leon,comandantul regimentului PrahovaNo. 7; D. Duca, directorul generalal cäilor ferate; D. Elefterescu, pre-fectul de Prahova ; Pdriatele Dio-nisie, staritul monastirel Predeal,Casa militarä regalä i alte persóne.

0 companie, cu drapel i musickdin regimentul Prahova No. 7, deteonorurile militare. MajesthPle Lorimbrdti§ard cu cdidurd pe AlteteleLor Regale, §i Majestatea Sa Regeletrecu pe d'inaintea trupel in acla-matifie el entusiaste.

Regele 0 Regina vorbird cat-vatimp cu persónele presente, dupecare plecard, cu tren special, la Si-naia, uncle ajunserd la orele 5 1/2.Pe peronul gdreI, frumos decoratd

impodobitd Cu drapele i verdeta,a§teptan' Exc. Lor D. comite de Ley-den, ministrul Germaniel; Sir GeorgeHugh Wyndham, ministrul Engli-terel; comitele de Wersesheimb, mi-nistrul Austriel; Principele D. Ghika;D. C. Budi§teanu, vice-pre§edinteal Senatutai; D. C. Boerescu; D. Me-legari comitele d'Ursel, insdrci-natil de afaceri af Raliel i Belgiel,

mai mulI secretarl ai Legatiuni-lor, precum 0 alp domni i dóinnede distinctiune, earl oferird frumÖsebuchete M. S. Reginel.

0 companie din batalionul 3 vê-latori, cu drape] 0musich, dete ono-rurile militare. At. S. Regele trecupe d'inaintea trupei i apol Majestd-tile Lor çi Altetele Lor Regale vor-bird cu pergmele presente cât-vatimp, dupe care plecard in strigd-tele entusiaste ale multimei i mer-sera' la biserica monastirel Sinaia,unde I. P. S. S. Mitropolitul Primat,inconglurat de inaltul der, a oficiatun serviciii religios. In bisericä a§-teptaii P P. S S. L L. Episcopil epar-hiop i mai multi membri al Sino-dului, earl urard Majest'aplor Lorbund sosire. In curtea bisericel seafla, In linie de bätae, batalionul 3vehätorI, care &Au onorurileapol defild pe d'inaintea Majestäti-lor Lor.

La orele 6, M M. L L. Regele 0 Re-gina ail mers la Castelul Pele§, undeluarä re§edinta.

4324 MONITORUL OFICIAL 10 Septembre 1895

DiscUrsul C. N.° Tättäranu, procuror de sectiunela curtea de apel din Bucuresd, tinut cu ocasiuneadeschiderel anulul judedtoresc 1895-96.

Domnule prim-presedinte,Domnilor pregedinti,Domnilor

Duoi ani consecutivi colegul i arnicul meil, D. StefanStätescu, cu ocasiunea deschiderei anulul judecAtoresc,a avut onóre a ve expune cu competintä, cercetärilevederile sale asupra cazierului judiciar.

Vederile D-sale aü obtinut aprobärile D-vóstre 0 ace-lea ale guvernului ; cAci cazierul judiciar are un inceputin Capitalä, i complimentul sèü indispensabil, servi-ciul antropometric, grape stäruintelor neobosite ale me-diculuï nostru legist, functionézä i dä cele mal buneresultate.

De la acest fotoliú ati ascultat discursuri pronuntatede persone autorisate, al caror talent 0 erudipune 'I aridicat astädi pe treptele cele mai inalte ale magistra-turei, baroului saù carierei politice ; vedep, dar, cu câtäsfialä, indeplinindu'mi sarcina ce am de la lege, vin sasupun apreciärilor D-vóstre un mic studiù asupra ju-deceitorului de instructiune, studiil care, in mare parte,pe lanaa cercetärile fäcute,'sunt observatiuni de experi-enta crobênditä in lungul timp cAt am ocupat acéstafunctiune.

Domnilor magistrati,

Se va gäsi, de sigur, póte neexplicabil, pentru ce, cuocasiunea deschiderel unui an judecdtoresc, ministerulpublic al unel curp de apel sä vinä sä trateze cestiu-nea judecdtorului de instrucpune; incep prina recunósce eh ap fi meritat sä ascultap desvoltându-vi-se o tezA mal importan tä; ve cer, insd, indulge*,&del motivele cari determinat la acest lucru sunturmti tórele :

1) Ca fost, in timp de mai multi ani de dile, in func-punea de judecator de instructfune; cunoscOnd defecteleactualei organisdri a acestel institutiuni; avend deatAtea ori putinta de a constata, prin mine insu'mi,réua positiune ce se creeaza judecätorului de instruc-fume in a tâtea impregiurdri, §i, plin de dorinta de avedea o indreptare pentru viitor, nu am putut crede cAam ocasiune mai bunä, pentru a face ca pärerea measA, fie cat de putin ascultatä de cat astädi, inteo §edintäa§a de solemnä.-22) Suntem o Ord in epoca de formatiune; in tétesensurile activitätei nóstre sociale se fac propuneri,proiecte de legi, se adOpta tot ce este bun din organi-sapunile Statelor civilisate, §i, prin urmare, era de da-toria nósträ, membri aï ministerulul public, sà con-tribuim pe cât putem, arätând din parte-ne relele ceputem semnala in corpul magistraturei.

Ast-fel flind, m'am credut autorisat de interesul ce cu-nose cA purtap pentru tot ce este util, necesar §i urgent,ea sä profit de acésta impregiurare i sä m6 ocup de o

cestiune care, din punctul meil de vedere, are o mareimportantä.

Pentru a studia o asernenea cestiune, care tine deorganisarea intregei magistraturi, de principiul jus-tipei, de isvórele legei, ar trebui s deptt§esc cadrul res-trins ce 'mi am propus. Voiú enunta, dar, numai cele ceam putut culege, cu speranta ca aceste observatiuniar putea servi in practica nostra din töte dilele, dän-du-ne Walla regula, care sä ne conduct-i i sä ne in-spire la indeplinirea datoriilor nóstre.

Sciii bine eh' lucrarea mea nu póte fi des6vir0ta ; eaeste numal o schitä; dar spiritele D-vástre luminatecunoscintele adânci ce posedati imi vor veni in ajutorpentru a completa lacunele, ca ast-fel acest resumat sane arate tot ce este esenpal in misiunea judecätorului,in societate i in Stat, misiune care trebue sa fie sco-pul in tregeY nóstre viep, i rn341 simti fórLe fericitdaca incercärile mele ar putea dobendi aprobárileD-vóstre.

Pentru a facilita lucrarea i pentru ca sa me putetiurma mai cu inlesnire, voiti impärti materia in treimici capitole:

Capitolul I va coprinde : »Origina judeatorului deinstructiune

Capitolul II : »Rolul judecAtorului de instructiune.Capitolul III: »Judecätorul de instrucpune trebue el

sä fie inamovibil ?

CAPITOLUL IOrigina judecatoruluI de instructiune

Dacä ne am urca la timpurile cele mai depärtate,dacA vom cauta in legislapunea romanä existenta ju-dechtorului de instrucpune, nu numal eh' nu o gäsim,dar nici nu era cunoscutä.

In materie de delicte se proceda ast-fel: Procon-sulul era cel care fäcea instructia sumard, pronuntafäcea sä se aplice peclépsa, dacä cel dat tri judecatä eravinovat ; sai, in cas contrariö, pronunta achitareapunerea sa in libertate (Digest. C. XLVIII, titlul II deacusationibus et questionibus).

In materie de crime nu era tot ast-fel; rolul de acu-sator public Il avea ori ce cetätean care se bucura deplenitudinea drepturilor civile i politice.

Acest drept 11 aveati i magistratii. Pretorului cândil venea la cunoscinta cä o crima s'a comis, i dacdnu se afia verI un acusator public, dênsul era tinut casä urmäréscä pe criminal.

Ast-fel, rl ce cetätean, care descoperea o crimäcare avea probe indestulätóre ca sä dovedésch culpabi-litatea autorului, trebuia sä se adreseze pretorului casä obtinä dreptul sä devinä acusator public.

Cea preocupatie a pretorului era sä exami-neze faptul ce se aducea la cunoscintd, sa califice,sä vadä dacd este crimä, 0, in acest cas, pretorul Mgr-cina pe acela care 'I a denuntat faptul ca sä devind acu-sator ; desemna diva in care afacerea trebuia judecatä,iar desbaterile procesului avead tot-d'a-una loc pe unadin pietele publice.

MONITORUL OFICIAL

Pretorul pronunta judecata datad«uratl omil

vg---'In timpul feudalitätei, intre secolii al X 0 XIV, mgii

FraDoiei dodeuö ouOl8J iuStatole cari se uOaüsub oozeruoitatou !or.

I)uciï 000uitil, 1utioutur|ie lor, ioupärteaüdêu0isaü prin dologuti1|or.

Sciinta dr8ptnloi ¡núnd un uvóntde timpuriú, udvo-cotiluüÍoCeyuteöridicoCmatiuo\doJrept1n protoselece sustineall.

d

duoiioC §i C0zuitilor, ragii FronCioY, dupe axoIÚp|oú acom-torenoi0r{,onIoeæCzuogiatrut/peutru a judeca, priimindnumele de Bailli ' Sénéchaux, fuuctinuY ce unputóüfi ocupate deCatdenob¡]i.

Cu0dnC¡{nr, ncaot0rouogietrutlnQoz¡tï de rege nu\eplriCoa de a de1égóßo aceiacûrYtrebun onpl¡uénCù, luând eloncúelod8lono-tomonti; in urmä oCemtl funutinourl priizupSciuvoatftorodirect de la rege douuzuireu docnoai|iezl xl regeloi.

ACogtl l000tommnti delmgotl de a inupárt¡ justitia, C0Du-pætiotu l0r se 1utiodea utút la afacerile oivila,c&t 0 lacele criminale.

Din causa prea multor afuoerl de ambele naturi

priooutoralor,roC}uzuailoloYconlLäorgootü.Regele Francise I, observând aceste inconveniente

iu mersul afacerilor criminale, prin ordonanfa din 1522,sub-divide postul de l000tonomt, uoantiu8 pe locotenentnumal pentru afacerile civile Croaaz8 un noö locote-nent nrtmnn/, córDia misiunea apeuiu{d numalpentru afacerile criminale, de a le instrui, a le da cur-sul legal, functiune care nu este alta de o8tuneen adocütorolul doiomtruotionodoaatúdi.

Acéstä stare de lucruri, CnoliC1ulodificóri, a duratpäuä]o revo!utiDDnaoemouurnfrou000a din 1789, carezood¡fioóprnooUuruCr¡ol¡ualaßc¡o mai multe l8gl con-secutive. Íínt'fe| se u/eoozü

T. Do/úi4Áooigurunta/ care 8ainCr8diutézütorilor de pace 0 oficierilor de gendarmerie 1n Jude-tele cantonale.

4325

.Directorif juriu/ui,earl1nlocuiesc poYo0i1 loco-tenenri crim¡ ali cu dm

Procurorul, dupe acéstü lege, aeoisézú pedoiostrnotiuÚo.

]udoCütorululdeivatroct¡uno 1iÚououbúsarci8wde afaoopriouo}e carootúrl, de a aduna probele, de a con-stata faptul; in urmä era tinut sa fao& raport la ca-mera deonuoilM, compusä din pre§ediniole tribuoalu-luY§i uu'udooütor.

/kcn0¡m exuouiouö afacerea 10 tóte muu#unotole, Cmii-ficaü faptul constatat de de instructiune, de-terminaü, apol, o0oupotiotu judoorttoril0r earï troboiaÜsä judece ofaoeroo.

Camera de consili este suprioúath prin legea din1856. ]udoCátoruld8iuGtrnntiuuadobdodoGoo drepturimaI intinse, lui iï este dat aa, califice faptul, oü trimitäufaCer,u1oaioteo judno&t0rilordodrapt;aoCe pus, luoó,eub000tr0\ulpr0ourorului general §¡ al camerel de pu-nere subuCuomtiuuo. /\7edl Duverger, despre judec. deinat.,T.I.,p.1--75 ¡iurm.\.

I^uglpii0ru|oostru,canaaud0ptutYutoccoaúproCeduraoriouioo\Üfrvuce%a, ßnL8cuaVUooCú orgun¡ontinnoadeoütorolnl de instructiune estnidoutioü ca la francezi.

Nona lege asupra organisärei judecätoresci din 1890¡uutitueacoa§u numita camera de oonmi{¡ú de la fran-cezi, compusä 0000pletü{ tribuualu}ui, , prinurt' 92 din acéstä lege, reproduce principiile legel bel-giune din 1874, pentru garantarea libertütel iodivi-dualo. Decide et ori de câte ori de instruc-tiune emite ouznoudmt de depunere xmü de arestare,trebue sü refere tribunalului io cele trol H}c, care,dnpoCeoacultü pe ßrovouit,deo¡dodacü noaotiuo mailnu acest mandat.

Tribunalul, dupe o lunä, trebueeäeo Vrouuoto dinooú pentru prelungirea aco]uï mandat, §i acésta re-gulat in fie-care lnnü Vúuü la torouiumrna¡unCructinuel.

'

CAPITOLUL II

Rolnl iumtr uutiuog

Misiunea jm}eCátoro|uldoiootrottimDe,ioadeveratu{iotoles alcnvAutnlol' numal pentru acele poroúnecari daú bine séma de ceea ce este, trebue sä o recu-nóscem ta. este una din sarcinele cele oouÍ difici}ode1D-d

in-deplinit i tz t Yoo u rmcourazoua ue ,

Nu este destul a fi petruus de ouu0ao¡Dto juridicepentru a un bun de iostrnCt¡uzl8; se zuulcore§i alte conditiuni, pe l8nga o rábdare nespusä, oatout¡uooCoutiooh, o experienta iudo!nUgotú a ]nCrär¡-l0r §¡ a eulouii0r, se oVxY cere tactul de a sci sa oou-oiiieoltotrooedatoresonaie00tot ce se datoresce po-sitiunel sale.

}udecatornldeinetrmCt¡unndi8p000 de puteri abso-lute, dispune de viéta, de onórea, de libertatea cetate-nilor ; dedon câtä bagare de eúouü, ou câtä chib-

4326 MONITORTM OFICIAL 10 Septembre 1895

zuintä, cu cat tact trebue el sh procedeze la luareaunel asemenea mösuri. Trebue sá lucreze cu cea maimare prudentd, sd se dilkuzésca singur de ce dictézaconsciinta, i numai dupe ce '§I a fäcut o intima con-vingere de culpabilitate, atunci numai sa emitä man-.datul de depunere sail de arestare.

Detentiunea preventiva, una din mösurile cele maisevere, sd nu useze de cat cu mare circumspectiune, siatunci când natura afacerei este de a§a mare gravi-tate cá läsarea in libertate a inculpatului ar putea stparaliseze instructiunea, fie a., find läsat liber, ar facesä disparä probele ce apäsa in contra lui, fie eä s'ar facenevélut, i instructia represivä n'ar avea de uncle sa '1ia, susträgendu-se ast-fel la o pedépsh ce era in dreptsa capete.

Adus inculpatul in cabinet ul judecdtorului de in-structiune, pus fatä in fata unul de altul, o luptd se in-cinge intre magistrat i inculpat.

De o parte inculpatul cautd, prin röspunsurile salevagi, prin negärile continue, prin atitudinea sa prefd-cu tä, prin lacrámi i juräminte, sä facd sà nascd inspiritul judecátorului credinta nevinovdtiei sale ; sa ca-ute sä induio§éscd, prin lacrdmI, eä nu este culpabil,eh este o victimd, cà o näpastie a cäqut asupfa capu-lui sè, cä nu meritd asprimea legei, §i cà este in dreptsä reclame punerea sa in libertate.

De altd parte magistratul, experimentat, calm, cusânge rece, cu multä abilitate, procedézd la punereacestiunilor, trece gradat de la o intrebare la alta, pascu pas U. urrnäresce, nu se impacientézä, consemnd totce vine in sarcina inculpatului i tot ce vine in aprtra-rea sa.

Magistratul consciintios nu trebue, in interesul in-structiunei, sä tréch In interogatoriii numai ceea ceconvine ca sä resulte mai lesne culpabilitatea inculpa-tului; datoria lui este sá consemne tot, färd deosebire,atât punctele earl. sunt defavorabile inculpatului, cat 0acelea cari vin in favórea sa.

Datoria lui este ca sä fach cat mai multä luminä, särisipésch intunericul ce planéza asupra intregei afaceri;numai ast-fel póte ajunge la descoperirea adeveirrilui,ast-fel póte ice eä a fäcut o buná i completh instruc-tiune.

De ate ori nu se intêmplä interogatorii lungi, luatemai multe One d'arêndul, i neputênd ajunge magistra-tul la nici un resultat, n'are probe palpabile, are numaiindicii ; convingerea culpabilitatei, in mare parte, esteformata, cu tóte acestea inculpatul, dedat cu faptele re-presive, scie cum sa se apere, ghsesce réspunsurile latóte cestiunile, in cat adesea judecdtorul se vede de-sarmat.

Mai mult de cat ori când, atunci nu trebue magis-tratul sä se descuragleze, sà renunte la cercetdrile sale,sä se dea de invins, cd n'a ajuns hied la resultatul dorit.

Atunci mai mult sá incépd intrebärile cu aceea§iradare persistentä, sä pund din noú cestiunile tot cuace1a0 calm, färd sä se agite, cad ori ce iutéld nechib-zuith póte incurca mersul instructiuneI, i numal eu

o stäruintä fdrá, preget 'Ate sä ajungh ca, prin nouilerepetatele intrebdri, sä parvinä ca sà punä pe inculpatIn contradieeri flagrante cu cele declarate de dênsulpand atunci.

Inculpatul se simte, vede crt alunecd pe un povArnicare 'i este fatal, nu mai are acea sigurantä in réspun-suri, incepe a se incurca, utä §irul celor 1ise, tremurd,lasd ochii In jos, tot mai hacked a nega; dar singurvede, in cele din utmd, cd este pins, cä in zadar mainégh; atunci se dá de invins in acéstä luptä i mdrtu-risesce faptul.

Judecátorul este tinut chiar in acele momente 'de anu schimba atitudinea sa dare inculpat ; nu cu as-prime 0 ameninpri 'Ate sä dobêndésca tóte amönun-tele märturisirei sale ; cu aceea§ï blândete trebue sämérgd pand la sför0t.

Inculpatul, cdpetând acum increderea magistratu-lui, nu mai ascunde nimic, se spovedesce ca la un duhov-nic, istorisind faptele ast-fel precum le a sévir0t.

Judecdtorul experimentat nu se ntultumesce nurnalcu märturisirea; cáci sunt unii. inculpati fórte dibacIearl' incep prin a märturisi, ca sh scape de o detenti-une mai mult saú mai putin lungd, i inaintea instan-teler care li judecd néga faptul, aratd chiar ca ail fostsiliti sa marturiséscO In urma amenintäri1or ce aú su-ferit de la judecatorul de instructiune.

Rolul judecdtorului de instructiune este, deci, sa pé-trundo, in tóte amênuntele earl' aú motivat comitereafaptului, sä cérá inculpatului impregiurarile i probelemateriale in cari s'a sövir0t, sh le consemne pe Vote,chiar i midi detaliuri, earl in aparenta par a nu fi denici o importantd, dar earl, cu Vote acestea, sd fie decea mai mare utilitate in completarea i descoperireaadeverului.

0 data trecute acestea in scris, fie-care fapt trebue luatin parte, examinat §i controlat cu probele materiale cese aduc : fie martoril earl aú asistat la unele scene cariaù preparat faptul, fre chiar martorii cari aù fost fatä0 ail cunoscinta de fapt, fie, in fine, corpurile de delictcari aú servit, i fard de cari nu s'ar fi putut comite.

Ast-fel, márturisirea inculpatului, coroborata cu biteprobele materiale, II indrituesce pe judeditor sä died cdinstructia este completd, eh' afacerea este terminata, eainculpatul póte sa mérga inaintea instantelor de dreptca sa priimésed osanda ce meritä.

De la judecatortil de instructiune depinde intréga justi-tie criminald; indatä ce este sezisat de o afacere nu mai arealtd preocupatie, tinta lui e cäutarea adevérului; cu catáinteligentä, adesea cu Ora dibdcie, cercetézd, cautd,despica, se informézd in Vote pärtile, urrnézd, o cale ce

s'a pdrut bunä la inceput, revine cand se convinge cda gre0t, continua mereil cu investigatiunile cu aceea§Ipasiune, §i nu se lasä, pânä ce nu gäsesce firul afacerei,care sd '1 pund pe adevérata urrnä i sa conducd la des-coperirea faptului.

Ce multumire mai mare, ce bucurie nu resimte jude-cdtorul de instructiune in acele momente; e intocmai caun general pe campur.; de luptä ce eä§tigd victoria, ca

10 Septerab re 1895 MONITORIM OFICIAL 4327

un . savant in cabinetul WI, care, dupe multe trude, des-coped', o nouh inventiune, §i. bucuria i satisfactia suntcu atht mai mari cu cât afacerea inch de la inceputpärea obscurä i incurcath, i aprópe nici un indiciúcare sä '1 arate calea de urmat.

lath cum se exprimä Bérenger in opera sa »De Fad-ministration de la justice criminelle (P. 274):

»Le magistrat est le complément de la loi,quelquebien tracés que soient ses devoir, c'est en lui même qu'ilen trouvera le premier guide.

»Energie, sagesse, activité, connaisance des hommes,voilà par dessus tout les qualités qui lui sont nécessairespour la recherche et la poursuite des crimes.

Legraverand, »Legislation Criminelle t. II, p. 24 :»L'instruction criminelle et rapplication des lois pé-

nales sont parmi les obligations imposées aux magistrats,celles qui exigent de leur part le plus de qualités.

leur faut cette férmeté d'Ame qui ne permet point.de transiger avec la justice, et qui repoussant égale-ment, les élans d'une fausse pitié et rimpulsion d'unesévérité excessive, n'eprouve en frappant le crime, comme,en relevant rinnocence, d'autre sentiment que celui d'a-voir fait son devoir.

Am qis eh rolul judechtorului de instructiune estedi ficil de indeplinit ; este i mai dificif la noi de cat inalte WI. In Francia, judectitorii de instr uctiune auí aju LOre

puternice i miqlóce pe carl noi suntem departe de ale avea.

Politia in general, impreunh cu poliia secretä çi ser-viciul agentilor de siguranp, compusä din ómeni inteli-genti si abill, cari îi currose pe deplin meseria, facilitézäsarcina judechtorului de instruetiune in chutarea crime-lor ce se comit. Tóte aceste persóne, din diferitele servicil,indatä ce aflä cà o crimh a avut loc, incep primeleinvestigatiuni, nu perd timpul. Personalul mare de caredispune le permite a trirnite agenti în tóte directiunile,

mai tot-d'a-una isbutesc a pune mâna pe criminali.Politia represivä are dreptul sà fach primele cerce-

täri, dresézä acte, ja declaratiuni, chiamä asistenta órne-nilor de artd, ast-fel ct afacerea, venind la judeciitorulde instructiune, se gäsesce aprópe terrninath ; rèrnânepentru magistrat coordonarea faptelor, interogatoriul,ascultarea martorilor i alte mici detaiii pentru tom-pletarea instructiunei. Judechtorul de instructiune nuse transporth de at atunci chnd politia i agentii desiguranth fost in stare sä descopere ceva, lucru cese intOrnplä fórte rar.

La noi judechtoril de instructiune lucrézh, i lacrézhmult; cäci afarh de acele mici afaceri, de multe ori deputinh importanth, ce li se trimit, conform art. 45 dinprocedura criminalh, i earl' le rhpesce un timp pretios,pe care '1 ar putea intrebuinta inteun mod mai in teli-gent si mai practic in reSolvarea celor-alte afaceri de omai mare importanta, i de care in tot-d'a-una cabine-tele de instructiune sunt incárcate.

Apol in materie de crimh, atht in Capitald, cât i princomune, cu aceeasi multumire, cu aceeasi pasiune, por-

nesc la moment cu dorinta intimh de a descoperi pefdptuitori.

Dar nu sunt tot &mil' cari fac actele preparatoril,simple procese-verbale, acte de procedurh, cari in altephrti se lucrézh," de politia judiciard ; dar de eke ori nu's1 indePlinesc singuri procedura, chci adesea li se ina-poiazd mandate de aducere pe motiv ch acele persónenu sunt cunoscute in raionul sectiunei, nici in Capitalä.0 sciil din experienth eh' judechtoril de instructiunedus in persónä prin mahalalele cele mai depärtate, exe-cutând singuri acele mandate de aducere.

Nu vreail sä aduc nici o imputare po1iieï nóstre, nicinu putem pretinde a o compara cu politiile din capita-lele cele marl' din sträinêtate ; dar ne facem o da-torie de a releva acest fapt, i de a atrage atentiuneacelor in drept asupra modului de recrutare al person a-lult11 inferior al politiei, i mai ales al sigurantei publice,unde mare parte dintr'Onsil sunt lipsiti de cunoscintelenecesaril, i mai ales, find rel plätiti, sunt expusi lamulte ten tatiuni.

Dar mi este pentru judecátorii nostri de instructiunenurnai lipsa de concurs din partea agentilor subalternicare face dificulthtile misiunei lor; este inch, nesuficientastabilitate in exercitiul acestei funqiunI.

Cine va putea tägadui ch judechtorul de instructiune,ca i ori ce agent al politiel judiciare, cu cht va fr maivechiii in functiunea sa, cu cât va rèmâne mai multin resortul aceluiasi tribunal, cu atât el va ajunge sacunóscä mai bine lumea, sh aprecieze mai bine valóreaactelor dresate in diferitele constathri, si de la inceputchiar sh pótil forma linia de conduith in directiuneace are sh dea unei urmäriri.

Este, Rix% induoiald, de relevat ea o indreptare simti-tóre se constath i in acéstä privintä, i dacii trebue sáregrethm eh, dach phnä aställ judecätorul de instruc-tiune nu este Ina, asigurat pe scaunul sUr, dach inamo-vibilitatea nu '1 a ridicat inch la nivelul la care, ori ces'ar çlice, trebue sh fie, indräsnesc de a 'm1 exprima deacum speranta eh acest lucru nu va putea inthrqia mult.

Ne aducem en tofu '. aminte când cu organisarea dinurmá, cestiunea care se punea in prima linie, sub punc-tul de vedere al inamovibilitätei magistratilor, era aceeaa judechtorulul de instructiune.

Dach a rémas atunci, sunt sigur eh' i aceia earl' ailcombätut'o o vor sustine la prima ocasiune. In adevér,ce prestigiii nu olh judechtorului de instructiune, cadindependentä nu '1 asigurá, si cum IIl scaph de atâtea oride criticele, de bänuelile i chiar de calomniile ce amconstatat, i, din nefericire, constathm i astäqi ea seindreptózil contra judecätorilor de instructiune.

sa las trecutul, cu episódele cunoscute chiar mie per-sonal ; datrmi voe- sh deschid o micá, parantesh de ac-tualitate, i sä vé rog sa vé aducep aminte .cu câtävehementa i, dach 'mi este permis cuvêntul, u cadnecuviinth unul din cei mai buni judechtori de instruc-tiune nu a fost amar criticat, atribuindu-i-se reprosuri,earl, dacä ar fi fost adevêrate, ar fi meritat dispretul,destituirea, dach nu chiar darea lui in judecatä.

4328 MONITORUL OFICIAL 10 Septembre 1895

Este dureros pentru mine personal sd constat adstäinjositóre atitucline, care nu astädi pentru prima óräs'a repetat in téra nósträ ; dar tocmai pentru a relevaimportanta lucrului am gäsit cu cale a mentiona.

Instructiunea terminatd, ordonanta de trimitere Ma-intath, afacerea pendinte inaintea judeatorilor de fond,

cu tóte acestea ad fost persóne cari s'ad credut indrept sä critice, sustinênd nevinov4ia celor pusi in ur-márire ; mai mult de at ata, uitând deosebirea de atri-butiuni intre procuror i judecätorul de instructiune,necunoscend detaliile din dosar, s'a ghsit totus'i de cu-viinth a se insulta judechtorul de instructiune pentruc`a nu a dat el singur in judecath pe acela pe care mi-nisterul public nu '1 dákluse, i mai ales eh a permissä vorbéscä de culpabilitatea acelei persóne in textulordonantei sale.

Afacerea este prea cunoscutä si la ordinea cli1ei cash mai intru in alte detalii.

S'ad emis diferite päreri i s'a chutat a se criticachiar procedura penalh in privinta judechtorului de in-structiune, sustinendu-se cä e prea sever% pentru tim-purile in cari träim, prea inchisitoriald pentru ca shmai merite a fi mantinutä.

In acéstä privintä se MO o cestiune importanth dedrept, care acum ati-va ani a fäcut mare sgomot,cunoscuth sub numele de o reforma urgentei.

In acest scop, un proiect de lege a lost depus la Senatdin initiativa parlamentard, o comisiune din sinul Sena-tului fu alésä dintre persónele cele mai competinte,proiectul prevedea ca prevenitii, in timpul instructiunei,sh fie asistati de un apärätor. (Vedi art. 60 din proiec-tul de lege al D-lui P. Grhdisteanu din anul 1891).

Aceste spirite generóse dicead cd puterea judechtoru-lul de instructiune e prea mare, cd trebue pe de o partemicsoratä, iar pe de alta ca sà vind in ajutorul inculpa-tilor, propunênd, deci, ca inculpatii sä, fie insotill de unaphrätor, care sh asiste la tótä procedura ce se desfd-sórä, sä propunh martori, expertize, in fine oil ce rnid-lóce de apärare.

Numal ast-fel pretindead dênsii eh se póte face obunä instructiune, i libertatea inculpatilor e garantathprin asisterrta aparatorului lor.

De sigur, o asemenea reformd e frumósh in teorie ;

cacii ce ar fi mai simplu de cât a concepe, un judecä-tor de instructiune, un advocat i un procuror, toti in-sufletiti de o singurd dorintä, aceea de a face sd reiasäadevérul, ormárind acelasi scop, necontradicêndu-senici o datä.

Dar in practich se póte óre admite ca apärareaministerul public sh aibd aceleasi vederi ? N'ar chutaunul i altul sä conducd, sh influenteze pe judecdtor ?

Procurorul nu e mai dispus a crede la culpabilitateaomului contra cäruia a depus conclusiuni ?

Advocatul nu vede in tot-d'a-una in clientul care 'I aincredintat aphrarea eh este nevinovat ?

Dar, afard de acésta, lungimea investigatiunilor, re-petitele i numerósele informatiuni ar fi interminabile.Justitia criminalh ar inceta de a fi simplä i expeditivä,

cdci ar fi permis inculpatului, prin aphrätorul sed, shcérä la orrce moment mèsuri not')." de instructiune, ade-sea ori mai mult sag mai putin inuti1, numai ca säfacä sä dureze mai mult timp instructiunea ; i când oasemenea mésurh s'ar refusa, n'ar face apel la corn-pletul tribunalulul ?

Sarcina judecätorului de instructiune ar devenimai dificilá, cäci ar fi silit sà discute mered cu apdrä-torul inculpatului. N'ar perde cdte o datä calmul lapretenOunile excesive ale apärätorului ? Cursul instruc-tiunei n'ar fi paralisat prin cererl de nici o importantä ?Confiicte nu s'ar nasce intre un advocat prea mult exi-gent si un judechtor putin impacient ?

Vedep de aci, un judecdtor de instructiune care sdnu pótä proceda la nici o informatiune, la nici o exper-tisä, la nicY o ascultare de martori, Mr.% sd nu fie con-trolat, fie de procuror, fie de aphrätor, i acest judech-

. tor, ori de cdte ori nu ar impärth'si vederile uneea dinpärtï, cäci cu greii sh admitem ch póte satisface peamênduol, ar face numal de cât apel la tribunal.

Instructiunea n'ar fi impedicatd cu modul acesta ?Nu s'ar vedea afaceri de mich importanth tinênd luniintregi pânä sä capete o solutiune? N'ar suferi instruc-tia criminald cu un asemenea sistem ?

In Bucuresci avem 5 juclechtori de instructiune i in fie-care di, la fie-care dintr'ênsii, sunt chidmati unul sail maimulti inculpati. Dacä am admite, pentru un moment, caacest sistem se afiá in practicä, s'ar vedea ch top' pro-curorii,cdci dach permitem apärätorului sä asiste lainstructiune, cu atAt mai mare cuvent trebue sä fie fath

procurorul,dênsii 'Oar petrece mai tot timpul in ca-binetele judechtorilor de instructiune pentru ca sä con-troleze mersul justitiei.

Ce s'ar face cu cele-alte afaceri criminale? Cu lucrá-rile din parchet cari trebuesc resolvate dilnic si de ur-gentä ? Cu diferitele sedinte, cu procese corectionaleunde procurorii tribunalului sunt tinuti de lege a luaconclusiuni? In fine, cu diferitele anchete afarä din par-chet ?

Pentru adoptarea unul asernenea sistem, pe lângämultele inconveniente ce am avut onóre a semnala maisus, ar trebui creeati tot atAtia procurori, dacà nu voimsä vedem intrerupt cursul justitiei.

Sà läsäm, dar, acest proiect sä dórmä, sä avem incre-dere in magistratii nostri, earl' in tot-d'a-una ag datprobe eh' indeplinesc in consciintä datoriile lor, cä

cerceteze tot ce vine in sarcina si tot ce vinein descärcarea inculpatulul ; cd dacd s'ar pasiona, fiepentru, fie contra inculpatului, ar träda propriile saledatoril.

Nu cred, si nu putem bänui impartialitatea jude-cdtorilor nostri de instructiune; läshm, deci, in pacesä lucreze singuri, in cabinetele lor, de cat a impedicaast-fel mersul justitiei, ì sá cäutdm mai curênd a leimbunätäti'sórta, a le asigura o positiune mai stabild,lucru ce 'mi am propus a expune, in putine cuvinte, inacest din urmd capitol.

10 Septembre 1895 MONITORUL OFICIAL 4329

CAPITOLUL III

Judeckorul de iustructiune trebue el óresä fie inamovibil ?

Am spus, in partea ânteia a subiectului rneú, eh ori-gina judechtorului de instructiune se ggsesce la francezI,in ordonanta hi! Francise I din 1522; tot asernenea ori-gina inamovibilitätei magistraturel o gäsim tot la densiiInca din timpul lui Ludovic XI, care o proclama prinedictal sëft din 21 Octombre 1467.

Acest rege färg principiuri, nicl moralitate, dar carea fost an mare rege pentru Francia, a fost cel d'ânteldcare a proclamat acest mare principiii al inamovibilitätelmagistraturel; tot el, in instructiunile ce le da fiului sett,Ii recomanda mantinerea acestel institutiuni.

Acéstd stare a magistraturel s'a mantinut pâng inmomentufrevolutiunel franceze, care, prin decretul din4 August 4789, suprima tóte oficiile de judecaturá. Par-lamentele i justitiile senioriale ii institue in loc o nouäorganisatiune judiciarä In raport cu cea administrativa.

Judecd Lori): nu mai sunt inamovibill; sunt alesi de jus-titiabill pe un termen de 6 ant si pot fi realesi.

Legea din 22 Frimar, anul VII, suprirná eleetiunea,intocmind magistratil inamovibill.

In timpul lui Napoleon cel mare, magistratura suferdmodificdri. Senatus Consult din 1807 preseria eh ma-gistratil nu devin pe viétä de cât dupe un exercitig de5 ani in funetiunea lor.

Restauratiunea din 1814 mantine din nog inamo-vibilitatea magistraturei.

La 1815, noul incerchrl de modificarea organisdrelmagistraturei cu acéstä ocasie in Camerile legislative.Royer Collard pronuntä acel frumos discurs care va r6-mâne ca model de elocuentä si de argumentatie; vsecer permisiunea a cita un mic pasagig referitor lamagistratura inamovibilä

»Lorsque le pouvoir chargé d'instituer le juge au nom»de la société appelle un citoyen, il lui dit : Organe de»la loi quand vous monterez au tribunal qu'au fond de»votre coeur, il ne reste ni une crainte, ni une espérance,»soyez impassible comme la loi.

»Le citoyen répond : Je ne suis qu'un homme et ce»que veils me demandez est au dessus de l'humanité.

»Vous êtes trop fort, et je suis trop faible, je soccom-»berais dans cette lutte inégale.

»Vous meconnaitrez les motifs de la resistance que»vous me prescrivez aujourd'hui et vous la punirez.

»Je ne puis m'élever toujours au dessus de moi même,»si vous ne me protegez à la fois, et contre moi, et»contre vous.

»Secourez done ma faiblesse, affranchissez moi de la»crainte et de l'espérance, promettez que je ne descen-»drai point du tribunal, à moins que je ne sois con-»vaincu, d'avoir trahi les devoirs que vous m'imposez.

»Le pouvoir»Eclairé enfin par l'expérience sur ses véritables in-

»térêts, subjugué par la force toujours croissante des»choses, il dit au juge :

»Vous serez

De la acéstä epocd cestiunea inamovibilitätel magis-traturei n'a mai fost push' in joc. (Vell Martin Sarzeaud,»Inamovibilité de la magistrature. Capit. 1 i 5).

Sä vedern acum cum acest principig al inamovibi-litäei resfrânt asupra judecgtorului de instructiunein Francia.

Extragem dintr'o scrisóre ce a bine-voit a'i adresaD. Charles Lepoittevin, substitut pe laugh tribunaluldin Paris, cunoscut prin multiplele sale scrieri juridice,urmätórele :

1) Inaniovibilitate. »Existä óre-cum in judecgtorul»de instructiune duoé persóne cu totul distincte : 1) Ju-»decätorul proprig gis, membru inamovibil al tribuna-»lului din care face parte ; 2) Magistratul instructor,»functiune cu totul amovibilg si care, dupe chiar ter-

articolului 55 din codul de instructiune crimi-»nalä, nu e conferitä de cat pentru trei

»Pentru acest motiv, decretele de numire contin duoè»dispositiunï fórte distincte, una prin care se numesce»judecgtor al tribunalului, i cea-altä prin care se in-» vestesce cu functiunea de judecátor-instructor.

»Ast-fel, ca judecátor, magistratul instructor este aco-»perit de principiul inamovibilitätel ; el nu póte sä fie»nici revocat, nidi chiar deplasat, färg avisul conform»al consiliulul superior al magistraturei.

»Insárcinarea, mush' , de la instruetie 'i se póte lua prin-tr'un simplu decret, remânênd judecgtor al tribunalulul

»din care face parte.2) Inaintarea. »Judechtoril de instructiune sunt

»impärtiti in trel elase, dupe tribunalele la cari apartin:»judecátoril de instructie de elasa III sunt inaintati sag»judecätorl, ori judeatorl instructor! de clasa II, sag»procurori aï republicel de clasa III, sail presedintl de»tribunal de clasa III.

»Cei de clasa II sunt numit,i sag judecgtori de clasa»I, sag vice-presedinti de clasa II, sag presedinti de»clasa III, §i câte o data' chiar de a II, sag consilieri la»curtea de apel de clasa II.

»Cel de clasa I sunt numiti sag consilieri la curtea»de apel elasa II, sag vice-presedinti de tribunale de»clasa I, sag presedintl de tribunale de clasa II.

»Judecätoril de instructiune din Paris sunt, in general,»chiärnall la Postal de vice-presedintl al tribunalului de»Sena sag consilierl la curtea din Paris.»

In Belgia, positiunea judecdtorului de instructie esteca si in Francia, precum i legislatiunea penalá este ceafrancezd. Acum, ins6,, se ocupá cu facerea unui nog codde procedurá, penald, care este deja pus in desbaterileCorpurilor legiuitóre.

In privinta numirel judecätorilor de instructiune, tuskeste o deosebire, cäci acésta se face dupe propunereaprocurorulul regal sat a procurorului general.

Ca magistrat el este inamovibil, face parte din tribu-nalul séft, i pOte lua parte ca membru in afacerile ci-vile. Ca judecátor de instructiune are delegatiune petermen de trel ant, si care 'Ate fi revocatä ; dar, dupecum spune D. Hector Willemaen, procurorul regelui laBruxelles, care a ocupat in timp de 7 ant postul de ju-decator de instructie §i de la 1879 pe acela de procuror,

4330 MONITOR DL OFICIAL 10 Septembre 1.895

de la bunti-Tointa câruia am dobêndit tóte aceste deta-un asemenea cas nu s'a intêmplat de cat o sin-

gurd 4:lath de la 1830 pAnä ,a1;11. Acésta a fost in 1864,

sub ministerul D-lui Bara, ministru de justitie, i cuocasiunea unui proces financiar celebru in analele judi-ciare, afacerea Langrand Dumonceau.

Jude le-instructor, ale cárui functiuni atunci se revo-cag, este D. Delcourt, ale cArui merite, insâ, '1 at ridicatla trépta de presedinte al curtel de apel din Bruxelles,pe care o ocupä i adi.

In ceea ce privesce inaintarea judelui de instructiunegäsim iaräsi óre-care deosebire. El devine vice-prese-dinte de tribunal, acolo unde tribunalul se imparte inmai multe sectiuni, sag chiar consilier la curtea deapel. A legerea, insa, se face dupe presentarea a unei in-duoite liste de candidati, presentath una de curtea deapel i cea-altd de consiliul provincial.

»Asi dori, qice D. Hector Willemaen in scrisórea cebine-voit a 'mi adresa, a se da positiunei judecdto-

rulul de instructiune un mai mare relief si in acela§i»timp o mai lama situatiune financiard; asi voi ea acéstämisiune sä nu fie incredintata de cat la magistrati ex-perimentati, si carI sä fie atrasi, prin perspectiva unuiviitor, de a pästra functiunile pe cat de grele i impo-»värätóre, pe atAt de delicate.

Nu cred de prisos, cu ocasiunea acestul studig, sàaruncdm o privire repede i asupra organisatiunei ju-decdtoresci i in Germania.

Inainte de 1870, fie-care Stat din Germania ii avealegislatia sa particulark a chrei origind era principiiledreptului cutumiar local. Dupe unitatea Germaniei, inurma resbelului din 1870, s'a sinytit necesitatea uheisingure 1egislaiunì pentru tot imperiul, 0, dupe lungidesbateri, in 1879 s'a pus in aplicare legislatiunea ac-tualà .

Justitia se imparte de cAtre :Amtsgericht, care corespunde cu judecätoril nostri de

pace ; Landsgericht en tribunalele; Oberlandsgericht encurtile de apel ; Reichsgericht cu 'Malta curte de casatie,al chrei sedig se afa in Leipzig.

o ingrijire minupsd se pune pentru culegerea per-sonaluluf magistraturel. Dupe terminarea studiilor infacultatea de drept, acei cari voesc sh se destine carie-reI de magistrat tree un examen teoretic de referendar

sunt obligati a face practicä in timp de patru ani.Nuoe luni pe lângá Amtsgericht, fäcênd studii prepa-

ratoril, apoi trece in Landsgericht, unde Ode un an, fá-cend protocóle in civil si in criminal, sub supravegbiareaunuia din judechtori, apoi trece pe lângd procuror (Staats-anvalt), unde lucrézd patru luni, preparând, impreunacu procurorul, tóte actele, in urmä trece la un advocatpe lânga care lucrézä in timp de sése WM%

Se intórce din nog pe langa Amtsgericht pentru un an,si de astâ data, póte prepara óre-carl afaceri. In loculjudechtorului. Dupe expirarea acestui termen trece la aduoa instantä, Landsgericht, unde lucrézä §ése luni. Apo),"este chiämat de a trece un examen practic de asesor la

ministerul de justitie din Berlin pentru regatul Prusiel,iar in Statele pur germane la capi talele lor respective.

Dupe acest examen este numit asesor la Amtsgerichtsag Landsgericht, insä farei onorariü; in cas, insä, andtine local jud.ecátorului sag procurorului, priimesce oindemnisare de 6 märci pe

Ca asesor póte sta de la un an pAnä la Ose ana,mai mutt in capitalele cele mari, si la cea va-cantä este numit judecátor definitiv la una din acesteinstante. Este inamovibil i numirea 1111 se face peneputênd fi depärtat de cât ca pedépsh, In anume ca-suri prevèdute de lege, nici mutat dinteun loc in altulfärä voia sa.

Judecátorul de instructiune (Untersuchungsrichter)se recrutézä dintre judecätoril inamovibill al tribuna-lului (Landsgericht) si are o delegatiune numai pentrutermen de un an, care póte fi reinouit.

La ântêia numire a judecdtorului este retribuit cu2.400 märci pe an si o indemnisare de locuinta carevariazA dupe localitate. Ast-fel, de exemplu, in Berlin,acéstá, indemnisare este de 900 mârci pe an ; apol dintrei in trel ani, ca un fel de gradatiune, li se adaoghcâte 300 märci pe an, pânä ce ajunge la maximum de6.000 mhrci.

Aceste retributiuni privesc numal pe magistralli dela cele duoè d'ântéig. instante.

Tóte aceste minutióse améhunte le datoresc bunei-vointe a D-lui Wachtel, asesorul procurorului din Wies-

La nol, cestiunea in amovibilitätei magistraturel nueste "'loud; exemplul cel mai bun este Malta Curte de ca-satiune i de justitie, ai cärei inalti demnitari suntinamovibili de aprópe 30 ani, i sunt mai bine de 20ani de când guvernele i Corpurile legluitóre se preo-cuph de cea mal bunä reforma a magistraturei. Diferiteproiecte presentat, ba incA in anul 1882, din ini-tiativa majoritätei parlamentare, s'a propus proiectulbasat pe principiul electivitatei. A'remas, insa, ca un de-sideratum in archivd.

Duoe cuvinte asupra acestui principiú al magistrati-lor alesl: prima incercare o fácuse francezil la revolu-tiunea cea mare. De la inceput ea nu dete resulta-tele asteptate. Multimea vacantelor ce se produceagnecesita convocarea colegiilor electorale, earl nu se pu-teag intruni de cât cu dificultate i intArdiare, ast-feleh' se oprea cursul justitiei ; furà, deci, nevoiti a párasiacest sistem de recrutarea magistratilor.

Singureie State unde acest principiù al electivitateimal este in vigóre sunt Elvetia i Statele-Unite ale Ame-ricel. Iatä, ce 4ice Laboulaye in Istoria Statelor-Unite,t. 3, 18-a lectiune :

In Statul american al Mainului, legea opresce intre-buintarea béuturilor spirtuóse, mèsurä cu totul desa-greabilä unei marl pärti din populatiune; ei bine, ale-getoril aü dis candidatilor la locurile de judecAtori :Da, nol ve' vom numi, cu conditiune ca sh nu aplicatilegea.

10 Septembre 1895 MONITORTiL OFICIAL

Tnth unde conduce sistemul electoral aplicat la olm-raYurü

Sa" ne incbipuim la nvY dt am avea un asemeneasistem, acu radoa pe candidat diu vrerne mergênd dinoras lu oras, diuoutiumuC, pe diferitele comitetece s'ar institui, Go\jC¡tünd voturile priimind progra-mul alegëtorilor ; un oseozeoo8 Söatecu e oaui mult de CütecuuduloG, CÖtï rid¡Cü in fata luoUnlpreotigiuiuuogistra-tu[ulCareo^aralegelouæeznonoa 000dipm l

TrehUo nocnolaSnnoz e& e zuaï preferabil ca numi-rea sä depjodüdonu ministru inteligent, care póte *&fie tinut 1ucol8 din nrzoa de o rémpnudorm lega|d saúoloIalü, de cót donoû{oggnrpntiuiotoligeot,Üozoul1aori ignorant, al uúruYvoteote secret , prin urmare,f5rü oicïuocootroL

In anul 1.887, D. Engoo¡ü Stäteseu, atuuci ministrude pr0pnoeio SeDûtunproiect asupra iuoouo-v¡bilitütoYmog¡strot8reY.

TatC8dic000rC. 48:',Meou6riI titrutl oY curtilor de apel Vresadiutii ti-

tratY ai tribunalelor de judet devin inamovibili de ladmtupnupr8ï in op}¡CmraalegoYdofutú,

»Jodacütnril tribunalelor de deocol titratl devin inamovibili dupe trel mol dooao[cit¡ú1nteuu8ouü alta din aceste functiuni.

',MxgiatrutiloumHimY, oaY1nrfilnupl¡Dit acest stagiúla punerea in aplicare auueotul |egi,dev!u inamovibilidin acest ruoolout.0

},ro¡aCtn}ul acesta un 'i s'a dat oiCi nu Cuoa,In fine, legea doorguniautiuuou olmgistreturel din

1890, de care o,otl totil unuoaCiutü/ a admis ioaouo-v¡b¡litat8aoDouaYpoDtrn membril ourplor de apelpoo{ropresediuiildatribuum|.

Cu tóte acestea, ioproioctu( acestel legi se prevedeao8 iuGtCuotiuoe ar putea deveni ¡uauzo-vib¡]ïdnp8trotuoldo la data pruzou}g&reY. Proiectuleomu0difiCü

' doiuætroCtiuuo uü rüzuoa 1uecn8osY8tar0iu care æagüacaÖ mai 1naioto.

Cred, D-lor, 'mi este permis aú "oo1riú¡c8|ûba meavoce pentru a exprima dorinta uuoYrofnrouoio sensulca de instructiune, ca magistrat fáuAudparte din tribunalul seú, æä. fie doûlnrut iuuouovib¡},i8rfunctiunea de¡netroOt0rea fi80 do|ogatiuoo.

T)aC& vezl o datü un magistrat ar fi trebuit ati, fie de-clarat inamovibil, este, de sigur, judechtorul de instruc-pune. N'am roCuuogCVtcntotilCAtd*grgÖ este de10-deß|¡uit o asemenea misiune, prin oÓte nituutinul nutrece judecätorul de iomtrDginne?

[|útorempoomuhi[ita1i, iuCate ufuCoIi de acelea maimult de Cat delicate nu s'e gbs8ace dênsul ohi&mutaletrau@a ?Tnhe0lnptütontiIinó, d8opurteCoDociiota da-t0zieú sale, de alth parte influentele, ordinele de la Calladesea nu se póte abate, fúra a provoca 0út8 o dató omare nemultumire ; datü ar fi nurnai atât, dar de multe«rlr¡aca a[iatrÖroutot8¡ nda88u pus in disponibilitatepân8lu0u0nüG}zi8ouaro.

Tutóæituutia iuetruotiune1

4334

Numai d3Cödóoso}8r fi inamovibil ar putea sä in-deplinésca uCÖgtògreaouioiuoeou independentä cu

S'a a face pe de iuotrugiuneionouo-ribil,'¡8`ardupu{erlproaabo0lutedo cari adesea arabusa. Eróre.

Jude8útnrnl d8ioetrnrdnoo, o dmÍa inamovibil, vasci utnuclma'sY demoéouaomul bine de gréua misiunece s"niucrodiutat,veecigh fio1utot-dyo-uou lulmal~t¡ooca legei, va sci sa se 6,6,nü fie respectat.

Unde ar fi temerea ? Care ar fi care, asi-gurat iu postul oöri, ar c8uta aú trÚCü peste dmtoriaooY

CcadeDlohu8ezueneû argumente nu sunt seriósenu le facem Aoíreu a le o}aYdimCuta.

Tovoder¡lonuule,juia ce qitoa D. Cboutontin Stoi-cescu, atunci prouurör de curte, cu ocasia doaohid8ralanulul judiciar 1880--81, 1uerDd¡toiaöú diseurs

T}8teÚtiumou ßravnutivü }ibertateaprov¡n0rio«,vorbind desprozougiotraLil fotoliultoru{uYdnivatroCtiunp:

° . . . . Nu vöd de oút un singur ruidlocV8ntru a re-media acest réfi ; las la o parte ameliorarea ouagimtratu-rei iugounru, pe care eminentul procuror general alnnrtel doCneutinoe o cerea io anul curent; dur,n1us&u-dn-lnüapso¡u]mout8io bronsa¡u8tzoctiuueY, urod oaröu{o^wrovitaloSuodooüuzuadoo¡to pentru deinstructiune avansarea ßmluu, acésta ar inourugYurèmânä pe fotoliul lor,

' cu modul uoostu,Velúogaue-pac¡tatoû sCiiotificá, care nu le lipsesce, le am da timpulnonemarah dubêuclésC& exper¡ootn¡nu alte cuvinte,s'ar forma, ar deveni buni ¡zzmtrVginoe,*

Taiò ce respunde la aceste cuvinte eminentul nostruprim-presediut8

»Pre0Cupat, cu drept cuvênt, de im riósa necesitatea unor de ivatrnntinuo oxporiooentut , credotY,I)-lepr0curor,cónr fi bine de a stabili la noi avansa-rea pe ]oo a acelor magistrati ; cred oú ca acéstä ozé-mnróarfineiueritü,ioa&o socotesc nesuficientä.

»Nu e destul ca care arelnouúni|e sale onórea libertatea Óetütno¡|or, aá fieoxpor¡montut;cnoytcobuoaüfi8po deVi¡o independent,

aceuiudnpoudmDta ou o póte dobêndi de cútmnolaYotuoClaud guvernul nu va mai putea dispune, dupebunul Göú plac, de eórtxzongi tr.il Cea oual seriósä,cea mai eficace garantie ce 1egïoitorn}pótoda, tro-bu6mü duel¡bortótei individuale, este inamovibilitateamUagigtratnr8Y.*

[)Dy8cuouYedeD,preuon0rutn] nostru prizu-pros8dioto` 1md. de la acea cpoch1mpúrtüpeu ideea cacüiorii dojuetcnot¡noa outrnbne nnmoul uvaoeap p8lo:,dar trebue sa fie si inamovibili.^ Téra nósträ, care a ajuns la ]egitiouazoandrin de a fi

UL OFICIAL4332 MONITOR

un Stat bine organisat, care a fäcut pa0 giganticl pecalea progresulul, introducênd reforme in tóte rarnu-rile, ar fi de dorit sä, admitä acest principiú al ina-movibilitätei, intinendu'l asupra intregeI magistraturi,ridicAnd'o ast-fel la adevèrata ei inaltime i formandIn realitate din puterea judecdtoréscä o a treia puterein Stat.

Dati'mi voe sä citez o anecdotä plinti de invètämênt ;scena se petrece in Arabia.

Un european, care calèlorea prin acea térä, se ducela un arab pentru a lua un cal cu chirie, de care aveatrebuintä pentru a '0 urma drumul.

Conditiunile invoelei sunt desbätute, pretul fixat, §ieuropeanul se depärtézä, salutând cu aceste cuvinte :

Totul este convenit; el bine, atunci maine.r6spunse arabul, dacä o vrea Dumneded.

Cum, ce did? Calul D-tale nu ar fi disponibil ?Da, il vel avea mâine, dacd o vrea Dumnedefi.

DEPE 8 I TELEGRAFICE(Serviciul privat al Monitoruluil

Viena, 19 Septembre.Dupe Noua presetliberei, D. Pasetti ar fi desemnat pentru pos-tul de ambasador la Roma .0 ar fi inlocuitla ministerul afacerilor straine prin D. Wel-sersheimb, ministru la Bucuresci. Acesta aravea de succesor n Romania pe baronulAehrenthal.

D. de Suzzara, consul general Ja Bucu-resci, ar lua directia politico-comercialfi aministeruluI afacerilor sträine.

Constantinopol, 19 Septembre.StaritaspitaluluI Jérémie din Pera a murit ieri decholera.

De la 1 Septembre au fost la Galata 11casuri de cholera, dintre call 7 mortale.Epidemia find localisata, consiliul sanitara decis sä ntepte sfAr0tul séptëmânei i sadea, in acest interval, patente nete.

Mirecourt, 19 Septembre. D. Faure asosit la orele 9 diminéta in landoil escortatde cuirasieri. A trecut d'inaintea trupelor.S'a oprit in urmä inaintea tribunelor undes'a intretinut cu fie-care din oficierii strainl;s'a urcat in urmä in tribuna oficialä, avêndla drépta sa pe principele Nicolae al Gre-cieI 0 la stanga pe principele Lobanoff, care'i a fost presentat de dire D. Hanotaux,cu care s'a intretinut cat-va timp. Pre§edin-tele a mai avut o scurti convorbire cu mi-nistriI i cu generalul Dragomiroff. Defila-rea a fost fórte strèlucita, eu tóta ostenélamanevrelor. Mare entusiasm.

La prançlul care a urmat, D. Faure aveala drépta sa pe principele Greciel, pe D. Ha-notaux, 0 la stanga pe principele Lobanoff, infata D. Ribot, care avea la drépta sa pc ge-neraliI Zurlinden i Dragomiroff.

D. Faure a ridicat un toast in sinétatearegeluI GrecieI 0 a imperatuluI RusieI; mu-sica a cantat imnurile grec i rus. Pre§edin-tele a salutat in urma pe oficieril strain1; ais ca se bucura cà vede Una dênsul pe

10 Septembre 1895

Europeanul se retrage. A duoa li, la ora indicatà, sedUce sä ia calul.

EI bine, dise el, unde e calul ?» Nu mai am, r6spunse arabul.Cum, nu 'I mai al ?Nu. Pap a avut trebuintä de el 0 'ffli-1 a luat

Ara formä de proces; .v6 spusesem \Teti avea as-täo dacà ar fi vrut Dumnedeil.»

Iatä ródele ce se culeg acolo unde judecatorul nu areindependentä i justitia e supusä bunului plac.

.Termin, D-lor, i, indeplinindu'mi datoria, ye rog sàpriimip salutul de bund venire, cu ocasia noului an ju-decätoresc, din partea parchetului acestel curti. i per-sonal sä 'mi permitep sä pun sub patronagiul D-vóstreacéstá incercare de studiii, fericit dacä desideratele ex-primate ar obtine aprobarea D-vbstre, chef atund incurênd ar putea fi transformate in realitate, in intere-sul justitiei i pentru prestigiul magistraturel.

eminentil amici ai FrancieI ; si a declaratmultumirea pentru manevrele cari aü ara.-tat, Inteo strélucità manifestare de putere,sfortarile unuI pätrar de secol de vointa.Francia pacInica i sigura de forta ei punecu incredere destinele sale in paza fillor el.

D. Faure a multumit generaluluI Sausier0k a béut pentru armata, care este fortagloria FrancieI.

Generalul Zurlinden a ridicat un toastD-lul Faure.

D-nii. Hanotaux i Lobanoff aü petrecutséra impreuna i maIne vor petrece la Con-trexeville. Principele Lobanoff va sta verI o20 çlile la Contrexeville, in urinä se vaduce pentru veri o 8 qile la Paris.

Tulon, 19 Septembre. IncruciOtorul,Lálande a priimit ordinul de a se ducela Maroc.

Roma, 19 Septembre. D. Maffei, actual-mente ambasador la Madrid, este numit laPetersburg.

D. Pam, consul general la Cair, estenumit ambasador la Constantinopol.

Darmstadt, 19 S eptembre. PrincipesaJulietta de Battenberg, mama comiteldi deHartenau, a murit in spre séré de un atacde apoplexie.

Londra, 19 Septembre. Agentia Reuterdi din Cair ca duoI armenI auçiind pe unfost soldat povestind intr'o cafenea ca elluase parte la represiunea mi§cdrel dinArmenia, '1 aü atras la eI acasa i '1 ailstrangulat. Cel duol armenI aù fost arestati.

Roma, 19 Septembre.D. Ruspoli, pri-marul RomeI, a priimit diminéta, la Capi-tol, pe top primarii i representantiI consi-liilor comunale din provincie ; a tinut undiscurs patriotic, sfér0nd cu strigatele :If TrAiasca Regele! Traiasca Italia! repetatede asisteng cu entusiasm.

Budapesta, 19 Septembre.Agentia un-gard anunta cá romaniI amnistiati andecis ca sa exprime impératului multumificolective inteo adresa; Lucaci 0 Co-

roianu afland ca. D. Banffy, prepdinteleconsiliului, và pleca séra la Clu¡ ca sa prii-mésca acolo pe impérat, s'an dus la dênsul0 'I au rugat ca sá exprinfe profunda lorrecunoscinta MajestateI Sale 0. WI anuntetrimiterea uneI adrese. Ministrul a promisca la prima ocasie va presenta MajestatelSale multumirile i omagiile lor.

Agentia ungard adaogi cá acest de-mers a produs cea mai bunä impresie incercurile politice, earl spelá cá romani vorrenunta la sistemul lor de resbel si vorrémane pe terenul constitutional.

Sofia, 19 Septembre. Guvernul a priimitnumer6se telegrame din Bulgaria-de-Sud euocasia aniversärel a 10-a a anexiuneI aces-tel din urma catre Bulgaria. Acéstä aniver-sara nu a fost sérbátorita la Sofia.

Agentia balcanied anuntá ca ministrulNaciovitch a plecat diminéta la Sistov, ,unde va petrece 2 sail 3 séptémâni la tatalSUL

Consiliul ministrilor a adoptat proiectulcomisiunel pentru tratatul de comerciii cuAustro-Ungaria ca basa pentru negociária alcatuit instructiunile delegatilor, cari vorpleea indata. la Viena.

Havre, 19 Septembre. cIocnire aavut loc in néptea trecu La in port intre unincrucilötor spaniol, care avea pe bord pecontra-amiralul Delgado Rejo, i un stea-mer de marfa.. IncruciOtorul s'a cufundat ;contra-amiralul, comandantul, 3 oficierlmal multi matelop inecat.

Triest, 19 Septembre.In timpul mu-siceI obicinuite din gradina publica, un tênércare a strigát: ,Eviva Roma! Abasso Papa!a fost arestat. Dupe musici, veri o suti per-sOne dus inaintea cator-va institupunipublice 1i aü strigat Eviva Austria! EvivaTrieste, fidelissimo !. Iluminatia a treI casea fost interlisa de politie.

8emnitz, 20 Septembre.-0 ciocnire s'aprodus intre Freiberg 0 Oederau intre untren militar i un tren de márfurl; 8 soldatIaü fost omoriff 0 45 114.

10 Septembre 1895 MONITORTIL OFICIAL 4333

Roma, 20 Septembre.Regele a graciat,eu ocasia serbärei de asli, pe toll condamnatiitribunalelor militare din Sicilia si din MassaCarrara, condamnati la mai putin de 10 ani,si a micsorat cu o a duoa treime pedépsaacelora earl. ail fost condamnati la peste 10ani. O primä reducere a unei treimi a pe-depsei 1 i se acordase la 14 Martie.

Roma, 20 Septembre.D. Crispi a rostitun discurs la inaugurarea monumentuldilui Garibaldi. A slis ea aniversarea lui 20Septembre 1870 nu pote fi mai bine ser-bata de cat prin inaugurarea unui monu-ment lui Garibaldi, amicul credincios si de-votat al lui Victor Emanuel.

Vorbind 'de libertatea bisericei, a dis cäsufletele apartin Papei, care le guvernéza,ast-fel in cat töte Puterile pamêntului potsä invidieze. Suveranii protestanti, suve-ranil chiar earl nu cred in Christ se Melilla,inaintea Papei i priimesc sentinta sa.

Inamicii unitätei italiane ar voi sa inter-preteze serbarea de adi ca o ofensä catrePapa; dar tog scin ca crestinismul n'arenevoie de tunuri pentru a exista. In nici unStat biserica catolica nu s'a bucurat deatâta libertate ca in Italia. Autonomia spi-ritelor, pazita i garantatä de noi, trebue safie o fortarétä uncle Papa sä nu péta fi nä-vélit; Papa se bucura de o libertate ftràmarginI; el nu este supusul de cat al luiDumnedeil; ca principe civil el ar fi egalulcelor-alti principi.

Catolicitatea ar trebui sa fie recunoscé-tóre Italiei pentru serviciile aduse pontifica-tului roman. Nu lipsesc indrasnep carise opunä operei sèyirsitä de vointa lui Durn-nedeil; acestia sunt acei cari se pretind mi-nistrii WI; dar ideile lor nu vor reusi, cadItalia este tare si sigma de ea insäsi.

D. Crispi a terminat prin strigäte de :Träiasca regele ! Traiasca. Italia! DiscursulWI a fost aplaudat in mod frenetic. Regelesi regina '1 aU felicitat in mod viii.

Familia regala a fost obiectul manif es-tatiunel unui entusiasm de nedescris.

Dupe discursul D-lui Crispi, primarul aluat monumentul in posesiune.

Numerosi garibaldieni, cu coróne i dra-pele, s'aii urcat pe monument, in midloculunei emotiuni de nedescris.

Ceremonia a fost favorisath de un timpsplendid ; circulatia pe muntele Janicule,unde e asedat monumentul, era cu nepu-tintá in timpul ceremoniel.

Nisce vivate unanime an salutat statuacând a fost descoperita. Primarul a rostitcuvinte patriotice.

Familia regalä. a plecat la amiasli, in misl-locul unor ovatiuni frenetice.

Regele a conferit Colierul Anonciade ge-neralului Cadorna, caruia 'I a adresat i o te-legranaii, dicênd : cá vrea sá '1 recompensezepentru marele serviciii adus patriel.

Regele a adresat de asemenea ministrilor,earl eraflia putere in 1870, o depesa in caredice : Voè, earl 41 factfl parte din guver-

nul tatalui men in diva când a dat Italiei,capitala sa, i cari aI contribuitprin sfatu-rile vóstre intelepte la gloriosa achisitiunea Romel, yé trimit salutul men i acela alpatriei care amintesce si care este recu-noscétére.

Acelasi entusiasm s'a manifestat, cu ocasialui 20 Septembre, in tote provinciile.

In aceeasi çii s'a inaugurat colóna come-morativä ridicatä la Porta Pia, in fata intä-rirel pe unde ail intrat trupele in Roma in1870.

Entusiasmul a fost forte mare. AA asistatla acéstä inaugurare representanti de aiarmatei cu drapelele regimentelor cari anluat parte la campania din 1870, primarul,consilieril municipall, precum i numeróseasociatiuni cari an defilat pe d'inaintea mo-numentului.

Un mare prand s'a dat la Quirinal ; aüluat parte perechia regala, principele mos-tenitor, ministril, presedintil parlamentului,generalii i autoritätile.

Sera a fost iluminatil splendide in gridi-nele Quirinaluluf si in cuartierele din PortaPia.

Ambasada englezá a fost de asemenea flu-minatä si a inältat pavilionul.

Animatia a fos t forte mare.Societatea presei a dat o receptiune stré-

lucitä la Grand Hotel.Vaticanul avea aspectul s011 obicinuit;

linistea a fost deséyirsitä.Papa s'a dus sera la S-tu Petru i s'a ru-

gat, cu portile inehise, pe mormintele apos-tolilor.

Londra, 20 Septembre. Reuter Ad dinBombay cá nisce revolte militare grave s'aiiprodus la Goa. De óre-ce administratorulcoloniei a refusat de a garanta trupe-lor cari mergeail in Africa solda lor, 500ómeni cu oficieril lor an refusat de a se I'm-barca; ei an omorit duoe sentinele.

Oficial. Chili a denuntat tratatul de co-merciii eu Englitera.

Berlin, 20 Septembre. NorddeutscheZeitung anunta plecarea cancelarului im-periuluI la Alt-Aussee ; se va intórce laBerlin indath dupe ce se vor fi intors topcei-alti membri ai cabinetului.

Viena, 20 Septembre.Impératul a ple-cat In timpul serei la Zenta.

Dresda, 20 Septembre.Cu ocasia doe-nirel de trenuri de lânga. Freiberg, 13soldati aü fost omoriti, 30 an fost ränitiin mod gray si 30 an fost ränitl usor.

Triest, 20 Septembre. Cu oeasia ani-versarei de la 20 Septembre, corabiile ita-liane earl se aflan in port an fost impodo-bite; Mainte de amiasli a. fost receptiune la'consulatul general al Italiei.

Un grup de supusl italieni a strigat infata consulatulul 1, Träiaseti Roma !Traiasca Italia !" Politia a invitat pe mani-festanti sá fach demonstratiunile lor la con-sulat; ei an intrat inäuntru si aù repetatstrigatele lor.

Petersburg, 20 Septembre. Grajdaninanuntá cá un óre-care numér de chinezi vorsosi in curênd in Rusia pentru a invéta ser-viciul militar i cá vor fi repartisati in dife-rite corpuri de trupe.

Paris, 20 Septembre. D. Hanotaux, carea prândit ieri cu principele Lobanoff, a pa-räsit asli la amiadi Contrexeville pentru ase intórce la Paris.

Glasgow, 20 Septembre.Luerätorii san-tierelor cer o sporire de salarin de 10 la surd.;patronil an declarat cá vor mai bine sä in-chida santierele de cat sa acorde acésta spo-rire.

Din acéstil causa este probabil cá o sa seproduca o greva de 30.000 lueratori.

(Agenlia rometnei).

D-na Ecaterina Andreescu, proprietaramosiei Stroesci, si fiica D-sale Maria, aü dä-ruit bisericei parochiale Stroesci, judetulFälciii, un rênd de vestminte preotesci demétase cu land, o fatá cu fir pentru SantaMasa, in valóre de lei 390 ;

D. Constantin Munteanu a däruit biseri-cei filiale din cätunul Giurgesci, acelasi ju-det, un rénd de vestminte, in valóre de lei100 ;

Locuitorii din parochia Benesei, comunaTanacu, judetul Vasluiii, an cumpérat unclopot, in valóre de lei. 307, pentru bisericaacelei parochil;

Ministerul, pentru aceste daruri vrednicede laudá, exprima piosilor donatori mulu-minie sale.

DIVERSE

In diva de 27 August a. c., pe la orele 9dimineta, femeea Maria Cârstea George, dincomuna Tiganesci, judetul Muscel, dând josde pe foc un tuciii cu apa Wtá i voind apregati mâncare , de prând, in curtea easel,färä sa observe ea fiul ei Nicolae, in etate de2 ani, este in apropiare, a lasat tuciul cuapa in el; iar copilul cadénd intr'ênsul s'aoparit gray, din care causä a duoa sli, 28 Au-gust, orele 10 a. m., a incetat din viét.i.x

In nóptea de 28-29 August a. e., pe laorele 1:1, locuitorii Ión Grigorescu i Gheor-ghe Moiceanu, ambii din comuna Golesci,plasa Riurile, judetul Muscel, Stan, fail asci unul de altul, la panda, cu armele inholdele lor cu porumb, ce fie-care avea inapropiare. Cel din urma, audind fasiituri prinholda vecinului sén Grigorescu, i credêndca sunt viezuri, a desearcat arma in acea di-rectie, unde a ranit pe Ion Grigoreseu.

Din cercetarea faeuta in localitate de D.

4334 MONITORUL OFICIAL 40 Septemhre 1895

sub-prefect respectiv, resultand cä descar-carea armei nu a fost cu intentiune de arani san omori veri un om, ci numal de ada in viezure, cum credea Moiceanu, a tri-mis pe pacient la spitalul judetian dinCâmpu-Lung, unde a stat pânä in diva de3 Septembre, când s'a liberat.

In diva de 30 August a. c., locuitorul Is-tra te Mänäi lä, in etate ce de 70 ani, din co-muna Gura-Sdrati, judetul Buzön, plecândde acasä la o vie ce o are in cátunul Dobi-desci, din acea comuna, s'a strangulat cu ofringhie, ce luase cu sine, de craca unui nuc.

MINISTERUL DE INTERNE

Directiunea generald a serviciului sanitar

Se aduce la cunoscinta generalá eh gu-vernul provincial, imperial si regal al Bu-covinei a ridicat oprirea importului oilor dinjudetul Dorohoin in urma incetärei cu de-

sèvirsire a febrei aftöse ce a existat n aceljudet. Prin urmare, exportul oilor din jude-tul Dorohoiii in imperiul AustrieI este iarliber.

No. 19.876. 1895, Septembre 9.

MINISTERUL 4DE FINANCE

Directiunea comptabilitAtei generale

Se aduce la cunoscinta generala ea platapensiunilor civile pe luna Septembre 1895se va face cu incepere de la 12 ale acesteiluni.

In Capitala, bonurile de pensiuni se vorlibera i plati in ilele de 12 si 13 ale cu-rentei, de la orele 9-12 din di; iar in eele-alte dile se vor libera de la 9-12 din di sipläti de la orele 11-3 p. m.

No. 60.261. 2 1895, Septembre 4.

Directiunea taxelor qi contributiunilorSe aduce la cunoscinta generalä cá comi-

siunile de recensement general pe perio-dul 1896/97 si 1900/901, pentru cornu-nele Mironeasa i Belcesci, din judetul Iasi,

neputend termina lucrarile in term enelefixate prin itinerarin, s'a fixat un non ter-men de la 25 Septembre-30 Septembreinclusiv 1895.

No. 58.293. 2454. 1895, August 25.

MINISTERUL CULTELORSI INSTRUCTIUNEI PUBLICE

Inscii4areSe aduce la cunoseinta celor interesati

cà concursul pentru ocuparea locurilor va-cante pentru bursele de la liceul internatdin Iasi, publicat pe diva de 2 Septembre1895, se va tine in localul liceului externatdin acel oras, si concurenii, earl' vor reusi,vor fi instalatI provisorin in vechiul inter-nat 'Ana. la 20 Septembre, and vor fi tre-cuff in noul local.

Cursurile liceului internat din Iasi avénda incepe la 20 Septembre 1895, top bursie-rii desfiintatului internat i solventil admisidin non se vor presenta la acea

No. 5.047. 10,24. 1895, August 21.

MINISTERUL CULTELOR I INSTRUCTIUNEI PUBLICE

Tabloa de comunele unde suns numiti invq-eitori cu titlul provisoriii absolventii normaliKi reufiri la diploma decapacitate in anul cureht

.44

6NUMELE I PRENUMELE COMUNA CATUNUL JUDETUL

Florescu Marin Filiu clasa IIIV Braila2 Ionescu Candid La scóla de apl catie din Câmpu-Lung3 Kimet Paulina4 Cornea Ion Calderesci Buzöti5 Angelescu Irina Carbunesci Prahova6 GAciulescu Paraschiva Märcesci Dâmbovita7 Dobroveschi Maria Tandärei Strachina Ialomita8 Basturescu Alexandru Perieti Bräteseu Ialomia9 Marian Maria Fundul-Crasan Suditi Ialomita

10 Lupeseu Gheorghe Leresci, clasa III MuscelNegreanu Ecaterina Släveni Roman*

12 Mitiailescu Sofia Antonesci Teleorman13 Tarnacop Voicu Tarnava-de-Jos Vlasca14 Dobrescu Gheorghe Carpinistea, clasa III Buzeti15 Checais Maria Fôntânele Baluseni Botosani16 Ramniceanu Eleonora Vartop, clasa III Dolj17 Coles Gheorghe Bäneasa Teleorman18 Donat Eugenia Pascani, elasa I Suceava19 Dimitriu Constantin Malin Dräceni Suceava20 Andonie Sofia Goidesei Buzëü21 Bärbulescu Theodor Stänesci-Chirculesei Vlasca22 Ghitescu Amuza Mânesci Ghiboeni Dâmbovila23 Ionescu Florica Crusov Ramanap24 Mocanu Nicolae Cosmesci Mosna Fälciu25 Joldescu Natalia Armasóia Vasluiti26 Mardare Virginia Valcelele, clasa IIL Ramnicu-Sârat27 Simion Gheorghe Lipia-Bojdani Turbati Ilfov28 Cumpata Gheorghe Peri-RäiosI Teleorman29 Vasilescu Florica Balaceanu, clasa I Râmnicu-Särat30 Persoiu Emilia Petrosita, clasa III Dâmbovita31 Poenaru Theodor Murgeanca Ialomita32 Guiururnescu I. Urzica Romanap33 Porfiriade Elena, . . . . ....... . . 0 0 0 Gulianca Ariciu Ittunnicu-Sárat

40 Septembre 1895 MONITORUL OFICIAL 4335

NUMELE I PRENUMELE COMUNA CXTUNUL JUDETUL

34 Constantinescu D35 Cartinescu Iosef36 Diaconescu Ispas37 Sterie Theodor38 Theodorescu Gheorghe39 Georgescu Olga40 Patriciu Alexandrina.41 Dorofteiu Maria42 Strätulescu Gheorghe43 Theodorescu Maria44 Stoiarn M.45 Rdcuciu Elena46 Macrineanu Gh.47 Balmus Ion48 Dinescu Sofia49 Dinaitrescu Maria50 Motos Lucretia51 Savulescu Elena52 Vasiliu Elisabeta53 Diaconescu Nicolae54 Sprâncenatu Gheorghe55 Voiculescu Ion

Tandsescu Atanase57 CArlan Ion58 Cristescu Const.59 Nicolescu Elena .60 Timotescu Alexandru61 Musätescu Ion62 Apostol Const.63 CiocArlan Ion64 Corneanu Ana65 Popescu Const.66 Rddulescu Const.67 Popescu Gheorgbe68 Roibu Ion69 Mihdilescu Ilie70 Iorgulescu §tefan71 Semenescu Gheorghp72 Timus Nicolae73 Angelescu Alex.

Mironescu Const.75 Vintild Dinu767778798081.

8283848586878889909192939495

Vasiliu ConstIonescu IonPavnutescu ConstPienescu Const.Rusu GheorgheHanganu VasileMarta VasileTascd GheorgheVasilescu NicolaePetrescu MarinStoica IonZainea VasileIonescu N. CiochiniiIrava IonStupeanu Const .

Georgescu AlexandruPorosnicu GheorgheTänäsescu IonRosiade NicolaeVasiliu Alexandru

CelieniObogaMarotinu-de-SusGreciChirnogiJugureniComänesci, clasa IIILeotesciMarotinu-de-JosAmardsci-de-Jos, clasa IIIBorceaJirläu, clasa ISutesciCostieni-de-JosPoliciori, clasa IIIVispesciFrdsinuPotlogi-Sa tFemtana-MareTuriaCusmir, clasa IIIRacovita, clasa IIICräpâturileVultureniPoiana-CârnululMircea-VodàProdänesciRudy, clasa IVäleni, clasa IIITulniciFundeni-GherasiCosâmbesci, clasa IIICochirleancaCilibiaBdesciHudesci-MarlNäeni, clasa IIIIVBäsesciGrädinari-Fälcoianca.ZlotesciDorna, clasa IIIOsman-FacáRânzeseiBuzesci, clasa IIIIzirnseaBort5iaCristesciCostiFaCornátelMeraVasilatiLacul-lui-BabanCräcäôniDealu-LungMilo§esciCorod, clasaBisocaHagieniCârligeleCiolanu-PangalGreci, clasaTätärugi

Stupinile

DrAgAnesci

Constantinésci

VI Asceni

Pocreaca

Movila-Oi

Lupeni

Moisea

Pârlita

Cracan-Negru

N icolesci

Top D-niI numip se vor presenta la D-uil revisorl scolarI respectivl spre a priuni ordinele de numire.

RomanapRomanatiRoman*RomanatiIlfovBuzëù&MARoman*RomanatiRoman*.TecucidRAmnicu-SaratBrAilaRArnnicu-SäratBuzënBuzdü

1Dâmbo vitaDâmbovitaSuceavaOltMehedintiMuscelVâlceaTecucidVasluidDâmbovitaCovurluidMuscelRomanPutnaIlfovIalomitaBuzeb.BuzeiiVAlceaDorohoiüBuzeilMehedintiIllovTeleormanSuceavaConstantaTutovaTeleormanMehedintiSuceavaSuceavaNeamtuPutnaPutnaIlfovRAmnicu-Sdra tNeamtuRimnicu-SdratlalomitaTecuciüRAmnicu-SäratIalomitaRâmnicu-SdratVlascaTulceaSuceava

MINISTERUL DE INTERNE

Directiunea generalä a serviciului sanitar

Serviciul statistic

Buletin de mirarea populatiunei din ample capitale de judefe de la 27 August kind la 2 Septembre 189.5

...a)a'"043

NUMIREA ORASELOR

NASCER1 D E CESE1

OBSERVATIUNI

NiscutI vil NAscullmort1

Dintre earl MortI dupe etate Mitre earl Bóle le predomnitóre de carI aii niurit

a)

.ba4

17.

óE2

:!. 1....b.rt4' =

"-.0

E - I

CrestinI

='''.:5 "

4.1..cv52,-12 '04

-I

.4

'a0-

IVD

4-,

100

lo01

0

'g

. 14

1

c)000

1CO

Io-4.

0--,4

10 0

Iococd

020'n

0-oco

,,.tp3E -1

Crestinl

e..

'a.4

1 20

,

'F,,

g !

...=,'Lg

,2

41

4""P.

:. 4

'E's

e-,c

1=.,t-.%m

1

'6' 1 ct

=

E

41 'a

'''

'.i.1

z"

o-041e'cu

"g

(13

g El

.-Es.t.0.'-,-4.' tl

Ir,0

A6

-V-"4

1 Bucurescï 133 27 160 2 3 5 119 20 21 29 21 8 6 13 14 18 2 111. 79 18 13 1 12 1 2 4 1.9 11. 2 602 Botosani 10 5 15 4 1.10 9 3 1 1 1 3 18 6 1 11 3 1 1. 2 3 1 7

3 BrAila 37 1 38 28 2 8 10 10 3 3 3 3 3 35 30 2 2 1 6 ---- 6 4 194 Bacaii 6 1 7 4 3 1 1 1 2 1 6 5 1 2 1 31

5 &tail 12 2 14 1 1 13 1 2 3 1 2 8 8 1 71

6 Bêrlad 18 18 13 5 3 2 1 2 2 1 1 12 7 5 2 1 3! 3 37 Constauta 5 5 3 1 1 3 1 1 5 3 1 1 1 ;

1 38 Craiova 17 7 24 1 1 18 4 2 5 2 4 5 1 5 2 2 26 21 5 1 1

j5' 3 1 15

9 CdTh.rasl 4 4 4 2 1 1 1 5 3 1 1. -- 1 210 Cimpu-Lung 5 1 6

,6 1 1 1 3 3 1 1 1

11 Caracal 91 10--- 8 2 2---- 11-- 4 4-- 2------- 1--- 1

12 Dorohoit 7 4 11 6 1 4 2 9 2 1 14 5 9 1 1313 Focsanl 8 4 12 8 4 1 5 3 2 2 13 7 6 1 1 2 914 Fälticeni 5 1 6 6 2 2 1 1 6 1 5 1 1 415 Galaff 30 4 34 1 1 28 3 3 8 4 1 1 3 4 2 23 17 2 4 4 1 3 -- 1516 Giurgiu 9 1 10 1 1 10 3 1 1 1 6 5 1 1 517 Hu,si. 18 1 19 5 7 7 5 4 1 2 12 5 4 3 3 1 818 Iasi 35 10 45 1 1 13 32 18 6 5 1 3 7 2 3 45 26 2 17 8 1 1 6 1 2819. Ploesei 19 5 24 24 5 4 1 2 2 14 14 5 1 1 1 1 620 Pitesci 2 2 4 4 3 2 1 6 5 1 1 521 Piatra 11 3 14 6 1 7 10 4 1. 2 3 20 8 1 11 3 1 2 1422 Rânmicu-Sirat 9 9 8 1 1 2 1 4 3 1 1 323 Roman 5 6 11 1 1 6 5 2 3 4 2 11 5 6 5 2 424 Rimnicu-Vilcea 1 1 2 1 2 5 5 1 1 1 2

25 Slatina 3 3 3 -- 1 1 2 2 1 1

26' Tulcea 10 2 12 12 2 1 2 5 4 1 2 1 21

27 Têrgu-Jiu 1 1 1. 3 3 3i

28 Turnu-Severin 6 6 4 2 2 1 1 4 8 6 2 1 1 629 TArgoviste 1 1 1. 2 1 1 4 4 1 1 1 1

30 Tecucifi 4 4 1 1 4 4 1 2 1 8 8 2 - i 3 I 33132

Turnu-Mägtuele -liaguit

6 12

72

71 1

1 11 1

1 1 --1

43

42

1 --i.1

11 1 2I

'

41I 2

O Septemhre 1895 MONITORUL OFICIAL (Supliment) 433

MINISTER UL AGRICULTUREI, INDUSTRIEL COMERCIULUI Çll .DOMENIELOR

INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMANIEI

BULETIN ATMOSFERIC No. 26-7.43-SERVATIUNI: De la 7 (19) Septembre 1895, orele 8 dim.

Barornetrul Temperature I --,l IVentul 1

redue la 0, el la aerulul CO 1 .: ---7. -, - StareaSTATILINI nivelul Mirel 4

! ". ,..,e :--') "" cerulul

Observi Variat. Observj Varlet.'i i 1

767.3 1- 6.1! 11 1 -1- 0.1 92 - - senin765.5; + 5.5 13 8 -1- 2.5 81, - -- .765.7; - 13.6 I 74 NW 1 t,

76/.2: + 4 9 14,8 1-- 2.9 85' - f. noros764.01 1-- 4.7 17 8 4- 6.8 72 NNE 1 .767.0; + 4.7 9,4 + 2.2 88 - acop.765.4 1- 4M 43.6 + 5.0 82 NW 1 noros767.0: -1- 4.7 12.0 t-- 2.0 S. -- --- acop.766.0, -1- 4.4 11.2 + 2.7 78 W 1 noros766.21 -1- 3.7 14.4 + 0.4, 70 - - senin765.21 f 3.1 16.1 0.81 89 W 1 »

765.21 - 15.2 - 92 W 2 f. noros766.0 -1- 3.7 15,2 + 3.4 76 SW 2 senin767.01 -1- 3.7 15.0 -F 3.4 75 - f. noros766.5; + 4.5 9.4 - 6.6 89 N 1 acop.767.6 -F 3.0 11 6 1- 2.9 87 - A

766.3' + 3 7 121 + 0.6 88 p. noros767.71 + 3:4 11.2 -1- 1.21 99 - »

765.9 -1- 1.5 12.2 - 2.4 96 -767.21 + 2 8 15.6 + 1.41 82 - - Hams

- p. noros769.41 -F 3.1 12.6 + 3.41 80 WNW 2 f. noros765.5 ÷ 2.6 12.4 1- 2.4! 81 ESE 1 acop.768.1 1- 4.2 12.0 -1- 1.4! 77 N 1 »

769.11 1- 3.6 11.4 - 0.6' 82 NW 2 f. noros760,91 - 0.5 8.0 - 5.01 99 - - senin761.5 - 0.1 12.4 - 2.41 87, NNW 2 p. noros

766.3 10.0 - 1 90' ' - - acop. - 91

1famorntfa .Doroltoi4 .

Boto§ai . .

. .Pcinc.-DragTarcdu . . .

VasItti4 .

T.- Ocna . . .

Foclani . . .Galati . . .

Salina . . .Constatqa . .

Bräik . . .&sag . . .

Sinaia . .Ctimpu-Lung,Bucuresci . . I

GiurgiuT.-Mcigurele .Gorabia . .

Carona/ . .Striharet .Cìlimánec(7:rah-maSrihaia . .

T.-Sevsrin .Baia-de-Ar.So fla (Bulg.)

In 24 ore ' De la 6 (18) Sept , orele 8 séra

Temperat. tO Bare-g i mar.

metrul ig4 1 0, fi la w

,01. A i :11 nlvelul 0.Märel .5.

1 k.I

WintulStares .

cerututOBSERVATI(JN1

- 18 6 764.418 9 762 3- 1820'19'1;5

21'182122,

1 222221- 21'2 121

- 2-

1711'

231211- 201191181171

181151

16;

1012'11'8

12;10'

910,11'12.9

118'9

11!11'

1199869

761.9760 0761.0761.8761.2761.8761.3761.6763.5762.4763.8762.8765.2764.6762.1763.0763.7764.2763.5762 7761.0765.7762.8764.6

12.412 812.815 813.611 115.6 -13.6 N16.5 NNW17.21 SW15.0 SSW18.0: sw12.11 -17.0; --

8 61 N10.51 --14 41 W15.21 S14.61 SW13.6 W13.21 W

-NW-

N

14.413.214.013.215.4

- 765.2 10.8_

WSW

NW

WN W

32

1

112

--1

31

221'-1

acop

norosacop.

plöieacop.

norosacop.seninnorosseninacop.ph:Heacop.norosseninnorosseninacop.

plóieacop.

i De la 7 (19) Septembre 1895, orcle 12 diva1

Bucuresci . . 1 766.31 - 1 21.41 - 1 501 - 1 -1 p. noros -1 - 1 I - - 1 I -'Tirnpul récoros peste nópte, rota multà. Putiná pléole in timpul noptel in câte-va localitAtt din Oltenia si Muntenia.

tindeni. Asttidi a crescut mult si temperatura. In Oltenia si Moldova-de-Sus timpul mat rece.Astádt timp frumos, linistit 0 cald. Barometrul stationar.

,

Stares Mare! linistitA.» ö *11.

11

Barometrul s'a ridicat mult

ANUNCIURI MINISTERIALE

MINISTERUL DE INTERNE

Directiunea generalä a telegrafelorsi postelor

In 4iva de 10 (22) Octombre 1895 seva tine licitatie, in comuna Calafat, la rese-dinta sub-prefecturet Câmpu, pentru dareaui antreprig a transportului expedilieI dela oficiul postal Calafat la gara localávice-versa.

Licitatia va fi cu oferte sigilate, cart sevor priimi in acea çli 0E6 la orele 4 p. m.precis, când se vor deschide.

Supraoferte nu se priimesc.Conditiunile cu earl se dä in antreprisä

acest transport sunt urmatórele :1) Transportul se va efectua cu cait, ha-

murile ii töte accesoriile antreprenoruluI,cu cariola directiei.

2) Antreprenorul este obligat a intretinecu cheltuiala sa, In bunti stare ..s.i. curatti, intot timpul duratet contractulul, cariola ce

se va da de directiune, dator find ca, laexpirarea contractuluI, s. o inapoieze instarea In care 'i s'a predat.

La cea notificare antreprenoruleste dator a face la cariold, In termen decinci ile, tóte reparatiile ce 'i se vor sem-nala ; in cas de a nu fi urmtítor, acele re-paratiuni se vor efectua de directiune, fárásomatiune sag altd punere In intâqiare, incomptul subventiunei sag garantiet an-treprenorulut, care va priimi de bune tótecheltuelile %cute, si care nu va avea dreptla nicl un fel de pretenguni.

3) Gail vor fi bunt i bine intretinutl,hamurile de curea solidä i curat tinute.

4) Vizitiul va trebui sA pórte uniformareglementara a factorilor.

Când se va constata cá vizitiul a fäcuttransportul neuniformat, antreprenorul vafi amendat cu subventia pe o

5) Transportul se va face ori de ate oriva fi necesitate, de la oficig la garti si vice-versa, la orele ce se vor pune in vedereaantreprenorulul de dirigintele respectiv.

6) Antreprenorul este dator a trimitecalf cu träsura la oficiù saù gará cel putineu o jumetate orá inainte de ora hotáritápentru pornirea expedifieI ; in cas de a nufi urmätor, dirigintele va angagia cu orI cepret cal i trásurá in comptul antrepreno-

rulut, care va fi amendat i cu subvpeoi.

7) In cas de intárOare a trenurilorriola va adásta la garä sosirea lor.

8) Când se va constata cá antrepriszin próstá stare, in cat transportul sá )00. face in regulä, conform condign]se va da antreprenorului un singurtisment ca, in termen de 15 çlile, sá aantreprisa in condipunile contractulunefiind urmátor, directiunea va putealia contractul, fárá judecatá i WA a SEveri o somagune sag altti punereOiare antreprenoruluI , care nu vadrept la nicl un fel de pretentiunetransportul se va concede altuI amator,licitatie sag bunä invoialá, in comp tuirantiei antreprenorului.

9) DOrata contractulut va fi de tr6cu Incepere de la data but, reservArt

directiunea dreptul de a '1 resJInainte de implinirea acestuI termencând va crede necesar, cu conditiuneanunta acésta antreprenorului cuInainte.

10) Subventia ce va resulta la licse va pláti antreprenorulul, cu analol

43a8 MONITORUL ()MAL 1,0 Septembre 1895

finele fie-chreI lunI, prin mandat asupra te-saurului public.

11) Pentru asigurarea Statului ch ser-viciul concedat se va indeplini conformcondigunilor , antreprenorul va depune,in termen de 15 dile de la subsemnareacontractulul, o caugune, in numerariii saùefecte garantate de Stat, echivalenti cusubventia pe treI luni.

Pe ling& achsta se va considera ca ga-range i caii i accesoriile de ori ce naturi,pe cad antreprenorul nu le va putea in-straina in timpul duratei contractului, sprea putea directiunea usa si de ansele in ca-surile de abated prevhdute la art. 8 demai sus.

12) Când vizitiul va fi dominat de veri unviií si se va semnala de direcgune antre-prenorului, acel vizitiii se va depärta ime-diat din servicih.

Cind cariola va veni la oficiii cu un vi-zitiii a cfirui depârtare a fost cerutä, diri-gintele va avea dreptul -a nu '1 priimi, i vaurma conform art. 6 de maI sus.

13) Conductorul find seful curse, antre-prenorul saií omul sei este dator si '1 deaascultare i BA execute ordinile de ser-viciil; In cas contrarid antreprenorul va fiamendat cu subventia pe o di.

14) Antreprenorul nu va putea transmitecontractul acestei antreprise la alti perstinafárä consimgmêntul direcgunel.

15) Spre a fi admisl la licitage, concuren-gi vor depune o caugune provisorie de lei100, in numerarill safi efecte de ale Sta-tulul.

16) In termen de 5 dile maximum de laaprobarea licitageI, despre care este tinut alua singur cunoscintä la oficiul telegrafo-pos tal din Calafat, adjudecatarul se va pre-senta la numitul oficiü ca sa incheii con-tractul cuvenit; in cas de a nu fi urmätorcaugunea provisorie va rëmâne in profi-tul Statulth, fárä judecata, nid somagune

fdrä a se face veri o al LA punere in in-tArOiare adjudecatarului, care nu va aveadrept la nid un fel de pretengune.

Taxa de timbru i inregistrare, ce va ne-cesita facerea contractului, va fi, conformlegei timbrului, in sarcina antreprenorului.

Pe lângä acestea concurengi vor avea invedere art. 68-79 din legea asupra comp-tabilitätei generale a Statului.

No. 44.699. 2 1895, Septembre 4.

MINISTERUL CULTELOR§1 INSTRUCTIUNEI PUBLICE

Catedra de croitorie de la scóla profesio-nall de fete din Caracal, publicati la con-curs pe (jiva de 15 Noembre 1895, ocupin-du-se de o maestrA titularA, ministeruladuce prin acésta la cunoscinta generalA cArevócä concursul anuntat pentru çlisa cate-drA, i In locul eI publicA, pe aceea§I datA,concurs pentru ocuparea cu titlu provisoriùa catedreI de croitorie de la scóla profesio-nalit de fete din Ploesci.

Concursul acesta se va tine o data cu eelpentru oatedra de eroitorie de la soóla pro-

fesionall de fete din Severin, in liva arA-tatA, la orele 12, in localul Beige profesio-nale No. 1 de fete din Bucuresci, stradaRntAnei.

Conditiunile de admisibilitate 0 programamateriilor reinAn eele publicate in Moni-torul oficial No. 89 din 22 lulie 1895.

No. 5.339. 8 189'5, August 29.

Se aduce la cunosciuta pArintilor, sadtutorilor elevilor carl vor fi priimii bursi-el.): i solveng la liceul internat din Iafi, cAurmAtórele obiecte vor trebui sA aIbli eleviila intrarea kr in scólA

ly 3 perechi de incAltAminte i o perechiápantofi pentru dormitor;

2) 6 cAmAsi de (ji cu gulere (Irepte pen-tru uniform5. si 6 cámfisi de nópte;

3) 6 perechi pantaloni de pAnza;4) 12 perechi dorapi;5) 12 batiste;6) 0 perk de ding', sipun, un burete

pentru spälat, i cele-alte necesare pentruingrijirea gureI;

7) 4 prosópe;8) 0 perie pentru cap, o perie pentru

haine, 2 peril pentru ghete, i piepteni.TótA acestA rufArie va fi marcatA in ar-

nicI rop cu numele intreg.Uniforma bursierilor se va face de cAtre

minister, iar solventii vor fi obligati a '0 oface singuri, de pe modelul afiat la directiu-nea

Paturile, saItelele, pernile i töte albitu-rile necesare kr se vor procura de minis-ter, OM bursierilor, cAt i solventilor.

No. 5.167. io,. 1895, August 24.

D. Mihail V. Pintilie-perlêndu'0 certifi-catul de absolvire sub No. 23 din 29 hmie1894, liberat de inv6tAtorul scóleY ruraledin Gura-Hangului, judetul Neamtu, se pu-blici spre sciinta generalA cA acel certificateste 0 remAne anulat.

No. 11.582. 1895, Septembre 5.

Se aduce la cunoscinta doritorilor cA, insliva de 22 Septembre 1895, orele 11 a. m.,se va tine licitatie publica in pretoriul aces-tui minister din strada Diaconeselor, pentrudarea in intreprindere a grilagiuluI de lemn,necesar pentru imprejmuirea scólel normaleCarol I din CAmpu-Lung.

Valórea lucrArilor, de pe devis, este de lel13.500.

Ofertele vor fi sigilate çi insolite de rece-pisa easel de depuneri sail ori careI alte ca-sierii generale de judete, coprinend ga-rantia de 4 la sutA, care se va completapAnA la 6 la sutä la facerea contractului.

Supraoferte nu se priimesc.Art. 68-79 din legea comptabilitäteI

generale a StatuluI sunt obligatorisi.Antreprisa va fi obligatä sh predea lucra-

rea complet terminata la 25 Octombre 1895.Planul, devisul, condigunile speciale

generale se pot vedea la minister, la ser-viciul construcgunilor, in töte dilele si orelede lucru.

No. 4.909. 1895, Septembre 7.

MINISTERULLUCRIRILOR PUBLICE

Se da in intreprindere cons trucguneaunui canton dublu la Câmpina, constructiaa 6 private la cantónele cele noul de pe so-séua Ploesci-Predeal si 2 imprejmuiri lacanknele de la Comarnic i Busteni.

Valórea, de pe devis, este de lei 15.155,bani 46.

Licitagunea se va tine, la acest ministersi la prefectura judetului Prahova, in Oivade 2 Octombre 1895,1a orele 4 dupe amialiprecis.

Pentru formalitätile licitagunei, cAtimellucrärilor de executat, costul br partial,caietul de sarcine special, forma i osebiteleclause ale contractului, D-nii concurengpot lua informatiuni, de la minister si de lalprefectura sus numitä, cu 10 dile kaintede licitatiune.

D-nii concureng vor avea in vedere lalicitagune art. 68-79 din legea comptabi-haw generale a Statului.

Ofertele vor fi fâcute conform publica-gunei din Monitorul oficica No. 227 de la17 Ianuarie 1892.

Supraoferte nu se priimesc.No. 12.922. 3,2N. 1895, August 30.

Se dA in intreprindere facerea a 1.46m. psea pe calea Adjud-Onesci, impietruirea 1.732 m. tot pe acea cale çi construe-pa aduoè podete.

Valórea, de pe devis, este de lei 20.25bani 77.

Licitatiunea se va tine, la acest ministe0 la prefectura judetuluI Baciil, in liva d2 Octombre 1895, orele 4 p. m. precis.

Pentru formalitAtile licitatiuneI, cAtimellucrArilor de executat, costul kr partialcaietul de sarcine special, forma 0 osebitelclause ale contractuluI, D-niI concurentpot lua informatiuni, de la minister 0 de lanumita prefectura, cu 10 Ole inainte dlicitatiune.

D-niI concureng vor avea In vedere lalicitatiune art. 68-79 din legea comptabi-litAtel generale a StatuluI.

Ofertele vor fi &cute conform publicatiu-nei din Monitorul oficial No. 227 de la 17

Ianuarie 1892.Supraoferte nu ie priimesc.No. 12.925. 3,24 1895, August 30.

Se d'A in intreprindere executarea lucrArilor pentru imbunAtAtirea i regularemalului DunArei, in dreptulportul Galati.

Valórea, de pe devis, este de lei 22.967Licitatiunea se va tine, la aces t ministe

0 la prefectura judetului Covurluiù, in diude 10 Octombre 1895, la orele 4 dupamiadi precis.

Pentru formalitagle licitagunei, &timelucrfirilor de executat, costul kr partialcaietul de sarcine special, forma si osebitelclause ale contractuluI, D-nii concurentpot lua informagunI, de la minister 0 de 1prefectura Covurluifi, cu 10 Ole inainte d

10 SepteMbre 1895

D-nil concureng vor avea in vedere lalicitatiune art. 68-79 din legea comptabi-litAtei generale a Statulul.

Ofertele vor fi .fficute conform publica-tiund din Monitorul oficial No. 227 de la17 Ianuarie 1892.

Supraoferte nu se priimesc.No. 13.196. , 1895, Septembre 6.

Se dA in in treprindere reparatiunea Unuipod, sporirea deschiderd la un al duoileapod si reconstructia altui pod pe soseua Co-sereni-Urziceni.

Valórea, de pe devis, este de lei 7.104,bani 50.

Licitatiunea se va tine, la aeest minister sila prefectura judetului Buzeil, In Oiva de 30Septembre 1895, orele 4 dupe amiali precis.

Pentru formalitAtile licitaiunei, cAtimellucrArilor de executat, costul kr partial,caietul de sarcine special, forma i osebiteleclause ale contractului, D-nii concurenft potlua informatiuni, de la minister si de la pre-fecturA, cu 10 slile inainte de licitatiune.

D-nil concurentl vor avea In vedere la li-citatiune art. 68-79 din legea comptabi-litAtei generale a Statului.

Ofertele vor fi acute conform publica-liund din Monitorul oficial No: 227 de la17 Ianuarie 1892.

Supraderte nu se priimesc.No.,12.893. moo. 1895, August 28.

Celle ferate româneIn sliva de 16 (28) Septembre 1895 se

va tine concurs, la serviciul central al ate-lierelor i materialuluI rulant, gara de Nord,pentru ocuparea a duoë posturi de impiegat,din earl unul la atelierul Bucuresci, iarcel-alt la atelierul Pascal:A.

Aceste posturi sunt retribuite cu cAte120 lei lunar.

Concurentii,spre a putea fi admiff la con-curs, trebuesc sA indeplinéscA urmAtórelecondifiuni :

1) SA fie romAni saù naturalisati;2) SA fi satisfAcut ob1igaiilor legei de re-

crutare;3) SA aibA cel putin 4 clase gimnasiale

sail 4 clase a unel scóle comerciale,4) SA nu fi intrecut etatea de 30 ani.Concursul se va tine asupra urmAtórelor

materiI: operatiuni cu numeri intregi.fractiuni skcimale, regula de trd, regulade asociatiune i caligrafia.

Doritorii, de a ocupa aceste posturi, vorpresenta cererile kr, insotite de actele jus-tificative, la 15 (27) Septembre 1895, sprea se examina dacä pot fi admisl la concurs.

No. 91.091. 1895, Septembre 4.

MINISTERUL AGRICULTURE!,INDU,STRIEI, COMERCIULUI

DOMENIELOR

Se publica spre cunoscinta amatorilor cA,in sliva de 18 Septembre 1895, orele 11a. m., se va tine licit* publia orali, atAtla minister, ealea Vietoriel No. 127, cilt

MONITORUL analL 4330

pot vedea la minister 0 la prefecturA in Weçfilele de lucru.

Supraoferte nu se priimesc.Art. 68-79 din legea comptabilitAtel

publiee sunt obligatoril la acéstA licitatie.No. 67.702. 1895, Septenibre 6.

La 23 Septembre 1895, orele 11 a. m.,se va tine, in localul acestui minister, licita-tiune publicA oralA, AI% drept de supra-ofer tare, pentru inchiriarea, pe comptul ac-tualului chirias, a prAvAliel. No. 3, eu o miciodAig in fund, din hanul ZlAtarl, pe stradaLipscani.

Inchiriarea se face pe termen de la 26Octombre 1895 si 'And la 23 Aprilie 1899.

Regulamentul dupe care se va tine lid-tatiune este cel publicat In Monitorul ofi-cial No. 194 din 26 Noembre 1893, iarconditiunile generale si cele speciale cucari se face inchiriarea sunt acelea publi-cate In sus citatul Monitor No. 194 din1893.

Concureutii, pentru a putea fi adrnisi lalicitatie, sunt datori a depune garantie pro-visorie suma de lei ROO, in numerariii safiefecte publice garantate de Stat.

No. 67.812. 1895, Septembre 1.

Se publicA spre generala cunoscintAcA, In çliva de 25 Septembre 1895, orele11 a. m., se vor vinde prin licitagune oralA,In localul prefecturei judetului Neamtu sila primiria comunel Tergu-Neamtu, 1.064brasli 0 208 fagi, din cantonul Piriu-Negru,pAdurea Statului Vénatori-Neamtu, seria I,judetul Neamtu; grosimea acestor arboriuscati i cari sunt cAslutI pe jos este de la0 m. 10-0 m. 70, In diametru, mesurati la1 m. 0 30 de la sol, iar de lungime 11-34metri, intrebuintabili ea lemn pentru lucru,

sunt marcati cu ciocanele silvice Ps PSP

17 XXVII'i A P

Conditiunile de vinlare se pot vedea atAtla prefe3turA, cât si la primaria comuneirespective.

Amatorii, de a cump6ra acesti arborl, sese vor presenta In localul acelor autoritäti,In liva sus fixatA, insotiti fiind de garantiapreveptA prin condiguni, care este In sumlde lei 320.

No. 67.713 1895, Septembre 6.

Se publicA spre generala cunoscintäcA, in sliva de 25 Septembre 1895, orele 11.a. m., se vor vinde prin hicitatiune publicáoralA, In localul prefecturei judetulul Vlascasi la comuna Cisciórele, 37 1/2 stânjenilemne pentru foc, provenite din arbori dediferite specii, mpg de poleiti, din pAdureaStatului CAsciórele, cantonul Lacul-Bali, ju-detul Vlasca.

Conditiunile de vinlare se pot vedea atAtla prefecturA, cât si la primiria comunelrespective.

Amatorii, de a cumpera acest material,se vor presenta in localul acelor autoritAll,la sliva mai sus fixatA, spre a concura, In-sotiti fiind si de garantia preveptA princonditiuni, care este in sumi de lel 170.

No. 67.715. 1895, Septembre 6,

la prefectura judetului Constanta, pentruarendarea carierel de nisip §i pietri§ numitä

Ostrovul Opa t4, pendinte de comuna Ostrov,judetul Constanta, in suprafatti de 5 hec-tare aproximativ, i pe un period de 10 ani,Cu incepere de la data aprobArei licita-tiund.

Conditiunile de arendare ale acestei ca-rierI sunt cele preveslute de regulamentulpentru exploatarea carierelor din proprietä-tile Statului, sanctionat cu decretul regalNo. 2.322 din 1895 si publicat In Monito-rul oficial No. 31 din 10 Mani. 1895.

Licitatiunea se va tine conform regula-mentului de licitatiuni, publicat In Monito-rut oficial No. 208 din 21 Decembre 1894.

Pentru a putea fi admisi la licitatie, con-curentii vor trebui sA depunä o garantieprovisorie de lei 200, hi numerariil saüefecte publice garantate de Stat.

Planul carierei conditiunile de aren-dare se pot vedea atAt la minister (serviciulminelor), cat 0 la prefectura judetului Tul-cea, in töte siilele de lucru, de la orele91/2-11 a. m.

No. 66.119. 04, 1895, August 31.

Se publicA spre cunoscinta amatori-kr cA, In çliva de 18 Septembre 1895,orelè 11 a. m., se va tine licitatiune pu-blicA oralA, atAt in localul ministerului, câtsi la prefectura judetului Tulcea, pentruarendarea pe termen de 20 aril a carierdde grauit numitä Valea-CarabalAu avéndo suprafatA de 10 hectare, situatA In co-muna Greci, plasa MAcin, judetul Tulcea.

Conditiunile de arendare a acestei ca-nen sunt cele prevepte de regulamentulpentru exploatarea carierelor din proprie-tAtile Statului, sanetionat cu decretul regalNo. 2.322 din 1895 si publicat in Monito-rul oficial No. 31 din 10 Mani 1895.

Licitatia se va tine dupe regulamentul depublicat in Monitorul oficial

No. 208 din 21 Decembre 1894.Concurentii, spre a putea fi admii la

vor trebui sä depunA o garantieprovisorie in sumA de 800 lei, consistindin numerarfil saA efecte publice garantatede Stat.

Planul carierel i conditiunile de aren-dare se pot vedea atAt la minister (servi-ciul minelor), cit si la prefectura judetuluiTulcea, In t6te 4ilele de lucru, de la orele9-11 a. m.

No. 66.206. 4,44.

Se aduce la cunoscinta publica cA., in slivade 20 Septembre 1895, orele 3 p. m., se vatine licitatie publicA, prin oferte sigilate, inlocalul acestui minister, (divisiunea agricul-tureI) 0 la prefectura Mehedinti, pentru da-rea in intreprindere a reparirei i facerei depavage la tergul de rimAtori din Turnu-Severin.

Val6rea lucrArilor, de pe devis, este de lei24.500; iar garantia provisorie, cerutA lalicitatie, este de lei 980, in numerariA saùefecte publice garantate de Stat.

Devisul i conditiunile intreprinderei se

4340 DIONITORUL OFICIAL 10 Septembre 1895

Se aduce la cunotinta generalä cd, con-form art. 17 din legea pentru instráinareabunurilor Statului i art. 30 din regula-mentul aceld legi, depus la primariacomunei Fundu-Crasani planul parcelartabela de loturile ce aii a se vinde din rro-prietatea Statului Rogozul, impärtita in320 loturi miel, situatà in comuna Fundu-Crasani, plasa Câmpu, judetul

Dupe art. 32 din regulament, D. primaral comund es ie dator a pune in vedereaamatorilor planul i tabela de loturi in earl'se vede situatia i pretul fie-cdrui lot.

Cererile pentru cumperare se vor priimiin slilele de 6, 13, 14, 15, 27, 28, 29 Au-gust, 17, 24 0 25 Septembre 1895, de dt-tre D. §ef al eircumscriptiei 9 silvica

delegat special al ministerului, care varemite fie-cärui declarant chitantä cu nu-mèr din registrul special.

Declaratiunile vor fi acute dupe unanume formular, pe care primarul este da-tor a '1 pune la dispositiunea satenilor dori-tori de a cumpera loturi.

Primarul nu 'Ate priimi nici o declara-tiune de cumpërare.

No. 59.483 bis.

Se aduce la cunoseinta generalaconform cu dispositiunile legel pentru In-sträinarea bunurilor Statului i rèscumpè-rarea embaticurilor de la 6 Aprilie 1889(art. 2, 9, 20-22 inelusiv), ministerul ascos in vinyiare loturile marl de pe Dome-niul-Braila, din comuna Ciacaru, plasaBalta, judetul Bráila, prevAslute in tabloulde mai jos ; planurile parcelare i tablourilede evaluarea loturilor depus la co-muna respectivä.

Licitatiimea publica, pentru vinylareaacestor loturi, se va tine in sliva de 24 Sep-tembre 1895, orele 10 a. m., in localul pre-fecturei judetului

Spre a putea fi admi0 la licitatiune, eon-curentil vor presenta un certificat (intocmaiea modelul depus de minister la fie-care co-muna), liberat de primarul comunei undedomiciliaza i vislat de perceptorul fiscal res-pectiv, constatätor cfi sunt cetateni români

tèran1 muncitori de parant, sail preopsätescl, sail invqatori rurali, sail, in fine,locuitort rural): (prani), cari de 0 exercitäate Un mic comerciil, dar a caror princi-pala ocupatiune este munca câmpului.

Concurentii vor depune, in numerarifisail efecte publice garantate de Stat, o cau-tiune echivalenta cu a slecea parte a valoreiestimative a loturilor ce voiesc sa cumpere.

Dad nu ar fi amatori pentru loturile de25 hectare, ele vor putea fl transformate,dupe cererea concurentilor, in loturi de10 hectare.

Nimeni nu póte concura lu numele altuiade al In basa unel procuri legalisatä de co-muna respectivä, care procura se va pre-senta inainte de a se incepe strigärile.

OrI cine II va imprumuta numele spre aeumpëra loturT pentru persone cart nu all&apt dupe lege, va fi pasibil (13 penalita-

preveslute la ari. 57 din lege, adieäamendei de 500 pcinei la 2.000 lei 0, 'litchi-söre de la 2 pdnd la 6 holm.

Vor fi supusi la aceeasi pedépsä aceia earl,färä drept, vor cump6ra loturi in asemeneaconditiuni.

Vinslarea, in aceste casurl, va fi nulä dedrept.

In termen de o lung, de la data confir-märei vinprei, publicatä in Monitorul ofl-

cumperátorii de loturi marl' sunt da-tori sa verse la casieria generalä respectiva,pe comptul easel de depuneri, a slecea partedin pretul cu care s'a adjudecat lotul, pre-cum si taxele de timbru i inregistrare.

Dacel garanfia depusei de concurenfi lalicitafiune constei din numerariii, ea se vafine in sémei la achitarea

Restul pretului se va achita prin anuitâti,calculate pe basa de 5 la sut.ït dobéndä si 2la sutä amortisment.

Plata primei anuitäti va incepe la 1. Apri-lie care va urma dupe aprobarea vinslerei.

Osebit de pretul lotulul, cump6rAtorii vorpläti eke 2 lei de hectar, cheltuelile de m6- -suratóre , impartéla i vinylare , conformart. 80, alin. II din lege.

Loturile de 10 0 25 hectare se vind curespectarea contractelor de arendare, con-

form dispositiunilor preveylute prin condi-tbmile generale pentru arendarea proprie-tätilor Statului.

PAna la punerea lor in posesiune de fapt,cumperatorii vor priimi arenda aferenta lalotul ce li s'a vindut..

Arenslile li se cuvin de la primul cátiulee va urma dupe rëspunderea slecimei 0 ataxelor de timbru i inregistrare.

In cas de neplatä a ylecimei la termenularatat mal sus, ministerul va scóte in re-vinylare, pe comptul cumpèratorilor, lotu-rile vindute lor.

Deficitul, ce ar resulta din vinslare, se vaincasa din garantia depusa 0, in cas de ne-ajungere, din ori ce altä avere a cumOra-torului, conform legei de urmärire.

Ministerul va avea acelasi drept daca nuse vor pläti ratele la termenele stabiliteprin lege.

Cumperätorii sunt inu1 sLi plätéscA pre-turile la termenele i In conditihnile prey&slute de legea péntrii insträinarea bunurilorStatului, fail a mai fi nevoie de nici o de-claratiune saü òbligatiune din partea bor.

Se mai-face cunoscut concurentilor eLi nuse priimesc supraoferte.

No. 55.950. 3 1895, Iulie 17.

Tablon de loturile marl sctise virKlare pentru qiva de 24 Septembre 1895

ó

óo4

Intinderea Evaluarea Garantia .oo

',4

Intinderea Evaluarea Garantia

Hect. M. P. Le B. Lei B. Beet. M. P. Le! I B. Lei B.

I 25 8000 800 36 10 3200 3202 25 8000 800 37 10 3200 -!--- 3203 25 8000 800 38 10 3200 3204 25 8000 800 39 10 3200 3205 25 8000 800 40 10 3200 3206 25 8000 800 41 10 3200 320 -7 25 8000 800 42 10 3200 3208 25 8000 800 43 10 3200 :3209 25 8000 800 44 10 3200 320

10 25 8000 800 45 10 3200 32011 25 8000 800 46 10 3200 32012 25 8000 800 47 10 3'200 32013 25 8000 800 48 10 3200 32014 25 8000 800 49 10 3200 # 32015 25 8000 800 50 10 3200 320 --

16 10 3200 320 5-1 10 3200 32017 10 3200 320 52 10 3200 32018 10 3200 320 53 10 3200 32019 10 3200 320 54 10 3200 32020 10 3200 320 55 10 3200 32021 10 3200 320 56 10 3200 32022 10 3200 320 57 10 3200 32023 10 3200 320 58 10 3200 32024 10 3200 320 59 10 5007 3360 22 340 --

25 10 3200 320 60 25 8000 800 --26 10 3200 320 61 10 3200 320 --27 9 9160 3173 12 320 62 10 3200 320 -

28 8 5871 2747 87 300 63 10 3200 32029 25 8000 800 64 25 8000 80030 25 8000 800 65 25 8000 800 ;-

31 10 3200 320 66 10 -- 3200 320 -

32 10 3200 320 67 10 3200 32033 10 3200 320 68 10 3200 32034 10 3200 320 69 10 3200 32035 10 3200 320 70 10 3200 320

40 Septenihr I 895 MONITORUL OFICI AL 4341

-Se adnce la cunoscInta generala ca,conform cu dispositiunile legel pentru in-strainarea bunurilor Stattilui i resew'.*area etnbaticurilor de la 6 Apri lie 1889(art. 2, 9, 20-22 inclusiv), ministerul ascos in vindare loturile mart de pe moiileCacalep-GogosarI , Putineiu-Lirnba , Tur-ceanea sag DrAghiceanca i BAbAita, din ju-dettil Vlasca, prevgdute in tabloul de maljos; planurile parcelare ì tablourile de e va-Iuarea loturilor S'ag depus la comunele res-pective,

Licitatiunea publicá, pentru vindarea aces-tor foturt, Se v.a tine in dim de 8 Octombre1895, arele 10 a: m. in localul prefeeturetjudet uluf Vlasca.

Spre a putea fi admisi la licitaPne't eon,cure* vor presenta un certificat (intocmalca Modelul depus de minister la fie-care co-mu*, liberat de primarul conmnei undedomiciliazA i vidat de perceptorul fiscal res-pectiv, constatAtor ca sunt cetAteni românisi grant muncitori de pAmênt, sag preollWesel, sag invggtori rurali, sag, in fine,locuifori ruralt (grant), cart de 0 exercitAeke un mic comercig, dar a caror princi-palA ocupatione este munca câmpului.

Concurentii vor depune, in numerarigsag efecte publice garantate de Stat, o can-1;hin6 &hivaientA cu a t-,lecea parte a valóreiestimative a loturilor ee voiesc sA cum-pere.

DacA nu ar fi amatori pentru Ioturif de25 hectare, ele vor putea Ii transformate,dupe cererea concurenplor, in loturl de 10hectare.

Niment nu póte concura in numele altuiade cat in basa unet procuri legalisata decomuna respectiva, care procura se va pre-senta inainte de a se incepe strigarile.

Ori eine ist va imprumuta numele spre acumpgra loturt pentru persóne cart nu aii

-drept dupe lege, va fi pasibil de penalitAtileprevgdute la art. 57 din lege,adica: amendcide 500-2.000 lei qi inchiseire de la 2-6luni.

Vor fi supust la aceeast pedépsa aceia cart,fárA drept, vor cumpgra loturi in asemeneacondipuni.

Vindarea, in aceste casuri, va fi nula dedrept.

In termen de o lima de la data ConfirmA-rei vindèrei, publicata in Monitorul oficial,cumpgrAtorit de loturi mart sunt datorisA verse la casieria generaia respectivA, pecomptul easel de depuneri, a decea partedin pretul cu care s'a adjudecat lotul, pre-cum si taxele de timbru si inregistrare.

Dacd garantia depusd de concurenti lalicitafiune constel din numerariä, ea Se vafine in sémei la achitarea qecimei.

Restul pre-pilut se va achita prin anuitAtI,calculate pe basa de 5 la sutA dobêndA si 2la surd amortisment.

Plata primeI anuitAti va incepe la 1 Apri-lie care va urma dupe aprobarea vindörei.

1

Osebit de pretul lotulul, cumpgrAtorit vorplAti ate 2 let de hectar, cheltuelile demasuratore, imparglA i vindare, conformart. 80,, OM. ii din lege.

Loturile de 10 0 25 hectare se vind curespeetarea contractelcrr de arendare, con-form disposiptinilor prevgdute prin condign-nile generale pentru arendarea proprietà-plor Statulul.

Nita la punerea lor in posesiune de fapt,cumpgrAtorit vor priimi arenda aferentA lalotul ce li s'a vindut.

Arendile li se cuvin de la primul cAstigce va urrna dupe rgspunderea decimet 0 ataxelor de timbru i inregistrare.

In cas de neplata a decimeI la termenularäfat mai sus, ministerul va scöte In re-vindare, pe comptul cumpgrAtorilor, loturilevindute lore

Deficitul, ce ar resalta din vindare, se vaMean din garanpa depusä 0, in cas de ne-ajungere, din oil ce altA avere a eumpera-torului, conform leget de urmArire.

Ministerul va avea acelast drept dacA nuse vor plAti ratele la termenele stabilitepin lege.

CumpgrAtorit sunt tinuti sA plAtéscA pre-turile la termenele i in condipunile prey&4ute de legea pentru instrAinarea bunuriorStatulut, fArA a mat fi nevoie de nici o de-clarapune Sag obligapune din partea lor.

gd ¡Rai face cunoscut concurenplor cA nuse prig/mad tinpraoferte.

No. 65.036. 1895, August 25.

Tablog de loturile marl se6se In vinçlare pentru

çrma de 8 Octombre 1895.

'5.5 Intinderea Evaluarea Garet-ilia

Hect. 1 M. P. Lel I B. Lel B.

Mo0a Cacalefi-Gogosri, din comunaGogosri, plasa Dunärei, fostci pendinte

de monastirea S-ta Ecaterina1 25 15.000 1.5002 25 15.000 1.5003 25 15.000 1.5004 25 15.000 1.5005 25 15.000 1.5006 25 15.000 1.5007 25 15.000 1.5008 25 15.000 1.5009 25 - 15.000 - 1.500

10 25 45.000 - 1.50011 12 2.837 7.370 22 74012 10 - 6.000 60013 10 - 6.000 60014 9 4.800 5.688 - 57015 10 - 6.000 60016 10 6.000 - 60017 10 6.000 - 60018 1 6.000 - 60019 1.0 - 6.000 - 60020 15 8.250 9.495 950

--

oo

Intinderea Evaluarea Garaniia

Heet. I M. P. Lel 1 Lel

Mcvia Putineiu-Liank, din comunaPutineiu, plant Dundrei, fostä pendinte

de monastirea S-ta Ecaterina9 4.876 5.691 56 570

2 25 15.000 1.5003 25 15.000 1.5004 25 15.000 1.5005 10 6.000 6006 10 6.000 6007 10 6.000 6008 10 6.000 6009 40 2.914 6.174 84 620

-

----Moqia Turceanca saú Dräghsceanca dincomuna Gogopri, plasa Duncirei, lostäpendinte de monastirea S-ta Ecaterina

10 6.000 - 6002 101 6.000 - 6003 10 6.000 - 6004 10 6.000 - 6005 10 - 6.000 - 6006 23 8.005 14.280 30 1.4307 25 15.000- 1.5008 10 - 6.000 - 600Mo,sia Beibeiiia, din comuna &Media,

plasa Clánia, fostä pendinte de schitulNánsdesci

25 - 14.600 1.160 '-2 25 - 11.450 4.1503 25 8.500 - 850)4 10 4.300 4305 9 6.805 3.300 - 3306 10 7.756 3.670 70 3707 40 4.300 4308 10 3.400 3409 11 1.903 3.810 - 390") Cumpèrätorul acestul lot va plàti, peste pre-

tut resultat la licitatiune, let 140, valórea mate-rialulul lemnos de pe el.

, - Se aduce la cunoscinta generalA eh,conform cu dispositiunile legei pentru in-strAinarea bunurilor Statulut i rgscumpAra-rea embaticurilor de la 6 Aprilie 1889 (art. 2,9, 20-22 inclusiv), ministerul a scos Invindare loturile mart de pe mosiile Doroban-tul, Frumósa i Pauleasca, din judetul Te-leorman , prevedute in tabloul de mat jos;planurile parcelare i tablourile de evaluarealoturilor s'ati depus la comunele respective.

Licitapuneapublick pentru vindarea aces-tor loturi, se va sine, in diva de 21 Octom-bre 1895 si urmAtórele, orele 10 a. m., inlocalul prefecturei judetului Teleorman.

Spre a putea fi admist la licitapune, con-curentii vor presenta un certificat (intocmalca modelul depus de minister la fie-care co-munA), liberat de primarul comunel undedomiciliazA i vidat de perceptorul fiscal res-pectin, constatAtor cA sunt cetAteni românisi grani muncitori de pAmênt, sag preopsfiteset, sail invggtort ruralt, sag, in fine,locuitort rurali (gran% cart de si exercitAcâte un mic comerciii, dar a cAror princi-palA ocupatiune este munca cimpulut.

Concurentil vor depune, in numerariil

4342 MONITORUL OFICIAL 10 Septeinbre 1895

sad efecte publice garantate de Stat, o eau-tiune echivalenta cu a çlecea parte a valorelestimative a loturilor ce voiese s& cumpere.

Dad nu ar fi amatory pentru loturile de25 hectare, ele vor putea fi transformate,dupe cererea concurentilor, in loturi de 10hectare.

Nimen1 nu póte concura in numele altuiade cit in basa und procuri legalisatfi decomuna respectiva, care procur& se va pre-senta inainte de a se incepe strigarile.

OrI cine I va imprumuta numele spre acump6ra loturI pentru perseme earl nu aildrept dupe lege, va fi pasibil de penalitätilepreviçlute la art. 57 din lege, adicä: amendade la 500-2.000 lei fi inchisóre de la2-6 luni.

Vor fi supusi la aceeasl pedépsa aceia cat%Mr& drept, vor cumpera loturi in asemeneacondigunl.

Vin4area, in aceste casurl, va "fi nulä dedrept.

In termen de o lung de la data confirmä-rel vinçlèreI, publicatä in ilionitorul oficial,cumpèratoril de loturi marl sunt datorI sáverse, la casieria general& respectivi, pecomptul easel de depuneri, a çlecea partedin pretul cu care s'a adjudecat lotul, pre-cum si taxele de timbru si inregistrare.

Dacet garantia depuset de concurenti lalicitatiune constet din numerariii, ea seva Øne n sémet la achitarea decimei.

Restul pretului se va achita prin anuitäticalculate pe basa de 5 la mt.& dobêndä si 2la sutä. amortisment.

Plata primei anuitati va incepe la 1 Apri-lie care va urma dupe aprobarea vinpreI.

Osebit de pretul lotuluI, cumperatorii vorpláti cite 2 lei de hectar, cheltuelile dernèsurfitóre impártéla vinçlare, conformart. 80, gin. II din lege.

Loturile de 10 si 25 hectare se vind curespectarea contractelor de arendare, con-form dispositiunilor preveçlute prin condi-tiunile generale pentru arendarea proprie-t64ilor Statului.

Pin& la punerea lor in posesiune de fapt,cump6rfitoriI vor priimi arenda aferentà lalotul ce li s'a vindut.

Arençlile li se cuvin de la primul câtiùce va urma dupe respunderea çlecimei si ataxelor de timbru i inregistrare.

In cas de neplatà a çlecimeI la termenularätat maI sus, ministerul va scerte in re-vinçlare, pe comptul cumperätorilor, loturilevindute lor.

Deficitul, ce ar resulta din vinçlare, se vaincasa din garanlia depus i, in cas de ne-ajungere, din ori ce alti avere a cumpèrä-torului, conform legeI de urmärire.

Ministerul va avea acelasI drept dac& nuse vor plati ratele la termenele stabiliteprin lege.

CumpërätoriI sunt plug s& pH:Liscä pre-turile la termenele si in conditiunile prey&(jute de legea pentru instrlinarea bunurilorStatuluI, fail a maI fi nevoie de niel o de-claratiune sat obligatiune din partea lor.

Se maI face cunoscut concurentilor ca nuse priimese supraoferte.

No. 68.070. 1895, Sep tembre 7.

Tabloit de loturile mari scdse n vinçlare pentru çliva de 1 Septembre

1895 i urmeitörele

Intinderea Evaluarea Garantiao

o

Intinderea Evaluarea Garantia

Hect. j M. P. Lei B. Let B. Hect. M. P. Let B. Lei B.

111o0a

plasa

123456789

101112131415161718192021222324252627282930313233343536373839404142434445464748495051525354555657

Dorobanlul,Cetlmet

1010101010101010101010101010101010101040101010101025101010101010252525252525252525251010101010101010102525252525

7

dinfuiii,

monastirea

-------

---------

1720

comunafostet pendinte

Clocociov

2400i2400240024002400240024002400240024002400240024002400240024002400240024002400240024002400240024006000240024002400240024002400600060006000600060006000600060006000600024002400240024002400240024002400240000

60006000600060001721

Dorobanful,

1

28

de

240240240240240240240240240240240240240240240240240240240240240240240240240600240240240240240240600600600600600600600600600600240240240240240240240240240600600600600600180

--------

585960616263

Moia

123456789

10111213141516171819202122232425

Mofiaplasa

123456789

101112131415161718192021

251010101012

Frumósa,plasa

monastirea

10101010101010101010101010101025252511252525102525

Petuleasca,dinDuncirei,

nastirea

1010101024101.01010101010101023102525

2525

0730

Dunarei,

6684

15126414

S-tu

2843

10429489

600024002400240024002897

din comunafostet pendinte

Meirgineni

2400240024002400240024002400240024002400240024002400240024006000600060002800600060006000243661536000

comunafostet pendinte

Gheorghe-No

300030003000300072853000300030003000300030003000300030317184300075007500750075007500

52

42

2893

29

2667

600240240240240290

Fr uniósa,de

240'240,240'240240240240240240240240240240240240600600600280600600

250620600

Frumósa,de mo-

3001300300300730300300300300300300300300310720300750750750750750

--

10 Septembre 1895

Se public& spre generala cunosciat&

a, in sliva de 30 Septembre 1895, orele11 a. m., se va vinde prin licitatiune pu-blicA orals, in localul prefectureI judetuluiAres 0 la primäria cornunel Cremenari, osuprafatä de 25 hectare, 5.500 m. p. nuie-lis, de specia alun i carpen, de pe 17 loturivindute din mosia Statului Cremenari, aceljudet, 0 afar& de acele de pe loturile 1.243,pentru earl' cumperätorii loturilor aù res-puns valórea arboretulul.

Conditiunile de vinslare se pot vedea atitla prefectura judetului, cit 0 la primäriacomuneI respective.

Amatoril, de a cumpera acest material,se vor presenta in localul acelor autori-tag, la sliva mal sus fixatä, spre a concura,[find insoliti 0 de garantia preveSlutä princonditiunI, care este in sumä de lei 500.

No. 67.711: 1895, Septembre 6.

Se aduce la cunoscinta generala cA, con-

form art. 17 din legea pentru instrAina-

rea bunurilor Statulul 0 art. 30 din regu-lamentul aceleI legI, earl depus la primAriacomunei Albesci, planul parcelar i tabelade loturile ce aii a se vinde din proprieta-tea Statului Buesci, impArtitä in 474 loturI

situatä in comuna Albesci, plasa lab-mita-de-Sus, judetul

Dupe art. 32 din regulament, D. primarla comunei este dator a pune in vedereaamatorilor planul i tabela de loturi in care

se vede situatia i pretul fie-cArui lot.Cererile pentru cumperare se vor priimi

In Oilele de 29 August ; 3, 10, 15 024 Septembre; 1, 14, 15, 22, 0 23 Oc-tombre 1895, de cAtre D. rf al ocoluldfsilvic Slobozia, delegat special al ministe-ruluI, care va remite fie-ckruI declarantchitanta cu numer din registrul special.

Declaratiunile vor fi fácute dupe unanume formular, pe care primarul este datora '1 pune la dispositiunea sätenilor doritorIde a cumpera loturi.

Primarul nu póte priimi Aid o declara-tiune de cumperare.

No. 65.772. 3,54. 1895, August 28.

MINISTERUL DE FINANCE

Directiunea vdmilorSe publicA spre cunoscinta general& cA,

in sliva de 16 Septembre 1895, se vor vindeprin licitatiune, In localul biuroului vamalGalatI, 161 kgr. 500 gr. carp franceze,legate.

Doritoril urmézA a se presenta, in sfivaarAtatA, la mentionatul biuroil de vamä, sprea concura la licitatiune.

No. 60.987. 1895, Septembre 6.

Se publica spre cunoscinta general& cfi,in Oiva de 16 Septembre 1895, se vor vindeprin licitatiune, in localul biuroului vamalMamornita, 33 kgr. 3 damigiane cu esentäde otet, 800 gr. confectiünI din teseturI debumbac , 8 kgr. incAltaminte de piele ,2 kgr. 300 gr. Inaltäminte de stofä, '12

MONITORUL4343

kgr. 500 gr. märgele de sticli, insirate,26 kgr. cieöre, 400 gr. bijuterie de imitatiefink 7 kgr. 500 gr. bijuterie de imitatiecomunä, 6 kgr. 300 gr. säpun parfumat,1 kgr. 100 gr. nasturi i butoni de otel,1 kgr. 250 gr. ciorapi de bumbac, 9 kgr.500 gr. nasturi de sticlä, 1 kgr. 500 gr.peril de per, 1 kgr. 400 gr. portofele depiele, '150 gr. mAnusi do piele, 50 gr. mer-eerie comunä, o cArug, 2 iepe, o perechiähamuri.

Doritoril urmézi a se presenta, in slivaarätatä, la mentionatul biuroti de vamd, sprea concura la licitatiune.

No. 60. 991. 1895, Septembre 6.

Casieria generald a judetului Ia1om4aIn conformitate on art. 12 0 B. din le-

gea de urmärire, se publica spre cunoscintageneral& cä, in slilele de 27 0 28 Septembre1895, de la orele 10-4 p. m., se va tinelicitatie la casierie, 0 de perceptori la loca-litätile arätate mai jos, pentru vinslarea ave-rilor urmArite de la D-nil arendasi i cumpe-rAtori al mosiilor Statulul, earl n'ad achitatcAstiurile devenite exigibile, ins& :

La comuna Cioceinesci-Mtirgineni60 vac!, 43 bol, 50 rimAtorI, o garnitura

masinä pentru treerat, cu batoza el, 4 se-cerätori pentru Wat i legat, 11 pluguff,din earl' 3 cu duoe brazde, 2 semenatori,2 venturätori, 2 grape flexibile, o träsuräde lux pe arcuri, 5 caI pentru munch', 5 careferecate, .4.140 hectolitri grail 0375 hecto-litri orz din 1895, avere urmäritä D-lul G.P. Enescu, arendasul mosiei PArtile remasenepareelate din mosia CiocAnesci i Bogata,

pen tru lei 68.646, rest arenda astiurilor III0 IV din 1894 0 I 0 II din 1895.

La comuna Plevna

38 hectolitri porumb din 1894, o träsur&

pe arcuri cu cos, usatA, 4 cal 0 700 hecto-litri gab. din 1895, avere urmäritä D-luI G.

P. Enescu, arenda.011 mosieI Gäunosi, pen-tru lei 12.275, haul 2'1, rest arenda c4-tiurilor III si IV din 1894 si I 011 din 1895.

210 hectolitri orz din 1894, 1.150 oI, unvapor, o batozä, 2 masini pentru secerat, 10plugurI cu una i duoè brazde, 5 care marlferecate, 900 hectolitri porumb din 1893,100 bol 0 7.700 hectolitri grail din 1895,avere urnaritA D-lui G. P. Enescu, aren-dasul mosieI Ciocänesci cu Balta, pentru leI87.663, bani 89, rest arenda cAstiurilor

II, III 0 IV din 1894 0 I 0 II din 1895.4.900 hectolitri grail din 1895 , avere

urmäritä D-lui Nicolae Vasile, arendasulmosieI FAurei, pentru lei 36.770, haul 12,rest arenda cAstiurilor I 0 II din 1895.

700 hectolitri grill din 1895, avere ur-märitä, D-luI Moise Stroescu, arendasul mo-

iei Culcati-Nucet, pentru le1 3.322, haul50, arenda cAstiuluI H din 1895.

1.500 hectolitri grail din 1895, avere ur-nattritä D-lui Ion A/Wiesen, arendasul mosidLupsani, pentru lei 9.120, arenda cAstiuri-

lor I 0 II din 1895.

La comuna Fetesci

490 hectolitri grill, 1.120 hectolitri orzdin 1894, 320 cal si iepe, 300 vaci, 4.000of, 60 boI, 150 rinahtorl, 1.050 hectolitrigrAii, 2.800 hectolitri orz din 1895, avereurrnAritA D-lul §tefan Blebea, arendasulmosieI Fetesci, pentru lei 56.573, haul 15,rest arenda cAstiurilor IV din 1894, I 0 IIdin 1895, 0 a terenuluI de odihnä exploa-tat prin contraventie.

La casieria generalei200 stânjenI lemne, avere urmäritä D-lui

Marin Niculescu, arendasul sanalulul Du-

närei, pentru lei 676, halal 70, arendatiulul H din 1895.

La comuna Cioceinesci-Mertryineni

412 stânjeni cubi lemne de salcie, avereurnaäritä D-lui C. Trandafiridis, antrepre-norul pädureI Ostróve, seria I, pentru lei6.000, rest arenda padureI pe anul1895 96.

La comuna Piva-Petrei40 boI, 100 vaci, 270 rimfitori, 180 chile

orz, 100 chile oyez 0 165 chile secará, avereurmAriti D-lor C. G. Panas i Oton Tetenis,

arendasi aI mosieI Vlädeni , pentru lei47.980, arenda cistiurilor I 0 II din 1895.

24 boI, 2 vapore vechi, o batozA pentrutreerat, 350 hectolitri porumb din 18940 55 hectolitri rapith din 1895, avere ur-mAritä D-lor C. G. Panas i Oton Tetenis,arenda0 aI mo0eI Bobu saü Cornesca, pen-tru lei 26.933, haul 5, rest arenda astiu-rilor I 0 II din 1895.

70 bol, 2 vapere vechl, 3 batoze pentru 'treerat, 10 masini pentru secerat, 50 plugurI,din earl' 30 cu 2 brazde, 20 borine, 42 seine-nAtori, 6 venturAtorI, o träsurä pe arcurI,4 cal* de lux, o gabrioletA, 8 care mart10.500 hectolitri grail, 100 hectolitri ra-pitA, 1.000 hectolitri in, 5.000 hectolitrroyez, 4.000 hectolitri oyez, 0 2.000 hectolitrisecara, avere urmirit& D-lor C. G. PanasOton Tetenis, arenda0 ai mosiei CArAreni-Hagieni, pentru lei 95.478, haul 80, restarenda cAstiurilor IV din 1894 0 1 0 II din1895.

La comuna Tändlirei300 hectofitri grit]. din 1895, avere ur-

mAritä. D-lor N. B. Proca i Toma B. Proca,cumperfitori al mosiei Sfóra-Patru-Pärg ,pentru lei 1.701, banI 87, rata de Iulie1895.

14 hectolitri grail din 1895,avere urmä-ritä D-lui Tänase Apostolescu, arendasulmo0e1 Bucia, pentru lei 58, banl 54, restarenda cAstiuluI II din 1895.

5.000 hectolitri grâü din 1895, avere ur-mAritä. D-luI C. Cristodol Xanto, arenda-

lui Strachina, pentru lei 26.987,haul 94, rest arenda cistiurilor I §i II din

1895.600 oI, 8 boI, 2 plugurI, o semënAtóre, o

sir& paie una orz, 1.400 hectolitrigrAg, 280 orz, 280 oyez, avere urmäritäD-lui Ghig Stfinescu, arendasul moud Bu-

344

eni, pentru lel 9.217, baul 13, rest*urile II, III, IV din 1894, 1 0 II din5.

La comuna Poiana00 cal de herghelie, 1 vapor, o batozAru treerat, 70 bol 0 40 vacl, avere ur-

itA D-lui G. P. Manolescu, arendapliel Motalva, pentru lei 28.100, arendaurilor II, III, IV din 1894 I 0 II din5.

La comuna MarsilienibatozA, 2 vapóre, 76 bol, 45 vaci, 10

'n1 pentru seeerat i legat, 12 grape de11 carA pentru transport, o trasurA perl cu ccq, o gabrioletA noua, o bri§ca perl, 3 cal de lux, 11 cal pentru servicid,toze pentru treerat 0 3.800 heetolitri

din 1895, avere urmäritA D-lui C.stol, arendapl mo0ei Persica sail Bor-lele, pentru lei 65.211, banl 80, restda caltiurilor III, IV din 1894, I 0 II1895..000 hectolitri grad din 1895, avereArita arendaplui mo0e1 Buesci, pentru0.300, arenda cAstiului II din 1895.

La comuna Jitavele0 hectolitri grad din 1895, avere ur-

ta cumpAratorului mo0el Stupinele ,ru lei 792, bani 13, rata de Iulie

rodusul de pe 10 hectare orz 0 5, avere urmAritA D-luI §tefan Popescu,ru lei 510, arenda locurilor de araturàpadurea Snagov-Ceoceanca , pe anul95.grebla de fer, 3 malini pentru secerat,mënitóre cu cotiga ei, un plug deu 2 tAvAluce, 9 Ore paie grad, din earlplévA, i o capitä paie fasole, avere ur-ta D-lul Herman Oremtein, fost aren-al mosieI Fundu-CrAsani, pentru leI885 , bani 22, arenda 0 deficit pe94 §i 1894 95.nslarea se va face In conditiunile pu-te prin Monitorul oficial No. 48 din

0 sub reserva aprobArel preturilor deD. ministru de finance.

ncurentii vor trebui sa depuna o cau-de 5 la sutA din valórea avereI ce seIii vinlare, spre a putea fi admiil la

nil arendail i cumpArAtori ai mo0ilorlui, notatI maI sus, sunt invitati prin

a asista la licitatie 0 a subscrie actelejudecare; cunoscênd ei nefiind urma-vinlarea se va efectua in lipsa D-Ior,rm legel.

I. 18.758.

In conformitate cu art. 12 0 13 dinde urmArire, se public& spre cunos-general& cA, in Olele de 27 0 28 Sep-

re 1895, de la orele 10-4 p. m., see llciaie la casierie, 0 de perceptoruna Fetesci, pentru vinderea a 1.000bol, 5 cal, 3 iepe, 630 hectolitri po-

din 1894, un vapor,-o batoza pentrut, 10 pluguri cu 2 brazde, 5 swell-

MONITORUL SiTtembre 1805

torT simple, 2 cal, o iapa, o trasura pe ar-curl cu co, '10 plugurl cu o brazdA, 2 seme-natori, 210 hectolitri rapitA din 1895, pro-dusul ce va resulta de pe 275 hectare po-rumb, 125 orz 0 50 oyez, avere urmAritAD-lui Manole Ef. Enescu, arendaE;tul mouieiDudesei-de-Balta, pentru lei 70.932, restarenda c4tiurilor de Octombre 1894, Ia-nuarie, Aprilie i Iulie 1895.

Vinlarea se va face In conditiunile pu-bEcate prin Monitorul oficial No. 55 din1894 1i sub reserva aprobirei preturilor decatre eforia spitalelor civile din Bucuresci.

Concurenti vor trebui s depunA o eau-tiune de 5 la suta din valórea avereI pusäin viOare, spre a putea fi admisi la licitatie.

arenda0 debitorI sunt invitati prinacésta a asista la licitatie 0 a subscrie actelede adjudecare; cunosand cit nefiind_ urma-tori vInlarea se va efectua in lipsa D-lor,conform legel.

No. 18.759.

MINISTERUL DE RESBEL

Se face cunoscut cA, in pia de 10 Oc-tombre 1895, se va tine licitatie, la ministe-rul de resbel (directia II cavalerie), pentrufurnisarea a 550 cal pentru cavaleria per-manenta. 0 700 cal pentru calarmil cuschimbul, in conditiile caietulul de sarcinemal jos publicat.

Ofertele se priimesc cel mult panA Inc;liva de 9 Octombre.1895. 2

.Caiet de sarcine pentru a servi la furni-sarea de remonti.

Art. 1..Nu se admit ea antreprenori per-&allele cad, in furniturile anterióre, nu aftcorespuns angagiamentelor avute cu admi-nistratiunea militarA sad nu ad fost corectein acele Intreprinderi, precum i persóneleIn stare de faliment.

Spre a putea dovedi cä nu se. afla In veriunul din aceste casurI, persónele necunos-cute vor trebui sa presinte certificate dadaU Mai furnisat caT i modul lor de conduitAin acésta. lucrare.

Art. 2. Furnisoril din Ora, la egale pre-turi, vor avea preferinta.. Acel carI nu vorposeda certificatul sus mentionat, vor de-pune o garantie proportionalA cu furnitura.

Art. 3. Priimirea remontilor se va face Inori ce ora., fie In téra, fie in straingate.

Locul de priimire pète fi afara din ora.,sad dui va- fi iii orq trebue a fi ingrAdit.

Pentru cail din stainëtate, priimirea seva face in dime rêndurl : una provisorie, ceva avea loc in ori ce orq va cere antrepre-norul, iar cea de a duoa (definitivA) la fron-tiera.

Art. 4. Imediat dupe ce un cal va fi gAsitbun, se va infera cu marca ce va aduce co-misiunea, ehiar la fata loculul, 0 se va trecein un proces-verbal semnalimentele, prercum 0 a 'i se lega cu sirmä la cApestru unnumêr de ordine, gravat pe o rondela detinichea, care va trebui a se pästra, sub rès-punderea antreprenorulul, panä la predareadefinitiva.

Art. 5. Comisiunile hTi Ora vor fi trimisenurnal pentru un nuinAt minimUm de 10cal, cu obligatiunea ea tererea proprietarV-lui si fie priimitä la minister eu eel pufinopt Ole tnainte de receptiune, iar pentrustrainëtate cornisia va merge numal pentrununa6rul de eel putin '100 cal.

Pentru un numAr mai mic de 10 cal, mi-histerul va publica sad va anunta din vremepe proprietariI carl ar dori vinsla callpentru remong despre Oua chid comisiuneava sosi la repdinta judetului, unde se vaface receptiunea.

Art. 6. Atat la anteia priimire, cat 0 lacea definitivi, cail trebue sA fie MOW, 0,in cas de se va gasi veri unul atins de ma-ladil sporadice ce ar prejudicia sad periclitaviéta animalului, se va respinge.

Art. 7. Daca se va constata veri un casde MA contagiósa, ca rapciuga, etc., trans-portul in intregime va fi refusat, remanêndpe séma antreprenorului pe tot timpul catva dura opizootia, in plus 60 Oile de la dataivireI ultimului cas.

Art. 8. Pretul maximal al unuI cal este :Calul de scéle 800 lei ;

gendarmi 600 lei ;cavalerie permanentA 500 IM ;calAra0 cu schimbul 300 leI.

Art. 9. Plata se va face in monetaori in monetà strAina, evaluatA pe pretulpietei Bucuresci.

Art. 10. `Me cheltuelile relative la cal,IntreEnerea lor, precum i perderile ce arsuferi paná la priimirea definitivA, privesepe antreprenor.

Art. 11. Misia i transportul comisiunelferate, precum i terte cheltuelile

privitóre la cal, dupe priimirea definitivA,cade in sarcina ministerului de resbel.

Art. 12. Autolisatia de liberá trecere inérä privesce de asemenea pe minister.

Condifiunile generale ce trebue a intruniremonfii

Art. 13. Remontil vor fi blAnli 0 con-formatiunea va fi a calului de §ea.

Art. 14. Etatea de la 4 la.,7 ani ìmpliniLcAnd priimirea se va face primAVéra, iar pentru cel priimii tómna sad iarna, etatea de4 ani se va considera In prima véra anuluIin care se remontézA, dui remonta.se faceInainte de 31 Decembre, sad de 5 ani luprimAvéra Viitóre, cand remonta se face in-tre 1 Ianuarie 0 1 Martie. Etatea de 7 ani,and caul se priimesc Wilma sad iarna, se vaconsidera in prinafivéra viitóre.

Art. 15. Talia va fi urmatérea :Scóle 1,58 ; gendarmi 1,56 in sus ; caul

cavaleriel permanente 1,53 la 1,56 ; cala-ra.01-cu schimbul 1,49 la 1,52.

Mesurarea se va face cu hypometrul me-talic 0 se va considera ca inAltime proprienumai aceea ce va resulta dupe ce se vaseadea unghiile necurkite i colturile pot-cOvelor.

Cu talia minima nu se vor admite de cat30 la suta, de talia maxima vor fi cel putin15 la sutA, iar restul vor avea talia inter-mediara.

Septetureilil__* krt, 16. Nu, se admit armäsarl, aa ca nuse vor infera de cit jugani i iepe, acesteadin urmá vor fi in proporge de 25 la stitäpentru cavaleria permanentä; iar peiltrulära0, numgrul lor este nelimitat

Mud se va inthapla ca intre cail84 se gäsöscA tin râncaciii, antrepreno-

rul va fi obligat sä priimesci Acel cal Ina-pol, plätind bite cheltuelile de transpertintretihere,

Art. 11. Colorile vor fi cele obicinuite,'WW1 de cad bältati.

Gail vinefl, in cart infra dere0I i prgiI,au se admit de eat 15 la sutä din fie-caretransport.

Art. 18. Nu se admit cai cu defectele josarärate :

Capetele marl saù gróse, ochi de pore sadins de maladd ca : oftalmie, albötä, etc.,

g it de cerb, piept strimt saü v6rit infiuntru,g4eben jos, spinarea lungi sail scurtä, ?alesl abe, crupä te0tä, Oda red priusä sad de

rece, aplomburl neregulate, ca sub densulde d'inainte, genunchiul de bag, côte dev:.ca, chi* prea lungi, etc., öse mörte ca :

spavan, curb's, etc. ; In fine, orl ceei.ostose affate pe la incheiäturI sad trece-re a tencIónelor, copite pline, mari, cräpate

cu aldele strimte.Gag cu viciurI redibitorii se vor inapoia

furnisorului, când ele vor fi constatate chiartit pe priimirea definitivä 0 conform legei.

Art. 19. Ofertele se vor presenta minis-de eel cari vor voi a furnisa cat ar,

tei, Ong la 10 Octombre a. C.

Administratia centralá a resbelulul a-vé ad necesitate de furnitura urmätöre :8( .000 metri pima cenu0e pentru cAp-tu éi, necesarä la imbraamintea trupelorpe exercigul 1895-96, pentru care, la li-eitatia punt& la 21 August 1895, conformpu dicagei No. 4.431, inseratä In Monito-ry oficial No. 89, nu s'a presentat de cattin singur concurent ;

publicä spre cunoscinta tutulor dori-tor lor cä, in liva de 11 Septembre 1895,<ire Le 11 diminöta, se va fine licitafie, ineor formitate cu legea comptabi1it4el gene-ral a Statului, art. 68-79 inclusiv, 0 incor Elide caietuluI de sarcine, care se póteve(Ia. la minister (direclia VII-a inten-41), Marfea i Simbäta, de la orele 9 12dirainqa, in qilele de lucru.

Ofertele se priimesc pentru intrega can-[date a furniturel.

Supralicitatie nu se va tine.Spre a fi admi§I la licitalie, concurenfii

vor depune, o data cu oferta, recepisa easelde depunerI, constatând ea' ail consemnat cagaranlie, la ordinul ministerulut de resbel,in numerariii sad efecte ale Statulul sailale societätilor recunoscute de Stat, sumade 10 la sutä din valórea furniturei ofer-tatä.

Garantia nu se va libera adjudecataruluide At dupe executarea definitivä a con-traetulul.

No. 5.904. 00. 1895, August 24.

monroltuL OFICIAL

,AS

-41

ess

uCIJn oN

c:47

00

y

.133

4345

T Fr I I H I H H I r I IIIIc

1 'or.c-cmil l'c'i co co co co, t, CeD

-Gf"-- 1 1 I e...I e....3 e-1 1...( 02 G1 00 e--1 GI 1 e-4

4-0 c1 r . .' IF . . r Ti g.,1 . iTA) k P .

Iii I

i.:..- . . k.-'.

-.---10 C3)

3:t 00-sa) 00..

-I r--.1 . . V ':'..

OQ,z3i

3...4 0.e. g e...!

g 01-.-.1 ,..,.,,k-s OD ilD

,a> Li..),NV M It Cn

ik0 IR P P PCIO 0ge-I e-I ,-,....

0 ....., 0..... 'A:.. g ....,

0.e.......

4'...

'.i.0

0 s.....

0 g4en

...

0,t>ti' ,,,

V 1.)

44 30 $ 51.'

LT.-,

.,..

t2.-.

t3)

.4-3eel

0,..)03...

3:14

....4-3

?0..).'

0ZS

t:1,a

e.)0 5.) z 23 a> tlk a)43.) O o t3"32 .. ,,...

t.) C.)

:..s23,...., 4, V V tY VI...I

1..I

.4 I!i.°4 '01I1

....,, 7_, ....,.--. e.-.5 c,

4"4 r E "gI 3fs, S g >,...., i c.s

g ee

g:).

.4-.ci.) ale.) o o

4-3;-. P240 s....

Z... <- a ..,:).., . -0 , -0 , -0 -0 -0 4 0 . . ,,,0-..) 0 0 . 0 a) 74 01,-"-' 40 1-1 1-1 0-4o ,...,0 ...

-33 73 -so oo -3::iat 24

(1) ...s-s a)-o

-s,al 233 te)

ps,.... Z.'''...) 1P 4 -,e fr-,

z,c,s

,;;'-i,-.3 ,.. al ,

_0 5 ....., ...-. .. z z-,2.. :-..,

.-.0 0 ;Li a)23 23 23

,..s.-...,....7)

g 'as-..., r .... g oa)... ..... o0) e:3.) 0

i g.....,

0-0'0 a) 0

23 -g " tai V137.3 .4.eli

0 0-0

40 0 ''S 'V CO '51 e...,.

0 g-... e..)z G1 GI !' ..'-' \Is S124 0

g "0 GI '1' 0 ,..ct 1 >0 1,.. 4 ,::: ,ir..,.,.., .

, ,....- C, p ., ., .2 _.

') ''' 5 D.415 c.) i .-:",s ,.... a

1-..,

CO1.e...,

4.0 300 0 1....1 eu It a) 41 - a)

0

ea0 00 .11 Qw 0ce) E7 15 41 -71 00 E7 '"' 'k'-' 63

;Li 01...

bi,...,4 biz,_ 00 co b*, c.o biz, .01- c 2' t... cl) a..) v biD "0 r...o

1-s-I 12 a0

,..32-,-.-8 lil -1-,0 al a .,0,0 0 RZ PM... . .....

t4 -s,a3

h.-4 EV :.-'0 -,5, r m -2r. tt 0 Zt o 0

cf) -.r,

a)5-0t)

pi

-0a) . . :c a)cd.,,,.;-,o eeel , 0

9.)z ;:4 , 8-zsz 0 0 0a al zoccz mo

'0 et<et T.33 ggz g4 P.-1 8'6 Pa 4 PL., E'§,11.0 op cn

a) .

4T.1 cl c4n

4346

Serviciul intendentei corpulul Ide armatä

Pentru aprovisionarea a 200.000 kgr.lemne, necesare manutanteI militare dinCraiova, la incAlslitul cuptórelor pe timpulde la 1 Octombre 1895 pAnä la 1 Octombre1896, publicându-se licitatie In sliva de 31August 1895, la care licitage preturile ofe-rite nefiind avantagIóse, se face cunoscut cAse priimesce oferte inchise la comandamen-tul corpulul 1 de armatä, strada S-tul MinaNo. 14 pAnä la 7 Octombre 1895, orele3 p. m.Lemnele, ce trebuesc manutantel, sunt din

acelea de esenti móle, precum fag, salcie,plopi altele; ele vor fi uscate pentru a daflack% i vor fi predate In termen pAnä la2 lunI din diva de adjudeeare.

DoritoriI, de a se insärcina cu acéstA fur-niturA, sunt rugall a se presenta la coman-dament pAnà la data mentionatä, cu oferteinchise i garanga de lei 300, in numerariiisad efecte publice, adicl 10 la sutA din va-lórea lemnelor ce se aprovisionézA.

No. 9.852. 1895, Septembre 5.

Serviciul de geniü al corpului IV dearmatd

Se publicA spre cunoscinta generalä cA,In diva de 20 Septembre 1895, orele 3 p.m., se va tine licitage la comandamentulcorpuluI IV de armatä, serviciul de geniii,strada Carol No. 44, Iasi, pentru darea inintreprindere de sosele i rigole, In curteacazärmel de cavalerie de la Bérlad, in sumäde 12.300 lei (devisul No. 303).

Licitaga se va tine In conformitate culegea de comptabilitate publica.

Devisul, planul i caietul de sarcine sepot vedea In biuroul serviciuluI de genid, InMite dilele de lucru, intre orele 3-6 j m.

No. t913. 4 1895, Septembre 4.

Depositul de recrutare BucuresciIn necunoscinta domiciliuluI suh-locote-

nentuluI In reserva §tefänescu Mihail, seface cunoscut prin acésta cä, pe diva de 4Septembre 1895, este chiärnat la regimen-tul 2 geniii, Focsanl, pentru a lua parte laconcentrare.

Regimentul i cetateSe educe la cunoscinta amatorilor cA, In

diva de 15 Septembre 1895, se va line lici-tatie, in cancelaria regimentulul 1 cetate,casarma artilerieI, pentru vinderea strugu-rilor din via ce poseda acest regiment.

Doritorli, de a concura la acésta licitage,pot vedea produsul vieI In tóte dilele lagrupul No. 1, Odobescl.

Concureagi vor presenta oferte sigilateInsogte de garantiI, conform legeI compta-bilitätei generale a StatuluI.

No. 3.147. 3 1895, Septembre.

Regimentul 2 cetateNepresentându-se de cat un singur con-

curent la licitagunea ce a avut loc in divade 25 August 4 895, se educe la cunoscinta

ISIONITORUL OFICIAL

amatorilor cä, In diva de 20 Septembre1895, se va tine o noua licitage publica incancelaria regimentuluI 2 cetate, Bucurespi,(comandamentul corpuluI II de armata),pentru aprovisionarea cannel necesarä aces-tuI regiment, pe timp de un an, cu inceperede la 15 Octombre 1895 pang, la 15 Oc-tombre 1896.

Doritorii, de a lua parte -la acéstä licita-sunt rugati a se presenta, In localul

sus mengonat, la acea datd, orele 9 a. m.,insogli find 0 de o garange provisorie delel 500, numerariii sad efecte publice.

Condigunile de admitere i caietul de sar-cine se pot vedea in orI-ce di 0 ore de lucruin cancelaria regimentuluI 2 cetate, de laorele 9 a. m. pia la 5 p. m.

Cantitatea de carne aproximativA va fi de150.000 kgr.

No. 2.07t sm. 1895, Septembre 4.

Regimentul 7 Racova No. 25

De óre ce la licitaga tinuta in diva de 20August expirat, nu s'ad presentat concu-renti in de ajuns spre a concura la licitage,se publicä o not& licitatie .pentru sliva de15 Septembre 1895, pentru vinderea efec-telor de imbrAcAminte, reformate.

Numärul efectelor se gäsesc publicate InMonitorul oficial No. 80, 81 0 110 din1895.

Doritorii sunt rugati a se presenta, in susmengonata la casarma regimentulul 7Racova No. 25 din Vasluiii, unde se va tinelicitaga.

No. 3.805. 3 1895, Septembre 5.

ScOla specialä de artilerieIn diva de 28 August 1895, fixatä pen-

tru gnerea licitageI relativ la darea in in-treprindere a spalatuluI rufelor elevilor dindivisiunea preparatóre i infirmerieI elevi-lor acesteI scóle pe timpul de la 1 Septem-bre 1895 pina la 30 Iunie 1896 inclusiv,nepresentându-se nid un concurent; se pu-blicA o noua licitage pentru diva de 13 Sep-tembre 1895, orele 3 dupe amiasli.

Condigunile caietuluI de sarcine se potvedea in tóte dilele de lucru, de la orele9-12 din di si de la 3-5 p. m., In can-celaria oficieruluI cu aprovisionarea (caleaGriviteI No. 28); iar doritorii., de a concurala acestä licitage, se vor presenta in diva,locul i orele indicate mai sus, insogg deo garange de 1.000 lel, in numerariii sadetecte de ale StatuluI.

No. 2.194. 5,24. 1895, Septembre t

-In diva de 29 August 1895, fixatäpentru gnerea licitatiei relativ la aprovisio-narea furniturilor de biurod si hArtie depresä, trebuinclósi bibliotecel scólei pe timpde la 1 Septembre 1895 pinä la 1 Septem-bre 1896, presentindu-se numaI un sin-gur concurent; se publicA o nouti licitagepentru diva de 15 Septembre 1895, orele3 dupe amiadt

Condigunile caietulul de sarcine se potvedea in tóte pele de lucru, de la orele 942din di 0 de la 3-5 p. m., in cancelaria bi-

10 Septembre 1895

bliotecel scólel (calea Grivitel No. 28); iardoritoriI, de a concura la acésta licitage, sevor presenta in iva, locul i orele indi-cate maI sus, insotill de o garantie de 300 lel,In numerarid sad efecte de ale Statulul.'

No. 2.195. 5,24, 1895, Septembre 1.

- In sliva de 29 August 1895, fixatäpentru tinerea licitageI relativ la darea inintreprindere a tunsului i rasulul elevilordivisiunel preparatóre pe timpul de la 1 Sep-tembre 1895 pAnä la 1 Iulie '1896, ne-presentându-se nicI un concurent; se pu-blicA o noul licitage pentru ditia de 15Septembre 1895, orele 3 dupe amiasII.

Condigunile caietuluI de sarcine se potvedea In tóte slilele de lucru, de la orele 9pana la 12 din di si de la 3-5 p. m.,In cancelaria oficieruluI cu aprovisionarea alscólei (calea Grivitel No. 28); iar doritorii,de a concura la acéstä licitage, se vorpresenta in diva , locul i orele indicatemaI sus, insotill de o garange de lei 50, innumerariü.

No. 2.196. 5,24. 1895, Septembre 1.

- In diva de 30 August 1895, fixatipentru tinerea licitagei relativ la darea inintreprindere a furnisärei articolelor de zar-zavaturi 0 tot felul de legume trebuincIósepentru trupä, popota oficierilor-elevi i ele-vilor din divisiunea preparatóre, pe tirnpde la 1 Septembre 1895 pAna la 30 Iu-nie 1896, nepresentändu-se niel un concu-rent; se publiea o noua licitage pentru divade 16 Septembre 1.895, orele 3 dupe amia0.

Conditiunile caietulul de sarcine se potvedea in tóte dilele de lucru, de la orele 9liana la 12 din di si de la 3-5 p. m., incancelaria oficieruluI cu aprovisionarea alscólei (calea Grivitei No. 28); iar doritoriI,de a concura la acéstA licitatie, se vor pre-senta in diva, locul i orele indicate malsus, insogti de o garantie de lel 300, innumerarid sad efecte de ale Statulul.

No. 2A97. 5,20, 1895, Septembre 1.

,--Se public& spre cunoscinta generalain diva de 20 Septembre 4895, orele 3 p.se va tine licitatie publica In cancelaria scó-lei speciale de artilerie i genid, calea Gri-vitel No. 28, pentru darea in intreprinderea furnisärei petroleului trebuindos pentruiluminatul localulul, pe timpul de la 1 Oc-tombre 1895 si 'Ana la 1 Octombre 1896.

Condigunile caietuluI de sarcine se potvedea in töte lilele de lucru de la orele 9pAnä la 12 din çii, si de la 3-5 dupe amiasiI,In cancelaria oficieruluI cu aprovisionarea;iar doritorii de a concura la acéstAse vor presenta In locul, diva i orele arätatemal sus, insogri de o garantie de 500 lel,in numerarid sad efecte de ale Statului.

No. 2.223. 5,24 1895, Septembre 5.

- Se publicli spre cunoscinta generalacA., in dim de 2 Octonibre 1895, ora 1 p. m.,se va tine licitatie publica mn cancelaria scó-lei speciale de artilerie i geniii, calea Gri-vitei No. 28, pentru darea in Intreprindere

10 Septembre 1895

a spälatului rufelor plutonului trupei, petimpul de la 16 Decembre 1895 si pânä la16 Decembre 1896.

Conditiunile caietului de sarcine se pot ve-dea in táte qilele de lucru de la orele 9 -12din qi, ide la 3-5 dupe arniadi, in cancela-ria oficierului cu aprovisionarea ; iar doritoriide a concura la acésta licitatie, se vor pre-senta in locul, diva i orele aratate mai sus,insoliti de o garantie de 100 lei, in nume-rarid sad efecte de a le Statului.

No. 2,224. 5,21 1895, Septembre 5.

Scóla specialä de cavalerie

La licitatiunea timitä In diva de 3 Sep-tembre 1895, pentru darea in antreprisä acarnei sa;e1;:ifnei necesara trupei pe timp deun an, at incepere de la 1 Octombre 1895

pana la I Octombre 1896, nepresentân-du-se iici un concurent, se publicá din nod.spre cunoscinta D-lor amatori di, in qiva de44 Septembre 1895, orele '10 a. in., se vatine o nonà licitatie, când D-nii concurentise vor presenta, insoliti si de garantille pre-vègute de lege.

Conditiunile se pot vedea In fiecare j, incancelaria acestei scóle, de la orele 8-11a. ni. si de la 3-6 p. m.

No. 1.520. 3,34. 1895, Septembre 4.

Directda pirotechniel armatelSe aduce la cunoscinta generalä eh', in

(Jima de 15 Septembre 1895, orele 9 a.se va ie licitatie, In cancelaria directiei pi-rotechrlei, pentru furnisarea camel nece-

companiei pirotechniei i depo-sitului central de munitiuni de resbel pe in-tervalul de la 1 Octombre 4895 pänä la30 Septembre 1896.

Doritoril, de a lua parte la acestase vor presenta insotiti de garantia cerutdde legea comptabilitalei generale a Statului.

No.1.198. 3,34. 1895, August 31.

Atelierul de confectie din FocqaniLa licitatia tinutä la 1. Septembre 1895,

publicata prin Monitorul oficial No. 105,nepresentându-se nici tin coneurent, se pu-blica o noud licitatie, .pe sliva de 17 Sep-tembre 1895, orele 10 dimineta, pentruvinderea a 4 masini pentru calcat, 37 fórfecipentriVucatori, 5 metri panzä de cauciucun cupiar mic de tablfi.

Licitatia se va tine In localul atelieruluide confectii Focsani, casarrna n Unirea,41.ängi bariera Märäsesci.

No. 464. 1895 Septembre.

MINISTERUL DE JUSTITIE

Tribunalul judetului Ilfov a inscris peD. Constantin Gh. Ghirgiu intre inginerilhotarnici ai acelui judet, in urma exame-nului ce a depus, conform regulamentuluipentru hotänicii.

Ministerul publica acesta spre cunoscintageneralä, in virtutea art. 38 din sus slisulregulament.

MONITORUL OFICIAL

ANUNCIURI JUDICIARE

4347

LICITATIUNI

Tribunalul Muscel

Din causa lipsei de concurenti neputen-du-se tine licitatiune In sliva de 26 August1895, pentru vinslarea obiectelor aflate indepositul grefei acestui tribunal, pentruearl s'ad indeplinit dispositiunile art. 75din legea pentru instrainarea bunurilorStatului ;

Se publica spre generala cunoscinta eh'tóte acele obiecte coprinse in publicatiaNo. 10.887, inserata in Monitorul oficiatNo. '103 de la 5 August 1895, se vor vindein diva de 23 Septembre 1895, orele 11dimineta, in piata orasului Câmpu-Lung, Infata localului tribunalubff.

Amatorii, ce vor fi pentru acéstase vor presenta, la loud indicat, In slivaorele sus mentionate.

No. '11.794. '1895, Septembre 2.

Corpul portäreilor tribunalului IllovConform adresei cu No. 3.617 din 1895

a judelui de pace Bucuresci No. 6, se pu-spre generala cunoscintä cd, in sliva

de16 Septembre 1895, incepênd de la orele11 a. m. inainte, se va vinde cu licitate pu-

pe piata tribunalului Ilfov, Bucuresci,averea mobild urmäritä a D-luI Ghitä Io-nescu , pentru despagubirea D-lui MarinTatu ; averea este compusä din cai, carutä,hamuri, etc.

No. 19.992. 1895, Septembre 9.

Comisarul de urmärire al ocolului Idin Bucuresci

Se publica spre cunosciata generala cliD. jude de pace Bucuresci No. 5, prin adresaNo. 10.1.36 din 1895, a fixat diva de 15 Sep-tembre 1895 pentru a se vinde cu licitaiepublica, pe piata Oborului, averea mobila aD-nei E. Rosenthal urinal-it'd spre despagu-birea D-lui Ión Parinescu de sumele ce area lua, conform cartel de judecata No. 1.183din 1895, a acelei judecatorii, investita cuformula executorie.

Vindarea se va efectua in sus arátataincepend dupe orele 11 a. m.

No. 2.722. 1895, Septembre 7.

-Se publica spre generala cunoscinta. ca, D.jude de pace Bucuresci No. 6, prin adresacu No. 3.618 din 1895, a fixat diva de 15Septembre '1895 pentru a se vinde cu lici-tatiune publica, la localitate, calea MosilorNo. 84, avere mobila a defunctului I. Bon-ciu, urmaritä spre despirgubirea D-lui A. G.Carisi de sumele ce are a priimi conformcarteI de judecata No. 1.038 din 1895, aaceleiasi judecitorii, investita cu formulaexecutorie.

Vindarea se va efectua in sus aratata sli,incepend dupe orele tl a. m.

No. 2.734. 1895, Septembre 9.

Comisarul de urmárire al ocolului IIIdin Bucuresci

Se publied spre cunoscinta generalä caD. jude de pace Bucuresci No. 3, prin adresaNo. 6.402 din 1895, a fixat pia de 15 Sep-tembre '1895 a vingarei cu licitatie publicA,pe piata tribunalului Ilfov, a averei mobila adebitorului Hristache Vasilescu, din eatenGrivitei No. 23, compusä din 150 fungi lu-minari stearin, 15 sticle cu rum, 20 sticlemadera, 8 sticle cogniac, 70 cutii frank-cafea,70 call did chinezese si 6 cutii céiü, mari,urmaritä spre despägubirea D-lui M. Eco-nomu & Comp. de surnele ce mai are apriimi in basa cartilor de judecata No. 760si '1.166 din 1895, ale acelei judecatoril,investite cu formula executorie.

Licitatia se va incepe de la orele legale.No. 2.699. '1895, Septembre 7.

CITATIUNI

Tribunalul Ilfov, sectia I civilo-corectdonald

D-na Maria Ion Caldäraru, cu domiciliulnecunoscut, este chiamata la acest tribunalin diva de 14 Decembre 1895, orele 11 di-minéta, spre a se cerceta ca inculpatá inprocesul prevedut i penat de art. 272,alin. IL din codul penal; avend in vedere cäde nu va fi urmatire se va judeca in lipsä.

No. 23.139.

Tribunalul DâmbovitaD. Gheorghe Mustätea, din comuna Bu-

curesci, iar acum disparut, se citéza prinacésta ca, in diva de 15 Septembre 1895,orele tl diminéta, a se presenta la acesttribunal spre a fi ascultat ca inculpat pen-tru furl; in cas de nevenire se va judecain lipsa, conform legel.

No. 16.357. 1895, Septembre 5.

D. Ion Mocanu, slis si Ion Piperea, dincomuna Bucuresci, iar acum dispärut, seeitézä prin acésta ca, in diva de 15 Septem-bre 1895, orele 11 dimineta, a se presentala acest tribunal spre a fi ascultat ca incul-pat pentru furt; in cas de nevenire se va ju-deca In lipsa, conform legei.

No. 16.361. 1895, Septembre 5.

Tribunalul Prahova, sectia ILD. Mitich Dumitru Dobrinescu, din co-

muna Tataru, actualmente cu domiciliulnecunoscut, este citat ca, in qiva de 17 No-embre 1895, orele 10 dimineta, sa villa laacest tribunal spre a fi cercetat ca incuipatpentru tentativä de omor; cunosand ca ne-Sind urmator se va judeca in lipsa.

No. 15.686. 1895, Septembre 4.

4348 MONITOB,UL O fe ICI AL 10 Septembre t 86S

11; oho Ion Nan Dobrinescu, din co-Tätarif, jar acuM eu doniicilitil need-

hoschi, este citat cá, in'sliva de 17 Noon-tire 1895, okelè 10 dintinétai sä villa laáCest tribUnal spre a li cercetat ca inculpatj?entru tentativà de moor; cuMiscénd ca no-(find iirMätor, se va judeea in lipsä.

4805, Septerolo:e 4.

Judecatoria de pace Bucuresci: No. 2

D. Al. Constantinescu, eu domiciliul ne-cunoscut, este chiámat la acéstä judecäto-rie in çliva de 3 Octombre 1895, orele 10

jurnétate diminéta, spre a se cerceta cacontravenient ; avénd In vedere ca de nuAta fi uringtor se va condamna Iii lipsii; con-form art. 147 din procedura penalä.

No. 9..089,

Indeditorid 4e gace Andreeki,¡ndeful dokj

D. Gheorglie C. Ungukeanu, din coniunaVekráni, iar actualniente eu doMicilinl.ne-Wnoscut, éite elliOmat la aCêstä judecätoriein pia de 1i Septerribr:e 18g5, örele 9 di-

.

minéta, ca ineulpat; nevenind se va judecaIn lipsä.

No. 10.146. 1895, Septembre 4.

Jhdeedtoria de pace ConstantaD. Spiro Adamopuló, fost cu doniiciliul

In conatinä.Constanta, iar acuril in GreciA(Peren), esie eitat a se presenta la acéstäjudeeätorie in MO. de 20 Octombre '1895,orele 10 diminéta, sale, in pro-cesul reclaniat de D. M. D. Pomerant TentCupréténtil; s'a aplicát in causä art. 151 dinprocedura civilà; la neurmare se vor aplicadispositiunile legei.

No. 6.609, 1895, August 24.

1). Spiro Adamopulo, lost cu domici-hill In miminia donstanta, iar act= in Gre-Oa; (Pereti), eSte citat a se presenta la acéstä.judecAtorie in ditia de 20 Octembre 1895,erele 10 diniineta, cu probele sale, in p*)-Ce'sul keclarriat de D. M. D. Pornerant pen-fru prietentii ; s'a aplicat in causd art. 15'1din procedura civilä ; la neurmare se voraplica dispositiunile legel.

No. 6.611. 1895, August 24.

Judecdtoria de pace MIgänesci,judettil VlaqCa

D-na Stana M. Mihäescu, cu domiciliulnecunosoit, se eitézä pentru slitia. de 20Septembre 1895, orele '10 diminéta, sä fiepresinte In pretoriul acestel judecatorii sprea se cerceta ca reclamantä inteun proeescorectional ; contrariii judecata va procedaconform leg&

No. 6.117. 1895, Septembre 1.

D-na Stoma I. Zbugu, cu domiciliulneounoscut, se eitézA pentru qiva de 20Septembre 1895, orele 10 diminéta, sä fiepresinte in pretoriul acestei judeatorii sprea se cerceta ca inculpatti inteun proces co-'rectional ; contrariti judecata va proceda,conform legei.

No. 6.148. 1895p Septembre 1,

I). Chirea Radu Milea, cu doiniciliulnechnosout, se citézä pentru diva de 20Septembre 1895, orele 10 diminéta, Sti fiepresinte in pretoriul acestel judechtorii sprea Se terceLa ca incrilpat inteun ptoces co-rtietional ; contrariti se vg procéda conform

No. 6.119. 1895, Septembre 1.

D-na Anghelina St. PántCd; ct öomi-ciliul necunoscut, se cité-za." pentru Mua de20 Septembre 1895, orele 10 diminéta, säfie presinte in pretoriul acestel judechtoriispre a se cerceta ca martorà intr'un procescorectional ; contrariii se va amenda, con-form legel:

No. 6A 20, 1895, Septembre 4.

D-na Tudora St. R. Voicu, err demici-Hui necunoscut, se Citéz5. pentru diva de20Septeriibke 1895, Orele 10 diminéta sii. fie,

presinte in pretoriul acestei judedätorii sprea se cereeta ea martorá intr'un proces co-rectional; ecintrariti se va anienda, conformleg&

No. 6.124. 1B95) Septembre 1.

D-na Tudora St. (incea, cu domioiliulnecunoscut, se citkä pentru diva de 20Septembre 1895, orele 10 diminéta, sä fiepresitite in pretoriul acestei judectitorii sprea se cekekta ca roakorä Intr'uti proces co-rectional ; contrariti judecata va procedaconform legel.

No. 6.122. '1895, Septembre 1.

D. M. I. iv1ihäescu, cu domiciliul need-noscuti se citézä pentru diva de 20 Sep-tembre 1895, orele 10 diminéta, sá fie pre-sinte in pretoriul acestei juidedtoriI spre ase cerceta ca reClamant intr'un proces co-reetional ; contrariti judecatä va procedaconform legei.

No. 6.1244 1895, Septembre 1.

D. laneli Zbugii, eu domiciliul men-noscut, se citézä pentru ding de 20 Sep-tembre 1895, orele IG diminéta, sä fie pre-sinte in pretoriul acestel judecätoril spre äse cerceta ca inculpat inteun proces corec-tional ; contrariii judecata va proceda con-form leg&

No. 6.125. 1895, Septembre 1.

D-na Anghelina- St. Pantea, cu domi-ciliul necunoscut, se citézä pentru çliva de20 Septembre 1895, orele '10 diminéta, nlfie presinte in pretoriul acestei judecAtoriispre a se cerceta ca rnartorä inteun procescorectional ; contrariti se va amenda con-form legei.

No. 6.126. 1895, Septembre '1.

D-na Stana Anton Costea, cu domici-liul neminoscut, se citézá pentru gliva de 20Septembre 1895, cirele 10 diminéta, sä fiepresinte in pretoriul acestei judeeätorii sprea se cerceta ca martorä intr'un proces co-rectional; contrariti se va amenda, conformlegei.

No. 6.127. 1895, Septembre 1.

D. Ancu Mihäià, cu domiciul necunos-cut, se cited pentru Mua de 20 Septembre1895, orele 10 diminéta, sä fie presinte Inpretoriul acestei judecAtorii spre a se cer-ceta cä niartor intr'un proces corectional ;contrariti se va anienda, conform leg&

No. 6A 28. 4895, Septembre 1.

JudecAtoria de Ode Pitia-Petrei,judetul Ialomità

Petre Rásnoveanti, fost cu domicitiiilprin comuna Bordusanii far ácurn necunos-cut, ge citéz á. a veni la acestä jtidecaterie insliva de 48 SepternLi'.'.: spre a fi cer-

;^cetat ca inculpat pentru &Via ti e Lae, ce

a comis In persiina lui Ion G. Cilia ; eon-trariii se va judeca in lipsä, conform legel.

No:6.935, 4895, Septembre 3.

iddeatoria de paCe Floesci No. I1)-na: tics Modanda, fosf cii dotniciliul

in PloeSci, iar acuni neennoscht, este ci-tatä ea, in diva de 15 Septembre 1895, &etc,10 diroinéta, sh Vita ia acésti judecAtoriespre a fi cercetatä ca conträvdnientki neflindurmätóre se vor face eele Iegale.

No; 9N75: 1895, Septembre 2.

Judecdtoria de pa.66 P1000 No, 1

D. Ionitä Radu, din comuna Gorgota, seincunosciintézä prin acésta ca, in diva de 5Qotoinbre 1895, nl se presinte la acéstä ju-decAtokid spre infkisare In procesul inten-tat de D. G. StroeSch peritiki preten-

artitate in anexata copie de pe6tino; dontrarift causa se Va judeca In lipsä,Oinforria lége

19, eptenibe 4:No. '14.169. 85 S li

Petilia D-Iui 16n 0. sfroes6u cgre jude depace Ploesci No, 2.

Domnule jude,Are rog chiárna in judecath

comercialä pe D. Nicu Teodorescu, fostdomiciliat in comuna Crivina, iar acumnetunoseut ; Pr. Tudorache P. Grigo -rescri, din Ploesci, i 1onià Radu, din co-muna Gorgota, pentru a se vedea condam-nari solidar la plata sumel de lei 500, cecu cambie debitä, procente de la protest 0cheltueli.

Depun patru exemplare de pe presenta.Cu stimä, bin G. Stroescu, casierul so-

cietätei cooperative din Ploesci, prin advo-cat D. $tefeinescu.

D. Ion Nicolae Mihalcea, fost en domi-ciliul in Ploesci, jar actualmente necunos-cut, este citat pentru Mum de 18 Octombre1895, orele 10 diminéta, nl villa la acéstäjudecátorie spre a fi cercetat ca contravenient;neflind urmätor se vor face cele legale Inlipsä, conform legei..

No. 14.493. 1895, Septembre 5.

D. lawn Tinichigiu, fost cu domiciliulin Ploesci, iar acum necunoscut, este citatca, in diva de 18 Octombre 1895, orele 10diminéta, sä vina la acéstä judecAtorie sprea fi cercetat ca inculpat; nefiind urmätor sevor face cele legale in lipsá, confbrm legei.

No. 14.497. 1.895, Septembre.

40 Sep tembre 1895 MON ITORUL OFICIAL

D. Herman Fligheltel, fost cu domici-liul In Ploesci, iar necunoscut, estecitat ca, in çliva de 18 Octombre 1895, orele10 diminéta, sa vinä la acéstä judecAtoriespre a se cerceta ca contravenient ; nefiindurmätor se vor face cele .legale in lipsä,conform legei.

No. 14.495. 1895, Septembre.

Judecdtoria de pace RésvadD. lorgu Popescu, fost logofet pe mosia

D-luI Grigore G. Cantacuzino, din judetulBuzen, iar acum necunoscut, se citézä prinacésta ca, in qiva de 26 Septembre 1895,sa vinä la acéstä judecitorie ca inculpat ;cunoscénd cá nefiind urrnAtor procesul seva judeca in lipsä, conform leg&

No. 6.646. 4895, Septembre 4.

Judecätoria de pace TärgovisteD-na Constantina Than, din comuna Bo-

gag, se citézä prin acésta ca, in litia de 13Septembre 1895, orele 10 diminét#, sa sepresinte la acésta judecätorie spre fi as-cultatä ca inculpatä pentru furt; in cas denevenire se va judeca in lipsä, conform art.147 din prócedura penale.

No. 6.291 1895, August 22.

-D-na Marghioala Ionitti, din comuna Bo-gap, se citézä prin acésta ca, in çliva de 13Septembre 1895, orele 10 diminéta, sa sepresinte la acésiä judecätorie spre a fi ascul-tatä ca inculpata pentru furt; in cas de ne-venire se va judeca in lipsä, conform art.147 din procedura penalä.

No. 6.292. 1895, August 22.

-D-na Maria Gg. Ionitä, din comuna Bo-gati, se citézä prin acésta ca, in pia de 13Septembre 1895, orele 10 diminqa, sä sepresinte la acéstä judecitorie spre a fi as-cultatá ca inculpatä pentru furt ; in cas denevenire se va judeca in lipsä, conform art.147 din procedura penalá.

No. 6.299. 1895, August 22.

MANDATE DE ADUCERE

Judele de instructie al tribunaluluiBackä

In numele legei si al M. S. Regelui,Noi, C. Nicolau, judecator de instructiune

de pe länga tribunalul judetuluiWend dispositiunile art. 77, 78, 90, 93

si 100 din procedura penalà,Mandäm i ordonAm prin acésta tutulor

portäreilor i agentilor puterei publice de aaduce inaintea nósträ, conformandu-se le-gel, pe Ion Ocneanu, din comuna PAncesci,iar acum dispärut, la 15 Septembre 1895,spre a fi interogat i ascultat ca inculpatpentru furt prin efractie;

Invitärn pe toti depositari puterei publice,arora li se va presenta acest mandat, sádea ajutor pentru executarea

Dat la 4 Septembre 1895.No. 2.975.

-In numele legeY si al M. S. Regelui,Noi, C. Nicrdau, judecator de instructiune

de pe langá tribunalul judetului Bocáti,Wend dispositiunile art. 77, 78, 90, 93

si 100 din procedura penalá,Mandäm si ordondm prin acésta tutulor

portäreilor i agentilor putereI publice de aaduce inaintea nóstri, con formându-se legei,pe Mihaiü Märändoi, din comuna Päncesci,iar acum dispärut, la 15 Septembre 1895,,spre a fi interogat i ascultat ca inculpatpentru furt prin efractie;

Invitärn pe tog depositari putereI publice,cárora li se va presenta acest mandat, sádea ajutor pentru executorea luI.

Dat l 4 Septembre 1895.No. 2.976.

SECHESTRE

Corpul portäreilor tribunalului IlfovIn basa adresei onor. tribunal Rfov, sec-

!,ia de notaria, cu No. 10.885 din 1895, sepublich spre generala cunoscintä cá s'a ur-m5rit veniturile generale ale imobilului dinstrada Carulasi No. 3, avere- a D-neI Sevas-tita Stänescu, açil cäsätoritä cu D. TheodorDumitrescu ; acésta pentru despágubireaD-nel Maria, qis6. si Elena G. Ionescu, dedob6nli1e cuvenite din actul de ipotecainscris de acest tribunal la No. 210 din1893, investit cu formula executorii, con-form art. 482 si 484 din procedura

No. 19.693. 1895, Septembre 5.

basa adresei onor. tribunal Ilfov,sectia comerciala, cu No. 13.837 dily 4895,se publica spre generala cunoscintä cii. s'aurmärit veniturile generale ale avereI D-n eAngelica Ghermani, compush din a ,saseaparte din succesiunea defunctului Lazar §a-beca, care consta din mosia Vasilati, dinplasa Negoesci, judetul Ilfov, cu ecaretetde pe dênsa, spre despagubirea D-lui RalphCollingwood Forster de lei 5.000, cucente i cheltueli, ce are a lua in basa sen-tintelor tribunaluluillfov, sectia comerciall,cu No. 799, si 1.246din 1894, investite cuformula executorie, conform art 482'0484din procedura civilä.

No. 19.782. 1895, Septembre 6.

basa adresei cu No. 11.042 din1895, a trilmnalului Ilfov, sectia de no Lariat,se publich spre generala ounosointa cil s'aurmarit veniturile generale ale imebiluluidin calea Dudesci No. 84, proprietatea D-neiMaria D. Niculescu, pentru despagubireaD-lui Joan Dumitrescu, totorele minereluiG. T. Anghelescu, de suma de lei 4.734, cudohêndi i cheltueli; acésta conform art. 481si 482 din procedura civilä.

No. 49.870. 1895, Septembre 7.

Judecatoria de pace Saveni,judetul Dorohoin

Din causa incendiului intémplat in- nOp-tea de 16-17 Aprilie1895, când an ars mai

4349

multe case, intre earl localul judecAtoriei,archiva lucrätóre i mobilierul;

Ast-fel s'a distrus i dosarul tuteleI case.defunctuluT Ion Morarasu, din Sävenl, încare era atasate recepisa easel de consem-natiunl No. 69.988 din 1888, p suma delei 409, bani 46, si recepisa casieriei gene-rale Dorohoiii No. 4.278 din 8 Decembre1890, pe suma de lei 150, bani 85, depuslde Alexandru Grosu, tutore, pentru minoruldefunctuldi, nurnit Ilie Morarasu, dupe cumse constata, din adresa easel de depuneri,consemnatiuni si economie No. 36.057 din'18 August -1895, si din petigunea D-lui HieMorarasu, inregistratá la N9. 4.729 din1895.

In consecinta, si conform cerereI D-lui IlieMorarasu, fäcut cu petitia inregistratá laNo. 4.729 din 1895,

Se publica acésta spre cunoscinta gene-rala, conform art. 40 din regulamentut ea-sel de depuneri, consemnatiunl i economie,pentru ca, in urmä, cel in drept sälua citatele sume.

Notandu-se tot-d'o-data a recepisa cuNo. 2.855 din 18 August 1892, pe suma de17 lei, bani 5, depusi de fostul tutore Ara-site Radii, este deja publicata prin Monito-rut oficial No. 76 din 1895.

"No. 3.534. 1895, Septembre 4.

Tr ibunalul Teleorman

Se publica spre generala cunoseinta cáD. Ghita. N. Turiga, prin jurnalul No.4.085din 1895, 'Oa inscris, la acest tribunal, fir-ma sa comerciala individuala, sub No. 2.056din 1895, cu sediul principal in comuna

cu comerciul de carciuma euam6nuntul, far% sucursala, procurator, aso-ciat si MI% act dotal.

No. 20.046. 1895, Septembre 4.

Se publied spre generala cunosciunIAeä D. Anghel Popaianis, prin jurnalul cuNo. 4.070 din 1895, 's1 a inscris, la acesttribunal, firma sa comercialá individualä, subNo. 2.054 din 1895, cu sediul principal inRosiori-de-Vede, cu comerciul de deposit desae( de vinqare i cu chirie, fib% sucursalä,procurator, asociat, insarcinat de afaceri(Ara act dotal.

No. 20.049. 1895, Septembre 4.

Se publica spre generala cunoscintäea D. Ivan P. Christea, prin jurnalul cuNo. 4.071 din 4895,.'si a inscris, la acesttribunal, firma sa comercialá individualä, sub,No. 2.055 din 1895, en sediul principal lucomuna cu comerciul de beu-turi Spirtuóse i märuntisuri, fad sucursala,procurator, asoeiat i fail act dotal.

No. 20.052. 1895, Septembre 4.

Se publica spre generala cunoscintaca D. Gheorghe Popescu, prin jurnalul cuNo. 4,102 din 1895, 'sï a inscris, la acesttribunal, firma sa comerciala individualä, subNo. 2.057 ,din 4895, en sediul principal incomuna Drägsänei, cu comerciul de stabili-

48c)

ment de beuturi spirtuóse, coloniale, ma-nufactura i cereale, fárá sucursala, procu-rator, asociat i fail act dotal.

No. 20.055. 1895, Septembre 4.

Tribunalul Prehove, sectia IPrin contractul de cásátorie priimit in

copie pe Ian ga adresa primáriei comuneiBucuresci No. 7.873 din 1895, se constataca comerciantul Iacob Sabetay, din Ploesci,s*a casatorit cu D-sóra Buni Leibu Aron, iarla casátoria nurnitilor s'a adus dotá prinactul dotal, autentificat de tribunalul Ilfov,la No. 7.446, trecut in volumul de acte do-tale la No. 75, urmatórea avere :

1) 12.000 lei bani numerarin ;2) 5.000 lei trusoul, compus din linge-

rie si haine ;3) 3.000 lei mobilierul easel.

20.000 lei total.Acéstä avere am predat'o in priimirea

administrarea viitorului sot, in conditiunileprevepte de lege la regimul dotal, cu adäo-gire cA ori ce altA a vere ce posedá actual-mente, sat' va dobêndi in viitor sub ori cetitlu, se va considera ca avere parafernala.

Subscrisul grefier al tribunalului Pra-hova, conform disposipunilor art. 10, com-binat cu 19 din codul comercial, publican'acésta spre cunoscin t.a. generalii.

p. Grefier, I. Al. Ionescu.No. 13.688. 1895, Septembre 1.

ANUNCIURI ADMINISTRATIVE

Prefecture judetului IlfovServiciul judefian

Se publicä spre generala cunoscintä cá,In cjiva de 23 Septembre 1895, orele 3p. m., se va tine licitatie in pretoriul pre-fecturei Ilfov, situat in strada Ilfov No. 5,prin oferte sigilate, cari se vor priimi pAndla acele ore, pentru darea In antreprisa areparatiunilor necesare localului de scóládin comuna Tântava, plasa Arges, acest ju-det, care lucrare este, de pe devis, de lei262, bani 19.

Amatoril pot vedea devisul in ori ce slide lucru, in cancelaria prefecturei, servi-ciul administratiei judepane, de la orele 10a. m. pAnd la orele 4 p. m.

Concurentil, pentru a putea fi admisl lalicitapune, trebue a depune, o datá cu of er-tele D-lor, i garanpa provisorie de 5 lasuta, in efecte garantate de Stat sail. in nu-merarin, presentând recepisa easel de de-punen i consemnatiuni.

Dispositiunile art. 68-79 din legea comp-tabilitatei generale a Statului vor fi aplica-bile la acéstá licitafune.

No. 6.452. 1895, Septembre 6.

Prefecture judeplui OltServiciul judetian

Pentru ea in sliva de 30 August 1895nu s'a presentat nici un amator pentru alua in antrepristi furniturile preveçlute inpublicapa No. 3.266, necesare spitalului

MONITOR In OPICIAL 10 Septembre 1895

rural Drägoesci, din acest judet, 0 care fur-nitura se compune din rufArie, asternut siimbräcdminte, precum i obiecte de menagin,s'a destinat a se line o nouä licitatie la pre-fecturä, ser viciul judetian, in sliva de 20Septembre 1895, orele 4 p. tn.

Valórea acestei antreprise este cu apro-ximatie de lei 1.510.

Condipunile antreprisei se pot vedeain bite slilele de lucru, in cancelaria servi-ciului judepan.

Doritori, de a lua an Lreprisa acestei fur-nituri, se vor presenta la prefecturá, insliva i orele arätate mai sus, spre a con.-cura la licitape, find insoptil si de garan-pile provisorii de 5 la sutd, la suma totalda acestel furnituri.

Disposipunile art. 68-79 din legeacomptabilititei generale a StatuluI suntaplicabile i acestei antreprise.

No. 4.299. 1895, Septembre 5.

ANUNCIURI PARTICULARE

SOCIETATEA FUNCTIONAMLOR PUBLICI

De óre-ce in q.iva de 3 Septembre 1895nu s'a intrunit D-nil societari in numer, con-form art. 105 din statute, se face cunoscut ca,conform art. 105 din statute, Duminicä, 17Septembre '1895, orele 8 1/2 diminéta, se vatine adunarea generala ordinarä, cu oricall D-ni membri vor fi presenti, in localulscólei comunale de bäeti No. 9 C. A. Rosetti,din strada Clementa,

La ordinea dileI este:1) Votarea budgetului de venituri i chel-

tueli ale societkei, pe anul 1896;2) Ratificarea pensiunilor acordate de

consiliul central;3) Comunicarea consiliului central a

proiectului de modificarea statutelor, careurmézA sa se discute la adunarea generaläde la Septembre '1896, conform art. 125din statute.

No. 5.473. 1895, Septembre 4.

A ducem la cunoscintä cá o chitantä, insumá de lei 100, iscalith de subsemna-incredintatA Janetei Farcas, fosta In

serviciul nostru ca /femme de chambre lahotel Caraiman din Sinaia, o declaram nuläla orI cine se va gasi, fad banii restituitide noi, fail a ne inapoia chitanta.

F. Stiefler & L. Sickha.1895, Septembre 6.

Sindicatul falimentului G. I. Pascu,din Buzëii

De óre-ce in sliva de 2 Septembre, nepu-tându-se incheia concordatul propus de fa-litul G. I. Pascu, in basa ordonantei D-luijude-comisar, sunt invitap tog creditorilverificap: a se intruni in sala audientelortribunalului Buzën, in sliva de '18 Septem-bye 1895, orele 11 dimineta, spre a deli-bera asupra concordatului propus de falit.

Sindic, Anton Bardescu.

Q ubsemnatul, Dragne Ghitescu, Ain orasulGiurgiu, persiênd libretul easel de eco-

nomie cu No. 3.690, cu care am depus sumde lei 347, public spre a se considera anu-lat aced libret, farä sá pótá ridica bana dela casieria generalá acela care '1 ar 6 gasit.

Dragne Ghitescu.

ubsemnatul, perOnd librettil easel deeconomie, emis de casieria generala Co-

vurluin cu No. 12.320, public spre a seconsidera anulat.

Vladimir Nescovici.

JEt M 1ViDEin potriva tutul or concurenplor es te cá furn i-sez numai *ciasornice perfect regulate cupreturile cele maIeftine. Acesta este scopulmen.1 cias. de aurin, ca aur adeverat Fr. 10

11 ft 1/ 3 capace ca aur ade-verat / 12

1 cias. de aurin, 3 capace, calendaretern. / 16

1 cias. ff. sistem cronograf. / '181 / de argint, cilindru '10 pietre / 121 ancora, 15 pietre / 161 11 /1 11 3 capace

margine de aur / 201 cias. de argint, ancora, 3 capace, 4/2

cronome tru 281 cias. de argint, ancora, sistem Gla-

shütte . ,, 301 cias. de argint, ancora, 3 capace, sis-

tem Glashiitte ,, 361 cias. de aur 14 carate, 3 capace, an-

cora, '15 pietre / 751 cias. de otel negru oxidat, ancora,

15 pietre, cu calendar, aratator desecunde, minute, ore, stile si luni.

1 cias. pentru dame de aurin ca auradeverat

1 cias. de argint pentru dame prima ff.1. It ft fl /1 3 capa: 7,

prima ff.. 181 cias. de aur, pentru dame, 44 carafe1

30

/ 1214

/ 25ft 71

3 capace 40Tóte ciasornicele mele sunt munal re-

montoir, cari pot fi intórse färä cheiä, re-gulate in atelierul men i garantate pe timpde 3 ani. Cui nu 'i place dafi IndärAt banil,asa dar comandele nici un risic. Tri-mit catalóge cu 300 ilustratii. Noutät1 deciasornice, in limba rornAna., gratis. Se exPe-diaza cu ramburs postal de la fabrica deciasornice elvelianä (Schweitzer-Taschen-Uhren-Fabrik).

D. CLECNER, Zurich ,Elvetia).

40 Septembria 1895 MONITORUL OPICIAL 43M

DEBIT

BAN CA AGRICOLASituctfia sumard in sél a de 31 August 1895 CREDIT

DENUMIREA COMPTURILOR SOLDURILE DENUMIREA COMPTURILOR SOLDURILE

ActionarI (vèrsAminte neefectuate) 6A88.650! 1. Capital 12.212.5002 Casa 137.834 55 2 CompturI curente creditóre 129.763 403 Avansuri pe efecte publice 359.200'1. 3 Efecte pe gagI4 negociate 1.189.3504 Efecte de priimire (scompt) 422.57840 4 DiversI creditorI 22.252 71

5 Imprumuturi pe gagIn 5.091.2221 5 Timbre 5166 CompturI curente debibire 1.164.944 61 6 Profit si perdere 1894 . 12.021 47

7 Mobilier 21.510135 7 Comision 34.470 '1'11

8 Sucursale (numerariti aflat la creditele agricole 8 Dobéndi et scompt 172.542 24 219.033 82

pentru imprumuturi aprobate) 216.883 47 9, Dobendi reportate 41.2369 Cheltueli generale 211.8281185 13.8'14.651 93

13.814.651193

CAMERA DE COMERCIU SI INDUSTRIE DIN BUCURESCI

COTA OFICIALA A BURSEI PE DIUA DE 9 (21) Septembre 1895

EF EC T E ;3.0)Ac,A

SCADENTA

CUPNELORO

OFERITE CERUTE INCHEIATECU

1ban! gate te rrnen

CUbent gata

CUtermen

CUbull gata

CUtermen__==.__-, -----

ISPRUMUTURI DE STAT ROMINERena perpetue

. amortibiM din 1881. impr.1892

, . . 1893. . din 1894 interne. . (Imprumutul de 32q2 milióne) din 1889. . . 50 . . 1889. . . . 274 . . 1890. . . 45 . 1891. 0 . . 120 . . 1894

Obligatiunile de Stet (convertite ruräle)easel pensiunilor a 360 lel

IMPRIIMUTURY DE ORA§EObligatiunl ale comunel Bucurescl 1883

. 1884, . 1888

. . 1890

IMPRIIMUTIIR1 DE SOCIETATIScrisuri funciare rurale

. . urbane Bucurescl

. . ., Ittei

Obligatiunilo societetel de basalt artificial

50/o5%6%6%6%4o/e40/e4%40/04%6%

10

50/e5%6%50/0

5%60/05%5%6%

AprilieOctombre...AprilieOctombre...lanuarieIulieIanuarieIulieAprilieOctombreIanuarieIulieIanuarieIulieIanuarieIulieIanuarieIulieIanuarieIulieMaillNoembreMaidNoembre

IanuarieIulieMaidNoembreIunieDecembreMaidNoembre

IanuarieIulielanuarieInlieIanuarielulieIanuarieIulielanuarieIulie

104100'14

993/49931497F38s18989',,,,8969

1022/4285

98,/,

99

931/-1102

911/4

8134

_

_

---__r

_

1573231

__4134231001.77335

1031 /21003],

e91/4991/4

88O/,88o/38988'ii883/-,

102.fa283

98

gall.'" .

1.01ii907/s81V4

__

_

--_._

_

1570229_41042095

175330

r---

_

_

_

_

__

_

_

230-

_

__

ACTIUM

Bence Nationale. a RomenielBanco. agricolttBence RomenielSocietatea de asigurare Dacia-Romenia

Nationale. ai reasigurare Patria

. románe de constructiunl ai lucriri publicede basalt artificialpentru fabricarea hertiel Bistrita

furniturl militare ai Incelteminte

Div. an.tree.

VALOREANOMINALA

89.55

25254

1430

20060

500 lei intreg vet's.500 vers. 250200 Intreg vers.200200100 . . .200250

1000 .500 .

-

MONE TEOFERITE CERUTE INCHEIATE

SCHIMB CURSULcu

bani gatacu

termencu

banl gatacu

termencu

banl gateeu

termen

NapoleonulGalbenul austriacCorena germane (rnerca)Lira sterlinitLira otomanMImperialul rusescFlorinul austriac de hertieRuble de hertieAur contra argint (agiul)

20.03

24.70

22.8020.602.09,142.73 -- ,

1 O B. %

Londra cek. 3Iunl

Paris cek3 lunI

Francia cek3 lunl

Viena cek' 3 hurl. nap. (scurt)

Berlin cek

Ge. 3Iunlrmania cek. 3 lunl

Amsterdam cekPetersburg ....3 luniBelgia 3luni

(scull)Elvetia 3 lunlItalia 3 lunI

2311/.411/425.13"1,12110

99.80.7099.40.35

209."141/2207.'407

123.10.70122.55.45

99.10

CEREALE GreutateaIn libre

OFERITE CERUTE INCHEIATE

hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo

Gred vechidPorumb mallSecareOyezOrzRapitaFasole

SCOMPTURI

AVANSURI

Bence Nationale $ scomptavansurl pe deposite de efecte sat lingourlscomptBanat agricole avansurl pe deposite de efecte priimite CU 10% scii4emént sub cursul Pet

Casa de depunerl vi consemnatiunl: avansurl pe deposite de efecte

Dale

8%6%ells%

4852 MONITOKUL OFICIAL 10 Septembre 1896

MINISTERUL DE INTERNE

Directiunea generala a nMonitorulul oficial» i Imprimeriel Statului

Se face cuuoscut cá hi depositul acestei direcliuni se gasesc de vinlare urmátórele imprimate cu preturile aci notate :

I. LEGI §I ALTE PUBLICATI1L._ B. III. DIFERITE CARTI L. I_ _

.iodul comercial pi regulamentul de aplicare din 1895 1 50 Tabele kilometrice, indicând distantele kilornetrice de la o comuni la

a silvic 4» » ..4. 30 alta in intrul fie-drul judet al Ord din 1892 12 4

.,egea minelor a * 20 Suplimentul taxel medicamentelor a 1891 ..

a numelul a a 10 Taxa medicamentelor, editia a 1893 1 -

fabloul parochiilor urbane 0 rurale din téri a 1894 1 70 Farmacopeea román5, editia III , 0 4 1

.,egea pentru organisarea comunelor urbane a a 35 Specimenul literar n 1889 5 -

. pentru consiliile judetiane a n 30 Cugetarile unel regine, format medalion a a 1 -

» 0 regulamentul judedtorielor de pace completatá . . . . a a 45 Inalele parlamentare ale RomanieT, tomul 1, partea I . . . . a 1890 8 :.

» modificatóre a unor articole din legea vamali a 1893 45 a a n n n I, a II .. .. ,, 1893 4 -

a pi regulamentul clerulul mirean 0 a epitropiilor bise- »a " H, . n 1892 94.

ricescI, precum 0 legea seminariilor n 20 a * a a III, partea I . ... » a 7 (

a 0 regulamentul gendarmeriel rimale a a 75 a " » n III, n II .... , 1893 5

n asupra comptabilititel publice » a 25 » » a a a IV, a I .... 7

a » contributiunilor directe a a 10 a " n a a 1V, n II .... n 1894 9 ;

n sanitari a n 25 n n n n a V, n I .... a 1895 11 '

a invatimantului primer 0 normal primal' a e

pentru autentificarea actelor ff W

1020

IV. CONDICI si REGISTRE COMUNALE

n ,, toemelile agricole, editia din urmri. * a '10 Registru matricol lit. B, a 200 tile 7

11 maximului taxelor 0 contributiunilor comunale a a 25 » a » a a 100 a 3

a 0 regulamentul pentru servitor! n 1892 30 " n lit. C, n 100 n 4

a asupra vénatulul. a a 50 " a a n a 50 » 2

e pensiior civile a 1890 20 " lit. D, a 50 a 1 :

a pentru instráinarea bunurilor Statulul 0 embaticurilorn " n n » 25 a I

0 regulamente 0 1889 25 a n lit. E, a 50 ,, 1 :

n pi regulamentul pentru constatarea, perceperea pi urina-n » n , 25 a I

rirea veniturilor comunale. a 1887 50 " I t. F, n 50 a 1 '

a comunalá. - » n 25 n 31 M » fl 25 »

e pentru alegerea consiliilor comunale n a 70 a n lit. G, a 100 a 4

a electoralä pi Constitutia. a 1884 60 n"» » » 50 n

a idem, idem, editie de lux n n 1 a a lit. FT, n 100 n 1

a pentru organisarea Dobrogel, in limba franeezri . , . . » 1880 20 " n a » a 50

a ide n, idem germanä » n 20 n n lii I, n 100 » 1

a idem, idem rug a a 20 " a a a a 50 a

a idem, idem grécà. a a 20 a a lit. J, a 200 » 6

a idem, idem bulgar5 n a 20 " n a » n 100 » 3

a politiel rurale a 1869 15 n » lit. K, a 100 n 1

a rural& , a 1864 30 " » n a 50 a

a curiel de casatie 0 justitie a a 30 "de recepise pentru perceperea taxelor dupe librete a 200 file.... 2

a de expropriari pentru causä de utilitate publica » a 15 n a n a n n n a n 100 ,, .... 1

l'oleetil de mal multe legluirl. » 1865 45 a a a » » 0 n videle anuale a 200 file 2

a de instructil pentru aplicarea legel rurale, partea I n 1864 30 " n ,, n " ,, n a a a 900 a 1

eormularul codului de procedur5 penalà ,, 1366 30 Albumul peutru fotogratia fie-drin servitor a 100 file 7

odul de procedura civill , 1865

a comercial, vechiti. a 186411

7070

n a a n a a 25 n

Libret de servitori.

2

legulamentul legel minelor n 1895 20 Act de angaglament.._. i

costumuluT clerulul mirean n n 20 Registru de intrarea hârtielor a 200 file 4

a asupra comptabilitAtel judetiane , a 40 a a epire a 200 file 4

pentru industriile insalubre » 1894 25 Condid eu 50 bilete de ligitimatie 2

a consistoriilor eparchiale, regulamentul semina- » a 100 a ,, a 5

riilor, etc . » n 20 a n 200 n a 0 40

n asupra fabricatiunel pi vindèrel produselor des- Condid (cu cate 200 exemplare) bilete pentru vindarea vitelor 4

tilatiunei petroleulul a n 50 Registru de chile* cu matd a 100 file WI 200 chitante 3

asupra aplidrel legel invèläméntulul in Dobrogea a 1893directieT Monitorului oficial 0 imprimeriei Sta-

10 a reca pitulati{ Partea I. Casa banilor 20 file

v II. Debitul 0 creditul 40 file.)1

tutu! a 1890 75 n" a 100 cóle idem 3

0 de atributiile portireilor. a 1866 25 n pentru inscrierea urmiririlor a 100 file 2i

)esbaterile Constituantel de la 1866 imprunate in 1882 10 Condid alba nail:Arita de 50 file

laport adresat congresulul de Paris de comisia europead in Idem idem 100 aq

1857, imprimat in limba franced la 1869 1 Condici de transport a 60 file.

statistica in Romania de la 1863-1878 imprimata in 1890 3 Idem idem n 1N a 1

i'onventil pentru organisarea definitivä a Principat.-Unite-Române din 1864 20 V. ACTE CIVILERegistru pentru declaratil de dsgtoril de 20 cále 1

II. LEGE1 DRUMURILOR SI ALTE RELATIVE LA EA a a n n » pentru corn. urbane de 40 cóle 5

n a niiscup, casitorill 0 moil! de 51 cóle 3

1,egea drumurilor de la 1868 imprimati in 1887 50 a n A » » If a 61 » 4

knte-masurätórea luedrilor n » 30 » numal pentru nascutT de 101 cóle. 8

)evis 0 caiet de sarcine a 0 45 a a » dsâtoritI de 101 co5le 8

;eria prk-turilor a * 25 n a n morti de 101 cóle 8

?stimatia lucdrilor. a n 20 Extracte pe o cólil

3asele preturilor a n 15 Condid a 50 buletine de nascere pentru comunele rurale 1

legistru de partidl lit. B, a 25 cede (sad 200 chitante) 2 »"n 100 » a a a urbane 2

Idem a 50 cóle (sea 400 chitante) 3 20 n » 50 certificate de c5sátori1 pentru comunele rurale 1

?recum pi alte imprimate relativ la legea drumurilor, carl se pot vedea » n 100 n » a " a urbane. 2

in lista publicatä in Monitorut oficial No. 254 din Februarie 1894 » a 50 autorisatii de inmormantare pentru comunele rurale 1

Pe ultima pagid; ate imprimate in 1887. n a 100 n n a a a urbane. . 2

NB. Aceste imPrimate se expediaza la.particulari dupe ce se va priimi, pe langa o cerere cu timbru de 25 bent, i costul ior

mandat postal. Pentru porto nu se plfitesce oficiulul postal. Mara de imprimatele notate mai sus allele nu se an& in deposit spre vmnçlaì

PIPRIMERIA STATULIIIDMECTOR GENERAL) EUGEN BAI4.