N. BASILESCUPROFESOR UNIVERSITAR

)?0-211:Avir,'

PENTRU

DREPT i LIBERTATE !

LEGEA SUSPECTILOR!

ALBERT BAERBUCUREVI, Str. NUMR-POMPILIU, 5 9

ISMS)

it=13_1(1.)..5. 4_11

AcAuEkuri/

=rCO

"....+>

www.dacoromanica.ro

N. BAZILESCUPROFESOR UNIVERSITAR

PENTRU

DREPT i LIBERTATE

LEGEA SUSPECTILOR!

ALBERT BAERBUCURESTI, Str. NUMA-POMPILIU, 5-9

I. t-)09e

!M.

11/4, 51151:10TECA04,11

"'den "t1h1.11r,

{,11-cry

www.dacoromanica.ro

//ilSCCIALISII ,

PENTRU DREPT 5I LIBERTATE!

LEGEA SUSPECT1LOR!

Guvernul a depus Sambaed, la 12 Decembrie 1909,pe biuroul Camerei Deputatilor, un proect de lege incoprinderea urmatoare.

PROTECT DE LEGE

Care reglementeaza dreptul de asociatiune al iunctionarilor, meseria-§ilor,muncitorilor, Statului, judetelor, comunelor i stabilimentelor publice.

Art. 1. Functionarii, meseria§ii, muncitorii §i, infine, orice salariat al Statului, judetelor, comunelor §istabilimentelor publice, nu vor putea sub nici un cu-vant face parte din nici un fel de asociatiuni, fie pro-fesionale, fie de orice alta. natura, MA autorizatiuneamiriisterului de care administratiunea tine. Autorizatiu-nea acordata poate briand fi retrasa.

Functionarii, meseria§ii i muncitorii de mai sus, nuse pot pune in greva.

Cel care va contraveni dispozitiunilor de mai sus vafi destituit i va pierde toate avantagiile ce avea, ca§i retinerile ce i s'ar fi facut, pentru diversele case deajutor. §i pensii, pe baza de legi, regulamente i con-

.tracte.

-

.../

c1, B IBL. I OT LeA.roh.A

-

r

.

,.

.

, ,

,

r

,

www.dacoromanica.ro

4

Acei cari in 15 zile de la promulgarea legii de fatt.vor declara di se retrag din administratiunile din carifac parte, vor primi retinerile ce li se Vor fi facut, daaregulamentele acelei administratiuni ingadue aceasta.

Cad sub prevederile acestui articol toti functionarii,meseria0i i muncitorii cari se vor gäsi in seniiciu laexpirarea termenului de 15 zile pomenit mai sus.

Art. 2. Oricine, prin violenta, amenintari, va pro-voca sau va face sa dureze o incetare partied sau to-taut a muncii, pentru a impune; fie muncitorilor, fieantreprenorilor sau patronior, o mic§orare sau ridicarede salariu, sau conventii diferite de acelea adoptatepant atunci, este pedepsit cu inchisoare de la o luntpant la doi ani.

Dada acei ce s'au facut culpabili de acest delict nufac parte din persónalul stabilimentului in care s'a pro-dus greva, ei se vor pedepsi cu maximul pedepsei.

Aceste infractiuni se vor judeca de judecatorUl deocol de urgenta 0 fart ca st li se poata aplica circum-stante u§uratoare.

Acestui proect s'a adus in Comitetul Delegatilor ur-thatoarea modificare i adaogire :

Art. 1. «Functionarii, meseria§ii 0 in fine orice-salariat al Statului, judetehir, comUnelor §i stabilimen-telor publice cu caracter economic, comercial i in-dustrial fi in genere toti acei cdrora le e Mere-dintatli asigurarea unui serviciu public al Statulutnu vor putea sub nici un cuvant face parte din nici unfel de asociatiune profesionald fart autorizatiunea mi-nisterului de care administratiunea tine.

A;t. 2. «Libertatea muncei este garantata».

..

'

$

e

www.dacoromanica.ro

5

Art. 3. «Judet0e, comunele i stabilimetele publicevor trebui sä infiinteze, dada nu au Inca, in termen dedoui ani de la promulgarea prezentei legi, case de a-jutor i asigurare contra accidentelor i baranetei pen-tru lucratorii, meseriasii, 0 in genere pentru toti salari-atii din serviciul lor care intra in categoriile enumeratemai sus».

Acest ultim aliniat este pur i simplu pilula auritä,care se ofera celor 100.000 de cetateni ce se pun prinlege azi in lanturi -- ea este o curata amagire Vor-_spiegelung, spre a putea face sa treaca proectul faramulta zarva, de orece ea nu are nici o sanctiune, ne-fiind deck o simpla invitatiune adresata acestor autori-tati publice, care maine va ramanea litera moarta. Iatade ce nici nu vom vorbi de ea : ea insa denota 11.01-

rinta i mentalitatea autorilor acestei stranii legi.

Romania moderna nu a cunoscut papa azi deck di-ficultatile chestiunei sociale agrare ; dificultati pe cariea nu a $tiut Inca sa le rezolve, i cari raman tot-deschise, ca un groaznic abiz, sub picioarele ei.

Dar iatä, ca un mic inceput de Industrie se arata,un numar de lucratori manuali sunt grupati sub ace-la0 acoperi0u, lucreaza 1n ace1ea0 conditiuni, au maiacelasi salariu,supus legei de fer a cererei i ofer-tei,-0 impin0 de interesul comun ei se gandesc incomun, cum l'ar orandui mai bine spre a:0 amelioratrista lor soared si a imputina suferintele lor 0 ale fa-miliei bor.

Din acest moment s'a nascut in Romania moderna0 a doua parte a chestiunii sociale : chestiunea mun-citorilor industriali..

S.

-

www.dacoromanica.ro

6

Avem dar astazi toate elementele intregei Chestiunisociale,=ca §i in Occident.

Pentru a rezolva chestiunea sociala agrara nu ain,gäsit nici un moment in decurs de 43 de ani, de candea a intrat prin lovitura, de Stat din 1864 in noua sa.faza, lovitura care a surpat vechile a§ezaminte din te-melii, si am a§teptat ca vulcanul sä faca explozie, catara sa fie in flacari i dupa ce am innecat in sangemiscarea sociala taraneasca, ne-am pus in grabtilegiferam.

Solutiunile pripite ce am edictat, nu au fest potri-vire starii de lucruri ce ele erau chemate sa indrepte,si toate reformele sociale agrare au dat literalmentefaliment,§i aceasta o zicem cu durere de inima i cuo adanca mahnire si regret.

Pentru ce ? pentru c nici una nu e§ea dintr'o cuge-tare matura i coordonata ; toate ta§neau din durerilemomentului,si ca i aceste dureri, ele erau spasmodice.

Tot asemenea, sunt 22 de ani, de cand am promul-gat o. lege pentru infiintarea industriei nationale,suntaproape 30 ani de cand am rascumparat caile ferate,de cand Statul a luat exploatatiunea atelierelor aces-tora, le-a marit, le-a sporit numärul i personalul,decand, pe fiecare zi ateliere noui se deschid : ba laarsenalul armatei, ba la Regia Monopolurilor Statului, bala Turnu-Severin, Galati ori Constanta pentru Servi-ciul maritim si fluvial roman, etc., sunt ani de candzeci de fabrici mari, ocupand mii de lucrätori, sunt des-chise cu autorizatiunea i sprijinul Statului,§i guver-nul nu a gasit un moment de ragaz pentru a studiachestiunea starei lucratorilor si a o rezolva in pace si cusange rece !

I .

/

.

.

sa..

f

-

www.dacoromanica.ro

7.

azi cand un atentat odios se comite, cand opi-niunea publica este iara§i surexcitatä, cand orice ma-sura este intrecuta, azi cand nimeni, nici guvern niciparlament nu este stapan pe sine, azi guvernul, in-teo clipä, improvizeaza un proect de lege, '1 depune pebiuroul Camerei§i Camera, in picioare, '1 aclama ! iarmaine tot prin aclamatiune, ea '1 va vota.

Nu, aceasta nu se poate ! Cupa este plinä !De asupra unui guvern §i unei Camere surexcitate,

mai este un arbitru. El a jurat in fata Natiunii care 'L-aales, ca va respecta Constitutiunea, Arca sfanta, in carestau inscrise drepturile i libertatile poporului roman.

«Sire, 'I vor zice cei 100.000 de cetäteni a carorlibertate este rapita prin legea de fatkprecum ziseseodinioara Cancelarul Malesherbes lui Ludovic al XV,

coroana Ta dela D-zeu,respectiv azi de la Nati-une,dar nu ne vei refuza satisfactiunea de a crede cädatorezi puterea Ta i supunerei Supu§ilor Tai : existain Romania moderna, cateva drepturi inviolabile, careapartin Natiunei. Mini§trii Majestatei Voastre nu vor aveaindrasneala de a le tagadui i daca ar trebui sa oprobam nu am avea decat sa invocam marturisireaMajestAtei Voastre

«Nu, Sire, cu toate sfortarile lor, ei nu Va vor con-vinge de loc cä intre Natiunea romanti,§i un poporde sclavi nu mai este nici o diferenta».

Care sunt aceste drepturi ?Este, mai intai, dreptul de intrunire, inscris in li-

tere mari i ne§terse, consacrat prin aproape 50 de anide us, pe .care '1 au toti Romanii, fara nici o distinc-tiune, de orice categorie, de orice breas1a,dreptul dea se intruni, in loc inchis, pacinic i fara arme.

Este dreptul de asociatiune, pe care asemenea 11 au

,

I

'

In§i-Vh.

- ,

I.

tii

.

www.dacoromanica.ro

8

toti Romanii ; dreptul de a se uni intre ei cum vorvol i unde vor vol, in mice scop pacinic ei vor vol.

Este dreptul ce toti .Románii au de a se uni, cacu puteri unite sa poath invinge obstacolele vietii :drept care decurge din cele cloud dintaiu i care azise traduce prin dreptul de grevei. Da, si dreptul degrevei este tot atat de natural si de legitim ca i drep-tul de a teal, de a cugeta, de a scrie, de a vorbi, etc.,este un drept public pe care constiinta universalarecunoaste i 11 proclama. : este dreptul de conservatiuneindividuala cu puterile colective ale tuturor acelor de opotrivä interesati ; este, inteun city ant, afirmatiuneaexpresiunea cea mai energica i cea mai eficace a soli-daritatii sociale, in cel mai inalt si mai sublim sensde oarece el este legat cu nenumarate jertfe i ne -

sfarsite suferinte.

DESFIINTAREA DREPTULUI DE INTRUNIRE I DEASOCIATIUNE.

Proectul presintat de guvern desfiinta, scurt i coprinza-tor, dreptul de asociatiune i deci 0 de intrunire, pentrutoti functionarii, meseriasii i muncitorii, i, in generalpentru toti acei ce cu un titlu oarecare primesc un sa-lariu dela stat, judet sau comuna, adica pentru cei

00.000 de functionaripublici i pentru alti poate 1 oo.000de muncitori i meseriasi.

Comitetul delegatilor, speriat de revolutiunea ce acestproect ar fi urmat s. deslantuiasca in toata tara, a in-trodus o indoith. modificare

1. Se restrange sfera acestei probibitiuni numaila functionarii, meseriasii i, in general, salariatii pre-pusi la un serviciu economic, comercial sau indus-

s, - - .

.

11.

I 'e4

,

:

si

s

www.dacoromanica.ro

trial §i in general, la aceia cArora le este Mere-dintata asigurarea unui serviciu public.

In fond dar, ambele redacOuni sunt echivalente, cacitoate serviciile publice sunt incredintate functionarilorpublici, i deci nici un functionar public nu mai areclreptul de- a se asocia.

Nu este, de exemplu, incredintata asigurarea,regulata functionare a invätamantului public profesorilor

invatatorilor ? acea a cultului, iireotilor? acea a incasareiveniturilor statului, perceptorilor, vamesilor, etc..? acea ajustitiei, magistratilor ? acea a pazei publice, prefectilor

subalternilor lor ? acea a diplomatiei, 'agentilor di-plomatici ? etc. etc.

Noua redactiune dar nu a limitat nimic, ea a voits. mascheze, Inst, prohibitiunea generala, ce proectulcuprinde 0 in noua sa forma.

Dar chiar daca am inlatura unease? generalizare §ine-am mentine numai la prima parte: cu caracter eco-nomic, comercial, sau industrial, i. Inca legea coprindetotu0 9o9f6 din numárul functionarilor statului, comu-nelor, judetelor i stabilimentelor publice, caci afara demagistrati, profeSori i siguranta statului mai toate cc-lelalte categorii de functionari au un caracter econo-mic, lato Sensu.

De ex. toti functionarii Ministerului de Domenii, pre-pusi la functiuni esentialemente economice : paduri,balti, domenii, vor cadeà sub prohibitiune.

Asemenea, toti functionarii Ministerului de Finante,caci toti gireaza functiuni- esentialmente cu caractereconomic.

Asemenea, toti functionarii Ministerului de LucrairiPublice, inclusiv Ministrul, functionarii de cdi ferate,sosele, poduri, drumuri etc., caci toti imbraca functiuni

-

9

_

.

-

,

, adica.

. i

.

-

,

.

.

,

.

§i

www.dacoromanica.ro

10

principalmente economice, comerciale i industriale, etc.Nu ar ra' rnanea complect afara, decat profesorii

inca nu aceia din invatarnantul profesional,militarii siinca cu exclusiunea tutulor acelor ce sunt prepusi laintendenta sau la administratiunea economicd a trupe-lor, cari Oman sub prohibitiune,preotii, episcopii si ma-gistratii, si in genere functiunile politice, pre-fecti, etc.

Dar aceace va face ea aceasta lege sa fie si si. ra-male o lege rea, este ca ea nu defineste precis prohi-bitiunea, si se stie ca primul principiu de drept esteca legile prohibitive sa fie riguros determinative : pro-bitiones, strictissimae interpretationis.

Cine va zice cà cutare functiune are nu caracter eco-nomic, comercial sau industrial?

Va fi o determinare generala, sau pe eategorii, sauindividualä ? Incertitudine i arbitrariu, adica cele maimad si redibitorii vitii ale unei legi.

2. Dar in fine,- se. va zice, acestor functionari, mese-riasi, etc. li se ridica numai dreptul de a constitui intreci asociatiuni profesionale, le ramane deci libertateaabsoluta de a constitui orice fel de alte asociatiuni

Asa dar, acei vizati de lege vor putea constitui de ex.asociatiuni corale, asociatiuni de gimnastica, asociatiunide escurSiuni, asociatiuni mistice i religioase, chiar po-litice, socialiste sau anarhiste etc., adica ei poi discuth

cultiva intre ei tot felul de interese anodine; streine deviata i trebuintele lor morale si materiale, dar numaipentru propriile lor interese vitale nu se pot consfatul§1 pentru ocrotirea lor ei nu se pot asocia

Este inic i ineficace : este inic pentra ca se impiedicatocmai acei ce au mai multa nevoe de a face apella solidaritatea colegiala de a se ajuta unii pe

§i

.

i plomatii,

,

,.

T i

!

altii §i

.

www.dacoromanica.ro

1 I

este ineficace, caci daca, inteadevar, acestia urmaresc sco-puri subversive, proectul le permite sä o faca impu-nit. Inteadevar, el permite ca chiar acesti functionari,meseriasi i muncitori etc.,cu caracter economic, co-mercial i industrial,sa se asocieze intre ei pentru afonda un club politic, pentru a se inscrie la un clubpolitic existent, de orice nuanta, chiar anarhit5, de arfi, pentru a constitui societati- sportive, de Canto, devoiaj etc., deci legea nu-i irnpiedica de a se adunatonSfatui intre ei de luCruri ce nu privesc profesia bor.

desigur, ca la clubul muncitorilor nu se fac confe-rinse tecnice muncitorilor dela dire ferate, nu li se predalectiuni de mecanica etc., ci se face politica militanta,socialista sau anarhista, i legea de fata nu poate a-tinge aceste asociatiuni !

Efectul acestei legi prohibitive, ca al tuturor legi-lor de aceasta natdra, va fi ca toti functionarii atinsidirect sau indirect de prohibitiune, s. caute a con-stitui intre ei asociatiuni clandestine, sau deghi-zate sub diverse fOrme $i denumiri : de board, de in-mor ineintare, de canto, .de baluri petreceri ori chiarpolitice, etc, in care ei tot Vor trata i vor vorbi deinteresele lor de clasã, iar nu de celeptofesionale, care-nu sunt si nu pot fi unicul obiect al preocupatiunilor bor.Iata dar, cum din oameiii pacinici, cctateni- buni i o-norabili, ei devin conspiratori, carbonari..

Dar, ceeace va fi mai gray este ca societatea va fiimpartita in una de denunfeitori fi alta declenunketi. Spionagiul, delatiunea vor inflori ca .altädatala Venetia : Bocca di Lione va fi reinfiintata ad UsumRomdnorum in plin secolul XX ; oament onorabilii,functionari inalti sau rnuncitOri modesti vor fi tarati

§i

-

dotal.:

:

,

www.dacoromanica.ro

12

la bara spre a se apara de para cea pouä : de delic-tul de asociatiune prohibit&

Procese nesfarsite : daca asociatiunea are sau nu LIDcaracter economic, comercial sau industrial ; daca func-tionarului Ii este iizcredintatci asigurarea unui semi-ciu public! §i cate alte dificulti, cate hotarari contra-dictorii, 6 asociatiune va fi permisä aici i interzisa inalt judet !

Dar cine va jüdeca aceste delicte, cäci ultimul ali-niat al art. 2 se refer% numai la delictul de greva ?Cine va mi§ca actiunea p.ublica ? Sau .poate crt minis-trul singur se coristitue in acuzator i judécator ? El sin-gur va cherna la bara sa .pe inaltul functionar, pe miculmeseria§ §i'l va judeca, condamna i ordona totodataperderea dreptului lui la salariu i pensiune.

Dar ce devin drepturile castigate ?Ce devin legile de stabilitate ale functionarilor pu-

blici ? Toate vor cadea inaintea unei denuntari me§-te§ugite si a unui ministru mizerabil. Omul cel mai ono-rabil se va vedea aruncat pe Hrumuti, pecetluit cu stig-matul de conspirator,

Nimeni nu va mai fi sigur pe ziva de maine.pentru ce am zis cä aceasfä lege este o adeva-

rata Lege a suspectilor, in virtutea -§i in numele c5.-reia atatea capete au chart in timpul marei Revolu-tiuni franceze 0 care va face si in Romania atatea vic-time nevinovate,care va arunca nelini§tea in familii,care va ridica i Omului cel mai bun increderea in sine_

Robespierre ! Robespierre! umbra ta nu lasä s. doar-null pe epigonii Romaniei moderne!

-

-

Iatä,

gi

www.dacoromanica.ro

13

II

DESFIINTAREA DREPTULUI DE GREVA.

Dar ce s. zicem de dreptul de greedMai intAi, trebue sa ne lamurim odata : in ce con-

sista dreptul de greva, ?Dreptul de greva consistä in facultatea pe care o

au lucratorii dintr'un stabiliment oarecare, sau dintr'oramura de industrie oarecare, sau chiar din mai multeramuri, sau chlar din intreaga tara, mai mult Inca, dintoate ärile, i din universul intreg, de este posibil, dea se aduna i consfatui impreund asupra inasurilorce ei trebuie s. ia spre imbunatati soarta, i dacanici un mijloc altul nu li se pare mai propice, chiar pecela de a suspenda prin comunä intelegere lucrul partialsau general ; adica de a se pune in greva numai in-tr'un stabiliment, numai inteo industrie sau in mai multedeodata sau chiar de a face greva generalk ba chiar,daca vor putea. greva universalä.

Acest drept nascut din vicisitudinile vietii moderneeste relativ nou, a trebuit aproape un secol de luptapanà ce el sa ajunga la recunoasterea generala.

Marea Revolutiune franceza, care a sdrobit toate lantu -rile sclaviei feodale si a proclamat libertatea omului, ceamai complectä i cea mai desavar0ta, nu a mentinut incg.tue deck o singura libertate : libertatea de asocia-tiune, i aceasta de teama ca nu printrInsa sä se ajungadin nou la reinfiintarea corporatiunilor, jurandelor §imetriselor, atat de mult hulite, inainte de Revolutiune.

Incetul cu incetul, lush, patronii se putura asocia sprea delibera asupra intereselor lor cornune, i, cu puteriunite, sa se prezinte in fata proletariatului

Dreptul de coalitiune si de greva, pentru lucratori,

',I

a-

feireimitit..-

' 7

a'§i

www.dacoromanica.ro

14

fu considerat, ih toate tarile, ca un delict i pedepsit cuamenzi i inchisoare.

El nu fu recunoscut in Anglia cleat prin legea din2 1 Iunie 1824, care fu insa revocata in anul urmator,

definitiv proclamat abia prin legile din 27 Iunie 1871§i 13 August 1875 ; in-Franta, prin cea din 25 Mai1864 ; in Germania, prin Gewerbeordnuug, din 1869 ;in Olanda, prin legea din 1872 ; in Belgia, prin legeadin 31 Iunie 1866 ; in Austria abia in 1874, 'etc. etc.

azi, nu yeti gasi nicio tara in lume, nici chiar inRusia, Turcia ori Persia, in care sa. se mai pedepseascidelictul de coalitiune i de grey&

Ar fi pentru o tara, ce ar mai inscrie azi in legis-latiunea sa acest delict, cea mai mare i cea mai ne-§tearsa ru§ine.

Dreptul de greva este legitim, caci el este exercitiul unuidrept suveran, inalienabil, pe care orice om il are asu-pra sa insu§i : de a lucra sau de a nu luCra.

Mai mult Inca, el este singurul paladiu, singura ar-ma a clasei muncitoare pentru a'§i imbunätati soarta.A-i tagadui acest drept, a limita ori stânjeni exercitiullui, este a condamna la mizerie i restri§te clasa cea mainumeroasa i cea rnai saraca a populatiunii, este a o im-pingefara voia eila revolutiune.

Dreptul de greva este supapa de siguranta a maui-nei sociale: nu o astupati, nu o inchideti, caci intreagama§ina face explozie i sare in aer!

Acest drept nu are deca o limitä : sa nu aduci a-tingere libertatii egale a semenului tau : de a lucrasau de a nu lucra.

Dreptul de greva depinde de liberul arbitru al lucra-torului : el este stapAn s. hotarasca daca adera sau nula suspendarea colectiva a lacrului ; nimeni nu trebue

'

'_

_

,

www.dacoromanica.ro

. 15

sileasck nici sa munceasca, nici sa. nu munceascadaca. el a.la. voe0e. Violenta este impdicat i pe-depsita pretutindeni ca orice violentA, exci ea constitueun atentat la libertatea persoanei altuia.

Dincolo, insk de aceasta limitä, dreptul de coalitiune§i de greva este general §i absolut.

Liberi sunt lucratorii de a se constitui in asociatiunipermanente, in sindicate, fie pe bresle, fie pe regiuni;de a se coalisa intre ele, la randul lor aceste sindicate,ba chiar de a forma o Confederatiune, unick centrala co-prinzand reprezentanti din toate breslele 0 din toateregiunile unei tari, ba chiar de a se afilia la alte con-federatiuni nationale, §i forma la randul lor o vastäconfederatiune internationalk in scop de a'0 ameliorasoarta pe cãile legate.

Dintre toti muncitorii salariati, singurii cari pot, atdrept cuvint, fi privati de exercitiul dreptului de grevasunt functionarsii publici. Organe ale Statului, suspen-darea lucrului ar fi din partea lor intreruperea vietiinationale, i deci revolutinea final, cataclismul gene-ral, ceeace este . imposibil.

In afara de aceasta exceptiune, insk dreptul de grey&trebue s ramana intreg : lucratorii manuali de orice ca.:-

tegorie, me§te§ugarii, maWrii i contramae§tri, fie ca. eisunt intrebuintati de un particular inteo industrie privata,-sau de Stat in industria sa particularknu publicktre-bde aibe dreptul deplin de a se intruni, de a se cons-fatul, de a propune i vota greva, de a strange fonduriletrebuincioase, de a o realiza prin mijloace pacinice,neantinate de nici o violenta materialk fizick pentruca cu puteri unite, exercitand o presiune colectivä a-supra patronului Stat sau particular, ei sà poata ob-tine, sau o sporire de salariu, sau o diminuare de orede lucru, sau licentiarea veri unui §et brutal 0 ne-

.

-

.

.

s

.

. ..-

sa.'1

www.dacoromanica.ro

13

drept, sau chiar modificarea regulamentelor interioare,daca ele sunt vekatorii, si -in genere, orice, schimbarisau concesiuni ce ar putea ameliora starea bor.

Proectul de lege face, insa, doua serii de restrictiuni:1. El interzice in mod absolut si general dreptul de

grevä nu numai functionarilor Statului, cari exercitä unserviciu public, a carui perturbatiune s'ar repercutasupra interesului public, dar i tutulor mestesugarilor

lucratorilor manuali, intrebuintati in servicii parti-.culare, de Stat, judet, comune sau orice stabilimentpublic, sub pedeapsa de a fi destituiti si de a perdechiar dreptul la retinerile ce ii s'au facut asupra sala-riului lor pentru diversele case de ajutor, pensiuni etcadica confiscatiunea unor drepturi castigate, caci re--puerile sunt proprietatea lor, confiscatiunea esteoprita de art. 17 din Constitutiune, care zice cä «nicio lege nu pbate infiinta pedeapsa confiscatiunei».

Dar oare, functiunile lor, adica locurile de lucratorimanuali i mestesugari sunt create si fixate prin lege,.cum ar fi de ex. acelea de Mitropoliti i Episcopi, deprofesori i judecatori ?

Dar oare, salariul lor este fixat nominal prinbugetul Statului ? Dar oare, functiunea lor depinde deParlament si de controlul lui ? Nu,ci prin buget sa fl-xeazä numai o suma globala pentru plata lucratorilor,ori care! din cutare atelier, numirea lor nu se facecu nici un decret, nici macar cu yeti un ordin minis-terial ci, pur i simplu, de care- seful de serviciu fare.termen, i concediabil, a merct.

Ei sunt simpli lucratori, ca i oricare altii, pentru cedar atunci cand ei nu au dobandit satisfactiune pe calepacinicd, reclamând la superiori lor, sa nu aiba, ei,dreptul de a recurge la suprema lor arma de aparare,la dreptul de greva ?

a-

''si

i

.

ar

c

www.dacoromanica.ro

17

Argumentul invocat de d. Ministru al Industriei,ca_lucratorilor din serviciul Statului li se garanteaza pen-siuni i drepturi de retragere, etc. nu este exact decat in parte si numai pentru atelierele Cailor ferate,Inca numai pentru o mica parte de lucratori din a-ceasta, i aceasta cu ce conditiuni !

El nu este, insa, in general adevarat pentru toatecelellalte ateliere depinzand de porturi, santiere, ocne,tutun, etc. etc., unde conditiunea lucratorilor este iden-tica cu acea a lucratorilor narticulari.

Iata pentru ce este inic a tagadui "dreptul de grey&Muncitorilor manuali, ocupati in serviciile particulareale Statului, judetelor i stabilimentelor publice, care'iintrebuinteaza ca un simplu patron, in servicii particu-lare, de ordin pur patrimonial, iar nu de interes public, einu sunt prepufi la exercitiul unui sel:viciu public.

2. Dar chiar daca. ii s'ar recunoaste acestor lucra-tori un drept egal de greva ca i la cei-lalti lucratoriintrebuintati in industriile private, dreptul lor ar fi ilu-zoriti cad, art. 2 din proect, desmintand insusi titlullegei, in care el este coprins, II desfiinteaza, n fapt,pentru toti ln.cratorii, printr'o a doua serie de restric-tiuni i pedepse.

Da, = lucratorii ceilalti, au dreptul de a se pune ingreva in industria privata, dar ori cine va provocao greva merge la puscarie, dela una luna 'Ana la doiani, i daca el este strain stabilimentului in greva, ca-path. maximum pedepsei, doui ani.

Cu chipul acesta, ori cine v. a provoca o intrunire delucrätori, fie ai stabilimentelor unde el lucreaza. sau

altor stabilimente similare, ori cine va lua cuvan-tul la intrunire, ori cine va profera un cuvant mai viusau va lovi cu pumnul in masa mai apasat, ori eine-va ameninta pe tradatori sau pe codaci cu ura i dis-

r .

7

.--

si-a

_

www.dacoromanica.ro

18

pretul camarazilor lor, va fi considerat ca a intrebuin-tat violente i amenintari spre a provoca greva i deciva trebui sä mearga la pu§carie.

Tot astfel, capii, cari de obiceiu dirig greva i carivor stärui a o- mentine panä ce vor dobandi satisfac-tiune, Ii insotesc la pu§carie.

Caci sä se noteze bine, aceastä lege, unica in felulei, nu contine nici o definitiune, de ce se intelege aiciprin violente i amenintari ?

Este vorba numai de amenintari i violente fizice,pedepsite deja de codul penal,sau trebue sa coprin-dem i violentele i amenintarile morale ?

Dupe. textul general al legei,da.In cat, in ultima analiza, in Romania, in.plin seco-

lul .XX,--dreptul de greva nu va mai exista pentrunimeni si sub nici o forma ! mijloacele obicinuite de aprepara i mentine o greva sunt suprimate, autorii mo-rali, acei ce se devota clasei muncitoare, ca cu jertfa lor,sa rescumpere pentru ea i copii ei o imbunä-tatire materiall sau morall,sunt inlaturati ! Un Jaures,

BeDel, un Guesde, ar merge, in Romania, di-rett la' Vacare§ti. Dar un lucru se §tie legiuitorul, carecrede C cu texte de legi se impiedica grevele si re-volutiunile : cä atunci tand cutitul va da de os,candviata va fi devenit imposibil, cand intre o viatamoarta, cum zice poetul, i speranta unei vieti vii, lu-cratorul, fie el particular, fie in serviciul Statului, va

cand mizeria singura 11 va povatui i caläuzi,atunci toate aceste §ubrede bariere vor fi sdrobite in-teo cum fu in 1907, cele puse muncitorimei ru-rale,§i greva, cu toate riscurile §i pericolele ei, se vadeclara, i Parlamentul tot cu aclamatiune va trececu buretele peste aceste delicte, iar guvernul va am-nistia pe capi i pe complici, §i-i va ruga pe tori

_

.

un-

oscila,si

po=

.

clipa...

www.dacoromanica.ro

19

liticos sa'si reia locurile, acordandu-le complecta sa-tisfactiune,cAci numai cu puscaria nu se vindeca ra-nile sociale, si mai putin cu tunul i baioneta, caredeal tämäcluesc pe unii, de vista prin moarte, cum zi-cea Socrate,dar ele nu vindeca, insä, i pe cei ce nuau fericirea sä treacä in lumea cealalta.

daca, in fine, pe unii Ii vom ucide, iar pevom viri in puscarie, cine va face lucrul in atelierele

uzinele Statului, sau acelea ale particularilor ?Precursorul teribilului d-lui Ministru de Comerciu

Industrie, de azi in Romania din secolul XX, HenricVIII, al Angliei, nu a spanzurat decat 70,000 de cer-setori, recidiv4ti, dup a. ce la primele delicte de cerse-torie, el le taiase nasurile, urechile pecetluise cu fe-rul rosu pe maini i brate, i cu toate acestea el nu aputut impiedica pe Oamenii saraci sä cerseasca, caninu aveau alt mijloc de a nu peri de foame, i ma-nastirile i drumurile publice erau vesnic acoperite cuturme de cersetori.

Faceti legi umane i bune, Domnule Ministru,prin politica D-voastra economic& bogatia natio-

nail, imprästiati liana in uTtimul bordei buna stare, siatunci nu yeti avea nici greve, nici revolutiuni, cacinumai foamea este cea mai rea sfatuitoare : male. suadafames !

Dar, ab uno, discent omnes! Un nebun, un mizera-bil, un fanatic, un pfodus al timpului de azi., care fra-.manta i fierbe atatea idei, i bune i rele, comite unatentat monstruos pe care constiinta universala '1 re-proba. i '1 condamna, i iata, de indata, un Ministru,un guvern intreg, un Parlament, care pierd cum-patul i sangele rece i voesc sä pedepseasca loo,000de cetateni, de fapta unui nebun, ridicandu-le,

- ,

.

,

Si alti

ridi-cai

-

-

*4.

Ii

si

www.dacoromanica.ro

20

lor, cele mai sacre drepturi : dreptul de intrunire,dreptul de asociatiune i dreptul de grevd.

Ministrul, care a propus acest proect de lege, §i gu-vernul care l'a contrasemnat, nu 0-au dat de sigur seama,un moment, de gravitatea i importanta principiilor ceei incon§tient agitau, rasturnau §i violau precum amdovedit, principii fundamentale ale dreptului nostrupublic :

1. Principiul c Toti Romdnii sunt egali inaintealegilor, dupa care nu se poate creea intre ei nici cauzede preferanta, nici cauze de decadere civica, i aceasta cuadevarat sub nici un cuvint.. (Art. 10 din constitutie).

2. Principiul ca toti Romdnii, fat% distinctiune, audreptul, de a se aduna pa§nic §i farä arme, i in orice scop lieu i cd pentru aceasta ei nu au nevoe denici o autorizatiune prealabild. (art. 26 din Constitutie).

3. Principiul ca. toti Romdnii au dreptul de a seasocia, intr'un scop licit, fara nici o autorizatiune.(art. 27 al. id.).

4. Principiul cä afarà de functionarii publici, adica.de organele Statului prepuse la gestiunea unui servi-ciu public, toti muncitorii fi meftefugarii, fie ocupatiIn serviciile particulare ale Statului, judetelor. comu-nelor sau stabilimentelor publice, fie in stabilimenteleparticulare au dreptul egal de greva, §i ca acest drept,sacro-sanct, de care depinde painea i soarta unei clasesociale intregi,--cea mai saraca i cea mai numeroasä,nu poate fi nici limitat nici mai putin Inca suprimat,taxa a atenta la dreptul dant ce orice om §i ori ce clasasociala il are de a lupta, cu toate puterile lor, indivi-duale sau colective, pe cale pacinica'. §i, cu respectuldreptului egal al celorlalti oameni i clase, de alai im-bunatati soarta.

I

ECA

Cll SetittiVILYI\"

--

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro