INTRODUCERE

1. Turismul – un sector economic înplină expansiune

Turismul este astăzi considerat de analişti ca unul din cele mai dinamice sectoare

economice, cu o evoluţie mereu oscilantă, fiind definit ca fiind industria cea mai profitabilă a

sfârşitului de secol XX.

Dacă tendinţa actuală se menţine, turismul va deveni prima industrie exportatoare şi îşi va

menţine poziţia de primă industrie generatoare de locuri de muncă din lume.

Turismul reprezintă un ansamblu de activităţi care favorizează omului petrecerea timpului

liber călătorind spre destinaţii situate în afara reşedinţei permanente şi a locului de muncă, în

scopuri nelucrative, pentru plăcerea proprie şi refacere1. Totodată, turismul este industria creată

pentru furnizarea tuturor bunurilor şi serviciilor solicitate de turişti la locul de destinaţie, la un

înalt nivel calitativ. Turismul este astăzi considerat de analişti ca unul din cele mai dinamice

sectoare economice, cu o evoluţie mereu oscilantă, fiind definit ca industria cea mai profitabilă a

sfârşitului de secol XX. John Naisbitt identifică, în celebra lucrare “Megatendinţe”, turismul ca

industria cu cea mai rapidă dezvoltare la începutul mileniului III.

Pe piaţa muncii turismul mondial se revendică drept numărul 1 în lume, asigurând peste

250 milioane de locuri de muncă, ceea ce înseamnă 8% din populaţia ocupată a globului. Pentru

anul 2005 se prevede ca 340 de milioane de persoane să activeze în turism. Activităţile legate de

călătorii şi turism reprezintă mai mult de 12% din produsul naţional brut mondial. De altfel,

turismul este cel mai mare producător mondial al produsului intern brut. Astfel, în 1990 el

constituia 3,5% din produsul intern brut mondial, această componentă fiind în 2000 de 10,9%,

iar pentru anul 2005 previzionându-se o pondere de 11,8%. Dacă turismul ar fi o ţară, aceasta ar

ocupa locul patru în lume ca produs intern brut, după SUA, Japonia şi ţările fostei Uniuni

Sovietice.

Turismul mondial este cel mai important investitor de capital, cu mai mult de 686 miliarde

dolari în 2002, totalizând 9,6% din capitalul investiţiilor la nivel global. În anul 2005 se

estimează că în turism se vor investi 3,2 miliarde dolari pe zi. Dacă tendinţa actuală se menţine,

turismul va deveni prima industrie exportatoare şi îşi va menţine poziţia de primă industrie

generatoare de locuri de muncă din lume. Peste 170 de state sunt activ implicate în dezvoltarea

acestei industrii.

1 Nedelea Alexandru, Particularităţile şi structura pieţei turistice, Social science research network, 2005.

1

Prin finalitatea multiplă, turismul este unul dintre serviciile cu cel mai mare potenţial de

dezvoltare. În primul rand, turismul creează plăcere; vizitarea unor locuri necunoscute sau

încărcate de semnificaţii istorice, naturale sau sociale scoate omul din rutină zilnică dându+I

sentimental de libertate.

În al doilea rand, serviciile turistice facilitează recuperarea forţei de muncă sau

îmbunătăţirea sănătăţii în cadrul staţiunilor turistice sau balneo-climatrice.

În al treilea rând, tranziţia de la satisfacerea nevoilor aflate la baza piramidei lui Maslow

către cele aflate în parte superioară a acesteia, impulsionează consumul de astfel de servicii

turistice.

În sfârşit, modificarea adusă de creşterea productivităţii (creşterea veniturilor) şi

„reducerea distanţelor” ca au avut loc în secolul al XX-lea şi continuă în prezent determină o

creştere susţinută a consumului de servicii turistice.

2

CAPITOLUL I

TIMPUL LIBER ŞI SERVICIILE DE AGREMENT.

CONCEPT şi EVOLUŢIE

1.1. Clarificări conceptuale ale timpului liber şi ale agrementului

Serviciile au un aport important în crearea conditiilor pentru petrecerea timpului liber şi în

maximizarea efectelor acestuia. Prin diversificarea ofertei de servicii, în mod special a ofertei de

servicii turistice se produc efecte benefice asupra dimensiunilor şi modului de utilizare a

timpului liber şi pentru cresterea calitatii vietii populatiei, mai ales în condiţiile în care stresul s-a

accentuat şi caracterizează civilizatia moderna.2

In acest sens dezvoltarea activitatilor care privesc petrecerea placuta, agreabila a timpului

liber la locul destinatiei turistice, şi anume a serviciilor de agrement reprezinta o cerinta majora

în practicarea unui turism modern .

1.1.1. Timp liber – concept şi structură

Primele incercari de a defini timpul liber au fost inregistrate inca din antichitate şi reflectau

anumite idei filozofice .

Aristotel, în lucrarea “Politika” scria : “Noi muncim ca sa avem timp liber” 3. În aprecierile

altor analisti “timpul liber este preferabil muncii, este telul celor care muncesc”4 .

Dezvoltandu-si ideile, Aristotel a facut un pas mai departe prin conturarea laturii calitative

a modului de petrecere a timpului liber. “Capacitatea de a utiliza corect timpul liber este temeiul

intregii vieti omenesti. Natura ne cere nu numai sa muncim bine, ci şi sa trandavim la fel”,

considera filosoful grec 5.

Opiniile lui Sebastian de Grozia este diferita de cea a lui Aristotel. Astfel, autorul amintit

consideră că “munca este un antomin al timpului liber”. Acelasi autor considferă că “odihna şi

timpul liber sunt două lumi separate”. Odihna este optiunea liberă în baza unor necesităţi zilnice,

asctivităţile în timpul odihnei fiind acelea pe care oricine le face pentru binele său. Timpul liber

2 Ioncica, Maria, Economia serviciilor teorie şi practica, Ed. Uranus, Bucuresti, 2003 ,p.703 Sellin,T., Recreation în the Age of Automation, The Annals of the American Academy of Political and Social Science, vol.313, Philadelphia, p.208 op.cit de Cosmescu,I. Turismul, fenomen complex contemporan, Ed. Economica, Bucuresti, 1998, p.164 Miller,N.,Robinson, D., The Leisure Age.Its Challenge to Recreation, Woedsworth Publ. Comp., Blemont Calif., 1963, p.497, op. cit.de Cosmescu, I., Turismul, fenomen complex contemporan, Ed. Ecomonica, Bucuresti, 1998 p.165 Sellin,T., op. cit., p.208

3

se referă la un mod special de calculare a unui anumit tip de timp. Odihna se referă la o stare a

fiinţei, o conditie a omului.

In opinia lui Miller şi Robinson, timpul liber se refera la acel timp aflat la dispozitia

individului, dupa munca necesara sau alte activitati şi obligatii ce trebuie indeplinite; acesta

trebuie sa fie consumat dupa optiunea individuala, adică prin activiţăţi necesare, prin activităţi

din care să se obţină o satisfacţie sau inactivitate.

Timpul liber este perioada de timp ramasa dupa efectuarea muncii, şi este constituit din

timpul constrans (timpul pentru somn, activitati personale şi gospodaresti, sarcini sociale

diferite) - este consumat potrivit opţiunii individuale – şi recreerea6 - parte a timpului liber

destinat activităţilor care aduc un plus de satisfacţie şi care nu este inactivitate.

1.1.2. Recreerea –concept

Etimologic, cuvantul „recreere” îşi are originea în latinescul „recreare”, care semnifică

refacerea sau reîmprospătarea. În acest sens, recreerea are scopul de a reface resursele fizice şi

intelectuale ale individului. Mai mult, unii autori consideră că recreerea are drept finalitate

revitalizarea omului astfel încât în activitatea productivă rezultatele sa fie superioare. Astfel, ea

contituie o activitate fundamentală pentru natura şi roadele muncii.

Recreerea este o activitate voluntara savarsita fara constrangere şi care are ca rezultat

revitalizarea trupului şi a spiritului. Se poate defini ca o activitate în afara muncii, destinata

plăcerii, savurata în timpul odihnei.

Recreerea este conceputa ca o refacere a individului prin folosirea timpului de odihna intr-

un asemenea mod incat sa restaureze sau sa reconstruiasca ceea ce s-a consumat în procesul

muncii şi sa adapteze cunostintele şi calitatile personale în directia unei vieti cat mai depline şi

mai multumitoare .

Sociologul Joffre M. Dumazadier defineste recreerea drept un ansamblu de activitati carora

individul li se dedica în mod liber, de voie buna şi cu placere, fie pentru a se odihni, fie pentru a

se distra şi a-si satisface nevoile estetice, fie pentru a-si imbogati informatia sau a-si completa în

mod dezinteresat formatia, pentru a-si largi şi dezvolta participarea sociala voluntara sau

capaciatea creatoare, dupa ce s-a eliberat de obligatiile profesionale, sociale şi familiale 7. Oricare

dintre aceste activităţi au ca finalitate sporirea satisfacţiei.

6 Dinu, Mihaela, Geografia turismului, Ed. Didactica şi Pedagogica, Bucuresti, 2002, p.307 Dumazedier,J.M., Vers une civilisation du loisir, Ed. Du Seuil, Paris, 1978, p.45-46 op. cit. de Ioncica, Maria, Economia serviciilor teorie şi practica, Ed. Uranus, Bucuresti, 2003, p.67-68

4

Recreerea este constructiva, pozitiva, cu scop precis. Daca în odihna accentul cade pe

elementul timp, recreerea se refera la elementul continut, la modul cum este cheltuit timpul de

odihna, este modul de comportament ce umple acest timp .8

Activitatile de recreere pot imbraca forme variate, de la cele active pana la cele pasive.

Recreerea presupune joaca individuala, jocurile colective, sporturi, relaxare, distractie, arte,

hobby-uri, practicarea unor vocatii în orele libere. Activitatea de recreere poate fi desfasurata la

orice varsta a individului, fiind conditionata de elementul temporal, conditia şi atitudinea

persoanei, circumstantele ambientale etc.

Modalitatile de utilizare a timpului liber şi activitatile corespunzatoare difera, în functie de

dimensiunile şi localizarea acestuia (timp liber zilnic, saptamanal, din concediul de odihna). Se

remarca astfel, ca timpul liber zilnic este folosit pentru autoinstruire, activitati distractive,

intalniri iar timpul liber de la sfarsitul saptamanii va fi folosit pentru practicare turismului,

activitatilor sportive, vizionari de spectacole etc.

In cazul concediului de odihna este destinat în special turismului, tratamentelor balneare, în

scopuri culturale etc. 9

Marimea timpului liber este determinata de dimensiunile componente ale bugetului de timp

al oamenilor.

Latura cantitativa al bugetului de timp este determinata de dimensiunea elementelor

componente iar aspectul calitativ de continutul activitatii individului sau grupurilor sociale,

privite prin prisma scopurilor şi mijloacelor, necesitatilor, aspiratiilor şi intereselor acestora, ale

conditiilor în care se desfasoara activitatea umana .10

1.1.3. Evolutia timpului liber şi functiile acestuia

Cu toate ca o data cu aparitia muncii se poate afirma ca se confirma şi existenta timpului

liber din punctul de vedere al sociologilor, istoria dezminte acest fapt deoarece nu în toate

societatile şi în toate perioadele timpul liber a fost intalnit .

In societatile pre-industriale nu exista timp liber, munca fiind intensa în anumite sezoane şi

redusa ca intensitate în altele. Astfel în perioadele propice desfasurarii lucrului, timpul de munca

se intinde pe toata durata zilei. în cursul lunilor de iarna, aceasta munca este inlocuita cu o lupta

pentru supravietuire care era de obicei dificila deoarece oamenii aveau de infruntat frigul, bolile,

8 Cosmescu,I, Turismul fenomen complex contemporan, Editura Economica, Bucuresti, 1998, p.22-239 Ioncica, Maria, op.cit., p.7010 Angelescu, Coralia, Jula,D., Timpul liber-conditionari şi implicatii economice, Ed. Econonica, Bucuresti, 1997, p.26

5

multe suferinte. Aceasta perioada de inactivitate nu se poate identifica cu timpul liber pentru ca

nu prezinta nici o proprietate în intelesul modern al acestuia.11

In afara de aceste activitati specifice perioadei respective ritmul de viata este intrerupt la

sfarsit de saptamana (pentru crestini) sau cu ocazia sarbatorilor religioase şi ceremoniilor. Dar

duminicile erau destinate bisericii iar sarbatorile presupuneau un efort, o cheltuiala de hrana şi

energie. Distractiile populatiei erau legate de ceremonii, insa acestea reprezinta expresii ale

cultului şi nu fac parte din timpul liber.12

Pentru ca timpul liber sa devina posibil este necesar ca productivitatea muncii sa permita

aparitia unei secvente de timp în afara muncii suficiente pentru ca acele activitati impuse de

comunitate legate de biserica, ceremonii etc. sa nu ocupe intregul timp disponibil .

Astfel, din punct de vedere istoric, evolutia timpului liber a fost influentata, în principal, de

doi factori importanti şi anume: durata medie a vietii şi productivitatea muncii. Nu se include şi

timpul fiziologic de baza (repaus, somn etc.) deoarece acesta se mentine cu o pondere relativ

constanta în bugetul de timp.

Durata medie a vietii s-a dublat în ultimii 200 de ani, de la 35-36 ani în jurul anului1800, la

circa 70-72 de ani în anul 2000.

Productivitatea muncii, în deosebi în sectoarele primar (agricultura, silvicultura, industriile

extractive) şi secundar (industriile prelucratoare şi constructiile), dar şi în ramuri ale sectorului

tertiar (transporturi) a crescut în cursul ultimilor 125 de ani cu un ritm mediu annual de circa 3-

4%. Aceasta crestere a productivitatii muncii în tarile dezvoltate a avut ca efect o crestere a

veniturilor disponibile şi a puterii de cumparare, iar intre 30-50% din aceasta productivitate a

fost transformata în timp liber.

O dinamica interesanta a cunoscut, în decursul a doua secole, timpul destinat transportului

şi deplasarii. Viteza de deplasare a crescut şi s-a imbunatatit intr-un mod considerabil

infrastructura de transport. Dar o data cu aceste evolutii s-a marit mobilitatea spatiala a

populatiei crescand astfel distanta pe care are loc deplasarea .

Reducerea timpului de munca intre anii 1800-2000 a fost atat absoluta, de la 11ani la 8 ani

cat şi relativa ca pondere în totalul bugetului de timp, de la 31 % la 11 %.

Doar timpul fiziologic de baza (somn, repaus etc.) se mentine la acelasi nivel, în decurs de

doua secole ,dar numai ca pondere în bugetul total de timp, circa 43%. Acest fapt se explica prin

natura activitatilor umane specifice secventei respective de timp .

11 Dumazedier, J., Sociologie empirique du loisir- critique et contre critique de la civilisation du loisir , Editions du Seuil, Paris, 1974, p.24 op. cit. de Angelescu, Coralia, Jula,D. Timpul liber – conditionari şi implicatii economice, Ed. Economica, Bucuresti, 1997, p.2812 Dumazedier. J., op. cit, p. 24

6

In ultimele doua secole, intelegand timpul liber în sens larg, incluzand şi durata inactiva

ulterioara pensionarii, aceasta secventa a bugetului de timp a cunoscut o puternica crestere în

dinamica sa. Evolutia mentionata apare şi mai evidenta în expresie fizica : de la circa 3 ani în

1800, timp liber cumulat în decursul vietii, timpul liber creste pana la aproximativ 19 ani la

sfarsitul secolului XX .

In ceea ce priveste o analiza prospectiva asupra timpului liber, J.Fourastie, în anul 1962,

considera ca pentru un orizont de prognoza mai lung (pentru anul 2100 ), durata anuala a muncii

va atinge nivelul de 1200 de ore fata de 2000-2200 de ore în prezent, repartizate în 40 de

saptamani a cate 30 de ore de munca, iar durata vietii active va fi de 30 de ani .13

Cei mai multi analisti previzioneaza pe termen mediu şi lung o crestere a timpului liber sau

cel putin a timpului în afara muncii.

Insa spre sfarsitul deceniului VII şi inceputul deceniului VIII a existat o alta parere a lui

J.K. Galbraith care afirma ca în ultimul sfert de secol durata medie a saptamanii de lucru în

industrie a crescut usor de la 40.6 ore în 1941 la 41 de ore în 1965. Asftel pe masura ce veniturile

cresc oamenii petrec mai mult timp la locul de munca şi solicita mai putin timp liber 14

1.1.4. Servicii de agrement şi divertisment – concept, functii, tipologie

In prezent timpul liber nu este apreciat doar ca un timp rezidual în raport cu timpul de

munca ci acesta este folosit în scopul largirii orizontului de cunoastere precum şi de odihna

activa pentru reconfortare 15. Astfel, se poate constata ca noile nevoi de consum şi noile exigente

privind calitatea componentelor turistice aduc imbunatariri privind consumul timpului liber,

stimuland aparitia şi dezvoltarea unor servicii specifice, a celor de agrement.

Serviciile de agrement fac parte din categoria de baza a produsului turistic deoarece

asigura odihna activa a turistilor prin satisfacerea nevoilor fizice şi psihice ale turistului, creand

cadrul necesar petrecerii placute şi instructive a timpului liber. Serviciile de agrement contribuie

astfel direct la realizarea calitatii vietii .

Agrementul se defineste ca fiind ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor şi

formelor oferite de unitati, statiuni sau zone turistice, capabile sa asigure individului sau grupului

social o stare de buna dispozitie, de placere, sa dea senzatia unei satisfactii, unei impliniri, sa lase

o impresie şi o amintire favorabila 16.

13 J. Fourastie, Histoire du confort, Paris, Ed. Presses Universitaires de France, 1962 op.cit. de Coralia Angelescu, Dorin Jula în Timp liber, conditionari şi implicatii economice, p. 3114 J.K.Galbraith, The New Industrial State, Boston, Houghton Mifflin, 1971 op. cit de Coralia Angelescu, Dorin Jula în Timp liber, conditionari şi implicatii economice, p. 3115 Snack,O, Baron, P, Neacsu,N, Economia turismului, Ed. Expert, Bucuresti, 2001, p. 148 16 Stanciulescu, Gabriela, Lupu, N, Tigu, Gabriela Dictionar poliglot explicativ de termeni utilizati în turism, Ed. All, Bucuresti, 1988, p.6, op. cit de Snack,O, Baron, P, Neacsu, N Economia turismului, Ed. Expert, Bucuresti, 2001, p. 350

7

Prin aceasta definitie se remarca atat varietatea activitatilor de animatie şi multitudinea

planurilor pe care actioneaza precum şi faptul ca agrementul se constituie ca un element

fundamental pentru satisfacerea nevoilor de odihna activa ale turistilor, evidentiind statutul

agrementului de componenta de baza a serviciilor turistice .

Obiectivul principal al unui program de animatie este de a propune turistilor o serie de

activitati, de care acestia sa fie constienti ca exista şi la a caror desfasurare pot sa participe activ

sau sa aleaga o viata sedentara, fara sa fie preocupati de respectivele activitati. Turistii trebuie sa

fie constienti ca activitatile exista şi daca simt nevoia sa participe nimic nu ii poate impiedica17 .

Concomitent cu aparitia serviciilor de agrement, ca urmare a satisfacerii nevoilor turistilor

legate de oferirea posibilitatii de a avea o viata de vacanta mai activa, sa stabileasca relatii intre

ei, motivati de un imbold comun, divertismentul, se dezvolta un alt concept la fel de important şi

anume animatorul turistic.

Animatorul trebuie sa fie abil astfel incat sa motiveze turistii sa participe la diferite

activitati, cu unicul scop de a face acestora sejurul cat mai placut şi mai amuzant şi de a-i ajuta

sa-si recuprereze fortele, nu doar fizice cat şi cele psihice, inainte de a reveni la viata cotidiana. 18

Animatorul turistic este persoana care coordoneaza activitatile unui grup de turisti,

misiunea sa fiind ca respectivul grup sa-si indeplineasca obiectivele, favorizand în acelasi timp

relatiile interumane.

Serviciilor de agrement le sunt specifice o serie de functii care privesc atât pe turist, cât şi

pe organizatorii de vacante care sunt statiunile şi agentii economici.

Agrementul vizeaza destinderea şi reconfortarea fizica, divertismentul şi dezvoltarea

capacitatilor turistului, satisfactia psihica prin activitati cultural distractive şi instructive-

educative, amuzamentul, comunicarea şi sporirea volumului de cunostinte.

Din punctul de vedere al organizatorilor de turism, agrementul reprezinta un factor de

competitivitate, de crestere a atractivitatii statiunilor turistice prin diversificarea şi dezvoltarea

mijloacelor de agrement. Prezenta animatiei şi varietatea formelor sale trezesc interesul turistului

pentru o anumita zona şi asigura, de cele mai multe ori, revenirea acestuia .

Aceasta situatie se remarca şi în cazul parcului de distractii Blackpool Pleasure Beach din

Yorkshire, Anglia .

17 Lupu, N, Hotelul. Economie şi management. ,Ed All Beck, Bucuresti, 2003 p.9118 Lupu,N, op cit. p.91-94

8

Datorita competitiei existente pe piata se stimuleaza cu ajutorul activitatilor de agrement

procesul de dezvoltare, diversificare şi individualizare a produselor turistice. Prin cresterea

gradului de atractivitate, prin stimularea cresterii circulatiei turistice agrementul devine o

importanta sursa de incasari, de crestere a eficientei economice a activitatii de turism .

Agrementul poate sa devina motivatia principala de calatorie atragand dupa sine aparitia

unor noi tipuri de vacanta cum ar fi : vacanta de schi, vanatoare, pescuit alpinism, echitatie etc19.

Activitatile de agrement desi sunt eterogene şi dinamice, cu o multitudine de forme

particulare se pot grupa în functie de mai multe criterii şi anume 20:

Cel mai frecvent organizarea agrementului se particularizeaza pe forme de turism: de

litoral, montan (de vara şi de iarna), balnear şi în orase (pe trasee turistice). în cadrul turismului

de litoral se remarca forme specifice de agrement şi anume: sporturi nautice, talazoterapia,

porturi de agrement şi cluburi nautice, amenajarea plajelor pentru cura helio marina activa etc.

Pentru agrementul montan se disting activitati specifice pentru cele doua sezoane – de vara :

drumetii, alpinism, speologie, mountain bike etc. şi de iarna : soprturi de iarna, schi, bob, saniute,

patinaj etc. Pentru turismul balnear activitatile de agrement for fi în concordanta cu nevoile

specifice persoanelor de varsta a treia .

In functie de spatiul de desfasurare se disting agrement inchis (club, hotel, teatru,

cinema, discoteca etc.) şi agrement în aer liber (gradini publice, parcuri de distractii,

stadioane, complexuri sportive etc.)

Dupa sezonul turistic se evidentiaza agrement de iarna (sporturi de iarna), agrement

de vara (sporturi nautice) şi agrement permanent .

O alta modalitate de structurare a serviciilor de agrement are drept criteriu numarul

de participanti şi se remarca agrement individual şi animatie de grup

Prestatiile de agrement se grupeaza şi dupa scopul avut în vedere în competitive şi ca

scop în sine .

Un alt criteriu folosit este varsta şi se evidentiaza servicii de agrement pentru copii,

pentru tineri, pentru adulti şi pentru varsta a treia.

In functie de pret serviciile de agrement se impart în servicii gratuite, cu pret unic, cu

pret mediu şi de lux .

La aceste modalitati de clasificare a serviciilor de agrement se adauga şi urmatoarele:

Dupa nivelul de organizare se disting servicii organizate de catre unitatile de cazare si/

sau alimentatie, servicii organizate la nivelul statiunilor şi servicii organizate de catre terti 21.

19 Snack,O, Baron,P, Neacsu,N, op.cit. p.35020 Snack,O, Baron,P, Neacsu,N, op.cit. p.356-35721 Minciu, Rodica, Economia turismului, Ed. Uranus, Bucuresti, 2001, p.281-284

9

Tipurile de animatie proprii unitatilor de cazare sunt animatia recreativa, indreptata spre

destinderea şi petrecerea unui sejur agreabil (spectacole, concursuri), animatie culturala, animatie

sportiva care are la baza interesul pentru cultura propriului corp (hotelurile isi creaza propriile

sali de gimnastica), şi animatia infantila, poate cea mai importanta, alcatuita dintr-o seria de

activitati placute prin care copiii pot sa se joace, sa convietuiasca şi sa participe la jocuri alaturi

de altii de varsta lor, sub atenta supraveghere a personalului hotelului 22. Serviciile organizate

la nivelul statiunilor au un grad mai mare de complexitate şi diversificare deoarece acestea sunt

realizate cu ajutorul societatilor comerciale turistice şi cu administratiile locale. Serviciile

organizate la nivelul statiunilor pot fi centre de echitatie, centre sportive, cluburi de vacanta etc.

Printre serviciile organizate de catre terti se numara parcuri de distractie, turnee ale

ansamblurilor teatrale, muzicale, de dansuri etc.

In functie de modalitatea de participare a vizitatorilor prestatiile de agrement se grupeaza

în active prin implicarea turistului în diferite programe de divertisment (sporturi, concursuri,

jocuri) şi pasive în care turistul se comporta ca un simplu spectator (vizitarea obiectivelor

turistice, participarea la anumite evenimente culturale, sportive)23.

Una dintre modalitatile de structurare cele mai expresive şi complete imparte prestatiile

turistice în functie de continutul acestora în : animatie de pura deconectare, animatie recreativa,

animatie comerciala, animatie orientata spre realizarea unei depline forme fizice, animatie

culturala, animatie spectacol, animatie gastronomica şi animatie profesionala24.

Animatia de pura deconectare se refera la acele activitati prin care se evadeaza din cotidian

iar în categoria acestora intra baile de soare şi mare, plimbarile prin natura, drumetiile, vizitarea

diverselor obiective turistice, intalnirile cu rudele şi prietenii etc .

Animatia recreativa este practicata de un numar mare turisti şi nu de putine ori aceasta

reprezinta chiar maotivatia principala a calatoriei. Animatia recreativa se constituie din vizitarea

parcurilor de loisir : generale (cu echipamente de distractie, cu personaje indragite din benzi

desenate, din povesti etc), tematice (planetariu, zoologice), rezervatii şi cazinouri. Parcuri de

distractie precum Disneyland, orasele ca Las Vagas, Atlantic City atrag un numar impresionant

de vizitatori şi formeaza un nou tip de vacanta .

Animatia comerciala presupune folosirea timpului liber pentru efectuarea unor cumparaturi

uzuale sau specifice. Aceasta necesita adoptarea unei strategii adecvate privind dezvoltarea unei

retele comerciale şi asigurarea unei game sortimentale care sa tina cont de cerintele şi nevoile

turistilor .

22 Lupu, N, op. cit, p. 9323Minciu, Rodica, op. cit., p.281-28424 Lupu, N, op. cit. p.90-91

10

Animatia orientata spre realizarea unei depline forme fizice se refera atat la posibilitatea

efectuarii de cure (balneare, de infrumusetare, de slabire, fitness etc) precum şi la practicarea

diferitelor sporturi (tenis, volei, golf, inot, schi etc.) şi a unor activitati mai deosebite cu un grad

de risc mai ridicat şi anume: sarituri cu parasuta şi deltaplanul, river rafting etc.

Animatia culturala se refera la acele activitati care presupun formarea şi educarea şi

dezvoltarea anumitor cunostinte ale turistului, care pune accent pe latura morala a personalitatii

individului. Animatia culturala se prezinta sub forma de vizite la muzee şi case memoriale,

participarea la evenimente culturale, burse de studii,sejururi de invatare de limbi straine,

vizitarea edificiilor de natura religioasa, pelerianje, vizitarea unor obiective istorice etc.

Animatia spectacol are o multitudine de forme de manifestare şi priveste diversitatea

peisagistica, frumusetea florei şi a faunei, spectacole de teatru, film, muzica, evenimente de arta,

folclorice, competitii sportive etc.

Animatia gastronomica genereaza activitati de divertisment legate de expozitii şi

concursuri de natura culinara şi circuite pe aceasta tema .

Animatia profesionala se refera la targuri, expozitii, congrese etc. Acest tip de animatie se

adreseaza unui public avizat25 .

Strategia de dezvoltare a serviciilor de agrement trebuie sa tina seama de motivatiile,

astepatrile şi aspiratiile turistilor precum şi de profilul, structura şi specificul statiunilor în cauza.

Astfel, desfasurarea activitatilor de agrement presupune existenta unor echipamente adecvate, a

unui personal cu pregatire de specialitate precum şi a unor programe care sa fie pe placul

turistilor.

Concluzionand se poate afirma ca dezvoltarea activitatilor de agrement influenteaza direct

orientarea fluxurilor turistice şi implicit desfasurarea unei activitati utile şi eficiente .

1.2. Continutul şi caracteristicile serviciilor turistice

Prin specificul sau, turismul apartine structural sferei sectorului tertiar. Diversitatea şi

eterogenitatea serviciilor turistice, trasaturile conume cu celelalte activitati ale tertiarului,

tendintele în evolutia acestora, dinamica sub impulsul acelorasi grupe de factori – cauza

confirma apartenenta turismului la acest sector 26.

25 Minciu, Rodica, Economia turismului, editia a III-a revazuta, Ed. Uranus, Bucuresti, 2004, p.283-28426 Cosmescu,I ,op. cit. p. 147

11

Turismul a devenit, în conditiile contemporane, un fenomen de masa, dezvoltarea acestui

tip de activitati fiind una dintre cele mai importante consecinte ale cresterii dimensiunii timpului

liber .27

Se remarca faptul ca serviciile sunt antrenate intr-o proportie insemnata în crearea

conditiilor pentru petrecerea timpului liber cat şi în folosirea propriu-zisa a acestuia. Astfel,

diversificarea ofertei de servicii şi în special a ofertei turistice, prin punerea accentului în ultima

perioada pe serviciile de animatie, are efecte atat asupra dimensiunilor şi modului de utilizare a

timpului liber cat şi pentru cresterea calitatii vietii populatiei 28.

Serviciile turistice trebuie vazute şi tratate pornind de la conceptul şi evolutia timpului

liber. Cresterea secventei din timpul liber dedicata practicarii turismului va depinde direct de

dimensiunea timpului liber saptamanal şi anual şi indirect de marimea timpului liber cotidian.

Aceasta din urma conditionare rezulta din modul în care se asigura posibilitatea unei distributii

echilibrate a numarului de ore disponibile zilnic pentru celelalte activitati de timp liber astfel

incat timpul liber de la sfarsitul saptamanii şi vacanta sa ramana intr-o proportie cat mai mare

pentru practicarea turismului .

1.2.1. Continutul conceptului de servicii turistice

Serviciul turistic se prezinta ca un ansamblu de activitati ce au ca obiect satisfacerea

tuturor nevoilor turistului în perioada în care se deplaseaza şi în legatura cu aceasta. O parte

dintre aceste activitati satisfac pe de o parte nevoi de baza cum ar fi odihna, hrana, iar altele vor

fi destinate unor trebuinte specific turistice .

Serviciul turistic trebuie sa creeze conditiile pentru refacerea capacitatii de munca,

concomitent cu petrecerea placuta şi instructiva a timpului liber ; totodata el trebuie conceput

astfel incat, în urma derularii consumului turistic, oamenii sa dobandeasca un plus de cunostiinte,

informatii, chiar deprinderi noi. Numai în felul acesta prestatia turistica isi contureaza un

continut concordant cu exigentele vietii moderne, cu cerintele turismului contemporan 29.

Datorita faptului ca timpul de munca se reduce ca o consecinta a cresterii productivitatii

muncii şi perfectionarii proceselor de productie, precum şi al promovarii pe scara larga, în

economie, a progresului stiintific şi tehnic se va amplifica dimensiunea timpului liber. Acest fapt

duce la transformarea intr-o constanta a timpului de odihna pasiva şi cresterea solicitarilor fata

de formele odihnei active, simulate şi de efectele negative ale concentrarii urbane, intre care

poluarea şi stresul. Odihna activa reprezinta, de fapt, un procedeu modern, eficient, de

27 Angelescu, Coralia, Jula,D op.cit., p.236-24028 Ioncica, Maria, op cit., p.7029 Florina Bran, Dinu Marin, Tamara Simon, Economia turismului şi mediului inconjurartor, Editura Economica, Bucuresti, 1998, p.68-69

12

deconectare, folosit în tratamentul de ameliorare a efectelor negative, nefavorabile ale

suprasolicitarii nervoase. Acest lucru se va concretiza prin faptul ca organizatorilor de turism le

revine sarcina conceperii unor vacante, aranjamente turistice, cu posibilitati multiple de

desfasurare a unor activitati recreative menite sa diversifice şi sa sporeasca atractivitatea ofertei,

sa raspunda criteriilor odihnei active. Aceste preocupari isi maresc dimensiunea o data cu

transformarea turismului intr-un turism de masa, cu cresterea frecventei de petrecere a timpului

liber în afara resedintei permanente.

În perioada contemporana se manifesta un proces continuu de imbogatire a continutului

prestatiei turistice cu noi tipuri de activitati, expresie a receptivitatii şi adaptabilitatii turismului

la schimbarile intervenite în structura nevoilor de consum, a cresterii rolului în formarea şi

educarea indivizilor .

Un alt element ce argumenteaza caracterul turismului de activitate prestatoare de servicii il

constituie modul de definire al produsului turistic şi corespunzator, al ofertei.

Produsul turistic este considerat, astfel, a fi rezultatul asocierilor interdependentelor dintre

atractivitatea unei zone şi facilitatile sau serviciile oferite cumparatorului, resursele luand forma

diferitelor produse numai prin intermediul prestarilor de servicii specifice – gazduire,

alimentatie, transport, agrement. Se remarca importanta deosebita a serviciilor prin faptul ca în

crearea şi în individualizarea produselor turistice accentul cade pe servicii30 .

Continutul particular al produsului turistic, modul sau de determinare demonstreaza atat

caracteristica turismului de activitate prestatoare de servicii cat şi nota sa de specificitate.

Turismul reprezinta unul dintre domeniile tertiarului, poate chiar singurul, unde nu se

opereaza cu servicii pure, activitatea are un continut complex, luand, asa cum s-a aratat forma

unei asociatii de elemente cu caracter diferit, iar produsul turistic este în fapt unitatea organica a

efectelor resurselor bunurilor şi serviciilor. Totodata, fiecare componenta avand trasaturi proprii,

mecanisme specifice de functionare şi intrand în proportii variate în alcatuirea ofertei turistice,

influenteaza diferit realizarea efectului global imprimandu-i o multitudine de forme de

manifestare 31.

Aprecierea turismului ca activitate de prestari servicii rezulta atat din continutul acesteia

cat şi din particularitatile serviciului turistic, din elementele ce-i contureaza un specific distinct

de alte prestatii care apartin sectorului tertiar. Unele din particularitatile serviciilor turistice sunt

comune tuturor componentelor tertiarului, altele sunt specifice numai turismului.

Din randul caracteristicilor de ordin general 32se remarca :

30 Rodica Minciu, op.cit., p. 216-21731 E. Nicolescu, Marketingul în turism, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1975, p.23232 Rodica Minciu, op.cit., p. 218-219

13

Caracterul imaterial al prestatiei ; serviciul turistic se concretizeaza numai în

momentul intalnirii cererii cu oferta turistica ;

Nestocabilitatea se refera la faptul ca serviciile turistice nu pot fi stocate şi

pastrate în vederea unui consum ulterior ; astfel, în vederea unui consum în viitor se remarca atat

existenta unor avantaje în desfasurarea activitatii ca urmare a a eliminarii cheltuielilor şi

dificultatilor legate de distributia fizica cat şi anumite dificultati legate de asigurarea echilibrului

oferta-cerere şi realizarea efectiva a serviciilor. Din aceasta cauza apar consecinte negative

asupra gradului de utilizare a capacitatilor productiei turistice (de transport, cazare, alimentatie,

tratament) şi a resurselor umane.

simultaneitatea atat a productiei cat şi a consumului serviciilor. Faptul ca

prestatiile turistice se exteriorizeaza sub forma unor activitati, impune pentru realizarea lor

efectiva, prezenta atat a prestatorului cat şi a beneficiarului în acelasi loc, simultaneitatea

executiei şi consumarii serviciilor. Daca acestea nu sunt indeplinite apar efecte nefavorabile la

nivelul volumului activitatii realizate cat şi asupra satisfacerii nevoilor turistilor.

Serviciile sunt inseparabile de persoana prestatorului, incetand sa existe din

momentul incheierii actiunii acestuia. Comercializarea serviciilor presupune contactul nemijlocit

intre producatorul- prestator şi consumator. Astfel este necesara o buna cunoastere a nevoilor

pietei şi o riguroasa delimitare a sferelor de actiune datorita faptului ca acelasi producator nu isi

poate oferi serviciile simultan pe mai multe piete. Pe de alta parte, fiind strans legata de de

prezenta şi participarea lucratorului, calitatea serviciului, realizarea lui corespunzatoare depind

de nivelul pregatirii acestuia, de corectitudinea şi modul în care isi indeplineste atributiile.

Serviciile turistice detin o pondere mare în cheltuielile cu munca vie. Astfel,

patrunderea progresului tehnic se face mai lent şi cu eforturi mari. Prestarea serviciilor turistice

ramane un domeniu în care prezenta lucratorului continua sa fie importanta, atat prin specificul

activitatilor, cat şi datorita psihologiei consumatorului turist.

O alta caracteristica generala se refera la intangibilitatea serviciilor care

genereaza un complex de probleme privind organizarea productiei şi comercializarii lor deoarece

nu pot fi percepute cu ajutorul simturilor. Astfel turistul prezinta neincredere şi retineri cu privire

la achizitionarea serviciului turistic.

Printre caracteristicile specifice pot fi mentionate 33 :

← Personalizarea serviciului atat la nivelul grupului dar şi la nivelul individului face ca

motivatiile, nevoile foarte variate ale cererii, precum şi comportamentul difertit al

turistilor fata de fiecare componenta a prestatiei sa fie satisfacute. Individualizarea

serviciilor se regaseste în caracterul unicat al vacantelor, prezentand avantaje notabile

33 Rodica Minciu, op.cit., p.219-223

14

în realizarea “confortului psihologic “ al turistului şi reduce sensibil posibilitatile de

copiere ale acestora. Apar insa probleme legate de asigurarea calitatii serviciilor şi de

standardizare ale acestora.

← Serviciile turistice se caracterizeaza printr-un dinamism inalt .Deosebit de sensibile

la mutatiile inregistrate în dezvoltarea economico-sociala, dar şi la schimbarile

comportamentale, serviciile turistice cunosc ritmuri de crestere superioare evolutiei

de ansamblu a fenomenului turistic .

← Prestatiile turistice manifesta şi o puternica fluctuatie sezoniera fiind rezultatul

oscilatiilor cererii turistice precum şi al concentrarii acesteia în anumite perioade.

← Serviciile turistice se caracterizeaza şi prin complexitate datorita faptului ca prestatia

turistica este rezultatul diferitelor combinatii intre elemente decurgand din conditiile

naturale şi antropice specifice fiecarei tari sau zone şi serviciile furnizate de

organizatori .

← O alta caracteristica se refera la substituibilitatea serviciilor turistice. Aceasta

presupune inlocuirea unor elemente care intra în proportii diferite în alcatuirea

produsului final. Existenta unei multitudini de posibilitati de combinare şi substituire

a elementelor care alcatuiesc produsul permite realizarea unei game largi de produse

turistice.

← Prestatiile turistice sunt eterogene. Aceasta caracteristica este dependenta de structura

complexa a serviciului turistic .

← In relatie foarte stransa de eterogenitate se afla caracteristica care se refera la

participarea unui numar mare de prestatori la realizarea produsului turistic .

← Consumul serviciilor turistice se efectueaza intr-o ordine riguroasa, determinata de

specificul prestatiei, locul şi momentul actiunii, forma de turism.

Principalele prestatii şi succesiunea acestora ar putea fi urmatoarea :

Propaganda

Informare

Contractarea

aranjamentului Relatii

15

publice

Transport pe

ruta ducere

Cazare şi auxiliare Alimentatie şi auxiliare

Agrement

Transport pe ruta intoarcere

Fig .2.1. Schema de derulare a prestatiei turistice

(dupa Ion Istrate, Florina Bran, Anca Gabriela Rosu, Economia turismului şi mediului

inconjurator, Editura Economica, Bucuresti, 1996, p.172 )

1. actiunile de propaganda şi informare turistica, realizate de agentii de specialitate,

birouri de turism, reprezentanti, prin contact direct dar şi prin intermediul materialelor

publicitare;

2. contractarea aranjamentului, a minimului de servicii solicitate şi stabilirea

programului de desfasurare a actiunii;

3. transportul, transferul turistilor şi bagajelor la hotel sau de la un mijloc de

transport la altul, în cazul în care comporta utilizarea mai multor mijloace de transport, dar şi

anumite facilitati de care beneficiaza turistul pe durata deplasarii;

4. cazarea şi serviciile suplimentare oferite de unitatile hoteliere;

5. alimentatia şi prestatiile auxiliare acesteia;

6. agrementul în varietatea formelor sale ;

7. transportul turistilor pe ruta de intoarcere;

8. de-a lungul tuturor momentelor calatoriei este necesara prezenta activitatii de

relatii publice, menite a asigura climatul favorabil desfasurarii consumului turistic şi revenirea

turistului.

Trecerea în revista a principalelor caracteristici ale serviciilor turistice, în

interdependenta lor organica, demonstreaza atat caracterul complex al prestatiilor turistice, cat şi

rolul diferentiat în combinarea lor pentru a deveni componente ale produselor turistice oferite în

cadrul diferitelor forme de turism .

16

1.2.2. Tipologia serviciilor turistice

Datorita diversitatii şi complexitatii serviciilor turistice s-a ajuns la concluzia ca pentru a

putea fi usor de identificat, localizat, comparat şi analizat acestea trebuiesc grupate în categorii

omogene .

Caracteristicile numeroase ale serviciilor precum şi rolul deosebit pe care il au prestatiile

turistice în activitatea turistica au condus la nenumarate preocupari de structurare a acestora, în

diferite unghiuri de abordare .

Diferiti autori34 clasifica serviciile turistice dupa urmatoarele criterii :

Serviciile care sunt incluse în produsul turistic se grupeaza, în functie de etapele

principale din desfasurarea unei calatorii în servicii legate de organizarea voiajului şi servicii

determinate de sejur .In grupa serviciilor legate se organizarea voiajului pot fi incluse prestatiile

oferite de companiile de transport – facilitatile şi comoditatile de organizare a calatoriei,

transferuri, transportul bagajelor, fluiditatea calatoriei – dar şi serviciile prestate de agentiile de

voiaj şi touroperatori, legate de publicitate, informare, comercializarea vacantelor, facilitati de

plata. în cadrul serviciilor determinate de sejur se satisfac necesitati cotidiene ale turistului

(alimentatie, odihna) precum şi asigurarea conditiilor de agrement .Acestora li se adauga şi

servicii cu caracter special, determinate de formele particulare de turism.

în functie de importanta în consum şi de motivatia cererii, prestatiile turistice se

clasifica în : de baza (transport, cazare, alimentatie,inclusiv activitatea care reprezinta motivatia

de baza, scopul final al calatoriei cum ar fi tratament, vanatorare, schi, hipism, yachting) şi

suplimentare (informatii, activitati cultural –sportive, inchirieri de obiecte şi altele ). Impartirea

în servicii de baza şi suplimentare se face şi în interiorul grupelor principale, intre prestatia

propriu-zisa şi activitatile auxiliare. Ponderea cea mai mare o au serviciile de alimentatie şi

cazare, urmate de cele de transport şi agrement şi apoi de cele suplimentare. Raportul dintre

serviciile de baza şi cele suplimentare, precum şi în interiorul grupelor, intre diferite prestatii este

diferit în functie de continutul formelor de turism practicate.

Dupa forma de manifestare a cererii şi modul de formulare a deciziei de

cumparare putem vorbi despre serviciile turistice ferme care sunt angajate anterior desfasurarii

consumului turistic cu ajutorul agentiilor de specialitate iar decizia de cumparare a fost formulata

în localiatea de resedinta a turistului şi servicii spontane care sunt solicitate atunci cand cererea

intra în contact cu oferta. Serviciile spontane se confunda de cele mai multe ori cu prestatiile

suplimentare, iar în cazul turismului individual şi cu cele de baza.

34 Rodica Minciu, op.cit. p.222-226; Ion Istrate, Florina Bran, Anca Gabriela Rosu, Economia turismului şi mediul inconjurator, Editura Economica, Bucuresti, 1996, p. 167-169.

17

In functie de modalitatile de plata sau natura relatiilor financiare angajate intre

prestatori şi beneficiari diferentiem servicii cu plata care pot fi realizate anterior, simultan sau

ulterior consumului (în functie de momentul efectuarii platii), cu bani gheata, cu cecuri turistice

sau carti de credit (dupa mijlocul de plata folosit) şi servicii gratuite sub forma de facilitati,

costul acestora fiind inclus în pretul prestatiilor de baza sau suportat din cheltuielile generale ale

organizatorilor.

O alta clasificare dupa natura ,caracterul lor imparte prestatiile turistice în servicii

specifice, create prin desfasurarea propriu-zisa a activitatii turistice şi servicii nespecifice care

reprezinta rezultatul existentei unei infrastructuri generale.(transport în comun, telecomunicatii,

reparatii, servicii cultural-artistice etc.) .

Serviciile turistice se impart dupa categoria de turisti carora se adreseaza în

servicii pentru turisti interni şi servicii pentru turisti internationali (schimb valutar, ghid interpret,

comercializarea unor produse specifice) .

La aceste tipologii se adauga şi alte clasificari facute de alti autori35 cum ar fi:

Interdependenta dintre potentialul solicitarilor de servicii intr-o statiune în care s-

a decis turistul sa-si petreaca timpul de vacanta şi categoriile comportamentale ale clientelei

turistice poate fi reflecata în urmatoarea clasificare:

a. Servicii aferente unor preocupari pasive în timpul sejurului turistic – vizeaza

timpul petrecut în camerele unitatilor de cazare pentru odihna, vizionare programelor TV,lectura,

activitati cu caracter personal etc.;

b. Servicii aferente unor preocupari conditionat pasive –privesc timpul afectat

consumului de hrana, cel petrecut în barul de zi, braseria sau clubul unitatii, intalnirii şi

discutiilor cu prietenii, timpul alocat tratamentelor balneo-medicale.

c. Servicii aferente unor preocupari conditionat active – vizeaza timpul alocat

vizionarii de spectacole.,manifestari sportive, plibari şi exercitii de gimnastica în aer liber la

recomandarea sau şi cu supravegherea cadrelor de specialitate;

35 Ioan Cosmescu, Turismul, Editura Economica, 1998, p.153-164 . Oscar Snack, Petre Baron, Nicolae Neacsu, op.cit., p.275-285 .

18

d. Servicii aferente unor preocupari active – privesc timpul afectat agrementului şi

destinderii cu participare nemijlocita la libera alegere: plimbari, excursii, concursuri distractive

etc.

O alta grupare a serviciilor turistice priveste prestatiile turistice din punctul de

vedere al gradului de urgenta al manifestarii necesitatilor pentru aceste servicii. Se remarca astfel

servicii turistice generate de necesitati relativ putin urgente, a caror satisfacere poate fi amanata

în timp şi servicii turistice generate de necestati urgente, care nu ofera alternative de amanare a

satisfacerii lor cum ar fi cele :

- dictate de limitele impuse de timpul în care pot fi efectuate concediile şi vacantele;

- dictate de perioadele limitate de tipm în care pot fi practicate anumite forme de

turism, care provoaca o sezonalitate acuta a miscarii turistice în anumite perioade ale anului;

- dictate de datele calendaristice precise ale unor manifestari turistice;

- dictate de motive de ingrijorare privind starea sanatatii .

Cererea de servicii turistice este mai putin stringenta iar din punctul de vedere al ordinii de

urgenta, necesitatile de recreere se situeaza, în general, în urma satisfacerii necesitatilor pentru

alimentatie, imbracaminte, marfuri de folosinta indelungata, locuinte. Totusi, în realitate se

remarca un proces de evolutie constant în acest domeniu deoarece, în pas cu dezvoltarea

economiei nationale şi cresterea nivelului de trai al populatiei, aceste necesitati de servicii

turistice tind sa se transforme treptat în necesitati indispensabile pentru populatie .

1.2.3. Servicii turistice de baza şi suplimentare

Serviciile turistice presupun deplasarea individului de la reşedinţă în zona în care sunt

prtestate astfel de servicii. În perioada în care turistul a efectuast deplasarea el trebuie să-şi

satisfacă nevoile. În functie de importanta în consum (nevoile cărora se adresează) pentru turisti

şi motivatia cererii prestatiile turistice se impart în doua categorii şi anume servicii de baza şi

servicii suplimentare .

-transport

-cazare

de baza - alimentatie

- agrement

Servicii turistice

specifice - informare

19

- organizare şi comercializare a voiajelor

- intermediere

- sportive-recreative

suplimentare - cultural-artistice

- financiare

- cu caracter special

- diverse

Fig. 2.2. Tablou sinoptic al serviciilor turistice (dupa Rodica Minciu)

Serviciile de baza sunt acele prestatii prin care se satisfac nevoile primare, generale ale

consumatorilor, sunt acele servicii la care turistul nu poate renunta .

Din cadrul serviciilor de baza fac parte transportul, cazarea, alimentatia şi agerementul.

Acesta din urma, insa, este acceptat ca fiind o prestatie de baza numai de catre o anumita parte a

specialistilor, fiind un element nou care dobandeste un rol din ce în ce mai important în structura

consumului turistic .

Serviciile de transport

Transportul asigura deplasarea turistilor de la locul de resedinta la locul de petrecere a

vacantei, în cazul turismului de sejur, sau pe toata durata calatoriei, în cazul turismului itinerant.

Serviciile de transport presupun atat transportul propriu-zis cat şi anumite servicii oferite

pe durata calatoriei legate de transferuri, transportul bagajelor, servirea mesei, rezervari etc. Sunt

cuprinse şi serviciile oferite turistilor ce practica o forma organizata de turism şi prestatiile

efectuate celor ce calatoresc cu mijloace proprii .

După natura mijlocului folosit se disting urmatoarele tipuri de transport şi amune: transport

rutier, feroviar, aerian şi maritim. Acestea determina o gama larga de aranjamente rezultate din

combinarea lor, precum şi din apelarea la cursele obisnuite sau speciale, care pot fi realizate de

agentiile de turism sau de companiile de transport .

Serviciile de cazare

Sunt considerate servicii de baza şi presupun crearea conditiilor şi confortului pentru

adapostirea şi odihna calatorului. Sunt alcatuite din serviciul de cazare propriu-zis care se

bazaeaza pe exploatarea capacitatilor de cazare precum şi dintr-un gurp de servicii suplimentare

oferite turistului pe perioada sejurului .

20

Calitatea serviciilor de cazare depinde atat de existenta unei baze tehnico-materiale

satisfacatoare cat şi de personalul implicat în acest domeniu, de nivelul de instruire, de calificare

al lucratorilor precum şi de organizarea muncii în unitatile hoteliere36.

Calitatea serviciului de cazare influenteaza atat dezvoltarea turismului în general cat şi

eficienta acestei activitati .

Serviciile de alimentatie

Serviciile de alimentatie, alaturi de transport şi cazare constituie o alta componenta

importanta a activitatii din domeniul turismului, incadrandu-se structural în categoria serviciilor

de baza.37 Acestea au ca destinatie satisfacerea trebuintelor de hrana ale turistilor dar şi a unor

nevoi de recreere şi distractie .38

Serviciile de alimentatie publica trebuie sa se gaseasca în toate momentele –cheie ale

consumului turistic (in puncte de imbarcare, mijloace de transport, locuri de destinatie şi sejur,

locuri de agrement ), sa existe o diversitate structurala, prin prezenta unei game largi de unitati

de alimentatie publica, capabila sa satisfaca o varietate de nevoi. Trebuie avuta în vedere şi

relatia dintre serviciile de alimentatie publica atat cu specificul formelor de turism cat şi cu

particularitatiele segmentelor de turisti .

Alimentatia publica determina, astfel, calitatea prestatiei turistice în ansamblul ei,

influenteaza continutul şi atractivitatea ofertei turistice cu majore implicatii asupra dimensiunilor

şi orientarii fluxurilor turistice .

Serviciile de agrement

O alta componenta de baza, dupa unii specialisti este reprezentata de serviciile de agrement

care presupune asigurarea unei odihne active a turistilor. Odihna activa este o caracteristica

fundamentala a vacantelor în zilele noastre, contribuind la satisfacerea nevoilor fizice şi psihice

ale turistului, conturand cadrul necesr petrecerii placute şi instructive a timpului liber39.

Serviciile de agrement nu mai pot fi considerate prestatii marginale, solicitate ocazional

deoarece reprezinta una din motivatiile decizionale în alegerea ofertei de vacanta, agrementul

capatand astfel un rol tot mai important în structura consumurilor turistice.

Alaturi de serviciile de baza, serviciile suplimentare sunt privite cu un interes crescand

deoarece aduc o contibutie din ce în ce mai mare în activitatea turistica. Fara sa inlocuiasca

serviciile de agrement, serviciile suplimentare stimuleaza odihna activa şi a petrecerii timpului

liber intr-un mod cat mai placut .

36 Ion Istrate, Florina Bran, Anca Gabriela Rosu, op.cit., p.173-17737 Ioan Cosmescu, op.cit., p. 21538 Rodica Minciu, op.cit., p.22839 Oscar Snack, Petre Baron, Nicolae Neacsu, op.cit.., p.350

21

Din categoria serviciilor turistice suplimentare pot fi mentionate40 :

- servicii de informare a clientelei turistice ;

- servicii de intermediere ;

- servicii cu caracter special ;

- servicii turistice cultural - artistice ;

- servicii şi activitati turistice cu caracter sportiv;

- servicii pentru tratament şi cure balneare ;

- servicii diverse .

Serviciile de informare le dau posibilitatea turistilor de a obtine informatii corect şi la timp

asupra continutului programelor oferite de o agentie, excursiilor organizate, tururile de oras,

asupra unor aspecte ale organizarii calatorilor. Serviciile de informare constituie o conditie

esentiala a bunei desfasurari a consumului turistic astfel turistul poate obtine intformatii atat în

perioada de pregatire a calatoriilor turistice precum şi în cursul desfasurarii aranjamentelor.

Serviciile de informare indeplinesc şi functia de sfatuire şi de informare a turistilor. Cei care

ofera aceste servicii intra inatributiile tuturor organizatorilor de turism, distribuitorilor şi a

unitatilor prestatoare de servicii .

Serviciile de intermediere includ: serviciile de rezervari (bilete de calatorie pe mijloace

publice de transport, bilete pentru spectacole, rezervari de ore pentru consultatii medicale,

servicii de rezervari prestate în alte unitati etc), servicii de intermediere (obtinerea vizelor pentru

calatoriile în strainatate, procuarea de marfuri şi medicamente şi expedierea lor la resedinta

turistului, mijlocirea unor servicii de service, intretinere, reparatii şi altele) şi servicii de

inchiriere (autoturisme cu şi fara sofer, rulote, echipament sportiv, ambarcatiuni nautice, inventar

pentru plaja etc )

Servicii turistice cu caracter special sunt menite sa faciliteze un sejur agreabil şi

diversificat. Acestea sunt determinate, în majoritatea lor, de forma particulara a turismului.

Dintre serviciile cu caracter special se numara :

- servicii generate de forme specifice de turism (programe de vanatoare, pescuit,,

organizare de congrese, simpozioane, servicii de secretariat, traduceri, inchirieri de apartamente,

de birouri etc)

- programe şi servicii speciale pentru copii (supraveghere, unitati de alimentatie

publica specifice, terenuri de joaca cu dotari adecvate, programe artistice etc)

- asistenta medicala şi ingrijirea persoanelor handicapate ;

- asistenta medico-veterinara pentru animalele turistilor;

40 Oscar Snack, Petre Baron, Nicolae Neacsu, op.cit., p.285-291

22

- servicii de ghid insotitor, interpret, dispecer .

Servicii turistice cultural-artistice au rolul de a asigura turistilor petrecerea placuta a

timpului liber de vacanta dar şi de imbunatatire a cunostintelor de cultura generala prin

practicarea urmatoarelor activitati : spectacole şi manifestari folclorice, vizitarea de muzee, case

memoriale, expozitii, obiective istorice, intalniri cu anumite personalitati,, organizarea de

excursii, de concursuri etc.

Servicii şi activitati turistice cu caracter sportiv sunt de o mare diversitate şi include toate

manifestarile la care turistii participa activ. Acestea se pot desfasura individual sau în grup.

Activitatile sportive necesita existenta unui personal de specialitate care sa organizeze şi sa

supravegheze desfasurarea activitatii, existenta unor dotari adecvate şi a unor puncte de

inchiriere a materialelor sportive.

Servicii pentru tratament şi cure balneare sunt considerate servicii suplimentare în masura

în care turistul isi completeaza sejurul intr-o statiune cu efectuarea unor tratamente : bai de

namol, gimnastica, cure de ape minerale, aerosoli, etc. 41

Pe lângă serviciile mentionate mai sus se pot adăuga şi serviciile financiare 42 care sunt

legate de asigurarea turistului (servicii asigurare medicala, servicii de asigurare a bunurilor

materiale şi a bagajelor etc.) precum şi diverse tranzactii (servicii bancare, sisteme de plata,

schimb valutar etc.) şi anumite facilitati menite sa stimuleze activitatea turistica cum ar fi:

reduceri de tarife, posibilitatea achitarii costului sejurului în rate, vanzarea anticipata cu reducere

a unor servicii pe baza de abonament etc.

În categoria serviciilor diverse se remarca serviciile de pastrare a obiectelor de valoare,

comercializarea produselor în sistem duty-free etc.

Din cele prezentate se poate desprinde concluzia ca toate clasificarile analizate au caracter

pur conventional, reluand intr-o forma sau alta aceleasi elemente ce determina caracterul

predominant al unui produs turistic sau al unei forme de turism. Astfel, nici o clasificare nu

epuizeaza integral problematica prestatiilor, deoarece nu este suficient de cuprinzatoare pentru a

delimita în detalii toata gama posibilitatilor de servicii turistice43 .

41 Clasificare realizata dupa Oscar Snack, Petre Baron, Niclolae Neacsu- op.cit. p.285-29142 Rodica Minciu, op.cit., p.23143 Oscar Snack, Petre Baron, Niclolae Neacsu- op.cit. p.283.

23

CAPITOLUL II

DESTINAŢII TURISTICE ŞI

APORTUL TURISMULUI LA ECONOMIA LOCALA

2.1. Destinaţia turistică

Prin destinaţie turistică se poate înţelege o ţară, o regiune din cadrul unei ţări, un oraş, un

sat sau o staţiune. Indiferent de tipul destinaţiei, sarcinile marketingului sunt aceleaşi: crearea

unei imagini favorabile a destinaţiei la nivelul segmentelor ţintă de vizitatori, conceperea unor

instrumente de susţinere şi difuzare a imaginii şi, nu în ultimul rând, promovarea imaginii

destinaţiei în zonele de origine. Aceste subiecte vor fi tratate în a doua parte a acestui capitol.

Să prezentăm mai întâi câteva din tipurile principale de destinaţii turistice:

- destinaţii clasice. Acestea sunt în general oraşe care dispun de un bogat patrimoniu

arhitectural, cultural şi istoric, foarte potrivite pentru petrecerea unei vacanţe sau pentru o vizită

de durată mai lungă (exemple: Paris, Atena, Roma etc.). Tot aici pot fi incluse şi multe din

staţiunile montane sau de litoral (cum ar fi Saint Tropez, Kitzbühel, Aspen şi multe altele);

- destinaţii naturale cum ar fi Delta Dunării, rezervaţia Serengeti din Tanzania sau

Cascada Niagara din Statele Unite. Aici turiştii vin pentru a admira peisajele sau pentru a lua

contact cu bogăţiile naturale ale regiunii (floră, faună);

- destinaţii pentru turismul de afaceri. Acestea sunt importante centre industriale şi

comerciale, unde există facilităţi turistice de înalt nivel şi posibilităţi de agrement variate, fapt

care le face atractive pentru oamenii de afaceri. Exemple: New York, Manchester, Lille etc.

- destinaţii “pentru o noapte”. Este vorba în special de localităţile aflate între marile

destinaţii de vacanţă şi zonele de origine ale turiştilor;

- destinaţii pentru şederi scurte. Aceste sunt în general oraşe mai mici în care există

obiective de patrimoniu (unele chiar celebre) care le fac atrăgătoare. Două exemple bune din

această categorie sunt oraşele Pisa din Italia şi Bruges din Belgia.

În ceea ce priveşte principalele elemente componente ale destinaţiei turistice, ele pot fi

grupate în mai multe moduri. Astfel, unii autori disting trei categorii de elemente ale unei

destinaţii:

- elementele constitutive de bază, numite şi “inima” sau “miezul” destinaţiei:

localizarea geografică, climatul, condiţiile naturale de la faţa locului, siturile istorice şi

arhitectonice;

- elementele periferice naturale (împrejurimile destinaţiei, populaţia locală, ambianţa

generală de la destinaţie);

24

- elementele periferice create (facilităţile de divertisment, facilităţile de cazare şi

alimentaţie, serviciile comerciale, infrastructura de transport).

Alţi autori grupează aceleaşi elemente tot în trei categorii, dar într-o manieră puţin diferită:

- natura, care reprezintă de multe ori principalul element care stimulează interesul

vizitatorilor;

- climatul. Foarte multe persoane călătoresc cu scopul principal de a găsi un climat

diferit de cel al regiunii în care locuiesc;

- cultura. Este vorba aici atât de elementele de patrimoniu istoric şi cultural care

vorbesc despre trecutul destinaţiei, cât şi de elementele care definesc cultura ei din prezent

(oameni, stiluri de viaţă, obiceiuri ale locului etc.).

O altă clasificare este cea care împarte componentele unei destinaţii în patru categorii, şi

anume: punctele de atracţie de la destinaţie, facilităţile şi serviciile de la destinaţie, căile de acces

către destinaţie şi imaginea destinaţiei. Fiecare dintre aceste categorii cuprinde la rândul său mai

multe subcategorii.

Punctele de atracţie de la destinaţiesunt cele care determină în mod decisiv alegerea

respectivei destinaţii de către turişti şi influenţează comportamentul turiştilor la destinaţie. Putem

include aici:

- patrimoniul natural: peisaje naturale, râuri, lacuri, mare, plajă, parcuri şi rezervaţii

naturale, climatul, în general toate caracteristicile fizico-geografice ale destinaţiei şi resursele

sale naturale;

- patrimoniul arhitectonic, atât cel istoric cât şi cel modern;

- patrimoniul cultural: teatru, muzică, folclor, muzee etc.

- patrimoniul industrial: fabrici şi elemente de arhitectură industrială interesante pentru

vizitatori;

- atracţiile sociale: felul de viaţă al populaţiei locale, limbă, cultură, oportunităţi de

contacte sociale etc.;

- atracţii sportive: stadioane, patinoare, pârtii de schi etc.

Elementele de patrimoniu pe care turistul le poate găsi la o destinaţie sunt foarte

importante. Aceste elemente constituie de fapt "forţa motrice" a oricărei activităţi turistice. Luate

împreună, ele alcătuiesc ceea ce se numeşte mediul destinaţiei respective: natural, economic,

cultural, social. Numărul de vizitatori pe care destinaţia îl poate primi într-o perioadă de timp (o

zi, o lună, un an), fără riscul deteriorării mediului şi fără diminuarea atractivităţii sale, reprezintă

capacitatea destinaţiei.

25

În raport cu elementele de patrimoniu, aceste facilităţile şi serviciile de la destinaţie sunt

doar componente accesorii ale produsului turistic. Aceasta nu înseamnă însă că nu sunt necesare;

multe din ele sunt chiar indispensabile. Aici avem în vedere în special următoarele elemente:

- spaţiile de cazare: hoteluri, moteluri, vile, apartamente, case particulare, case de

vacanţă, ferme etc.;

- servicii de alimentaţie: restaurante, baruri, cafenele, fast-food-uri, cofetării etc.;

- transportul la destinaţie: autobuze, tramvaie, troleibuze, taxiuri, rent a car, biciclete,

teleferic, telescaun etc.;

- centre comerciale şi agenţii de turism;

- alte servicii: frizerie/coafură, informaţii, poliţie, pompieri etc.

Căile de acces au o deosebită importanţă, mai ales datorită faptului că acestea pot scurta

durata transportului în favoarea duratei sejurului..Elementele enumerate mai jos afectează durata,

costul şi comoditatea cu care turistul ajunge la destinaţie:

- infrastructura: şosele, căi ferate, poduri, aeroporturi, porturi etc.;

- echipamentele de transport: capacitatea şi viteza de deplasare a vehicolelor de

transport;

- reglementările guvernamentale în domeniul transporturilor.

Totuşi, imaginile44 au un rol important în decizia de alegere a unei destinaţii turistice.

Imaginea unei destinaţii nu are neapărat la bază o experienţă anterioară, adică o vizită la

destinaţia respectivă. De exemplu, chiar şi o persoană care n-a fost niciodată la Las Vegas poate

avea o imagine mentală a staţiunii (din cărţi, din mass-media, de la prietenii care au fost acolo) şi

probabil că a decis deja, pe baza acestei imagini, dacă se simte atrasă de Las Vegas sau

dimpotrivă. Toate destinaţiile turistice au o imagine proprie, iar interesul marketerului este de a

dezvolta, susţine sau modifica anumite elemente de imagine în scopul influenţării

comportamentului potenţialilor vizitatori. Acest lucru este foarte important şi pentru prestatarii

individuali de la respectiva destinaţie: imaginea lor tinde a fi apropiată de imaginea globală a

destinaţiei.

Primul pas care trebuie făcut înainte de lansarea unei campanii de promovare a imaginii

unei destinaţii turistice este evaluarea imaginii sale actuale. În acest scop, trebuie determinat mai

întâi segmentul de public pentru care ne interesează să evaluăm imaginea. În cazul nostru, acest

segment este format din vizitatorii actuali şi potenţiali ai destinaţiei. Cercetătorul va identifica, în

general cu ajutorul unor şedinţe de focus grup, care sunt principalele variabile care definesc

imaginea unui loc, iar apoi va evalua fiecare dimensiune pentru destinaţia studiată, cel mai

44 Imaginea este totalul percepţiilor, convingerilor şi percepţiilor pe care le au oamenii în legătură cu respectivă destinaţie.

26

adesea printr-o cercetare pe eşantion. Evaluarea se poate realiza cu ajutorul unei scale cu

diferenţială semantică, de felul următor:

1 2 3 4 5Urât FrumosPericulos Fără pericoleMurdar CuratPlicticos InteresantVechi NouRece Ospitalier

Pe baza notelor date de respondenţi, cercetătorul va construi un profil al destinaţiei

respective, cu ajutorul căruia pot fi uşor descoperite punctele tari şi punctele slabe ale acesteia.

După evaluarea imaginii actuale a destinaţiei, urmează etapa de construire a unei imagini

adecvate pentru destinaţia respectivă, care să exploateze punctele tari şi să atenueze, pe cât

posibil, aspectele negative. Pentru a fi eficientă (adică pentru a “prinde” la public) o imagine ar

trebui să îndeplinească următoarele condiţii:

- să fie reală; de exemplu, staţiunea Durău nu prea ar avea şanse să convingă publicul

că oferă aceleaşi condiţii pentru schi ca Predealul sau Sinaia;

- să fie credibilă; nu este obligatoriu ca o imagine reală să fie şi credibilă. De exemplu,

chiar dacă am admite că sunt mai interesante canalele Amsterdamului decât cele ale Veneţiei,

pentru mulţi dintre turişti ar fi greu să creadă acest lucru;

- să fie simplă; o imagine care conţine prea multe elemente poate duce la confuzii;

- să fie atrăgătoare, să sugereze potenţialilor turişti ca merită pe deplin să vină să

viziteze destinaţia;

- să fie distinctivă, să aibă capacitatea de a deosebi destinaţia respectivă de altele

asemănătoare.

Următorul pas este crearea identificarea sau crearea unor instrumente sau “vehicole” de

difuzare a imaginii. Există trei instrumente principale care ne pot ajuta aici:

- sloganurile. Acestea pot sintetiza, într-o singură frază, viziunea asupra destinaţiei.

Iată câteva exemple de slogane reuşite, care au fost folosite cu succes în promovarea unor

destinaţii.

Chamrousse (Franţa)RomâniaCarolina de Nord (S.U.A.)Ungaria

La station à l’état pur (Staţiunea în stare pură.)Come as a tourist, leave as a friend (Vii ca turist, pleci ca prieten)Smiling faces, beautiful places (Feţe zâmbitoare, locuri frumoase)Open doors, open hearts, open minds (Uşi deschise, inimi deschise, minţi deschise)

27

AustriaNew York (S.U.A.)

Austria. Sounds great! (Austria. Sună grozav!)I love New York (Iubesc New York-ul)

- simbolurile vizuale; acestea sunt cel mai adesea folosite în promovarea imaginii

oraşelor. De exemplu: Turnul Eiffel pentru Paris, Big Ben pentru Londra, Collosseum-ul pentru

Roma, Ateneul Român pentru Bucureşti, Parlamentul pentru Budapesta, turnul înclinat pentru

Pisa etc.;

- evenimentele (artistice, culturale, sportive) sunt o bună modalitate de a transmite

informaţii cu privire la un loc şi de a influenţa opinia publică. Festivalul de muzică medievală de

la Sighişoara, Concertul de Anul Nou al Filarmonicii din Viena, Festivalul George Enescu de la

Bucureşti şi altele.

Pentru promovarea imaginii unei destinaţii se utilizează tehnicile promoţionale care vor fi

prezentate în capitolele următoare: publicitatea în mass-media, publicitatea exterioară (panouri şi

afişe), marketingul direct, relaţiile publice şi vânzarea personală. Fiecare dintre acestea are

costurile, avantajele si dezavantajele sale. Alegerea mixului promoţional depinde de rezultatele

ce se doresc a fi obţinute şi de bugetul de care dispun responsabilii cu promovarea destinaţiei.

2.2. Impactul activităţilor turistice asupra economiei locale

În ansamblul unei economii naţionale, turismul acţionează ca un element dinamizator al

sistemului economic global, el presupunând o cerere specifică de bunuri şi servicii, cerere care

antrenează o creştere în sfera producţiei acestora. De asemenea, cererea turistică determină o

adaptare a ofertei, care se materializează în dezvoltarea structurilor turistice şi indirect în

stimularea producţiei ramurilor participante la: construirea şi realizarea de noi mijloace de

transport, instalaţii de agrement pentru sporturi de iarnă, nautice etc. Dezvoltarea turismului

conduce astfel, la un semnificativ spor de producţie.

Cu toate că are un aport semnificativ la crearea PIB, turismul are şi o contribuţie aparte la

realizarea valorii adăugate. Având ca specific consumul mare de muncă vie, de inteligenţă şi

creativitate, turismul participă la crearea valorii adăugate într-o măsură mai mare decât alte

ramuri apropiate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare.

De asemenea, turismul antrenează şi stimulează producţia din alte domenii. Studiile de

specialitate au evidenţiat faptul că activitatea unor ramuri este determinată în mare parte de

nevoile turismului.

Turismul reprezintă totodată un mijloc de diversificare a structurii economiei unei ţări.

Astfel, necesitatea de adaptare a activităţii turistice la nevoile tot mai diversificate, mai complexe

ale turiştilor determină apariţia unor activităţi specifice de agrement, transport pe cablu.

28

Pe lângă toate acestea, turismul reprezintă şi o cale (în unele cazuri chiar singura) de

valorificare superioară a tuturor categoriilor de resurse şi în special a celor naturale: frumuseţea

peisajelor, calităţile curative ale apelor minerale sau termale, condiţiile de climă.

Trebuie menţionat şi faptul că turismul este capabil să asigure prosperitatea unor zone

defavorizate, putând fi un remediu pentru regiunile dezindustrializate. Aceasta prin dezvoltarea

unor zone mai puţin bogate în resurse cu valoare economică mare, dar cu importante şi atractive

resurse turistice naturale şi antropice. Datorită acestui fapt el este considerat o pârghie de

atenuare a dezechilibrelor interregionale.

O altă formă de manifestare a efectelor economice ale turismului o reprezintă contribuţia

sa la asigurarea unei circulaţii băneşti echilibrate, realizată deopotrivă pe seama turismului intern

şi internaţional.

Este vorba, în primul rând, despre un aşa-numit efect direct care constă în creşterea

veniturilor în sectorul turistic (salarii, profituri ale hotelurilor, restaurantelor, agenţiilor tour-

operatoare), ca urmare a cheltuielilor diverse efectuate de turişti în decursul unei anumite

perioade de timp, de obicei un an. în al doilea rând, avem în vedere efectul indirect care vizează

impactul creşterii cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra ramurilor producătoare de bunuri

de consum la care firmele turistice apelează în mod inevitabil pentru a-şi susţine oferta turistică

la parametri competitivi. In fine, în al treilea rând, poate fi urmărit şi un efect indus asupra

întregii economii naţionale, deoarece atât veniturile celor ce lucrează nemijlocit în turism, cât şi

cele ce revin sectorului producător de bunuri de consum sunt reinvestite în vederea procurării

altor mărfuri şi servicii de care au nevoie. Asistăm astfel la un proces de multiplicare a cererii

agregate la scară macroeconomică.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Turismului efectul multiplicator poate fi definit ca

volumul suplimentar de venituri realizat de o unitate de cheltuieli a turistului, care va fi utilizat în

economie.

Una dintre trăsăturile majore ale evoluţiei economiei mondiale o reprezintă creşterea şi

diversificarea schimburilor internaţionale. Astfel, turismul apare ca o componentă importantă a

relaţiilor economice internaţionale.

Este binecunoscut faptul că turismul face parte din structura comerţului invizibil mondial,

reprezentând una dintre principalele componente ale acestuia. Comerţul invizibil este o formă a

schimburilor economice internaţionale care nu au ca obiect o marfă. Comerţul invizibil se

materializează şi formează „balanţa invizibilă" sau „balanţa serviciilor", componentă importantă

a balanţei de plăţi externe a unei ţări.

Pe lângă consecinţele economice, turismul are şi o profundă semnificaţie socio-umană. El

acţionează, prin natura sa, atât asupra turiştilor în mod direct, cât şi asupra populaţiei din zonele

29

vizitate. De asemenea, efectele turismului se răsfrâng şi asupra calităţii mediului, a utilizării

timpului liber şi nu în ultimul rând asupra legăturilor dintre naţiuni.

Turismul este, dincolo de toate, un element care favorizează comunicarea, schimbul de

idei, de informaţii, stimulând lărgirea orizontului cultural cu efect asupra formării intelectuale.

Una dintre cele mai importante funcţii ale turismului constă în rolul său reconfortant, în

calitatea sa de a contribui la regenerarea capacităţii de muncă a populaţiei, atât prin formele de

odihnă, cât şi prin formele de tratamente balneo-medicale. Totodată, turismul reprezintă un

mijloc de educaţie, de ridicare a nivelului de instruire, de cultură şi civilizaţie a oamenilor. Dacă

privim activitatea turistică ca pe una de producţie, cu intrări şi ieşiri, se observă că aceasta

presupune exploatarea unei game variate de resurse, cele naturale având un rol fundamental. în

consecinţă, turismul exercită influenţă asupra mediului şi componentelor sale.

Tot în plan socio-economic, dar şi politic, trebuie amintit rolul deosebit de important al

turismului în intensificarea şi diversificarea legăturilor între naţiuni pe plan mondial. într-adevăr,

alături de comerţul propriu-zis, turismul internaţional tinde să devină una din formele principale

de legătură dintre oameni situaţi pe continente diferite.

30

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ: JUDEŢUL SIBIU

Judetul Sibiu este situat in partea de sud a Transilvaniei si se întinde pe o suprafata de

5.422 km patrati, care reprezinta 2,3% din teritoriul tarii. Limitele sale urmaresc crestele semete

ale Muntilor Fagaras sau culmile domoale ale Muntilor Cindrel, care-l separa de judetele Arges

si respectiv, Vîlcea; trec apoi prin Depresiunea Fagaras, prin vaile sau peste dealurile din podisul

Tîrnavelor, unde se invecineaza cu alte trei judete: Brasov la est, Mures la nord si Alba la vest.

Relieful judetului, cu inaltimi cuprinse intre 2.535 m - Vf. Negoiu si 28 m - lunca raului Tarnava

Mare, este caracterizat prinr-o mare varietate de forme naturale. Aproximativ 30% din suprafata

este acoperita de Muntii Fagaras, Lotru si Cindrel, 50% este acoperit de platourile Tarnave,

Hartibaci si Secase stabatute de vai adanci.

Relieful este variat si coboara în trepte de la sud-Muntii Fagaras (cu vf. Negoiu de

2.535m, cu o creasta alpina zimtata sub care se adapostesc circuri si vai glaciare, marcate de

frumoase cascade), Muntii Cindrelului si Lotrului (cu suprafete plane, usor valurite, cu vf.

Cindrelul de 2.245 m, vf. Steflesti 2.244 m, cu vai adanci ce contrasteaza cu culmile înalte),

despartiti de defileul Oltului, la nord-Podisul Secaselor si Hartibaciului, Podisul Tarnavelor (cu

altitudini de 600-700 m), Depresiunea larga a Sibiului.

Clima. Datorita locatiei si reliefului sau, judetul Sibiu are un climat continental moderat

caracterizat prin ierni moderate si veri racoroase. Temperatura medie anuala este de 22° C, cu

luna iulie cea mai calda si ianuarie cea mai rece, cu precipitatii neuniforme, cu predominarea

vanturilor locale: brizele, Vantul mare, vanturile de vest si sud-vest.

Cursurile de apa sunt egal distribuite pe toata suprafata judetului. Oltul (52 km in judet)

colecteaza apele aduse de raurile din muntii Fagaras: Arpas, Cartisoara, Porumbac, Avrig.

Rîurile de pe versantul nord-estic al muntilor Cindrel (Sebes, Cisnadie, Sadu) sunt colectate de

Cibin care izvoreste de sub Vf. Cindrel. La Mohu, Cibinul primeste ca afluent raul Hartibaciu,

care dreneaza o parte din podisul care-i poarta numele.

Rîurile din partea nordica sunt adunate de Tîrnava Mare (Laslea, Valchid, Biertan, Mosna,

Visa). Reteaua hidrografica este întregita de numeroase lacuri de diverse origini. In zonele

montane inalte se intalnesc lacuri glaciare: Podragu, Podragelu, Bîlea, Lacul Doamnei, Avrig,

Iezeru Mare, Iezeru Mic. In judetul Sibiu se gasesc si numeroase lacuri artificiale: pe Sadu, pe

Cibin, pe Hirtibaciu sau pe Olt.

Dintre resursele naturale ale judetului gazele naturale sunt cele mai importante. De mare

calitate si alcatuite aproape exclusiv din gaz de puritate inalta. Un depozit de marmura a fost

31

descoperit si se afla in exploatare in Valea Porumbac, in timp ce judetul mai are resurse de nisip,

argila, pietris, etc, folosite ca materiale de constructii. Alte resurse naturale sunt padurile, care

acopera 37% din suprafata judetului, pasunile, fanetele, terenurile agricole cu flora si fauna

bogate. Bogatul patrimoniul natural al judetului Sibiu este reprezentat de sase rezervatii naturale

de mare valoare stiintifica si turistica: Lacul fara Fund de la Ocna Sibiului, depozitele de calcar

de la Cisnadioara si Turnu Rosu, rezervatia din Valea Sarba, si lacurile Balea si Iezerele

Cindrelului.

3.1. Sibiu

Cunoscut în germana sub numele de Hermannstadt, ((în dialectul săsesc Hermestatt,

Harmeštat, Hermeštat, de Štat, în germană Hermannstadt, în maghiară Szeben, Nagyszeben, în

latină Cibinium)) Sibiul a fost dintotdeauna cel mai important centru al minoritatii germane din

Transilvania. Chiar şi în zilele noastre, aici se afla cea mai mare comunitate germana din

Romania si, cu sprijinul administratiei locale, un spirit german inca se mai simte în oras.

In Sibiu se gaseste şi o importanta minoritate maghiara. Cu toate acestea, Sibiul este un oras

predominant romanesc (95% din populatie este de origine romana) care a stiut cum sa pastreze şi

sa imbine cele 3 culturi de mai sus la care s-au adaugat cele ale micilor minoritati, cum ar fi

tiganii, slovacii şi ucrainienii.

Conform legendei, copiii pierduti din Hamelin au iesit din pesterile ‘Almasch’ (Varghis) în

Transilvania, undeva aproape de actualul Sibiu.

Aceasta este explicatia romantica a unui fenomen inedit prin care pe aceste locuri a aparut

un popor cu par blond şi ochi albastri, care vorbea germana şi urma obiceurile unor popoare

aflate la mii de kilometri departare.

In realitate, cetatile şi satele fortificate din Transilvania au fost ridicate în sec. 12 de catre

imigranti veniti din zona vaii Moselle, cunoscuti sub numele de saxoni. Au fost adusi aici de

catre regii Ungariei şi au primit numeroase drepturi şi avantaje în schimbul ca acestia sa ajute la

apararea tinutului împotriva atacurilor tatarilor şi turcilor. Saxonii au creat ‘tinutul celor 7 cetati’,

7 orase fortificate precum şi numeroase sate în care au ridicat biserici fortificate în care se

adposteau în caz de atac.

Astazi, Sibiul se prezinta ca o adevarata capitala culturala şi turistica a Romaniei, atragand

turistii prin farmecul sau medieval, prin minunatele frumuseti din imprejurimi, prin mâncarurile

şi traditiile locale şi prin fermecatorul decor natural.

Sibiu mai demult Sibiiu este reşedinţa şi cel mai mare municipiu al judeţului Sibiu,

România. Este un important centru cultural şi economic din sudul Transilvaniei. Deţine titlul de

oraş martir. Are o populatie de aproximativ 175.000 locuitori.

32

Staţiunea de iarnă Păltiniş se află la 37 km distanţă de centrul municipiului, iar lacul

glaciar Bâlea se află la aproximativ 100 km distanţă de oraş.

Municipiul Sibiu a reprezentat unul dintre cele mai importante şi înfloritoare oraşe din

Transilvania, fiind centrul coloniştilor saşi stabiliţi în zonă. A cunoscut în ultimii ani o renaştere

economică şi culturală semnificativă, fiind astăzi unul dintre oraşele cu cel mai mare nivel de

investiţii străine din România. Sibiu a fost în anul 2007 Capitala Culturală Europeană, împreună

cu Luxemburg.

Municipiul Sibiu este situat în partea de sud a Transilvaniei, în depresiunea Cibinului,

străbătută de râul cu acelaşi nume.

Încadrat geomorfologic şi funcţional zonei de depresiuni marginale din sudul Podişului

Transilvaniei, Culoarul turismogen Sibiu-Făgăraş se conturează ca o unitate geografică cu

valenţe turistice distincte în peisajul de interferenţă transilvano - carpatică. Desfăşurat pe direcţia

generală vest - est - nord-est, acest culoar separă Podişul Târnavelor, la nord, de Carpaţii

Meridionali, la sud. Coordonatele matematice care delimitează teritoriul studiat sunt: 45º37’49”

(extremitatea sudică – localitatea Boiţa) - 45º59’32” (extremitatea nordică - localitatea Ungra)

latitudine nordică şi 23º40’08” (extremitatea vestică - localitatea Jina) - 25º23’48” (extremitatea

estică - localitatea Dopca).

Localizare

Oraşul Sibiu se află în apropierea Munţilor Făgăraş (cca. 20 km), a Munţilor Cindrel (cca.

12 km) şi a Munţilor Lotrului (cca. 15 km), care mărginesc depresiunea în partea de sud-vest.

Oraşul Sibiu se întinde actualmente pe o suprafaţă de 12164 ha. În nord şi est, teritoriul

municipiului Sibiu este delimitat de Podişul Târnavelor, care coboară până deasupra Văii

Cibinului, prin Dealul Guşteriţei.

Ca repere cartografice localitatea se situează la 45°47' latitudine nordică (în linie cu Lyon)

şi 24°05' longitudine estică (aproximativ în linie cu Atena). Altitudinea faţă de nivelul mării

variază între 415 m în Oraşul de Jos şi 431 m în Oraşul de Sus.

Climă

Localitatea se află în zona temperat-continentală, cu influenţe termice datorate munţilor din

vecinătate, însă ferită de excese. Media anuală a precipitaţiilor este de 662 mm, cu valori minime

în luna februarie (26,7 mm) şi maxime în iunie (113 mm). Temperatura medie anuală este de 8,9

grade Celsius.

Precipitaţii

Primele ninsori pot să cadă în luna noiembrie, iar ultimele la începutul lunii aprilie. Stratul

de zăpadă se menţine în general 50-60 de zile în depresiuni şi podiş, iar la munte 100 de zile.

33

Numărul mediu al zilelor cu cer acoperit oscilează între 140 în depresiuni şi 170 la munte.

Primele zile de îngheţ apar cel mai devreme la munte, încă din luna septembrie. Ultimele zile cu

îngheţ se prelungesc, la munte, până în luna mai.

Curenţi de aer

Zona Transilvaniei, din care face parte şi Sibiul, este supusă iarna unor invazii de aer rece

şi umed, venit din nordul şi nord-vestul Europei, din vecinătatea insulelor Islanda şi Groenlanda

(aer polar - oceanic) care aduce zăpadă şi ger.

Vânturile dominante, cu frecvenţa cea mai mare, sunt cele din nord-vest, vântul care bate

dinspre Mureş se numeşte local „Mureşan”. Vânturile locale sunt brizele de munte şi Vântul

Mare (Mâncătorul de zăpadă) care se manifestă la începutul primăverii, în special în depresiunile

de la poalele munţilor. Fiind un vânt fohnic, este cald, topeşte zăpezile, având importanţă pentru

activităţile agricole.

Piaţa Mică - vedere de pe Podul Minciunilor

Caracteristici geografice specifice

Ca o consecinţă a corelaţiilor dintre componentele

climatice şi caracteristicile geomorfologice ale spaţiului

geografic sibian, în zonele depresionare de la contactul

cu muntele se manifestă inversiuni de temperatură, în special în perioadele reci şi calme ale

anului. Se ajunge uneori ca temperatura din depresiuni să fie egală cu cea de pe vârfurile

montane, iar porţiunea mediană a versantului rămâne mai caldă. În urma măsurătorilor efectuate

de Staţia Meteo Sibiu, în ultimii zece ani s-au înregistrat inversiuni de origine termică, dinamică

şi frontală; anual se produc în jur de 100 de inversiuni, frecvenţa cea mai mare revenind celor de

natura termică (cca. 70,2 zile/an). În momentul producerii fenomenelor climatice menţionate, în

zonele montane vremea este frumoasă, în schimb, în arealele depresionare aceasta este închisă şi

nefavorabilă deplasărilor.

Vara predomină vânturile oceanice umede din vestul Europei, care determină ploile bogate

din acest anotimp. Mai rare sunt revărsările de aer polar oceanic, care provoacă o răcorire

temporară a timpului, ploi reci, iar în munţi chiar lapoviţă şi ninsoare. Uneori mai bate vara şi

Austrul dinspre sud-vest. Un alt vânt predominant bate dinspre nord-est, însă el este înlocuit cu o

mişcare a aerului, canalizată pe culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului.

Clima, relieful şi structura solului sibian creează condiţii prielnice pentru o floră şi o faună

bogată. Prin poziţia sa, localitatea se află în zona pădurilor de stejar şi gorun care urcă de la

porţile oraşului şi până pe dealurile şi versanţii munţilor din apropiere.

34

Istorie

În vremea romană, zona Sibiului era cunoscută sub denumirea de Cibiniensis / Cibinium,

de aici derivând numele râului ce trece prin oraş (Cibin) şi denumirea românească a oraşului.

În zona actualului cartier Guşteriţa a existat o aşezare romană numită Cedonia.

Sibiul a fost fondat pe locul unei mai vechi aşezări, probabil slave, imediat dupa mijlocul

secolului al XII-lea de colonişti saşi din teritoriul Rin-Mosela. Prima menţiune a cetăţii este

făcută în 1191 sub numele Cibinium într-un document ecleziastic de la Vatican. Prima atestare

documentară în forma Hermannstadt datează din anul 1223, dar există şi menţiuni ale numelui

Villa Hermanni. În anul 1241 a fost atacat, cucerit şi parţial distrus de hoardele mongole.

Biserica Reformată din Sibiu, cu vârful Negoiu în

spate. (Fotografie luată de la mare distanţă, ceea ce face

ca munţii să pară mai aproape de oraş.)

În secolul al XIV-lea, Sibiul a devenit un mare

centru de comerţ şi timp de secole a fost cea mai

importantă cetate germană din Transilvania. Meşteşugarii din oraş erau organizaţi în bresle, fiind

cunoscute în 1376 un număr de 19 bresle.

În anul 1366 Sibiul a fost declarat "oraş".

Aici a fost publicat, în anul 1544, Catehismul Luteran, prima carte tipărită în limba

română.

Din 1692, odată cu creşterea influenţei austriece, Sibiul devine capitala Transilvaniei.

Aceasta este o perioadă înfloritoare a oraşului, cea mai importantă construcţie din această

perioadă fiind Palatul Brukenthal.

În 1872 se construieşte prima linie de cale ferată, iar în 1897 Sibiul este electrificat. Tot în

această perioadă Sibiul este sediul asociaţiei ASTRA şi un oraş important al comunităţii

româneşti.

Ca urmare a celui de-al doilea război mondial şi a perioadei comuniste populaţia săsească

s-a diminuat considerabil prin deportări în Siberia şi mai târziu prin emigrarea masivă în

Germania.

Evenimente importante în istoria Sibiului

1292 - A fost deschis primul spital de pe teritoriul actual al României.

1283 - A fost menţionat pentru prima dată numele preotului din Moşna (Petrus).

1300 - Intr-un document se aminteşte existenţa Bisericii Sf. Elisabeta.

1350 - La Sibiu se înfiinţează prima monetărie din Transilvania.

35

1380 - A fost documentată prima şcoală de pe teritoriul actual al României.

1494 - Prima farmacie de pe teritoriul actual al României.

1494 - Primul orologiu instalat în turn în ţara noastră.[3]

1534 - Prima fabrică de hârtie de pe teritoriul actual al României.

1544 - A fost tipărită la Sibiu prima carte în limba română.

1551 - Primul experiment cu rachete din lume, realizat de Conrad Haas.

1671 - A fost descoperit gaz metan lângă Sibiu.

1782 - Franz Joseph Müller a descoperit elementul chimic teluriu.

1788 - Primul teatru de pe teritoriul actual al României.

1795 - Primul paratrăsnet din Sud-Estul Europei este instalat în Cisnădie.

1797 - Samuel von Hahnemann deschide primul laborator homeopatic din lume.

1817 - Primul muzeu din România, Muzeul Naţional Brukenthal este deschis la Sibiu.

1861 - Se înfiinţează societatea ASTRA.

1896 - Prima linie electrică din Sud-Estul Europei.

1904 - Al doilea oraş din Europa şi al treilea din lume în care este utilizat omnibuzul - un

precursor al troleibuzului.

1928 - Prima grădină zoologică din România.

1989 - Al doilea oraş participant la Revoluţia din 1989.

2007 - Capitală Culturală Europeană 2007

Stema

În scut, pe fond roşu, un trichet de aur, răsturnat, având colţurile terminate în formă de

inimă de acelaşi metal şi străpuns de două spade încrucişate cu vârful în jos, cu mânerul şi garda

de aur şi cu lamele de argint. Cele două săbii susţin o coroană de aur şi simbolizează lupta pentru

apărare a oraşului. Scutul este timbrat de o coroană murală cu şapte turnuri, simbolizând statutul

de municipiu al Sibiului. Trichetul este vechiul simbol al oraşului. A fost utilizat şi pentru a

desemna Transilvania, într-un sigiliu din 1550.

Ca limbă maternă, în Sibiu domina limba germană, declarată drept limbă maternă de

16.832 de persoane în 1910, reprezentând aproximativ 50% din locuitori. Era urmată de limbile

română (8824) şi maghiară (7252) vorbite de aproximativ 30%, respectiv 20% din locuitori.

Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai puţin de 1% din populaţia urbană. Limba idiş era

vorbită de minoritatea evreiască prezentă în Sibiu la acea dată.

Proporţia relativ mare a maghiarilor din Sibiu este rezultatul maghiarizării de după

Ausgleich-ul din 1867. La recensământul austriac din 1850, maghiarii constituiau doar 8% din

populaţie.

36

Astăzi

În anul 2002, Sibiul avea o populaţie de cca. 160.000 locuitori. Dintre aceştia 25% aveau

peste 50 de ani, iar 18% au absolvit o instituţie de învăţământ superior.

Administraţie şi politică

Primarul Sibiului este Klaus Johannis, preşedintele Formului Democratic al Germanilor

din România. A fost ales primar în anul 2000, reales în 2004 cu 88,7% din voturi, iar apoi în anul

2008 cu 83,2%.

S-a remarcat prin reamenajarea parcurilor oraşului şi demararea lucrărilor de reabilitare a

centrului istoric. A adaptat sistemul de semaforizare al orasului Sibiu la noua tehnologie LED.

Totodata a dezvoltat securitatea populatiei prin promovarea şi dezvoltarea serviciilor Politiei

Comunitare.

Consulate

Consulatul General al Republicii Federale Germane

Consulatul Onorific al Marelui Ducat de Luxemburg

Oraşe înfrăţite

Bauru, Brazilia din 1995

Columbia, Statele Unite din 1994

Klagenfurt, Austria din 1996

Landshut, Germania din 2002

Mechelen, Belgia din 1996

37

Marburg, Germania din 24 octombrie 2005

38

Rennes, Franţa din 1999

Valencia, Venezuela din 1993

Wirall, Regatul Unit din 1994

Economie

Sibiul este unul din cele mai prospere oraşe din România şi primeşte una din cele mai mari

rate de investiţii străine.

Industriile clasice ale oraşului sunt industria constructoare de maşini (Bilstein Compa),

industria confecţiilor (Mondex, Mondostar), industria produselor alimentare (Scandia) şi

industria de rechizite şcolare (Flaro). Recent au fost deschise câteva fabrici noi de componente

electrice şi electronice (Continental, Kuhnke Relee, Haartmann), de rulmenţi(SNR Rulmenţi), de

air bag-uri (Takata Petri) şi de curele de transmisie (investiţie a companiei germane Siemens).

În Sibiu îşi au sediul central Banca Comercială Carpatica şi societatea de asigurări

Carpatica Asig. Tot în Sibiu îşi are sediul Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri, instituţie

emblematică pentru mediul economic şi de afaceri românesc. Toate companiile bancare şi de

asigurări majore

Infrastructura rutieră

Sibiul este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E68/E81 (drumul naţional

DN1). Prin municipiu trec următoarele căi rutiere:

Şosele internaţionale:

1. E68 (Ungaria) – Nădlac – Arad – Deva – Sebeş – Miercurea Sibiului – Sibiu –

Braşov

2. E81 (Ucraina) – Halmeu – Livada – Satu Mare – Zalău – Cluj-Napoca – Turda –

Sebeş – Miercurea Sibiului – Sibiu – Piteşti – Bucureşti – Constanţa

Drumuri naţionale:

1. DN 1 Bucureşti – Ploieşti – Braşov – Făgăraş – Sibiu – Alba Iulia – Turda –

Cluj-Napoca – Oradea – Borş –> Ungaria

2. DN 7 Bucureşti – Găeşti – Piteşti – Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Deva – Arad –

Nădlac –> Ungaria

3. DN 14 Sighişoara – Dumbrăveni – Mediaş – Copşa Mică – Sibiu

Centura rutieră a oraşului se află în construcţie, iar prelungirea Autostrăzii A1, care va

trece prin Sibiu, este în faza de începere a lucrărilor. Aceasta va prelua mare parte din traficul

auto desfăşurat în estul Uniunii Europene. În preajma municipiului, autostrada va urmări traseul

Tălmaciu - Şelimbăr - Sibiu Nord (centura ocolitoare) - Şura Mică - Apoldu de Jos.

39

Municipiul Sibiu are două autogări cu autocare şi microbuze care fac legătura cu aproape

toată ţara şi cu spaţiul Uniunii Europene.

Programul acestora este extrem de bine organizat, existând chiar mai multe curse zilnice

pentru unele destinaţii. Principala companie care operează din Sibiu este Atlassib, care deţine şi

una din autogările oraşului (Autogara Turnişor).

3.2. Resursele turistice ale judetului Sibiu

În anul 2007, Sibiu a fost Capitală Europeană a Culturii, împreună cu Luxembourg. Fiind

cel mai important eveniment cultural în istoria oraşului a fost vizitat de un număr mare de turişti

români şi străini.

Sibiul şi împrejurimile sale sunt una din cele mai vizitate zone din România. Centrul istoric

este unul dintre cele mai bine păstrate locaţii istorice din ţară. Multe din zidurile şi sistemele de

fortificaţii sunt menţinute într-o stare foarte bună. Centrul istoric este în proces de a deveni

Patrimoniu UNESCO. În Sibiu se găsesc multe muzee importante care cuprind colecţii de artă,

pictură, arte decorative, antropologie, istorie, arheologie, istoria tehnologiei şi ştiinţe naturale.

Oraşul se află aproape de Munţii Făgăraşului – o destinaţie importantă pentru drumeţii – şi

de staţiunea Păltiniş – o destinaţie pentru sporturile de iarnă. În zonă sunt multe biserici

fortificate construite de coloniştii saşi.

Sunt peste 35 de hoteluri şi pensiuni în Sibiu. Cele mai selecte sunt Ramada şi Împăratul

Romanilor, aflate în centrul oraşului. Lanţul Continental deţine 2 hoteluri în municipiu, unul

dintre ele având brand-ul Continental Forum.

Hotel Palace Dumbrava *****

Hotel Ramada Sibiu ****

Hotel Libra ****

Hotel Continental Forum (fost Bulevard) ****

Hotel Casa Moraru ****

Hotel Continental Sibiu ***

Hotel Împaratul Romanilor ***

Hotel Parc ***

Hotel Silva***

Hotel Am Ring***

Hotel Ana ***

Hotel Roberts ****

40

Hotel Golden Tulip Ana Tower ****

Casa Ivan***

Hotel Class***

Hosteluri

Old John Wheeler Hostel [3]

Old Town Hostel [4]

Flying Time Hostel [5]

Chess Hostel [6]

Hotel Class [7]

Obiective turistice

Sibiul are un număr mare de muzee, organizate în jurul a două complexe - Muzeul

Naţional Brukenthal şi Complexul Naţional Muzeal ASTRA:

Muzeul Brukenthal

Muzeul de Istorie

Muzeul de Istorie a Farmaciei

Muzeul de Istorie Naturală

Muzeul de Arme şi Trofee de Vânătoare

Muzeul ASTRA

Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească Emil Sigerus

Muzeul de Etnografie Universală "Franz Binder"

Muzeul Civilizaţiei Transilvane "ASTRA"

Muzeul Tehnicii Populare (Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale "ASTRA")

De asemenea, pe lângă depoul de locomotive din Sibiu se găseşte Muzeul de locomotive

cu aburi.

În centrul oraşului se găsesc o serie de lăcaşuri istorice de cult:

Biserica Evanghelică Parohială (luterană) sec. XIV

Catedrala Ortodoxă 1906

Biserica şi Complexul Ursulinelor (romano-catolică, în utilizarea parţială a greco-

catolicilor) sec. XV

Biserica Romano-Catolică din Piaţa Mare 1726-1733

Biserica Franciscanilor de pe Strada Şelarilor (romano-catolică)

Biserica Reformată (calvină) 1786

Biserica evanghelică "Johanniskirche" 1883

Biserica din Groapă (ortodoxă) 1788-1789

41

Biserica dintre Brazi (folosită de o parohie ortodoxă, revendicată de greco-catolici) 1788,

prima biserică greco-catolică din Sibiu

Capela Sfintei Cruci din Piaţa Gării (romano-catolică)

Sinagoga cultului mozaic 1888

În cele două sate de la porţile vechiului oraş, azi cartierele Turnişor şi Gusteriţa, se află

două biserici fortificate:

Biserica evanghelică din Turnişor (luterană) sec. XIII

Biserica evanghelică din Guşteriţa (luterană) sec. XIII

Alte clădiri şi locuri

Pasajul Scărilor

Piaţa Mare

Piaţa Mică

Turnul Sfatului

Turnul Scărilor

Str. Cetăţii-centura de fortificaţii

Podul Minciunilor

Palatul Asociatiunii ASTRA

În împrejurimile oraşului Sibiu şi în judeţul Sibiu se află o serie de obiective si staţiuni

turistice consacrate Staţiunea montană Bâlea-Lac, cunoscută destinaţie turistică la nivel naţional

Relieful variat si clima temperata fac posibil ca in localitatile montane sa existe zapada 5-6

luni pe an si transforma acest judet intr-un loc special de atractie pentru turistii romani si straini.

de un interes aparte este zona Fagaras, pe de-o parte masivul Fagaras, lacurile glaciare si relieful

de stepa cu peisaje pitoresti al Tarii Lovistei.

In lunca Oltului se gasesc ruinele Turnului Rosu care delimita granita dintre Tara

Romaneasca si Transilvania.

La aproximativ 30 km departare de Sibiu, la 1450 m deasupra nivelului marii, se gaseste

statiunea Paltinis. Padurile de conifere, aerul ozonat sunt bune remedii pentru bol nervoase si ale

sistemului respirator. Iarna, aici este un loc ideal pentru sporturile de iarna, avand partii de schi

dotate cu telecabine si teleschiuri. Staţiunea pentru sporturi de iarnă Păltiniş, aflată într-o situaţie

dificilă datorită lipsei unor invesţii majore.

- este situata la cea mai mare altitudine din tara, cca.1400m

- este situata la poalele muntilor Cindrel si a culmilor montane Paltinis- 1410m, culmea

Poplaca la 1447m si varful Onesti

- prin fata statiunii Paltinis curge paraul Daneasa, afluent al Raului Mare, care la punctul

rapizi formeaza Cheile si Gandul

42

- clima temperat continentala cu influente reci si umede aduse de masele de aer nord

boreale

- favorizeaza practicarea unor forme variate de turism : odihna si recreere, statiunea fiind

inconjurata de sate turisice pitoresti si primitoare

Langa Sibiu, in satul Biertan se gaseste inscriptia "Ego Zenovius votum poseni" (Eu,

Zenovius, mi-am tinut cuvantul) care dateaza din secolul al IV-lea. Aceasta inscriptie dovedeste

ca aici era o comunitate crestina si se gasete o biserica fortificata cu patru turnuri, fiind una

dintre cele mai importante biserici din Transilvania. Alte pucte turistice de interes sunt: orasul

Cisnadie si Selimblir unde in 1599 a avut loc batalia dintre Voievodul Mihai Viteazul si Andrei

Bathory; zona Hartibaciu traversata de raul cu acelasi nume si inconjurata de raurile Visa,

Tarnava Mare si Olt; zona Tarnavele cu dealuri, paduri si podgorii. Arheologii au descoperit o

multime de vestigii: asezarea romana de la Slimnic, monezi de argint si bronz de la Atel,

Cunoscuta inca din antichitate ca una dintre cele mai importante exploatari de sare ale

Transilvaniei si renumita prin efectele binefacatoare ale apelor sarate cantonate in vechile saline,

cu o mentiune inca din 1598, cand ambasadorul lui Rudolf al II-lea pe langa Mihai Viteazul, in

drum spre Constantinopol, se opreste aici pentru a face bai, Ocna Sibiului se inscrie, la nivelul

judetului Sibiu, ca un punct turistic important, cu peste 200.000 vizitatori anual, favorizata fiind

si de apropierea fata de municipiul Sibiu.

Statiunea balneoclimaterica Ocna Sibiului a devenit renumita si este din ce in ce mai

solicitată, datorita factorilor terapeutici naturali pe care ii oferă:

- Apele sarate de mare concentratie ale lacurilor

- Apa minerala a izvorului Horea

- Namolul sapropelic usor mineralizat

- Topoclimatul sedativ de dealuri

La Ocna Sibiului sunt 15 lacuri naturale, dintre care lacurile Brancoveanu, Lacul Rosu si

Negru sunt cele mai sarate din Europa, avand o salinitate de 415 gr./litru de sare, Lacul Avram

Iancu, cel mai adanc lac sarat de ocna din Romania, 130 m, iar Lacul fara Fund e declarat

monument al naturii prin fenomenul sau unic de heliotermie. Microorganismele aflate in lacuri

(Artemia salina) formeaza namolul sapropelic fosil indicat pentru bolile aparatului locomotor,

dar mai ales pentru tratarea reumatismului.

In anul 2002 s-au deschis 2 baze de tratament moderne, ambele cu restaurant pentru

deservirea mesei si hotel, una la strandul din localitate, si alta in statiunea balneara.

Sectia de hidroterapie ofera bai partiale, afuziuni alternate, masaj subacval, bai

partiale cu vartej pentru membrele superioare si inferioare

Sectia de termoterapie ofera tratamente cu namol si parafina si termo terapie

43

contrastanta (sauna)

Sectia de pneumatologie unde se efectueaza pulverizatii colective

Sectia de mecanoterapie ofera servicii de masaj uscat si elongatii cervicale si

lombare

Sectia de electroterapie unde se efectueaza proceduri cu curenti de joasa, medie si

inalta frecventa

Sectia de ginecologie balneara unde se trateaza afectiuni inflamatorii subacute si

cronice ale anexelor si sterilitatea prin proceduri naturale specifice

Sectia de kinetoterapie unde se poate efectua cultura fizica medicala pe aparatura

moderna

Sectia de balneoterapie ofera bai pentru intregul corp sau tratamente partiale cu

ape cloruro-sodice hiperconcentrate extrase de la o adancime de 15m din lacul Ocnita cu o

concentratie de 267 g la litrul de apa

Fosta baza de tratament a fost renovata si transformata intr-un complex turistic cu nivel de

confort de 3 stele si capacitate de 148 locuri. Denumirea complexului este „HOTEL SALINAS”

si dispune de :

- Baza de tratament in cladire

- Sali, teren de sport

- Sala conferinta

- Parcare auto

Serviciile medicale in baza de tratament sunt asigurate de 20 cadre medicale.

De asemenea in Ocna Sibiului, au aparut vile precum Coralis si Luiza, hotelul Perla de pe

str. Bailor. Hotelul PERLA se incadreaza la categoria 2 stele, si este dotat cu 5 camere cu paturi

individuale (10 locuri) si o camera cu pat dublu. Multe familii in apropierea lacurilor si-au

deschis pensiuni private.

Din anul 2001, trei campinguri stau la dispozitia turistilor, si anume: camping Ocna

Sibiului, Zenove, Saline Romane. Campingul Ocna Sibiului se incadreaza la categoria 1 stea si

dispune de 15 casute cu 30 locuri disponibile.

Casutele Zenove se incadreaza la categoria 1 stea si dispune de 4 casute – 8 locuri.

Campingul Ocna Sibiului dispune de 22 de casute (44 locuri) iar nivelul de confort este de

1 stea.

Statiunea Ocna Sibiului dispune si de 80 locuri în satul de vacanta al elevilor. Cantina -

restaurant a statiunii are o capacitate de 300 persoane pe serie.

Rezervatia naturala "Lacul fara fund" se află intr-o zona de dealuri, lacul s-a format in

locul salinei Francisc Grube, inchisa in anul 1775, prin prabusirea tavanului.

44

Actualmente, el are o forma ovala, cu diametre de 40 m si 50 m, si cu o suprafata care

variaza intre 1.384 mp si 1.655 mp, un volum de 11.114 mc si o forma de trunchi de con, cu o

adancime maxima de 34,5 m.

Salinitatea lacului este de 9 g/l, la suprafata, si creste foarte rapid odata cu adancimea: 38

g/l la 1 m, 122 g/l la 1,5 m, 203 g/l la 2 m, 320 g/l la 5,5 m.

Importanta acestui lac este legata de regimul sau chimico-termic. Temperatura apei este in

functie de repartizarea concentratiilor de sare pe verticala, care creste in profunzime. Apa lacului

acumuleaza caldura solara in sezonul cald si o retine partial si in sezonul rece.

La "Lacul fara fund" acest fenomen numit "heliotermie" se manifesta cel mai puternic,

motiv pentru care a fost declarat arie naturala protejata, categoria IV, conform incadrarii IUCN,

"rezervatie naturala".

Pentru a mentine fenomenul de heliotermie este necesar ca stratul de apa de la suprafata sa

nu fie agitat.

Flora si fauna lacului sunt direct influentate de caracterele climatice si de chimismul apei.

Din analizele efectuate se constata prezenta bacteriei Beggiatoa, in toate profilele ea fiind o

specie halotoleranta, specifica apelor salmastre.

Zona etnografică a Mărginimii Sibiului cu multe pensiuni agro-turistice O zona speciala

este Marginimea Sibiului cu cele 18 localitati de la poalele Muntelui Cibin, acoperind o

suprafata de 200 km patrati. Locuitorii sunt cunoscuti ca pastori care pastraza obiceiurile

traditionale, costumele populare si arhitectura specific romaneasca.

3.3. Serviciile turistice şi aportul acestora la economia locală a judeţului Sibiu

45

CAPITOLUL IV

PERSPECTIVELE DEZVOLTARII SERVICIILOR TURISTICE

ÎN JUDEŢUL SIBIU - 2015

4.1. Potenţialul turistic nevalorificat al judeţului Sibiu

Cu un nou proiect, investitori şi interes din partea statului roman, statiunea Balea poate

prinde conturul unei statiuni de schi. Aproximativ zece partii care sunt posibile si, în opinia lui

Constantin Voiciulescu, proiectantul sef al statiunii Balea, asa cum era ea vazuta în 1970, se pot

face cu interesul necesar acordat de stat. El spune ca la inceput ar trebui marita capacitatea de

transport a singurului teleferic existent, Balea Cascada - Balea Lac, de la cabine de 13 persoane

la unele de 60 de personae.

"La sfirsitul anilor '60, la Bilea Lac devenise iminenta materializarea unuia dintre cele mai mari proiecte de dezvoltare a unei zone montane din Romania. Un grup de arhitecti, intre care si Constantin Voiciulescu, a realizat un proiect grandios. La Bilea Lac urmau sa fie construite, dupa model italian, pirtii de schi, mici hoteluri, sali se sport acoperite, un patinoar in aer liber. Erau proiectate hotelurile «Cristal» si «Bilea Lac», cu circa 350 de locuri de cazare, si alte 1.200 locuri de alimentatie publica. Capacitatea estimata de beneficiari era de circa 8.000 de turisti pe sezon. (...) Pentru tot acest proiect extraordinar a venit ideea Transfagarasanului, care sa asigure un acces mai usor la ceea ce urma sa devina Statiunea Montana „Bilea Lac". Urma ca, dupa aceasta constructie monumentala, sa se transforme in realitate planurile si proiectele noastre. N-a fost sa fie, pentru ca cineva a avut mai mult succes cu dezvoltarea litoralului si cu canalul «Dunarea-Marea Neagra», dar niciodata nu-i prea tirziu. Bilea, cu toate insusirile ei fermecatoare, este tot acolo si asteapta investitorii. Eforturile de atunci s-ar putea finaliza astazi, cu modificarile de rigoare. E nevoie insa de un masiv grup de investitori, interesat sa dezvolte un turism in plina dezvoltare."Radu Brezae, Proiect abandonat, Monitorul de Sibiu

Proiectul prevede realizarea de partii foarte usoare pe Valea Balii şi Valea Doamnei cu

lungimi de cativa kilometri, partii usoare de la Saua Doamnei spre Valea Doamnei şi spre Valea

Balii, alte doua partii usoare de la Varful Mierea la Glajarie, partii de dificultate medie de la

Saua Caprei spre Valea Balii şi partii dificile de la Saua Caprei şi Saua Doamnei la Lacul Balea.

Arhitectul a precizat ca trebuie realizat şi un sistem anti-avalansa ca în Alpi.

4.2 . Rolul politicilor regionale şi fondurilor structurale în deyvoltarea turismului în

judeţul Sibiu

Căile de creştere a eficienţei economice în turism vizează:

- valorificarea superioară a resurselor naturale şi antropice şi crearea unor produse competitive (creşterea calităţii serviciilor) ;

- atenuarea curbei sezonalităţii în crearea condiţiilor de desfăşurare neîntreruptă a activităţii de turism;

- reducerea cheltuielilor de întreţinere şi exploatare;

46

- dezvoltarea şi modernizarea întregii baze materiale turistice în raport cu cerinţele turismului internaţional competitiv;

- creşterea ponderii serviciilor suplimentare şi pe această bază a încasării medii pe zi turist;- extinderea şi diversificarea acţiunilor publicitare.

Mai concret acestea se vor realiza prin:

- creşterea gradului de confort în hoteluri se poate realiza prin investiţii şi / sau prin asocierea cu mareile lanţuri hoteliere (chiar şi sub formă de franciză);

- atragerea celor care îşi fac studiile în municipiul Sibiu (turism de studii) şi a specialiştilor din diverse domenii, nerezidenţi (turism tehnic), în practicarea turismului de weekend;

- organizarea unor competiţii sportive de importanţă naţională şi internaţională care să aducă în judeţ turişti şi media;

- staţiunile urbane trebuie să se îndrepte spre un mod de viaţă urban, cu polarizarea elementelor de atracţie cât mai aproape de sursă ( izvoare, lacuri termale, pavilioane balneare). Turismul balnear poate da cel mai rapid rezultate din cauza duratei mari a sezonului. Trebuie valorificate izvoarele din staţiunea Miercurea Băi;

- organizarea de congrese şi reuniuni anuale trebuie să devină tradiţională;- alături de vânătoare şi pescuit trebuie dezvoltat silvoturismul unde locul instrumentelor de

vânătoare şi pescuit este luat de aparate de fotografiat şi de camere video (suntem singura ţară din Europa unde se mai întâlnesc numeroase specii de animale sălbatice în libertate);

- includerea siturilor istorice în circuite turistice;- restaurarea siturilor istorice aflate în diverse stadii de degradare şi valorificarea lor

turistică;- permanentizarea unor evenimente culturale cu tradiţie în judeţul Sibiu (inclusiv

folclorice);- oferirea de informaţii sătenilor în legătură cu fondurile SAPARD în vederea amenajării de

ferme agroturistice şi omologarea acestora ( creştere cu 5-6 % pe an conform estimărilor Organizaţiei Mondiale a Turismului în România );

- clasificarea şi omologarea staţiunilor montane şi balneare şi a principalelor servicii turistice;

- deschiderea mai multor centre de închiriat material sportiv pentru sporturile de vară şi de iarnă;

- modernizarea şi extinderea instalaţiilor de transport pe cablu de la Păltiniş şi amenajarea unor instalaţii de transport pe cablu la Bâlea ( leasing );

- refacerea traseelor diferitelor produse tradiţionale româneşti;- ocuparea de către turismul social a perioadelor libere. Există deja interesul Min.

Turismului prin promovarea programelor “ Super-schi în Carpaţi ”, “ Refacerea în staţiuni balneare ”,

“ Vacanţa la ţară ”, “ România – ţara vinurilor ” ( Valea Târnavelor ), “ Programul Q ” ( calitatea serviciilor );- acceptarea rezervărilor şi a plăţilor pentru serviciile oferite prin instrumente financiare

moderne, practică obişnuită în ţările dezvoltate;- continuarea promovării şi dezvoltării programului satelor de vacanţă destinat în special

adolescenţilor, aşa cum este cel dela Valea Sadului care îmbină turismul de odihnă cu cel cultural ( tabere tematice );

- promovarea unui program “ Să învăţăm jucându-ne ” pentru copii, unde istoria, geogafia, arta populară să fie învăţate practic ( de la meşteri populari, excursii tematice şi drumeţii ). Este necesară internaţionalizarea taberelor şcolare;

- înfiinţarea unor şcoli şi centre pentru închirierea de material sportiv pentru sporturile extreme la Păltiniş;

- înfiinţarea unor şcoli de echitaţie şi a unor şcoli de schi;

47

- promovarea unor circuite cu obiective din Regiunea 7 - Centru, inclusiv legate de Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul s.a;

- promovarea unor pachete de servicii la preţuri rezonabile, comparabile cu oferta ţărilor cu tradiţie în domeniu.

Posibilitati de finantare a activitatilor turistice prin fondurile europene

post-aderare

„Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, precum si crearea/modernizarea infrastructurilor conexe” Se regaseste in: Programul Operational Regional , Axa5, domeniul major de interventie 5.1.

Proiectele eligibile vizeaza: restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural, national sau international. Alocarea financiara indicativa este de circa 235 milioane euro. Beneficiarii eligibili sunt :autoritati publice centrale si locale, ONG-uri, unitati de cult, parteneriat intre autoritati ale administratiei publice locale, parteneriat intre autoritati ale administratiei publice locale si ONG. Licitatia de proiecte a fost deschisa si va continua pana la consumarea integrala a fondurilor alocate.

"Crearea, dezvoltarea si modernizarea infrastructurii turistice pentru valorificarea sustenabila a resurselor naturale si cresterea calitatii serviciilor"Se regaseste in: Programul Operational Regional - Axa 5, domeniul de interventie: 5.2Finanteaza: dezvoltarea turismului bazata pe resursele naturale (turism montan, turism de tip spa, litoral, eco-turism etc.), reabilitarea/modernizarea/extinderea structurilor de cazare plus anexe. precum si a infrastructurii turistice. Beneficiarii eligibili sunt autoritatile publice centrale si locale, microintreprinderilor si IMM-urile cu activitati in domeniul turismului, ONG-uri. Sumele totale disponibile pentru finantare sunt de 29 milioane euro pentru 2007 si 35 milioane euro pentru 2008. Ghidul solicitantului nu a fost inca publicat si prin urmare licitatia nu a fost lansata.

Promovarea potentialului turistic si infiintarea infrastructurii necesare in vederea cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica"Se regaseste in: Programul Operational Regional, Axa 5, domeniul de interventie 5.3Sume alocate:13,3 milioane euro pentru 2007 si 16,3 milioane pentru 2008. Pe toata perioada: 150 milioane euro.Finanteaza: a) crearea unei imagini pozitive a Romaniei ca destinatie turistica prin definirea si promovarea unui brand turistic national. Beneficiar este Departamentul de turism din Ministerul pentru IMM, Comert, Turism si profesii liberale. Guvernul a aprobat deja o Hotarare de Guvern pentru a demara proiectul. "Bugetul alocat Programului anual de marketing si promovare turistica pentru anul 2008 este de 7 milioane euro, din care 2 milioane euro pentru creatie brand turistic.", arata comunicatul Executivului. Lucia Morariu, secretar de stat pentru turism in cadrul Ministerului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale a explicat pentru HotNews.ro ca este vorba despre o campanie noua, care nu are legatura cu cele anterioare. Proiectul ar putea fi decontat, ulterior, din fondurile europene. Pentru mai multe detalii, click aici.

b) Dezvoltarea si consolidarea turismului domestic prin promovarea unor produse specifice si destinatii, precum si prin alte activitati de marketing.   Development and consolidation of domestic tourism by supporting tourism promotion of specific tourism products and destinations and specific marketing activities. Beneficiarii sunt ONG-uri cu activitate in domeniul turismului si parteneriate intre organizatii. Ghidul solicitantului este publicat in varianta de lucru.

c) Infiintarea/reabilitarea Centrelor de Turism, Informare si Promovare (TIPC). Pot primi finantare activitatile de modernizare, reabilitare si consolidare a centrelor, achizitia de echipamente, inclusiv IT, realizarea unei baze de date nationale pentru Centrele de turism. Beneficiar eligibil: Departamentul de turism din Ministerul pentru IMM, Comert, Turism si profesii liberale. Ghidul solicitantului este publicat in varianta de lucru.

"Incurajarea activitatilor turistice" este o masura cuprinsa in Programul National de Dezvoltare Rurala (link la www.apdrp.ro) (masura 3.1.3). Prin urmare, esta valabila numai pentru mediul rural.

Potrivit acestui program, se va oferi sprijin financiar pentru crearea si promovarea unui turism competitiv in zona rurala, a unor retele rurale care sa furnizeze si sa promoveze serviciile turistice, implicand, totodata si participarea activa a populatiei rurale si indeosebi a tinerilor si femeilor. Sprijinul maxim acordat va fi de pana la 200.000 Euro/beneficiar/3 ani, in scopul incurajarii infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor.

48

Pentru proiectul „Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii generale si de turism in arealul turistic Marginimea Sibiului – Valea Sebesului (judetele Sibiu si Alba) – Modernizarea drumului de interes turistic DJ106E Jina – Sugag/Valea Sebesului/DN 67C”, solicitantul finantarii este Judetul Sibiu, dar initiativa a fost realizata in parteneriat cu Judetul Alba. Depus de catre Consiliul Judetean Sibiu, proiectul are o valoare totala de peste 22 milioane lei, fiind solicitate prin finantare nerambursabila peste 17,8 milioane lei din partea Uniunii Europene si a Guvernului Romaniei.

49