Timp Liber, Agrement , Servicii Turistice

Timp liber, agrement, servicii turistice

1. Clarificari conceptuale ale timpului liber si ale agrementului

Serviciile au un aport important in crearea conditiilor pentru petrecerea timpului liber si in folosirea acestuia. Prin diversificarea ofertei de servicii , in mod special a ofertei de servicii turistice se produc efecte benefice asupra dimensiunilor si modului de utilizare a timpului liber si pentru cresterea calitatii vietii populatiei, in special in conditii de stres accentuat ce caracterizeaza civilizatia moderna.

In acest sens dezvoltarea activitatilor care privesc petrecerea placuta , agreabila a timpului liber la locul destinatiei turistice, si anume a serviciilor de agrement reprezinta o cerinta majora in practicarea unui turism modern .

1.1. Timp liber concept si structura

Primele incercari de a defini timpul liber au fost inregistrate inca din antichitate si reflectau anumite idei filozofice .

Aristotel , in lucrarea Politika scria : Noi muncim ca sa avem timp liber . In aprecierile altor analisti timpul liber este preferabil muncii, este telul celor care muncesc .

Dezvoltandu-si ideile, Aristotel a facut un pas mai departe prin conturarea laturii calitative a modului de petrecere a timpului liber . Capacitatea de a utiliza corect timpul liber este temeiul intregii vieti omenesti. Natura ne cere nu numai sa muncim bine, ci si sa trandavim la fel, considera filosoful grec .

In opinia lui Miller si Robinson timpul liber se refera la acel timp aflat la dispozitia individului, dupa munca necesara sau alte activitati si obligatii ce trebuie indeplinite ; acesta trebuie sa fie consumat dupa optiunea individuala .

Timpul de odihna reprezinta acea parte din timpul liber destinata activitatilor angajate in scop de odihna , care prin procese recreative si activitati vesele , poate sau nu sa fie atinsa .

Timp liber

Timp pentru odihna

Timp pentru recreere

Fig. nr. 1.1. Relatia timp liber-odihna-recreere

(dupa Cosmescu,I ,op.cit. p.20-22)

Timpul liber este perioada de timp ramasa dupa efectuarea muncii, si este constituit din timpul constrans (timpul pentru somn, activitati personale si gospodaresti, sarcini sociale diferite) si recreerea . Recreerea este o activitate voluntara savarsita fara constrangere si care are ca rezultat revitalizarea trupului si a mintii . Se poate defini ca o activitate in afara muncii, destinata placerii , savurata in timpul odihnei.

Recreerea este conceputa ca o refacere a individului prin folosirea timpului de odihna intr-un asemenea mod incat sa restaureze sau sa reconstruiasca ceea ce s-a consumat in procesul muncii si sa adapteze cunostintele si calitatile personale in directia unei vieti cat mai depline si mai multumitoare .

Sociologul Joffre M. Dumazadier defineste recreerea drept un ansamblu de activitati carora individul li se dedica in mod liber, de voie buna si cu placere, fie pentru a se odihni, fie pentru a se distra si a-si satisface nevoile estetice, fie pentru a-si imbogati informatia sau a-si completa in mod dezinteresat formatia, pentru a-si largi si dezvolta participarea sociala voluntara sau capaciatea creatoare, dupa ce s-a eliberat de obligatiile profesionale, sociale si familiale .

Recreerea se desfasoara in timpul odihnei , dar nu ocupa toata perioada de odihna. Intelegand relatia ca de la intreg la parte se apreciaza ca exista si unele activitati care desi angajate in timpul liber nu au numic in comun cu recreerea ( timpul pentru cultul religios, studiul individual, vizitarea soacrei). Apartin, de asemenea, acestei categorii: crima,drogurile, rasfatul si alte activitati antisociale .

Recreerea este constructiva, pozitiva, cu scop precis. Daca in odihna accentul cade pe elementul timp, recreerea se refera la elementul continut, la modul cum este cheltuit timpul de odihna, este modul de comportament ce umple acest timp .

Activitatile de recreere pot imbraca forme variate , de la cele active pana la cele pasive. Recreerea presupune joaca individuala, jocurile colective, sporturi, relaxare, distractie, arte, hobby-uri, practicarea unor vocatii in orele libere. Activitatea de recreere poate fi desfasurata la orice varsta a individului , fiind conditionata de elementul temopral, conditia si atitudinea persoanei, circumstantele ambientale etc.

Modalitatile de utilizare a timpului liber si activitatile corespunzatoare difera , in functie de dimensiunile si localizarea acestuia (timp liber zilnic, saptamanal, din concediul de odihna). Se remarca astfel, ca timpul liber zilnic este folosit pentru autoinstruire, activitati distractive, intalniri iar timpul liber de la sfarsitul saptamanii va fi folosit pentru practicare turismului, activitatilor sportive, vizionari de spectacole etc.

In cazul concediului de odihna este destinat in special turismului, tratamentelor balneare, in scopuri culturale etc.

Marimea timpului liber este determinata de dimensiunile componente ale bugetului de timp al oamenilor . Structura acestuia este reprezentata grafic in figura nr.1.2.

Timp fiziologic Alte secvente

de baza (somn, Timp de Timp de de timp Timp liber

repaus etc.) munca transport impuse

Fig. nr. 1.2. Structura bugetului de timp

(dupa Coralia Angelescu, Dorin Jula, Timpul liber-conditionari si implicatii economice, Ed. Economica, Bucuresti, 1997, p.26 )

Latura cantitativa al bugetului de timp este determinata de dimensiunea elementelor componente iar aspectul calitativ de continutul activitatii individului sau grupurilor sociale, privite prin prisma scopurilor si mijloacelor, necesitatilor, aspiratiilor si intereselor acestora, ale conditiilor in care se desfasoara activitatea umana .

1.2. Evolutia timpului liber si functiile acestuia

Cu toate ca o data cu aparitia muncii se poate afirma ca se confirma si existenta timpului liber din punctul de vedere al sociologilor , istoria dezminte acest fapt deoarece nu in toate societatile si in toate perioadele timpul liber a fost intalnit .

In societatile pre-industriale nu exista timp liber , munca fiind intensa in anumite sezoane si redusa ca intensitate in altele. Astfel in perioadele propice desfasurarii lucrului, timpul de munca se intinde pe toata durata zilei. In cursul lunilor de iarna, aceasta munca este inlocuita cu o lupta pentru supravietuire care era de obicei dificila deoarece oamenii aveau de infruntat frigul, bolile, multe suferinte. Aceasta perioada de inactivitate nu se poate identifica cu timpul liber pentru ca nu prezinta nici o proprietate in intelesul modern al acestuia.

In afara de aceste activitati specifice perioadei respective ritmul de viata este intrerupt la sfarsit de saptamana (pentru crestini) sau cu ocazia sarbatorilor religioase si ceremoniilor . Dar duminicile erau destinate bisericii iar sarbatorile presupuneau un efort , o cheltuiala de hrana si energie . Distractiile populatiei erau legate de ceremonii , insa acestea reprezinta expresii ale cultului si nu fac parte din timpul liber.

Pentru ca timpul liber sa devina posibil este necesar ca productivitatea muncii sa permita aparitia unei secvente de timp in afara muncii suficiente pentru ca acele activitati impuse de comunitate legate de biserica , ceremonii etc. sa nu ocupe intregul timp disponibil .

Astfel, din punct de vedere istoric, evolutia timpului liber a fost influentata, in principal, de doi factori importanti si anume: durata medie a vietii si productivitatea muncii. Nu se include si timpul fiziologic de baza (repaus, somn etc.) deoarece acesta se mentine cu o pondere relativ constanta in bugetul de timp.

Tabelul 1.1. Structura bugetului de timp in anii 1800 , 1900 si 2000

180019002000

ani

Durata medie a vietii365072

Timp fiziologic de baza

(somn, repaus etc.)152231

Copilaria si scoala578

Timp pentru transport236

Timp de munca11128

Timp liber3619

procente

Durata medie a vietii100100100

Timp fiziologic de baza

(somn, repaus etc.)43.043.543.0

Copilaria si scoala14.014.011.0

Timp pentru transport5.06.59.0

Timp de munca30.024.511.0

Timp liber8.011.526.0

( SURSA: Angelescu, Coralia; Jula, D- op. cit. p.32 )

Durata medie a veietii s-a dublat in ultimii 200 de ani , de la 35-36 ani in jurul anului1800 , la circa 70-72 de ani in anul 2000.

Productivitatea muncii, in deosebi in sectoarele primar ( agricultura, silvicultura, industriile extractive) si secundar ( industriile prelucratoare si constructiile), dar si in ramuri ale sectorului tertiar ( transporturi ) a crescut in cursul ultimilor 125 de ani cu un ritm mediu annual de circa 3-4%. Aceasta crestere a productivitatii muncii in tarile dezvoltate a avut ca efect o crestere a veniturilor disponibile si a puterii de cumparare, iar intre 30-50% din aceasta productivitate a fost transformata in timp liber.

Fig. 1.4. Repartitita bugetului de timp in anii 1800 si 2000

(dupa Angelescu, Coralia, Jula, D, op.cit )

O dinamica interesanta a cunoscut , in decursul a doua secole , timpul destinat transportului si deplasarii. Viteza de deplasare a crescut si s-a imbunatatit intr-un mod considerabil infrastructura de transport . Dar o data cu aceste evolutii s-a marit mobilitatea spatiala a populatiei crescand astfel distanta pe care are loc deplasarea .

Reducerea timpului de munca intre anii 1800-2000 a fost atat absoluta , de la 11ani la 8 ani cat si relativa ca pondere in totalul bugetului de timp, de la 31 % la 11 % , dupa cum se poate observa in din fig.nr.1.4 , fig. nr. 1.6. si fig.nr. 1.7.

Fig 1.6. Fig. 1.7.

( Sursa : dupa Coralia Angelescu, Dorin Jula, op. cit. )

Doar timpul fiziologic de baza (somn, repaus etc.) se mentine la acelasi nivel, in decurs de doua secole ,dar numai ca pondere in bugetul total de timp , circa 43%. Acest fapt se explica prin natura activitatilor umane specifice secventei respective de timp .

In ultimele doua secole , intelegand timpul liber in sens larg , incluzand si durata inactiva ulterioara pensionarii, aceasta secventa a bugetului de timp a cunoscut o puternica crestere in dinamica sa. Evolutia mentionata apare si mai evidenta in expresie fizica : de la circa 3 ani in 1800, timp liber cumulat in decursul vietii, timpul liber creste pana la aproximativ 19 ani la sfarsitul secolului XX .

In ceea ce priveste o analiza prospectiva asupra timpului liber , J.Fourastie, in anul 1962 , considera ca pentru un orizont de prognoza mai lung ( pentru anul 2100 ), durata anuala a muncii va atinge nivelul de 1200 de ore fata de 2000-2200 de ore in prezent, repartizate in 40 de saptamani a cate 30 de ore de munca, iar durata vietii active va fi de 30 de ani .

Cei mai multi analisti previzioneaza pe termen mediu si lung o crestere a timpului liber sau cel putin a timpului in afara muncii.

Insa spre sfarsitul deceniului VII si inceputul deceniului VIII a existat o alta parere a lui J.K. Galbraith care afirma ca in ultimul sfert de secol durata medie a saptamanii de lucru in industrie a crescut usor de la 40.6 ore in 1941 la 41 de ore in 1965 . Asftel pe masura ce veniturile cresc oamenii petrec mai mult timp la locul de munca si solicita mai putin timp liber .

1.3. Servicii de agrement si divertisment concept , functii, tipologie

Agrementul se defineste ca fiind ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor si formelor oferite de unitati, statiuni sau zone turistice , capabile sa asigure individului sau grupului social o stare de buna dispozitie, de placere, sa dea senzatia unei satisfactii, unei impliniri, sa lase o impresie si o amintire favorabila .

Prin aceasta definitie se remarca atat varietatea activitatilor de animatie si multitudinea planurilor pe care actioneaza precum si faptul ca agrementul se constituie ca un element fundamental pentru satisfacerea nevoilor de odihna activa ale turistilor, evidentiind statutul agrementului de componenta de baza a serviciilor turistice .

Obiectivul principal al unui program de animatie este de a propune turistilor o serie de activitati, de care acestia sa fie constienti ca exista si la a caror desfasurare pot sa participe activ sau sa aleaga o viata sedentara, fara sa fie preocupati de respectivele activitati. Turistii trebuie sa fie constienti ca activitatile exista si daca simt nevoia sa participe nimic nu ii poate impiedica .

Concomitent cu aparitia serviciilor de agrement, ca urmare a satisfacerii nevoilor turistilor legate de oferirea posibilitatii de a avea o viata de vacanta mai activa, sa stabileasca relatii intre ei, motivati de un imbold comun, divertismentul, se dezvolta un alt concept la fel de important si anume animatorul turistic.

Animatorul trebuie sa fie abil astfel incat sa motiveze turistii sa participe la diferite activitati, cu unicul scop de a face acestora sejurul cat mai placut si mai amuzant si de a-i ajuta sa-si recuprereze fortele, nu doar fizice cat si cele psihice, inainte de a reveni la viata cotidiana .

Animatorul turistic este persoana care coordoneaza activitatile unui grup de turisti, misiunea sa fiind ca respectivul grup sa-si indeplineasca obiectivele, favorizand in acelasi timp relatiile interumane .

Serviciilor de agrement le sunt specifice o serie de functii care privesc atat pe turist cat si pe organizatorii de vacante care sunt statiunile si agentii economici.

Agrementul vizeaza destinderea si reconfortarea fizica, divertismentul si dezvoltarea capacitatilor turistului, satisfactia psihica prin activitati cultural distractive si instructive-educative, amuzamentul , comunicarea si sporirea volumului de cunostinte.

Din punctul de vedere al organizatorilor de turism, agrementul reprezinta un factor de competitivitate , de crestere a atractivitatii statiunilor turistice prin diversificarea si dezvoltarea mijloacelor de agrement . Prezenta animatiei si varietatea formelor sale trezesc interesul turistului pentru o anumita zona si asigura, de cele mai multe ori, revenirea acestuia .

Aceasta situatie se remarca si in cazul parcului de distractii Blackpool Pleasure Beach din Yorkshire , Anglia .

Europa nu este lipsita de parcuri de disractii, dar cel mai mare si mai interesant se afla nu pe continentul propriu-zis , ci dincolo de Marea Manecii, in Anglia . Blackpool Pleasure Beach este considerat, in ceea ce priveste spectaculozitatea echivalentul britanic al americanului Kennywood Park ( Pittsburgh ).

Inaugurat in 1896, el conserva inca un montagne russe din lemn (Big Dipper), laudandu-se totodata cu doua caruseluri, un Ghost Train si o Black Hole, o centrifuga uriasa ( Flying Machine) si o replica moderna a Corabiei lui Noe. Cea mai noua atractie este Valhalla (cu o lungime de 650 de metri, a fost inaugurata in 2000 si a costat 15 milioane de lire sterline, redand infricosator toata istoria vikingilor ). Valhalla este considerata cea mai mare instalatie tip rollercoaster al carei circuit se desfasoara integral pe intuneric. Pentru copii, s-a construit separat parcul tematic Beaver Creek, cu versiuni mai mici ale tuturor instalatiilor, inclusiv rollercoaster-ului din lemn .

Mandria parcului de la Blackpool ramane, totusi, rollercoaster-ul Big One . Inaugurat in 1994, este construit din otel , masurand 1675,5 metri lungime si 63,7 metri inaltime . Viteza maxima inregistrata pe circuit este de 119 km/h, iar o calatorie extrema (curbe de 65 de grade, in care se exercita forte de 3-4G) dureaza doua minute si treizeci de secunde. Simultan, pe traseu se afla trei garnituri .

SURSA : Descopera. E lumea ta ! , nr. 13, 2004

Datorita competitiei existente pe piata se stimuleaza cu ajutorul activitatilor de agrement procesul de dezvoltare, diversificare si individualizare a produselor turistice . Prin cresterea gradului de atractivitate , prin stimularea cresterii circulatiei turistice agrementul devine o importanta sursa de incasari , de crestere a eficientei economice a activitatii de turism .

Agrementul poate sa devina motivatia principala de calatorie atragand dupa sine aparitia unor noi tipuri de vacanta cum ar fi : vacanta de schi, vanatoare, pescuit alpinism, echitatie etc.

Heli schi

Heli schiul s-a nascut in Canada, mai precis in Muntii Purcell din British Columbia, unde pe o suprafata de 2000 kmp se afla zone ideale pentru practicarea acestui tip de schi extrem .

Farnham, Cauldron, Coppercrown, Eyebrow Forster, Paradise si mai ales Jumbo alcatuiesc impreuna cae mai faimoasa locatie din lume pentru schiatul din elicopter . Sezonul se deschide pe 15 decembrie si dureaza pana in aprilie, pe anumite trasee putandu-se schia chiar pana spre vara . Sezonul de varf este considerat a fi 1 februarie-20 martie . Zapada este abundenta si uscata, iar clima blanda, fara furtunile care bantuie frecvent Muntii Stancosi, de pilda.

In functie de categoria la care se incadreaza fiecare individ (expert, avansat sau intermediar ) si pe care este obligat sa o inscrie intr-un formular special inainte de a capata permisul de schiat sunt la dispozitie trasee de pana la 1700 m lungime, cu o diferenta de nivel cuprinsa intre 700 si 1200 de metri, startul fiind dat la altitudine de 2900-3000 m .

Varsta minima pentru participare este de 19 ani iar formularul contine prevederi foarte stricte care exonereaza organizatorii de raspunderea legala in caz de accidente (inclusiv cele de elicopter) .

Cand se schiaza in grup ritmul este intotdeauna dictat de cel mai lent dintre participanti. Din pricina altitudinii mari si a nivelului redus de oxigen, cei care vin de la nivelul marii au nevoie de 2-3 zile pentru acomodare .

Se folosesc schiuri late care asigura o aderenta sporita, iar legaturile sunt altele decat cele obisnuite , data fiind forta de torsiune suplimentara care poate aparea in timpul coborarii .

Cum coborarea difera semnificativ de una normala, majoritatea instructorilor te obliga la o sesiune speciala de antrenament , pe trasee mai usoare ( in statiunea de baza: Panorama, Invermere, Radium Hot Springs ) inaintea aventurii propriu-zise .

Elicopterele folosite sunt A-Star B3, durata zborului este de pana la 90 de minute iar participantii sunt in generalin numar de cinci. Intr-o zi de schi se pot efectua intre opt si zece coborari .

SURSA: Revista Descopera. E lumea ta !, nr.9, 2004, se distribuie cu Ziarul Financiar

Activitatile de agrement desi sunt eterogene si dinamice , cu o multitudine de forme particulare se pot grupa in functie de mai multe criterii si anume :

Cel mai frecvent organizarea agrementului se particularizeaza pe forme de turism: de litoral, montan (de vara si de iarna), balnear si in orase (pe trasee turistice) . In cadrul turismului de litoral se remarca forme specifice de agrement si anume: sporturi nautice, talazoterapia, porturi de agrement si cluburi nautice, amenajarea plajelor pentru cura helio marina activa etc. Pentru agrementul montan se disting activitati specifice pentru cele doua sezoane de vara : drumetii, alpinism, speologie, mountain bike etc. si de iarna : soprturi de iarna, schi, bob, saniute, patinaj etc. Pentru turismul balnear activitatile de agrement for fi in concordanta cu nevoile specifice persoanelor de varsta a treia .

In functie de spatiul de desfasurare se disting agrement inchis (club, hotel, teatru, cinema, discoteca etc.) si agrement in aer liber (gradini publice, parcuri de distractii, stadioane, complexuri sportive etc.)

Dupa sezonul turistic se evidentiaza agrement de iarna (sporturi de iarna) , agrement de vara (sporturi nautice) si agrement permanent .

O alta modalitate de structurare a serviciilor de agrement are drept criteriu numarul de participanti si se remarca agrement individual si animatie de grup Prestatiile de agrement se grupeaza si dupa scopul avut in vedere in competitive si ca scop in sine .

Un alt criteriu folosit este varsta si se evidentiaza servicii de agrement pentru copii, pentru tineri, pentru adulti si pentru varsta a treia. In functie de pret serviciile de agrement se impart in servicii gratuite, cu pret unic, cu pret mediu si de lux . La aceste modalitati de clasificare a serviciilor de agrement se adauga si urmatoarele:

Dupa nivelul de organizare se disting servicii organizate de catre unitatile de cazare si/ sau alimentatie , servicii organizate la nivelul statiunilor si servicii organizate de catre terti . Tipurile de animatie proprii unitatilor de cazare sunt animatia recreativa, indreptata spre destinderea si petrecerea unui sejur agreabil (spectacole, concursuri), animatie culturala, animatie sportiva care are la baza interesul pentru cultura propriului corp (hotelurile isi creaza propriile sali de gimnastica), si animatia infantila, poate cea mai importanta, alcatuita dintr-o seria de activitati placute prin care copiii pot sa se joace, sa convietuiasca si sa participe la jocuri alaturi de altii de varsta lor, sub atenta supraveghere a personalului hotelului .Serviciile organizate la nivelul statiunilor au un grad mai mare de complexitate si diversificare deoarece acestea sunt realizate cu ajutorul societatilor comerciale turistice si cu administratiile locale. Serviciile organizate la nivelul statiunilor pot fi centre de echitatie, centre sportive, cluburi de vacanta etc. Printre serviciile organizate de catre terti se numara parcuri de distractie, turnee ale ansamblurilor teatrale, muzicale, de dansuri etc . In functie de modaliatatea de participare a vizitatorilor prestatiile de agrement se grupeaza in active prin implicarea turistului in diferite programe de divertisment (sporturi, concursuri, jocuri) si pasive in care turistul se comporta ca un simplu spectator (vizitarea obiectivelor turistice, participarea la anumite evenimente culturale, sportive). Una dintre modalitatile de structurare cele mai expresive si complete imparte prestatiile turistice in functie de continutul acestora in : animatie de pura deconectare , animatie recreativa, animatie comerciala, animatie orientata spre realizarea unei depline forme fizice, animatie culturala, animatie spectacol, animatie gastronomica si animatie profesionala.

Animatia de pura deconectare se refera la acele activitati prin care se evadeaza din cotidian iar in categoria acestora intra baile de soare si mare, plimbarile prin natura, drumetiile, vizitarea diverselor obiective turistice, intalnirile cu rudele si prietenii etc .

Animatia recreativa este practicata de un numar mare turisti si nu de putine ori aceasta reprezinta chiar maotivatia principala a calatoriei . Animatia recreativa se constituie din vizitarea parcurilor de loisir : generale (cu echipamente de distractie, cu personaje indragite din benzi desenate, din povesti etc), tematice (planetariu, zoologice), rezervatii si cazinouri . Parcuri de distractie precum Disneyland , orasele ca Las Vagas, Atlantic City atrag un numar impresionant de vizitatori si formeaza un nou tip de vacanta .

Animatia comerciala presupune folosirea timpului liber pentru efectuarea unor cumparaturi uzuale sau specifice . Aceasta necesita adoptarea unei strategii adecvate privind dezvoltarea unei retele comerciale si asigurarea unei game sortimentale care sa tina cont de cerintele si nevoile turistilor .

Animatia orientata spre realizarea unei depline forme fizice se refera atat la posibilitatea efectuarii de cure (balneare, de infrumusetare, de slabire, fitness etc) precum si la practicarea diferitelor sporturi (tenis, volei, golf, inot, schi etc.) si a unor activitati mai deosebite cu un grad de risc mai ridicat si anume: sarituri cu parasuta si deltaplanul, river rafting etc.

Animatia culturala se refera la acele activitati care presupun formarea si educarea si dezvoltarea anumitor cunostinte ale turistului, care pune accent pe latura morala a personalitatii individului. Animatia culturala se prezinta sub forma de vizite la muzee si case memoriale, participarea la evenimente culturale, burse de studii,sejururi de invatare de limbi straine , vizitarea edificiilor de natura religioasa, pelerianje, vizitarea unor obiective istorice etc.

Animatia spectacol are o multitudine de forme de manifestare si priveste diversitatea peisagistica, frumusetea florei si a faunei, spectacole de teatru, film, muzica, evenimente de arta, folclorice, competitii sportive etc.

Animatia gastronomica genereaza activitati de divertisment legate de expozitii si concursuri de natura culinara si circuite pe aceasta tema .

Animatia profesionala se refera la targuri , expozitii, congrese etc. Acest tip de animatie se adreseaza unui public avizat .

Strategia de dezvoltare a serviciilor de agrement trebuie sa tina seama de motivatiile , astepatrile si aspiratiile turistilor precum si de profilul, structura si specificul statiunilor in cauza. Astfel , desfasurarea activitatilor de agrement presupune existenta unor echipamente adecvate, a unui personal cu pregatire de specialitate precum si a unor programe care sa fie pe placul turistilor.

Concluzionand se poate afirma ca dezvoltarea activitatilor de agrement influenteaza direct orientarea fluxurilor turistice si implicit desfasurarea unei activitati utile si eficiente .

2. Continutul si tipologia serviciilor turistice

Prin specificul sau , turismul apartine structural sferei sectorului tertiar. Diversitatea si eterogenitatea serviciilor turistice , trasaturile conume cu celelalte activitati ale tertiarului, tendintele in evolutia acestora, dinamica sub impulsul acelorasi grupe de factori cauza confirma apartenenta turismului la acest sector .

Turismul a devenit , in conditiile contemporane , un fenomen de masa, dezvoltarea acestui tip de activitati fiind una dintre cele mai importante consecinte ale cresterii dimensiunii timpului liber .

Se remarca faptul ca serviciile sunt antrenate intr-o proportie insemnata in crearea conditiilor pentru petrecerea timpului liber cat si in folosirea propriu-zisa a acestuia . Astfel , diversificarea ofertei de servicii si in special a ofertei turistice, prin punerea accentului in ultima perioada pe serviciile de animatie, are efecte atat asupra dimensiunilor si modului de utilizare a timpului liber cat si pentru cresterea calitatii vietii populatiei .

Serviciile turistice trebuie vazute si tratate pornind de la conceptul si evolutia timpului liber. Cresterea secventei din timpul liber dedicata practicarii turismului va depinde direct de dimensiunea timpului liber saptamanal si anual si indirect de marimea timpului liber cotidian. Aceasta din urma conditionare rezulta din modul in care se asigura posibilitatea unei distributii echilibrate a numarului de ore disponibile zilnic pentru celelalte activitati de timp liber astfel incat timpul liber de la sfarsitul saptamanii si vacanta sa ramana intr-o proportie cat mai mare pentru practicarea turismului .

.

2.1. Continutul si caracteristicile serviciilor turistice

Serviciul turistic se prezinta ca un ansamblu de activitati ce au ca obiect satisfacerea tuturor nevoilor turistului in perioada in care se deplaseaza si in legatura cu aceasta . O parte dintre aceste activitati satisfac pe de o parte nevoi de baza cum ar fi odihna, hrana, iar altele vor fi destinate unor trebuinte specific turistice .

Serviciul turistic trebuie sa creeze conditiile pentru refacerea capacitatii de munca, concomitent cu petrecerea placuta si instructiva a timpului liber ; totodata el trebuie conceput astfel incat , in urma derularii consumului turistic , oamenii sa dobandeasca un plus de cunostiinte , informatii , chiar deprinderi noi. Numai in felul acesta prestatia turistica isi contureaza un continut concordant cu exigentele vietii moderne, cu cerintele turismului contemporan .

Datorita faptului ca timpul de munca se reduce ca o consecinta a cresterii productivitatii muncii si perfectionarii proceselor de productie, precum si al promovarii pe scara larga , in economie, a progresului stiintific si tehnic se va amplifica dimensiunea timpului liber . Acest fapt duce la transformarea intr-o constanta a timpului de odihna pasiva si cresterea solicitarilor fata de formele odihnei active , simulate si de efectele negative ale concentrarii urbane , intre care poluarea si stresul . Odihna activa reprezinta , de fapt, un procedeu modern , eficient , de deconectare , folosit in tratamentul de ameliorare a efectelor negative, nefavorabile ale suprasolicitarii nervoase. Acest lucru se va concretiza prin faptul ca organizatorilor de turism le revine sarcina conceperii unor vacante, aranjamente turistice , cu posibilitati multiple de desfasurare a unor activitati recreative menite sa diversifice si sa sporeasca atractivitatea ofertei , sa raspunda criteriilor odihnei active. Aceste preocupari isi maresc dimensiunea o data cu transformarea turismului intr-un turism de masa , cu cresterea frecventei de petrecere a timpului liber in afara resedintei permanente.

In perioada contemporana se manifesta un proces continuu de imbogatire a continutului prestatiei turistice cu noi tipuri de activitati , expresie a receptivitatii si adaptabilitatii turismului la schimbarile intervenite in structura nevoilor de consum , a cresterii rolului in formarea si educarea indivizilor .

Un alt element ce argumenteaza caracterul turismului de activitate prestatoare de servicii il constituie modul de definire al produsului turistic si corespunzator, al ofertei.

Produsul turistic este considerat, astfel, a fi rezultatul asocierilor interdependentelor dintre atractivitatea unei zone si facilitatile sau serviciile oferite cumparatorului , resursele luand forma diferitelor produse numai prin intermediul prestarilor de servicii specifice gazduire, alimentatie , transport, agrement . Se remarca importanta deosebita a serviciilor prin faptul ca in crearea si in individualizarea produselor turistice accentul cade pe servicii .

Continutul particular al produsului turistic , modul sau de determinare demonstreaza atat caracteristica turismului de activitate prestatoare de servicii cat si nota sa de specificitate .

Turismul reprezinta unul dintre domeniile tertiarului, poate chiar singurul , unde nu se opereaza cu servicii pure , activitatea are un continut complex , luand , asa cum s-a aratat forma unei asociatii de elemente cu caracter diferit , iar produsul turistic este in fapt unitatea organica a efectelor resurselor bunurilor si serviciilor . Totodata, fiecare componenta avand trasaturi proprii, mecanisme specifice de functionare si intrand in proportii variate in alcatuirea ofertei turistice, influenteaza diferit realizarea efectului global imprimandu-i o multitudine de forme de manifestare .

Aprecierea turismului ca activitate de prestari servicii rezulta atat din continutul acesteia cat si din particularitatile serviciului turistic , din elementele ce-i contureaza un specific distinct de alte prestatii care apartin sectorului tertiar. Unele din particularitatile serviciilor turistice sunt comune tuturor componentelor tertiarului , altele sunt specifice numai turismului.

Din randul caracteristicilor de ordin general se remarca :

Caracterul imaterial al prestatiei ; serviciul turistic se concretizeaza numai in momentul intalnirii cererii cu oferta turistica ;

Nestocabilitatea se refera la faptul ca serviciile turistice nu pot fi stocate si pastrate in vederea unui consum ulterior ; astfel , in vederea unui consum in viitor se remarca atat existenta unor avantaje in desfasurarea activitatii ca urmare a a eliminarii cheltuielilor si dificultatilor legate de distributia fizica cat si anumite dificultati legate de asigurarea echilibrului oferta-cerere si realizarea efectiva a serviciilor. Din aceasta cauza apar consecinte negative asupra gradului de utilizare a capacitatilor productiei turistice ( de transport, cazare, alimentatie, tratament) si a resurselor umane.

simultaneitatea atat a productiei cat si a consumului serviciilor. Faptul ca prestatiile turistice se exteriorizeaza sub forma unor activitati , impune pentru realizarea lor efectiva , prezenta atat a prestatorului cat si a beneficiarului in acelasi loc, simultaneitatea executiei si consumarii serviciilor. Daca acestea nu sunt indeplinite apar efecte nefavorabile la nivelul volumului activitatii realizate cat si asupra satisfacerii nevoilor turistilor.

Serviciile sunt inseparabile de persoana prestatorului , incetand sa existe din momentul incheierii actiunii acestuia. Comercializarea serviciilor presupune contactul nemijlocit intre producatorul- prestator si consumator. Astfel este necesara o buna cunoastere a nevoilor pietei si o riguroasa delimitare a sferelor de actiune datorita faptului ca acelasi producator nu isi poate oferi serviciile simultan pe mai multe piete . Pe de alta parte, fiind strans legata de de prezenta si participarea lucratorului, calitatea serviciului, realizarea lui corespunzatoare depind de nivelul pregatirii acestuia , de corectitudinea si modul in care isi indeplineste atributiile.

Serviciile turistice detin o pondere mare in cheltuielile cu munca vie . Astfel , patrunderea progresului tehnic se face mai lent si cu eforturi mari. Prestarea serviciilor turistice ramane un domeniu in care prezenta lucratorului continua sa fie importanta , atat prin specificul activitatilor , cat si datorita psihologiei consumatorului turist.

O alta caracteristica generala se refera la intangibilitatea serviciilor care genereaza un complex de probleme privind organizarea productiei si comercializarii lor deoarece nu pot fi percepute cu ajutorul simturilor . Astfel turistul prezinta neincredere si retineri cu privire la achizitionarea serviciului turistic .

Printre caracteristicile specifice pot fi mentionate :

Personalizarea serviciului atat la nivelul grupului dar si la nivelul individului face ca motivatiile, nevoile foarte variate ale cererii , precum si comportamentul difertit al turistilor fata de fiecare componenta a prestatiei sa fie satisfacute . Individualizarea serviciilor se regaseste in caracterul unicat al vacantelor , prezentand avantaje notabile in realizarea confortului psihologic al turistului si reduce sensibil posibilitatile de copiere ale acestora . Apar insa probleme legate de asigurarea calitatii serviciilor si de standardizare ale acestora.

Serviciile turistice se caracterizeaza printr-un dinamism inalt .Deosebit de sensibile la mutatiile inregistrate in dezvoltarea economico-sociala, dar si la schimbarile comportamentale, serviciile turistice cunosc ritmuri de crestere superioare evolutiei de ansamblu a fenomenului turistic .

Prestatiile turistice manifesta si o puternica fluctuatie sezoniera fiind rezultatul oscilatiilor cererii turistice precum si al concentrarii acesteia in anumite perioade.

Serviciile turistice se caracterizeaza si prin complexitate datorita faptului ca prestatia turistica este rezultatul diferitelor combinatii intre elemente decurgand din conditiile naturale si antropice specifice fiecarei tari sau zone si serviciile furnizate de organizatori .

O alta caracteristica se refera la substituibilitatea serviciilor turistice . Aceasta presupune inlocuirea unor elemente care intra in proportii diferite in alcatuirea produsului final . Existenta unei multitudini de posibilitati de combinare si substituire a elementelor care alcatuiesc produsul permite realizarea unei game largi de produse turistice.

Prestatiile turistice sunt eterogene. Aceasta caracteristica este dependenta de structura complexa a serviciului turistic .

In relatie foarte stransa de eterogenitate se afla caracteristica care se refera la participarea unui numar mare de prestatori la realizarea produsului turistic .

Consumul serviciilor turistice se efectueaza intr-o ordine riguroasa , determinata de specificul prestatiei , locul si momentul actiunii , forma de turism.

Principalele prestatii si succesiunea acestora ar putea fi urmatoarea :

Propaganda

Informare

Contractarea

aranjamentului Relatii

publice

Transport pe

ruta ducere

Cazare si auxiliare Alimentatie si auxiliare

Agrement

Transport pe ruta intoarcere

Fig .2.1. Schema de derulare a prestatiei turistice

(dupa Ion Istrate, Florina Bran, Anca Gabriela Rosu, Economia turismului si mediului inconjurator , Editura Economica, Bucuresti, 1996, p.172 )

1. actiunile de propaganda si informare turistica, realizate de agentii de specialitate, birouri de turism, reprezentanti, prin contact direct dar si prin intermediul materialelor publicitare;

2. contractarea aranjamentului , a minimului de servicii solicitate si stabilirea programului de desfasurare a actiunii;

3. transportul , transferul turistilor si bagajelor la hotel sau de la un mijloc de transport la altul, in cazul in care comporta utilizarea mai multor mijloace de transport , dar si anumite facilitati de care beneficiaza turistul pe durata deplasarii;

4. cazarea si serviciile suplimentare oferite de unitatile hoteliere;

5. alimentatia si prestatiile auxiliare acesteia;

6. agrementul in varietatea formelor sale ;

7. transportul turistilor pe ruta de intoarcere;

8. de-a lungul tuturor momentelor calatoriei este necesara prezenta activitatii de relatii publice , menite a asigura climatul favorabil desfasurarii consumului turistic si revenirea turistului.

Trecerea in revista a principalelor caracteristici ale serviciilor turistice, in interdependenta lor organica, demonstreaza atat caracterul complex al prestatiilor turistice , cat si rolul diferentiat in combinarea lor pentru a deveni componente ale produselor turistice oferite in cadrul diferitelor forme de turism .

2.2. Tipologia serviciilor turistice

Datorita diversitatii si complexitatii serviciilor turistice s-a ajuns la concluzia ca pentru a putea fi usor de identificat , localizat, comparat si analizat acestea trebuiesc grupate in categorii omogene .

2.2.1. Clasificarea serviciilor turistice

Caracteristicile numeroase ale serviciilor precum si rolul deosebit pe care il au prestatiile turistice in activitatea turistica au condus la nenumarate preocupari de structurare a acestora , in diferite unghiuri de abordare .

Diferiti autori clasifica serviciile turistice dupa urmatoarele criterii :

Serviciile care sunt incluse in produsul turistic se grupeaza , in functie de etapele principale din desfasurarea unei calatorii in servicii legate de organizarea voiajului si servicii determinate de sejur .In grupa serviciilor legate se organizarea voiajului pot fi incluse prestatiile oferite de companiile de transport facilitatile si comoditatile de organizare a calatoriei, transferuri, transportul bagajelor, fluiditatea calatoriei dar si serviciile prestate de agentiile de voiaj si touroperatori, legate de publicitate, informare, comercializarea vacantelor, facilitati de plata . In cadrul serviciilor determinate de sejur se satisfac necesitati cotidiene ale turistului (alimentatie , odihna ) precum si asigurarea conditiilor de agrement .Acestora li se adauga si servicii cu caracter special, determinate de formele particulare de turism.

In functie de importanta in consum si de motivatia cererii , prestatiile turistice se clasifica in : de baza ( transport, cazare, alimentatie,inclusiv activitatea care reprezinta motivatia de baza, scopul final al calatoriei cum ar fi tratament, vanatorare, schi, hipism, yachting ) si suplimentare ( informatii, activitati cultural sportive, inchirieri de obiecte si altele ). Impartirea in servicii de baza si suplimentare se face si in interiorul grupelor principale , intre prestatia propriu-zisa si activitatile auxiliare . Ponderea cea mai mare o au serviciile de alimentatie si cazare , urmate de cele de transport si agrement si apoi de cele suplimentare . Raportul dintre serviciile de baza si cele suplimentare, precum si in interiorul grupelor, intre diferite prestatii este diferit in functie de continutul formelor de turism practicate.

Dupa forma de manifestare a cererii si modul de formulare a deciziei de cumparare putem vorbi despre serviciile turistice ferme care sunt angajate anterior desfasurarii consumului turistic cu ajutorul agentiilor de specialitate iar decizia de cumparare a fost formulata in localiatea de resedinta a turistului si servicii spontane care sunt solicitate atunci cand cererea intra in contact cu oferta. Serviciile spontane se confunda de cele mai multe ori cu prestatiile suplimentare , iar in cazul turismului individual si cu cele de baza.

In functie de modalitatile de plata sau natura relatiilor financiare angajate intre prestatori si beneficiari diferentiem servicii cu plata care pot fi realizate anterior, simultan sau ulterior consumului ( in functie de momentul efectuarii platii), cu bani gheata, cu cecuri turistice sau carti de credit (dupa mijlocul de plata folosit) si servicii gratuite sub forma de facilitati , costul acestora fiind inclus in pretul prestatiilor de baza sau suportat din cheltuielile generale ale organizatorilor.

O alta clasificare dupa natura ,caracterul lor imparte prestatiile turistice in servicii specifice , create prin desfasurarea propriu-zisa a activitatii turistice si servicii nespecifice care reprezinta rezultatul existentei unei infrastructuri generale.( transport in comun, telecomunicatii , reparatii, servicii cultural-artistice etc.) .

Serviciile turistice se impart dupa categoria de turisti carora se adreseaza in servicii pentru turisti interni si servicii pentru turisti internationali ( schimb valutar, ghid interpret, comercializarea unor produse specifice ) .

La aceste tipologii se adauga si alte clasificari facute de alti autori cum ar fi:

Interdependenta dintre potentialul solicitarilor de servicii intr-o statiune in care s-a decis turistul sa-si petreaca timpul de vacanta si categoriile comportamentale ale clientelei turistice poate fi reflecata in urmatoarea clasificare:

a. Servicii aferente unor preocupari pasive in timpul sejurului turistic vizeaza timpul petrecut in camerele unitatilor de cazare pentru odihna, vizionare programelor TV,lectura, activitati cu caracter personal etc.;

b. Servicii aferente unor preocupari conditionat pasive privesc timpul afectat consumului de hrana, cel petrecut in barul de zi, braseria sau clubul unitatii, intalnirii si discutiilor cu prietenii, timpul alocat tratamentelor balneo-medicale.

c. Servicii aferente unor preocupari conditionat active vizeaza timpul alocat vizionarii de spectacole.,manifestari sportive, plibari si exercitii de gimnastica in aer liber la recomandarea sau si cu supravegherea cadrelor de specialitate;

d. Servicii aferente unor preocupari active privesc timpul afectat agrementului si destinderii cu participare nemijlocita la libera alegere: plimbari, excursii, concursuri distractive etc.

O alta grupare a serviciilor turistice priveste prestatiile turistice din punctul de vedere al gradului de urgenta al manifestarii necesitatilor pentru aceste servicii . Se remarca astfel servicii turistice generate de necesitati relativ putin urgente , a caror satisfacere poate fi amanata in timp si servicii turistice generate de necestati urgente , care nu ofera alternative de amanare a satisfacerii lor cum ar fi cele :

dictate de limitele impuse de timpul in care pot fi efectuate concediile si vacantele;

dictate de perioadele limitate de tipm in care pot fi practicate anumite forme de turism, care provoaca o sezonalitate acuta a miscarii turistice in anumite perioade ale anului;

dictate de datele calendaristice precise ale unor manifestari turistice;

dictate de motive de ingrijorare privind starea sanatatii .

Cererea de servicii turistice este mai putin stringenta iar din punctul de vedere al ordinii de urgenta , necesitatile de recreere se situeaza , in general, in urma satisfacerii necesitatilor pentru alimentatie, imbracaminte, marfuri de folosinta indelungata, locuinte. Totusi, in realitate se remarca un proces de evolutie constant in acest domeniu deoarece , in pas cu dezvoltarea economiei nationale si cresterea nivelului de trai al populatiei, aceste necesitati de servicii turistice tind sa se transforme treptat in necesitati indispensabile pentru populatie .2.2.2. Servicii turistice de baza si suplimentare

In functie de importanta in consum pentru turisti si motivatia cererii prestatiile turistice se impart in doua categorii si anume servicii de baza si servicii suplimentare .

-transport

-cazare

de baza - alimentatie

- agrement

Servicii turistice

specifice - informare

- organizare si comercializare a voiajelor

- intermediere

- sportive-recreative

suplimentare - cultural-artistice

- financiare

- cu caracter special

- diverse

Fig. 2.2. Tablou sinoptic al serviciilor turistice ( dupa Rodica Minciu, op.cit.p.225)

Serviciile de baza sunt acele prestatii prin care se satisfac nevoile primare , generale ale consumatorilor, sunt acele servicii la care turistul nu poate renunta .

Din cadrul serviciilor de baza fac parte transportul, cazarea, alimentatia si agerementul. Acesta din urma, insa, este acceptat ca fiind o prestatie de baza numai de catre o anumita parte a specialistilor, fiind un element nou care dobandeste un rol din ce in ce mai important in structura consumului turistic .

Serviciile de transport

Transportul asigura deplasarea turistilor de la locul de resedinta la locul de petrecere a vacantei , in cazul turismului de sejur , sau pe toata durata calatoriei , in cazul turismului itinerant.

Serviciile de transport presupun atat transportul propriu-zis cat si anumite servicii oferite pe durata calatoriei legate de transferuri, transportul bagajelor, servirea mesei, rezervari etc. Sunt cuprinse si serviciile oferite turistilor ce practica o forma organizata de turism si prestatiile efectuate celor ce calatoresc cu mijloace proprii .

In functie de natura mijlocului folosit se disting urmatoarele tipuri de transport si amune: transport rutier, feroviar, aerian si maritim. Acestea determina o gama larga de aranjamente rezultate din combinarea lor , precum si din apelarea la cursele obisnuite sau speciale, care pot fi realizate de agentiile de turism sau de companiile de transport .

Serviciile de cazare

Sunt considerate servicii de baza si presupun crearea conditiilor si confortului pentru adapostirea si odihna calatorului . Sunt alcatuite din serviciul de cazare propriu-zis care se bazaeaza pe exploatarea capacitatilor de cazare precum si dintr-un gurp de servicii suplimentare oferite turistului pe perioada sejurului .

Calitatea serviciilor de cazare depinde atat de existenta unei baze tehnico-materiale satisfacatoare cat si de personalul implicat in acest domeniu, de nivelul de instruire, de calificare al lucratorilor precum si de organizarea muncii in unitatile hoteliere.

Calitatea serviciului de cazare influenteaza atat dezvoltarea turismului in general cat si eficienta acestei activitati .

Serviciile de alimentatie

Serviciile de alimentatie , alaturi de transport si cazare constituie o alta componenta importanta a activitatii din domeniul turismului, incadrandu-se structural in categoria serviciilor de baza. Acestea au ca destinatie satisfacerea trebuintelor de hrana ale turistilor dar si a unor nevoi de recreere si distractie .

Serviciile de alimentatie publica trebuie sa se gaseasca in toate momentele cheie ale consumului turistic (in puncte de imbarcare, mijloace de transport, locuri de destinatie si sejur, locuri de agrement ), sa existe o diversitate structurala, prin prezenta unei game largi de unitati de alimentatie publica, capabila sa satisfaca o varietate de nevoi . Trebuie avuta in vedere si relatia dintre serviciile de alimentatie publica atat cu specificul formelor de turism cat si cu particularitatiele segmentelor de turisti .

Alimentatia publica determina, astfel, calitatea prestatiei turistice in ansamblul ei , influenteaza continutul si atractivitatea ofertei turistice cu majore implicatii asupra dimensiunilor si orientarii fluxurilor turistice .

Serviciile de agrement

O alta componenta de baza , dupa unii specialisti este reprezentata de serviciile de agrement care presupune asigurarea unei odihne active a turistilor . Odihna activa este o caracteristica fundamentala a vacantelor in zilele noastre , contribuind la satisfacerea nevoilor fizice si psihice ale turistului , conturand cadrul necesr petrecerii placute si instructive a timpului liber.

Serviciile de agrement nu mai pot fi considerate prestatii marginale, solicitate ocazional deoarece reprezinta una din motivatiile decizionale in alegerea ofertei de vacanta , agrementul capatand astfel un rol tot mai important in structura consumurilor turistice.

Alaturi de serviciile de baza , serviciile suplimentare sunt privite cu un interes crescand deoarece aduc o contibutie din ce in ce mai mare in activitatea turistica. Fara sa inlocuiasca serviciile de agrement , serviciile suplimentare stimuleaza odihna activa si a petrecerii timpului liber intr-un mod cat mai placut .

Din categoria serviciilor turistice suplimentare pot fi mentionate :

servicii de informare a clientelei turistice ;

servicii de intermediere ;

servicii cu caracter special ;

servicii turistice cultural - artistice ;

servicii si activitati turistice cu caracter sportiv;

servicii pentru tratament si cure balneare ;

servicii diverse .

Serviciile de informare le dau posibilitatea turistilor de a obtine informatii corect si la timp asupra continutului programelor oferite de o agentie, excursiilor organizate, tururile de oras, asupra unor aspecte ale organizarii calatorilor . Serviciile de informare constituie o conditie esentiala a bunei desfasurari a consumului turistic astfel turistul poate obtine intformatii atat in perioada de pregatire a calatoriilor turistice precum si in cursul desfasurarii aranjamentelor . Serviciile de informare indeplinesc si functia de sfatuire si de informare a turistilor. Cei care ofera aceste servicii intra inatributiile tuturor organizatorilor de turism , distribuitorilor si a unitatilor prestatoare de servicii .

Serviciile de intermediere includ: serviciile de rezervari ( bilete de calatorie pe mijloace publice de transport, bilete pentru spectacole, rezervari de ore pentru consultatii medicale, servicii de rezervari prestate in alte unitati etc), servicii de intermediere (obtinerea vizelor pentru calatoriile in strainatate, procuarea de marfuri si medicamente si expedierea lor la resedinta turistului, mijlocirea unor servicii de service, intretinere, reparatii si altele ) si servicii de inchiriere (autoturisme cu si fara sofer, rulote, echipament sportiv, ambarcatiuni nautice, inventar pentru plaja etc )

Servicii turistice cu caracter special sunt menite sa faciliteze un sejur agreabil si diversificat. Acestea sunt determinate , in majoritatea lor , de forma particulara a turismului . Dintre serviciile cu caracter special se numara :

servicii generate de forme specifice de turism ( programe de vanatoare, pescuit, , organizare de congrese, simpozioane, servicii de secretariat, traduceri, inchirieri de apartamente , de birouri etc)

programe si servicii speciale pentru copii ( supraveghere, unitati de alimentatie publica specifice , terenuri de joaca cu dotari adecvate, programe artistice etc)

asistenta medicala si ingrijirea persoanelor handicapate ;

asistenta medico-veterinara pentru animalele turistilor;

servicii de ghid insotitor, interpret, dispecer .

Servicii turistice cultural-artistice au rolul de a asigura turistilor petrecerea placuta a timpului liber de vacanta dar si de imbunatatire a cunostintelor de cultura generala prin practicarea urmatoarelor activitati : spectacole si manifestari folclorice, vizitarea de muzee, case memoriale, expozitii, obiective istorice, intalniri cu anumite personalitati, , organizarea de excursii, de concursuri etc.

Servicii si activitati turistice cu caracter sportiv sunt de o mare diversitate si include toate manifestarile la care turistii participa activ . Acestea se pot desfasura individual sau in grup . Activitatile sportive necesita existenta unui personal de specialitate care sa organizeze si sa supravegheze desfasurarea activitatii, existenta unor dotari adecvate si a unor puncte de inchiriere a materialelor sportive.

Servicii pentru tratament si cure balneare sunt considerate servicii suplimentare in masura in care turistul isi completeaza sejurul intr-o statiune cu efectuarea unor tratamente : bai de namol, gimnastica, cure de ape minerale, aerosoli, etc.

In afara de serviciile mentionate mai sus se adauga si serviciile financiare care sunt legate de asigurarea turistului ( servicii asigurare medicala, servicii de asigurare a bunurilor materiale si a bagajelor etc.) precum si diverse tranzactii (servicii bancare, sisteme de plata, schimb valutar etc.) si anumite facilitati menite sa stimuleze activitatea turistica cum ar fi: reduceri de tarife, posibilitatea achitarii costului sejurului in rate, vanzarea anticipata cu reducere a unor servicii pe baza de abonament etc.

In categoria serviciilor diverse se remarca serviciile de pastrare a obiectelor de valoare, comercializarea produselor in sistem duty-free etc.

Din cele prezentate se poate desprinde concluzia ca toate clasificarile analizate au caracter pur conventional, reluand intr-o forma sau alta aceleasi elemente ce determina caracterul predominant al unui produs turistic sau al unei forme de turism. Astfel, nici o clasificare nu epuizeaza integral problematica prestatiilor, deoarece nu este suficient de cuprinzatoare pentru a delimita in detalii toata gama posibilitatilor de servicii turistice .

3. Cercetarea selectiva privind marimea timpului liber si modalitatile de petrecere a timpului liber

3.1 Identificarea problemei si stabilirea scopului cercetarii

Problema se refera la necunoasterea detaliata a dimensiunii timpului liber precum si la modurile in care acesta este folosit de catre populatia tinta .

Scopul cercetarii il reprezinta stabilirea atat a marimii timpului liber de care dispun persoanele tinere din municipiul Bucuresti, cat si modalitatile de petrecere a acestuia .

3.2 Stabilirea obiectivelor , ipotezelor si variabilelor cercetarii

Formularea obiectivelor consta in precizarea , la nivel operational, a informatiilor care sunt necesare in cercetarea de marketing.

Obiectivele cercetarii sunt urmatoarele:

Determinarea dimensiunii timpului liber in medie pe zi

Stabilirea modalitatilor de petrecere a timpului liber

a) In functie de venit

b) In functie de segmentul de varsta

Stabilirea activitatilor preferate de petrecere a timpului liber

Determinarea nivelului cheltuielii pe care indivizii o aloca pentru petrecerea timpului liber in medie pe saptamana

Determinarea gradului de satisfactie pe care il au respondentii cu privire la marimea timpului liber

Determinarea gradului de satisfactie pe care il au indivizii referitor la modalitatea de petrecere a timpului liber

3.3 Definirea colectivitatii cercetate, a unitatii de observare si a unitatii de sondaj

Colectivitatea cercetata este reprezentata de persoanele care dispun de timp liber din Bucuresti , cu varsta intre 18 si 65 de ani .Unitatea de observare este reprezentata de individul cu varsta intre 18 65 de ani care locuieste in Bucuresti .Unitatea de sondaj este reprezentata de individul care locuieste in Bucuresti care are varsta cuprinsa intre 18 65 de ani .3.4 Alegerea metodei de recoltare

Culegerea datelor, in functie modul de comunicare cu unitatea cercetata se va realiza printr-un interviu fata in fata .

In functie de locul cercetarii , recoltarea datelor se va efectua pe strada iar modul de consemnare a raspunsurilor se va face prin inregistrarea raspunsului de catre operatorul de interviu .

Perioada de realizare a cercetarii : 25-27 aprilie 2005 intre orele 10:00-12:00 si 16:00-17:00 .

3.5 Elaborarea chestionarului

Chestionar Nr. Chestionar

Data completarii

Ora completarii

Buna ziua! Ma numesc X si sunt studenta la Academia de Studii Economice. Elaboram un studiu referitor la marimea timpului liber si la modalitatile de petrecere ale acestuia, si ne-ati putea fi de un mare ajutor raspunzandu-ne la cateva intrebari. Toate informatiile furnizate de d-vs sunt confidentiale si vor fi folosite doar in scopul acestei cecetari.

1) Locuiti in Bucuresti?

DA NU(daca nu stop interviu)

2) Lucrati d-vs sau vreun membru al familiei d-vs intr-unul din urmatoarele domenii? marketing/ studii de piata

mass-media/ publicitate/ relatii publice

nu

(daca da la cel putin una din cele de mai sus, stop interviu)

3) In ce categorie de varsta va incadrati?

sub 18 ani

18 25

26 35

36 45

46 65

(daca se raspunde sub 18 ani, stop interviu)

4) Cat timp liber aveti in medie pe zi ?

sub 1 ore

intre 1-2 ore

peste 2 ore

5) Sunteti satisfacut de marimea timpului liber pe care il aveti la dispozitie in medie pe zi ?

da

nu

indiferent

6) Cum va petreceti timpul liber in general ?

(puteti alege una sau mai multe variante de raspuns )

vizionare TV

cumparaturi

vizite / intalniri cu prietenii

iesiri din oras

cititul presei

iesiri la restaurant / terasa/ fast food

ascultat muzica

utilizare calculator / jucat la calculator

spectacole de teatru, muzica, film

gradinarit

mers la Biserica

7) Care este suma de bani pe care o alocati in medie pe saptamana pentru petrecerea placuta a timpului liber?

sub 500.000 lei

intre 500.000-1.000.000 lei

peste 1.000.000 lei

8) Mentionati primele trei activitati in ordinea preferintelor dumneavoastra :

vizionare TV

cumparaturi

vizite / intalniri cu prietenii

iesiri din oras

cititul presei

iesiri la restaurant / terasa/ fast food

ascultat muzica

utilizare calculator / jucat la calculator

spectacole de teatru, muzica, film

gradinarit

mers la Biserica

Exprimati- va opinia cu privire la urmatoarele propozitii :

9) Serviciile care se refera la petrecerea timpului liber sunt diversificate in Bucuresti .

Acord total Acord Indiferent Dezacord Dezacord total

10) Calitatea serviciilor legate de petrecerea timpului liber in Bucuresti justifica nivelul preturilor acestora . Acord total Acord Indiferent Dezacord Dezacord total

11) Repartizati 100 de puncte urmatoarelor elemente in functie de factorul care micsoreaza cel mai mult in opinia dumneavoastra timpul liber (acordati criteriului mai important un numar mai mare de puncte comparativ cu restul criteriilor ) :

Munca

Transportul..

Obligatiile sociale..

Familia...

12) Care este nivelul dvs de pregatire?

studii primare

studii medii

studii superioare

13) Care a fost venitul d-vs. net in lei pe luna?

< 3.000.000 lei

3.000.000 - 5.000.000 lei

5.000.000 - 7.000.000 lei

peste 7.000.000

14) Familia d-vs este alcatuita din :

1-2 persoane

3 persoane

4 persoane

peste 4 persoane

3.6 Stabilirea marimii esantionului si alegerea metodei de esantionare

3.7 Prelucrarea informatiilor

3.8 Analiza si interpretarea rezultatelor

Ioncica, Maria, Economia serviciilor teorie si practica , Ed. Uranus, Bucuresti, 2003 ,p.70

Sellin,T., Recreation in the Age of Automation, The Annals of the American Academy of Political and Social Science , vol.313, Philadelphia, p.208 op.cit de Cosmescu,I. Turismul , fenomen complex contemporan, Ed. Economica, Bucuresti, 1998, p.16

Miller,N.,Robinson, D., The Leisure Age.Its Challenge to Recreation, Woedsworth Publ. Comp., Blemont Calif., 1963, p.497, op. cit.de Cosmescu , I., Turismul , fenomen complex contemporan, Ed. Ecomonica, Bucuresti, 1998 p.16

Sellin,T., op. cit. , p.208

Dinu, Mihaela, Geografia turismului, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2002, p.30

Dumazedier,J.M., Vers une civilisation du loisir, Ed. Du Seuil , Paris, 1978, p.45-46 op. cit. de Ioncica, Maria, Economia serviciilor teorie si practica, Ed. Uranus, Bucuresti, 2003, p.67-68

Cosmescu,I, Turismul fenomen complex contemporan , Editura Economica , Bucuresti, 1998, p.22-23

Ioncica, Maria, op.cit., p.70

Angelescu, Coralia, Jula,D., Timpul liber-conditionari si implicatii economice, Ed. Econonica, Bucuresti, 1997, p.26

Dumazedier, J., Sociologie empirique du loisir- critique et contre critique de la civilisation du loisir, Editions du Seuil, Paris, 1974, p.24 op. cit. de Angelescu, Coralia, Jula,D. Timpul liber conditionari si implicatii economice , Ed. Economica, Bucuresti, 1997, p.28

Dumazedier. J. , op. cit , p. 24

J. Fourastie, Histoire du confort, Paris, Ed. Presses Universitaires de France, 1962 op.cit. de Coralia Angelescu, Dorin Jula in Timp liber, conditionari si implicatii economice, p. 31

J.K.Galbraith, The New Industrial State, Boston, Houghton Mifflin, 1971 op. cit de Coralia Angelescu, Dorin Jula in Timp liber, conditionari si implicatii economice, p. 31

Stanciulescu, Gabriela, Lupu, N, Tigu, Gabriela Dictionar poliglot explicativ de termeni utilizati in turism , Ed. All , Bucuresti, 1988, p.6, op. cit de Snack,O, Baron, P, Neacsu, N Economia turismului , Ed. Expert, Bucuresti, 2001, p. 350

Lupu, N, Hotelul. Economie si management. ,Ed All Beck , Bucuresti, 2003 p.91

Lupu,N, op cit . p.91-94

Snack,O , Baron,P , Neacsu,N, op.cit. p.350

Snack,O , Baron,P , Neacsu,N , op.cit. p.356-357

Minciu, Rodica, Economia turismului, Ed. Uranus, Bucuresti , 2001, p.281-284

Lupu, N, op. cit , p. 93

Minciu, Rodica, op. cit., p.281-284

Lupu, N, op. cit. p.90-91

Minciu, Rodica , Economia turismului, editia a III-a revazuta, Ed. Uranus, Bucuresti, 2004, p.283-284

Cosmescu,I ,op. cit. p. 147

Angelescu, Coralia , Jula,D op.cit., p.236-240

Ioncica, Maria, op cit., p.70

Florina Bran, Dinu Marin, Tamara Simon, Economia turismului si mediului inconjurartor , Editura Economica, Bucuresti , 1998 , p.68-69

Rodica Minciu, op.cit., p. 216-217

E. Nicolescu, Marketingul in turism, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1975, p.232

Rodica Minciu, op.cit., p. 218-219

Rodica Minciu, op.cit., p.219-223

Rodica Minciu, op.cit. p.222-226;

Ion Istrate, Florina Bran, Anca Gabriela Rosu, Economia turismului si mediul inconjurator, Editura Economica, Bucuresti, 1996, p. 167-169.

Ioan Cosmescu, Turismul , Editura Economica, 1998 , p.153-164 .

Oscar Snack, Petre Baron, Nicolae Neacsu, op.cit., p.275-285 .

Ion Istrate, Florina Bran, Anca Gabriela Rosu, op.cit., p.173-177

Ioan Cosmescu, op.cit., p. 215

Rodica Minciu, op.cit., p.228

Oscar Snack, Petre Baron, Nicolae Neacsu, op.cit.., p.350

Oscar Snack, Petre Baron, Nicolae Neacsu, op.cit., p.285-291

Clasificare realizata dupa Oscar Snack, Petre Baron, Niclolae Neacsu- op.cit. p.285-291

Rodica Minciu, op.cit. , p.231

Oscar Snack, Petre Baron, Niclolae Neacsu- op.cit. p.283.

PAGE 36

_1174727477.xls

_1174727615.xls

_1174723280.xls