7/25/2019 Tipuri de Educaie Pentru Sntate

1/6

Implicarea profesionistilor de sanatate.1. Educatie pentru sanatate nonformala, formal. Abordari posibile (abordarea medicala

educationala orientata spre individ si schimbarea social.). Metode (clasificarea in functie de caleade transmitere a mesajului, in functie de adresabilitate directe sau inchise etc).

2. romovarea sanatatii prin mass media.!. Abordarea comunitatii (echitate, activitatea multisectorial, participarea comunitatii,

de"voltarea comunitatii)#. $ercetarea participativa (modele de educatie pentru sanatate si stabilirea retelei de institutiipentru conlucrare si stabilirea echipei.)

%. &esurse (resurse umane, materiale, financiare, informationale), mijloace de comunicareserviciile de sprijin si obstacolele.

1. Educatie pentru sanatate nonformala, formal.Abordari posibile (abordarea medicala

educationala orientata spre individ si schimbarea social.). Metode (clasificarea in functie de

calea de transmitere a mesajului, in functie de adresabilitate directe sau inchise etc).

1.1 Educatie pentru sanatate nonformala, formal

E'ist trei tipuri de educaie pentru sntate formal, nonformal *i comportamental- educaie pentru sntate formalcare este re"ultatul unui proces planificat de transmitere dee'periene, cuno*tine, ce vi"ea"

toat populaia (sociali"are secundar a individului), necesitefort de predare+nvare *i educatori-- educaia pentru sntate nonformalvi"ea" componentele din conduita individului care seformea" prin e'perien sau imitaie

(sociali"area primar a individului)- nu necesit efort cu caracter de educaie, de transmitere acuno*tinelor- este reali"at de familie *i comunitate-

- educaie pentru sntate comportamental$uprinde educaia pentru sntate conformnormelor sociale *i educaia pentru de"voltarea

sntii publice *i promovarea comportamentelor favorabile sntii, principalele obiectiveeducaionale vi"nd de"voltrea cuno*tinelor, aptitudinilor, atitudinilor *i a convin/erilor ce vi"ea"sntatea.

entru prevenirea aciunii factorilor de risc asupra sntii populaiei serviciile medico+socio+psiho+peda/o/ice trebuie s fie adaptate nevoilor resimite de diverse cate/orii de populaie.0estareaacestor nevoi necesit investi/aii suplimentare pentru decelarea problemelor e'istente npopulaiaconsiderat sntoas, prin metode specifice ntii ublice ca *tiin a protejriioamenilor *i asntii, a promovrii *i redobndirii sntii prin efortul or/ani"at alsocietii.Educaia pentru sntate face parte din viaa cultural a fiecrei ri, deci or/ani"area*i propa/area noiunilor de ocrotire a sntii, a sano/ene"ei, nu revine e'clusiv sectorului sanitarci, ne/al msur, trebuie s participe *i alte sectoare ca nvmntul, or/ani"aii civice, biserica,diverseasociaii, uniti productive sau comerciale de stat ori particulare, toate avnd anumiteresponsabilitin acest sens.

1.2 Abordari posibile (abordarea medicala educationala orientata spre individ si schimbarea

social.)

Abordrile posibile *i direciile de orientare n educaia pentru sntate sunt urmtoarele abordarea medical medicul urmre*te la pacient formarea unor atitudini, comportamente,

conforme cu principiile sale pentru sntate-

1

7/25/2019 Tipuri de Educaie Pentru Sntate

2/6

Medicul este cel ce pune dia/nosticul de boala sau incapacitate, deci el este cel ce prescriemasuri cu caracter preventiv sau de control si le reali"ea" prin persuasiune sau prin autoritatea decare dispune fata de bolnav.

Medicul urmre*te formarea la pacient a unor atitudini, comportamente conforme cuprincipiile sale pentru sntate.

Avantaje

+ medicul are mai multe cuno*tine dect bolnavul-+ medicul rspunde de deci"ia luata att fata de bolnav cit si in fata le/ii-+ bolnavul este liber sa aplice sau nu recomandarea medicului.imite+ tine de opinia medicului pot e'ista mai multe opinii in aceea*i problema-+ medicul *i impune pn la urma punctul de vedere pentru ca pacientul este i/norant, e pus sa

alea/a intr+un domeniu in care nu se pricepe-+ bolnavul este de vina3-+ pot sa apra reacii adverse. abordarea educaional se transmit cuno*tine asupra unor comportamente favorabile sau

defavorabile sntii, iar cel care prime*te informaiile este liber s alea/ *i s fac ceea ce

dore*te(facilitea" adoptarea unor deci"ii comportamentale, nu impune un anumit comportament)- abordarea orientat spre individ (personalizare) 4 profesionistul (educatorul) e'plicpersoanelor care doresc s *tie *i s ia o a anumit deci"ie-

abordarea ce necesit o schimbare social 4 medicul transmite cuno*tine, individulnele/e, dar societatea nu+i favori"ea" schimbarea sau ale/erea comportamentului.

5ireciile de orientare ale educaiei pentru sntate se refer la+ de"voltarea educaiei pentru sntatea familiei-+ antrenarea populaiei n activiti privind asanarea mediului fi"ic e'tern *i evitarea polurii-+e'tinderea *i moderni"area educaiei pentru sntate n scopul evitrii mbolnvirilor

profesionale-+ ncurajarea aciunilor de prevenire *i combatere a bolilor transmisibile, cu accent pe

bolilesociale (tuberculo"a, bolile venerice, 6I78I5A)-+ susinerea aciunilor de prevenire *i combatere a bolilor cronice-+ intensificarea educaiei pentru sntate n problemele de prevenire a accidentelor *i instruirea

populaiei n ceea ce prive*te acordarea primului ajutor-+ propa/area cuno*tinelor pentru n/rijirea elementar a bolnavilor, pentru

respectareaindicaiilor de re/im i/ieno+dietetic n vederea refacerii sntii, redobndirii capacitiide munc *ireinte/rrii sociale-

+ populari"area sistemului de asi/urare de servicii medicale pentru populaie-+ de"voltarea interesului pentru practicarea sportului *i pentru folosirea factorilor naturali

nscopul clirii *i ntririi or/anismului *i a cre*terii duratei medii de via-+de"voltarea rspunderii pentru sntatea proprie, familial *i colectiv.

Abordarea oricrei direcii din cele de mai sus, impune respectarea unei anumite conduitefrde care atin/erea obiectivelor de ba" ale educaiei pentru sntate rmne un simplu de"iderat.

1.3 Metode (clasificarea in functie de calea de transmitere a mesajului, in functie de

adresabilitate directe sau inchise etc).

Mijloacele de educaie pentru sntatese refer la modalitile de transmitere a mesajuluidela comunicator la receptor.

Ele pot fi clasificate astfel+ dup calea de transmitere

2

7/25/2019 Tipuri de Educaie Pentru Sntate

3/6

a)mijloace auditive + convorbirea educativ+sanitar (individual, n /rup, n /rup cudeci"ii),lecia, conferina, radioemisiunea

Convorbirea const dintr+o scurt e'punere a educatorului urmat de ntrebri *irspunsuriasupra temei propuse, prin aceasta urmrindu+se lmurirea unor probleme puin cunoscutesau neclare.Ea poate fi

+ individual 4 la iniiativa educatorului sau a persoanei interesate, avnd ca loc de

desf*urarecabinetul medical, cabinete cu activitate specific de consiliere sau la domiciliu, n cadrulvi"itelor efectuate periodic sau la solicitarea pacientului-+ n cadrul /rupului 4 educatorul dialo/hea" cu participanii sau ace*tia dialo/hea" ntre

ei-/rupurile pot fi dintre cele mai variate bolnavi cu aceea*i afeciune, persoane cu acelea*ipreocupri lalocul de munc, tineri, vrstnici, femei, brbai, etc.

Lecia const n transmiterea dup un plan bine stabilit a unor cuno*tine i/ienico+sanitare.efolose*te de preferin n uniti de nvmnt (dar poate fi folosit *i pentru alte /rupuri) *isedesf*oar dup urmtoarea structur

+ recapitularea cuno*tinelor din lecia precedent (%+19 minute)-+e'punerea noilor cuno*tine (!9+#9 minute)-+recapitularea *i fi'area cuno*tinelor (%+19 minute).Conferinase cunosc mai multe varieti+ conferine educativ+sanitare propriu+"ise, or/ani"ate n sli publice *i a'ate pe diverse

tememedicale-+ cicluri de conferine 4 constau n e'puneri :n serial; cu abordarea acelea*i probleme

medicale n mai multe etape succesive-+ simpo"ionul educativ+sanitar n care e'punerea este fcut de mai muli medici-+ seara cultural+sanitar 4 a'at pe o tem de sntate public, la care pot conferenia *i

alispeciali*ti (nu numai medici), finali"area aciunii fcndu+se printr+un pro/ram artistic saualtemanifestri culturale.

b) mijloace vi"uale+ cu rol dominant te'tul lo"inca, articolul, bro*ura, manualul, flutura*ul, pliantul, formele

beletristice-+ cu rol dominant ima/inea afi*ul,pliantul, plan*a, diapo"itivul, machete, e'po"iia.c) mijloace audio+vi"uale filmul, emisiunea televi"at, teatrul.

+

7/25/2019 Tipuri de Educaie Pentru Sntate

4/6

+ cursurile de sanminim, or/ani"ate pe profiluri de activiti (pentru personalul unitilorde/"duire public, piscinelor, bilor publice, unitilor de nfrumuseare, unitilor alimentare etc.)avnd ca scop pre/tirea cursanilor pentru pstrarea *i promovarea sntii lor *i a celor cu careintr ncontact sau i deservesc n decursul aciunilor pe care le desf*oar-

+ cursurile :*coala mamei;, care se adresea" att viitoarelor mame ct *i tinerelor mameavnddrept scop acumularea unui ba/aj de cuno*tine privind re/imul de via, i/iena femeii n

perioada/raviditii *i lu"iei, alimentaia su/arului *i a copilului mic, baia *i nf*area su/arului,tulburrile dedi/estie ale su/arului, afeciuni ale nou+nscutului *i ale copilului mic, importanacontrolului medicalatt al /ravidei ct *i al copilului sntos, sau la apariia primelor semne deboal, importana vaccinriietc.-

+ cursurile cu scopul de informare *i educare a populaiei prin participarea activ a acesteia-+ cursurile difereniate pe cate/orii de bolnavi sfatul medicului difereniat *i

individuali"at(indicaii privind re/imul i/ieno+dietetic, tratamentul medicamentos, n/rijirea corecta bolnavului)- convorbirile pe teme de dietetic- consultaia profilactic pe /rupuri omo/ene debolnavi.

2. romovarea sanatatii prin mass media

Mass-media

$uprinde radioul, televi"iunea, "iarele, revistele *i filmele.&olurile mass+mediei, ca *i canal einformaie sunt repre"entate de

+ ru*e*te sa transmit rapid informaii noi, repetate si pentru un parte in ansamblul populaiei-+ contribuie la le/itimarea de"baterii problemelor de interes public *i creea" sprijinul necesar

desf*urrii unor pro/rame *i activiti-+ consolidea" cuno*tinele *i conduitele nou nsu*ite.

Mijloace informative de format micMijloacele informative de format mic (pliante, flutura*i, afi*e, casete video, ben"i

sonore,e'po"iii, machete *i articole cu inscripii tricouri, fulare, saco*e, cutii de chibrite) urmrescurmtoareleobiective

+informea" *i reiterea" unele teme le/ate de scopul urmrit-+ ofer informaii mai amnunite dect mass+media sau scurtele contacte interpersonale-+ sprijin activitile ntreprinse, prin informaii asupra orei, locului, numerelor de telefon etc

eele de instituii

Acestea includ ministerele sntii, nvmntului, proteciei sociale,telecomunicaiilor,aprrii naionale etc. *i subunitile lor (spitalele, *colile, armata, poliia,or/ani"aiile reli/ioase,societile voluntare, or/ani"aiile ne/uvernamentale, sindicatele, cercurilefinanciare *i industriale,asociaiile profesionale *i /rupurile comunitare cluburi feminine *i detineret).

Activitile de promovare a sntii vor include+ utili"area canalelor diferitelor reele de comunicaii deja e'istente pentru difu"area

mesajelor, privind prevenirea sau combaterea-+ obinerea accesului la /rupurile int, deja incluse n reelele instituionale *i n

structurile,serviciile *i pro/ramele acestora-+ folosirea e'perienei personalului *i a voluntarilor din reele-+ inte/rarea mesajelor n activitile de informare, educare *i servicii ale reelelor cooperante,

potennd astfel efectele iniiativelor de promovare a sntii.

#

7/25/2019 Tipuri de Educaie Pentru Sntate

5/6

= parte din aceste instituii, ca armata sau marile ntreprinderi, au posibilitatea s finane"e *isaplice elementele eseniale din planul de promovare a sntii, n cadrul propriilor lorinstituii,inclu"nd manifestri de /enul >?iua Mondial fr 0utun;, consacrat combateriifumatului sau altemanifestri consacrate combaterii transmiterii 6I78I5A- nfiinarea unui /ruppermanent de instruire *iiniiere a unor pro/rame de consiliere individual.@n rol hotrtor nsusinerea activitilor de instruire, educare *i comunicare l au sistemele deacordare a serviciilor

care rspund de punerea la dispo"iie a articolelor *i serviciilor ce sunt promovate prinpro/rame.=amenii nu vor adopta un produs nou, orict de bine ar fi susinut prin mass+media, dacnu *i+l pot permite sau nu e'ist pe pia, *i nu vor accepta un serviciu care nu are credibilitate, dacnu le esteoferit de o manier competent *i eficace.

!. Abordarea comunitatii (echitate, activitatea multisectorial, participarea comunitatii,de"voltarea comunitatii)

!. "ercetarea participativa (modele de educatie pentru sanatate si stabilirea retelei de

institutii pentru conlucrare si stabilirea echipei)

$ercettorii se confrunt cu o provocare cnd vine vorba de crearea unui echlibru ntremeninerea ri/uro"itii academice *i a relevanei datelor obinute n viaa real. @n mod simplu de aasi/ura relevana cercetrii este participarea. tiinele sociale implic indivi"ii, iar cercetarea tehnicimplic desi/nul. $ercetarea participativ ncurajea" mbinarea acestor doi factori pentru a asi/uraautenticitatea, utilitatea, etica *i relevana. Ideea de ba" este de a scurta distana dintre activitateacercetrii *i lumea real, dintre cercettor *i cel cercetat. 0otodat, cercetarea participativ nseamn>a lua parte 4 pe ct permite situaia 4 con*tient *i sistematic la viaa activ, ca *i la interesele *isentimentele /rupului studiat: (BlucChohn, 1D%, apud $helcea).

rintr+o astfel de tehnic, cercettorul nu numai c este pre"ent n colectivitatea studiat, dar se*i inte/rea" n situaia observat, n viaa de "i cu "i a /rupului.

$onform lui 5annF . Gor/ensen (!"#"$ apud $helcea) observaia participativ areurmtoarele caracteristici de ba"

H 5escrierea vieii sociale se face prin perspectiva celor dinuntrul /rupului, a oamenilor aflaintr+o anumit situaie sau ntr+un cadru bine determinat-

H e are n vedere viaa de "i cu "i a oamenilor n mediul n care ace*tia *i duc e'istena,important fiind viaa cotidian aici *i acum, nu comportamentele oamenilor n laboratoarelee'perimentale, n situaiile artificial create-

H $onduce la /enerali"ri ca teorii interpretative, nu la teorii e'planatorii re"ultate n urmatestrii cau"ale. $u toate acestea, /enerali"rile *i interpretrile inspirate de observaia participativsunt utili"ate n luarea deci"iilor cotidiene-

H e nscrie ntr+un proces de cercetare fle'ibil, deschis, att n ceea ce prive*te identificareaproblemelor de studiu, ct *i sub raportul procedeelor de colectare a datelor *i a modalitilor deteoreti"are. Astfel, se porne*te de la e'periena imediat a oamenilor n situaiile concrete de via,pentru a se ajun/e la descrierea calitativ a vieii sociale n termenii limbajului u"ual al nativilor, almembrilor colectivitilor studiate-

H 5e cele mai multe ori cercetarea participativ este folosit pentru a studia holistic o cultursau o societate, o subcultur sau o or/ani"aie, un /rup uman sau practicile, credinele, interaciunileumane.

H $ercettorul care utili"ea" observaia participativ trebuie s joace rolul de participant laviaa de "i cu "i a unitii sociale investi/ate. 5e+a lun/ul derulrii unui astfel de studiu,observatorul participant poate juca mai multe roluri, de la cele dictate de recunoa*terea deschis ascopului de cunoa*tere *tiinific pn la cel de :cercettor *tiinific acoperit;.

%

7/25/2019 Tipuri de Educaie Pentru Sntate

6/6

H @tili"ea" strate/ii specifice n funcie de persoan, /rup sau societate investi/at, iare'periena de via a cercettorului constituie o surs de date foarte important.