theodor capidan - rostul institutiunilor noastre de cultura (graiu bun 1907)

8/3/2019 Theodor Capidan - Rostul institutiunilor noastre de cultura (graiu bun 1907)

1/9

AWL I.-~No. 11-12 A .N UL 1.907 .

GR1 \ IU,

REVISTA AROMANEASCA

_ . c : : ; J . V " B;a.taria: Din treoutul nostru cultural,. A I . Beze : De-acasa tpoezie). Caragea: Capitanlu Cola (poveste populara)T. Licea; Goga ali Chirata (schita)..7 N. Bataria: Herarlu si pa,rmatarlu (fabnla]... . Hagi Costa: Qe dzal(e lai PTb, Capidan : Rostul mstitutiun.ilor noastre de Qultura . .~. Olintece populare .N. Pepuli: Din viala ATomanill.cir din Grecia.Jl. B. Cronies.Ilustreiii : Vsehiu costum din Ylaho-Clisura, comuna romsneasce.Abela.

. BUCURE~TISTAEfLIMEN'l' DE ARTE, dRAFtOE ",UNIVER&JALA""

14~- STRADA COVA CI, - 14 -1907 .


2/9

R b s t u l i n s t i t D t i u n i ~ o r n o a s t r e c ' l i l t u r a l e d i u T u r c i a " _Pe . nimeni nu trebue s a mjr~ Iaptul ' e a tocmai acum ne-trsaim sa vorbim de rostul unor iristitutiuni deja imbatranife.Astij,-zi corabia noastra. nationala batuta de valurile marii agi-tate e snpusa la cea mai mare incereare, ast'azi prin urmare ne. este dat ~sa. vedem mai clar, daca ea en Iutregul eLaparat 'de 10-eomotiune, cu sumedenia de barci ~~imatinari, In fine e l i : carD!aciu.cu "tot, va putea in frunta Iurtunele ee 0 ameninta si mantui

neamul din peire. __ Interval de trei-zeci de ani ~i mai bine dsla deschidereaprimelor noastre sooli ~i p a D a azi, este a distanta toemai potri-vita ea s a ne putem retrage putin mai la oparte de edificiu, ~iun ochiu scrutator, uitandu-ne nu prin oglinda patimilor personals,niei prin reclama ametitoare, ci prin adevaratii oehelari ai "inte-resnlui obatese de neam, sa vedem, prezinte eJ 0 armonie in in-treaga sa organizatie ca sa se poata armoniza ~i en adevaratelenevoi ale poporului pentru, care s'a eladit ; - are aoel c e care sa.atraga pe popor prin ealdura menita s a nasca in mod spontaneuscanteia iubirei de neam; -lDfine, corespnnde imediat scopului-ceurmaeim in Iupta noaatra culturala care nu-i deoat redes teptorea-nationqUi? -. Caoi daoa nu ne ar fi fast CuputiD~a sa ne 'fi astep-tat Ia cine ~tie ce rezultate satisfacatoare dupa un interval dezece sau einci-spre-zeeaani, ~i aeeasta bine inteles din singurulmotiv c a lupfa noastra fiind 0 intreprindere cu earaeter p'ur cul-tural indreptata. Hi contra unei culturi seculare alimentata ~i deotrava ideilor politiee, in nici un oaz ~i rnasurl! au s'ar puteaeompara -ou una semi lara din tarue streine [oeuite de R01I!ani;dar ori cum, noi trebuia sa ne alegem cu eeva mai mutt ~ecatcum .ne prezintam acum. Astazi JUsa- starn ouscolile ra u, ..iat rna -sura entuaiazmului de pe vremuri, cand simtindn-ne pe 'deplin cn--cerifi de nona idee aromaneasca, eram In 'sbare sa incalzim siinimile r a t a - c i t e , - a, scazut in asa grad Ine:1t toti t.raim intr'o con-tinua blazare na.tionaHi. ~i sa nu' se creada , _ c a starea aeeasta.este numai 0 urmare trecato8;re a Iuptsi desfa~urate intre popoa---rele lh.vrajbite_} .e~-i mult mai veehe, Cae! dateaza inainte de cepoporul n.evinovat a inceput sa plateasca en sange pacatela unei ..o rg a ni_ zR 1 ii g re site . ~Inoerearea de Iamurire a rostului institutiunilor noastre cul-turale nu este Q chestiune nona. Lumea ~_oastra. ~c?h~_ra s'a ocu-~


3/9

r '

1.'I

(...

GltAIC BlJj 263, .pat cu ea inca decand eu prima serie de lieentiati aromani rein-'torsi I I I ~[acedol1ia, ciioi inca de p'atunci se cbservase oarecarenemultumire in mersul intern al- scoalelor. Dar rvedsrile pulsiveale tinerii generatii prea sa indentificau eu 'tendintele ~co..alelordin t a r a , - de aeeea si eiectul lor Ia inceput T I l l s'a marginit, dec~tin nnele schimbdri de profesori, masuri provisorii, la baza oaroramai tarziu se pnteau doscoperi ei uuele impletituri Ie aranja-,mente personate d'edi,t unitatea de vederi normative. Metitul loreste de a . lnceput lupta pentru care nici paba a stazi nn s'aputut dipata victoria. ' ," . _ . ., Alte incerQari ,de Indeeptare cu masuri, numai in aparenta.~fe;ctive, s'au mai Tacut acum in urma cu vre-o opt ani inainte,eand se reusise sa se dee 0 noua directiva in ' mersul scoalelor _'noastre. Prinoipiile relormatoare erau pe c~t de simple pe atat d 'epractice: se cauta ca scoala sa se p'un~ ,in directa Iegatul'a ell.rievoile reale 'ale poporului ~i de 'aci apoi ~i en poporul care erasa vina dela sine. Se facea cu alte cuvinte' inceroarea ,s3.-1 cuce-reflsca. pe popor ~i pe calea mijloaoelor practice nu numai aacelor platonice cum se facuse pan'atnnci ; de aceea infiintarea de,scoli comereiale, era mijlocul eel maipractic pentru incepu.tul unai., orgaoizatii solids, Dapa conceptia timpului S , 9 - staruia sa, se C1'e-eze I i l C < } l i enmercial in toate centrele Iocuite de Arnmani. Astazi'urme din aeest soiu -de organizatie mai'"avem; ,,~,6oala comereiala"din Ianina, lofiintata intr'o regiune, unde Aromanii numai cu co-mertul nu se oeupa, l } i _acea diu. alonic,' peribru care dela incsput.1 ; 1 i p~na azi, J.lU s'a gasit nimeni care sa-i dee Indrumareu eerutade imprejurari, ca s a poata. pa~j, daca nu inainte, dar eel putin.alaturi ou acolile sirriilare din Iocalita te; Intru ~a t s a rsusit saunu, ga. sa dea 0 alta directiva in sistemul nostm de inva~l):mant- prin oreiarea unui .nou soiu de .seoli, aceasta _se~ ya vedea maideparte ; acum vom arata treptat numai inceputurile dellefo!ma.,0 alta Incerc,R!e de reorganiz( t re genera la , pornita dela centru,s'a maio facut agum sase anI, c and auto.ritatI"M ,CQl8ie superioaredin Buouresti, adresandu-se la intreguleoip didactic din lvIace- 1donia, au cerut Prill directia "Lic~ullli R.oiri;n.'" s a se slaborezeun pr~ect q e regul~m~nt pent.ril '7~?rpp.lli~ar,e~ '_seoalelor pri-'


4/9

GRAIU BU~'~i batrani, 1nSB . ' lumiri ,ati. A~este trei din u rm a trebuian s a C t = > ' - ; ,munice prin seris comisinnei centrale vedetile lor' en privlre ' lareocgahiza:re~ ~co~lelor respective, pentru oa apoi comisinnea c,6n'':'traHf ooordonandu-Ie toate la olalta, s a dee planul general, dup:ii'care u r m a s a se croiasea noul proect de reorganizare. -,- A"~aerau .dispozitiunile celor in drept, ~i fiiIidca iniprejurarIle cereau oa In-crarile, sa se faca intr'un ' ,tempo" mai grabit, la Bitolia se .~i~-constituise comisiunea ; iar directia liceului nu uitase s. avizeze'la timp pi-in rapoar te ' speoiale ~i dite,ctiliriile 1 1 1 eestiune, da.ndu:...le.inlormatiuni precise de modul cum trebuia sa ' Iuerese. In f ine, abia'Se ineepuse lucrarile' Ia Bitolia, Gan~ ce se intamplase?' Cei din~aJonic crezandu-se pusi mai presus decat cei din Bitolia, prinaeeia m1.vederile lor trebuiau sa fie snpuse eomiaiunii centrale->au ~aspun8 negativ. ~ac?rin~~~e dlrea~~unii. liceului ; iar delaIaninavern 'un raspuns ~l mal ongInal. ACl prm Iaptul oa seoala era.numai nupa fii'II!-a comerciala - ou un an inainte Iusese giniIi3ziu,iar yroEesorii r amase se aoera~i ell materiile sohimbate -, ~i prinurmare orice incercare de reorganizare pentru 0 ~eoala cu. care ein'aveau nimie comun, Ie era 'eu neputinta, an raspuns foarte na-tural, ca neliind nimeni pregatit in materia de comerf, nu s ah t'in stare s a indiee nici 0 masura de reorganizarc. Raapurraurilcn'au urpri~s mu}t, ~i ni~i .c?iar ~el .din Saloni.c, unde prof~s9~-erau tot asa de bine .pregatltl ca ei eel clela Ianina. - In fopd eraunul ~i acelas, In conditiuaile .acestea, intreaga chestiune ~a -mauea pe seama corpului 4i'dactic' din Bitolia ! ? i a aeelor dltivainsitutori alesi. La Iiceu, dupa cum am spus, profesorii se ~i.pusese rpe munca, ~igedin~~1e__.ineau ci\te oda ta pana in noapteta" . - .-, ,rZlU. (I ,,'"Nu i n a voi ocupa aici s a in~ii:' toate divergintele Ie opiniuni, -ca re de eele mai nluJie ori pleeau din vader] marginitef?i interesa.prea red use: ; eate /destUl sa ara . . t , ca' cea mai mare parte fund'intradevar patrunsa de iaaemnatatea Iuerarilor, a coavenit sa. re-cunoasca necesitatea infiiri~arii eloriilor ou ,lntreaga:--lor organiz~-'ie, precizand tot deodata ~i legatu~ile ce trebuea sa exis~~ intra-acestea si ~coli. Partea aceasta i~i .avea intru atat import3:J!,ta ei,intru ~at se repetg celor ~lndrept, ~i,de astadata in unanimitate de ' _- vederi, ca. legaturile ~~t~rne dintre ~coala ~i popor, trebueso mij-'Iocite numai -prin e f o 1 " 1 , i , dupa cum cele interne - ins8 . asta 081:18-'-t;inem noi - trelfuesc unite' nnmai prin dialect. Este singura par te;huiil din Iucrarile acelor comisiuni, caci ea arata p an a la un pt!-ilct'adevarata m~::mra a maturititii acelor discutiuni, estul dE5z~8te-rilor s'au invartit imprejurul organizarii lioeului, dupa aeeea asupraeorpului didactic superior, discutiuni dinbre cari multele degenerauin capatueli personale, intru ca t se admitea ~sta~1quo ante' lDintregril corp didactic secundar, ~u Iefuri ~i paralefuri f ix,ate' d u p ' a .cum cineva era Iicentiat, nelicentiat 'san prins ou arcanul. Cu alte-C-llVin~e ' toyi ram,n.eau pe 100. ,Pentru clasele prana re nu se re-


5/9

-. 1-~GRAIU BUN' 265,:glementase nimie caci din motive necunoscute, comisiunea Iornadaduse nimic la iveala. In fine din toate lucrarile corpului 'di:':-dactic din Bitolia eei un regulament care a lost inaintat Dom-nului Ministru sp~e aprobare, !ilicare nl~ s'a aplieat niei panaazi.Deee ? Nu se stie cu sigutanta. Dllpa parerea generaHi, se credea:e a aranjameutul cu eloriile n'a fost toomai bine privit, numai cas a se poa:ta pAstr'a' Ife~tirbita dependenta scoalelor. ,A:ltii spnneau.altele, lilsa unii mai credeau ~i"alt-ceva : Dela Bueuresti ae 'ce-I'1lJ;1eua proieet de reorgauisare p e baza da telor acolare de p a n a.atunei . .Lucrul acesta presupuuea "mai intiH. 0. comisiune care safi studiat cu destula pricepere canzele regresuluf ~coalelor noastre~i numai dupa expunerea Himluita a acestor date se putea pro-pune mas U T i normative de indreptare, spre ~ putea Ii fixate - IaBitolia sauBucure~ti - in formula regl'ementare. Va sazic8. re-..gulamentul in cestinne mai presupunea ~i 0 parte introductivaasupra starilor de -Iueruri eulturale dela noi, In' raport cu nevoile- f ? i tendintele populatiunilor locale, ~e cerea e n alte onvinte, caeomisi mea, inainte de' a se Iiamestecat direct in noua organiaatie.a sccalelor, sa fi e.X:'Pl1S lutrll cat eea 'vache nil mai ccnespunde en,soopnl propagandei noastre, ~i din acest pU11C tde v.ede.te n ' a r Ii-putut vorbi numai de ~iceu~i prefesori, d a r ii.de seolile (,!omer--oiale ~i de oriee ait mij loc cultural existent. Numai dup~ intro--ducerea aceasta bine studiata,in care oei in drBpt ar Ii pntut-vedea ca printr'o oglinda toate abnormibatile aparatului nostrucultural, s'ar fi putut pa~i mai departe la propunerea de' reorga-nizare a scoalelor ei -a corpului didactic: Numai in cazul acestas'ar f i putut argumenta ~i maio usor si nevoia de legaturi externe-c e trebuia sa 's e atabileasoa intre acestea r ; ; i pOpOff legaturi carei a r a l ? i _ numai prin cere rea eforiilor s'ar Ii putut realiza ..Parerea acestor din urma pare a Ii fost mult mai Iondata:Paralel err' Incercarile e reorganizara a ,00alelo r, seInce-puse aoum in urme, tnSa uumai sporadic, ~i aeeea a corpului di--dactie. Canteeu!, d u p a care dasealti. n'ar fi tocmai " 1 & ina-l~imealor, era . tot asa de vechiu ca ei acela al scoalelor ; deci 0 pri-.mineala si printre profesori urm~ cf!: un eorolar, - A~a dar se in-cepuse s a 'se numeaeca prolesoci ubi _.- tot in conditiunile v~chi-]lentru inlccuirea celor recunoscuti oa, neavand pregatitea neoesara .pentru locurile oe ooupa, iar pe aeestia din ur~a, din' considera-iiuni ce nu pot fi insirate toate aci, nu-i mutase la 0. ~cpaHi' in-ierioara unde s'ar fi putut face- uz real de serviciile lor, ci erau-lasa~i tot pe Ioc, ineredintandu ..li-se, de asta daHi 0. catedra-pentru oare a ve a u ~i mai putina pregstire. Era un fel de reorga-.nizare care dadea n~~.tete la alta dezorganiz.ari ~Lmai grave .. Iln'eaz recent s'a mai )~l1tampl


6/9

2 6 6 GHAIU BuNfes.orde> 1. tlltc~, e e l , de i.~.h~rca, la ra.ndul s a u daL rowana ~ r ~a~I};c mei ..departe, s a continua]. proeesul aessta d F l primenire 'pr-o-fesioljal.a .p e in tr~a ga scara"a obiectelor -d e studii oprindu-se 1l~lnai..Ia portar. II chipul acesta se reorganize eorpul ' didactic: -Un alt--:mod de im_buna ta t i r i cari aparfin tot aci, era fili numirea. de proIesori pentru unele materii, care reprezentau oareeum glantul scoa-Jelor noaatre. Aci intrau profssorii-de muzica instrumentala =: bine-lnteles c a in a f a r a de ,eel .d e .muaiea vocal a, singurul eu rost - apoi.venea sal timbancii de gimnastioa ~i cate- alte niizddiviinij) luorurj.introduse. chiar ~i 1a seoli comerciale, unde in schim b lipsea E } i inca.papa azi Iipseste -adevaratul prolesor de 1 . romana.. In. fine.'. se.cauta sa, s e dee f?coaleJor un as t- Iel de perdal.. ineat nu de p_u:~i:ne- 'ori .noi insine sclipeam din ochLde arfifieialitafea Iucrnrilorv Toeteaces-tea la olalta treesau pe atunci ca 9i azi de 1mbun~tatiri in.jnvetamant~il ncstru, .. J)1n toate incercarile acestea 9.e rebrgailiz"are reese clar, ca.."':r:naini~ioda~-a nu s'a t in .ut sealll'a de -ansamblul aparatnlui r rostru.eultnral ~ iar partea. cea mai lleglijata a lost booma ' i -baza: coal!J;~prim.ard. Pentru ~ olile primare TIn s'a Hicut pa.~)acum alt.' .nimie-deca t s a . se creeze noua, MaSUJlR aceasta care prin insemnatatea.ei Ia Inceput era iDcredintata numai celor chemati, acum in urma"'8 generalizase 8f?a de rnult, ill-cat .se Infiintall. f?coli ehiar -aco~o--1 1 1 1 - < 1 edesi s ' a fi simtit nevoia, to~u~i s'al" Ii pntut Iasa si ' p e n t t l v .mai tarziu. Ell cunose nn caz cand se capatase autorizatia intr'unoras .unde mai era. deja..o ~coala cu .un numar tocmai potrivit de.elevi, pentru' ea mai apoi : - ; a fie po~ulata din juma tatea elevilorscoalei existente. Era vechiul obieeiu, cand eel care reusia sa ca - .pete 0 autoriaatie pentrudeschiderea .unei seoli, urmasa fie numit- :d e d rep t ea, institutor in scoala respectiva. Dreptul Rcesta era lainceput 0 raspla;ta minimala fa~a de nevoia infiintarii de scoli noua.-~i de greutati1e ce se interpnneau pentru aceasta i Hstazi'lnsa ,este>.pe cale '8 & ajunga un abuz. Atata -s'a Hicut pentruscolile primare..Cat priveste -organizatia lor, .nu s'a lncercat nimie, ~i nici m a c a edin partea reviaorilor eari "st~~lI[). p . i r e e ~ a legatura e n - ale. ~IeL'sttl.lor se parea excelent < l i . n momentul ce dedeau pe fiecare an reg~-,lat eontingentul de elev i . neeesar 'pen,trLl alimeatarea ma~inar:ii ..scoalelor seenndare. ~cesta era ~i soepnl lor; D a c a ins~ elevii in.,chestiune ~upj. c e o terminau cursnrile scoalelor secundare numai.~ativa ajungeau "in~ti~utori, iar restul, B~rt~ IDftlndau e~te vreuninternat particular din Bucuresti, parte pleea prin atreinatate ~i"nu s e m a i intoreeau in - Macedonia, v in a a na ~ ~coalelor seeundare-di.ci de aici pleeau ~aetii in Iume, Din,' mctivul aeesta .din u!ma',s'a cauta. t ~ V l se infiin~e~ze un non. soiu de scoale menite sa-i : y i ~pe Ar9mani pe lo~~ fiji, mire dupa vededle t impU: lui nu puteau Iideeat~comeJ;Oiale. ~colite s'au cre~t,~i--dupa, c~tiva ani ni 8'8: dat. .s 'a vedenr iri , i p i c a maslldi . ~i rezrut~tele. 'Din prima serie de ab-solventi 'si- sooalei. com~frcial~ d~Q:Salonie niei unul n'a e~it'co-


7/9


8/9

268 CRAW BUN1imbii lor. Numai noi ro'manii luptam pentru un popor ,C,ar,e-vorbe~te at 'omane~t , nu , greceste, niei blllga.Iie~te san' a.r~efit~,'pentrn un popor, care indilerent de seutimente treeatoare" .el pe.-el nu sa numeste nici Grec niei Bulgar niei Sarb, ci Aroma. t l ; iarstreinii iizic Vlah. In conditinnils aoestea se .~a~te intra,bar,ea:.avem ! ; i i noi dreptul sa procedam pe, acaleasi cai pentru cucerirealuf ca sentimente cum fac Grecii, Bulgarii ~i Sarbii, cand dintreto i, noi singurii avem avantajul siLDe adresam poporului m.Iimba,in care Yorbel?te, sfatu.indu-l sa ramae asa Cum este? -Nu. :At}J,ncila ee mal incurcam lucrurile ~i cautij,m s a ne indentifieam in luptanoastra culturalj, eu eelel'alte propaganda, Htsand dialectal aro-mat!.ese Ia 0 parte, arma ceil. mai potrivita, , i servindu-ne. de ,0limba pe care copii nosbri nu 0 pot in~elege dintc'odata ? Poate.oe rica} c a ni s'o banui origina noastdi comuna eu a Romapifor 11Dar'luerurile astea au ajnns asta.zi a~a de cunoscupe pentni toat~,Iumea incat a. mai insista asupra lor, Iusemneaaa e n ~i noi neinao'im de origina noaatra. -Niei ~Grecii DU mai p o t vorbi azi -petsma aceasta, caei ~i pretentiile lor din urma se bazeasa .pesen-timentele noastre de dragoste pentru ei. recii vreau sa ne dez-~ayion~lizeze e~ ajutorul ~co~lelor." ~i D _ ? - - , s'au sp.it .sa ~ntroduo~In IiIcolJle de oriee eategone Inprimul rand studiul Iimbsi grecestisubtoate 'formele '"sale,~i mai -presus de ariee 0biect .. Tot a ~ a lacBulgarii ~i Sarl;lii. Nai, din con;tr~., ~ipam pe toate .eararile C Rvrem sa-i Iacem pa Aromani aromani, ~i no introducem macar 0-ora de Iimba ~r().m~npaae'l; asta. e te un fel de "contradictio inse ipso". - ~i apoi mai" dam ocazie si reeilor sa le impute .A . c . -romanilor rats.citi, cs. daoa nici noi nu tine~ sama de dialect,atunoi dela sine nrmeaza e! scopurile noaatre de a:-i converti lasentiments romane~ti p01'n8$C din .alte intentiu.ni pe care. apoi-Greeii .1e exploateaaa .cum se pricep mal bine. D-e aceea' orieumam mtoaeee-o, introducerea .dialeetului in, ~CQr trebue fa_ouao ~i,nu numai atat. Programa claeelor primareteebue ale,atuita illaf}aIel, in cat totol sa culmineze in primul rana la intarir~a. senti-'ment~lni national. -Pentru aeeasta va trebui ca bucatile de eitire,'poeziile, .l!roverbiile, maximile, sli poaete pecetea nazuintel6r"1iaastre na~ionale in limita susceptibilitatilcr Imperiului. In e~ul.aeesta ~i poetii n9filtri. vor trebui pusi, pentru moment, In secvi--eiul canzei Da.~jonale. Noi trebue eel lPu~in en cnltura daoa nu en

- anna sa propagam pe cai ma i practice ca pan'acum, CR sa se va.zttc a singurul scop al lnptei noasfre este cueerirea inimilor rataeite_Dar iara~i pentrn ea ~coa]ele primare sa dea rezultatele dorite nuajunge numai introdaeerea dialectului. Se mai cere ~i iDmuL~j,reaanilor de studin dela oinoi cum sant Ia sapte, Iar PI' gramul in-tregru.ui CUf5 primar sa. fie alcatuit. in a~a Iel incat en olnoi anis8.-1 {aca pe elev sa. poata candida si pentru Q _ ~coala secnndira,.iar cu ~apte sa fie bun liIi OR Aroman si: oa baiat en Clin.o~tjn,te'in deajuns ca s a poata esi in lume ~i r a d J . niei un Curs secnndar.I


9/9

GRAIU BUN 269en chipnl acesta, nu toti elevii vor oauta sa urmeze la vreo 9coalasupsrioara ci n irnai atayi c a t i pot ~iau mijloacele nece ..are. - Dar ~iin aceasta privirrtanu va fi nevoe numai de simpls aleatuire de pro-gra,me, ei si presupunerea unuimannclJin de institutori pre 0"atit i .pentru programul in chestiune. Lucrul acesta insa nu va prezentaniei 0 dilieultate, daca se va -eauta sa se laca in primul rand 0seleetie din eei mai buni jnstitutori existenti - eaci avem clestui~i repartiza ca diriginti pe la diferite comunitati, uude cei existentis'ar dovedi ca sla i, Cazul mult .mai greu se prezinta ca revizorii.. Aiei se cere ca ei s a fie mai ID ta i oameni cu un ascendent moraldar mai ales cultural superior, pentru ca institutorii din circum-scriptiunea 101' sii~aiba ineredere in ei. .Iar prin ascedent culturalinteleg asa: sa fi e oameni ~i mai putini versati in ale politicei,iusa cu, carte. }Ji s a fiepentru iustitutori, ca doctofulpe.ntru:bolnav, sa DU fie eu alta cuvinte din aoeia, care, daca neputftnddeveni profesori pentru G a o n'an urmat nici un curs nniversitarcum se eade, sa ajuga revizori din singurul motiv eA 1lU Ii secere s~ predee nici 0 materie. i iic i! ;l i revrzonatul nnmai dup a form apare a . f i 0 Iunctiune ce nu poate f~.delinits, I _ D fond iDsa, este-mul t mai grea , De aci dar ,~i pregatireac .lor trebue s a fie multmai inalta dedit a proiesorilor.: Iar mijloacelo care Ie sta 1 laIndemana spre a-si manifesta acti vitatea lor sunt multiple: inp r imul rand ei s a -n t eei d intai chemiiti sa publioe ciir~i didaetlcepentru uzul scoalelor noastre. Dela ei trebue sa ne vina in 1 ' . 6 -vista Lumina arbicolele normative asnpra diferitelor chestiuni deordin seolar primar. $i cate alte su~bieet-e:nu i-seprezinta unuirevisor dela noi. De aceea am zis, orgauizat-ia ~c()alelor primarenu prosup,Une numai un program dar ~i clemente alese pentru a-plicarea lor. .. .~umai 8~a vom putea puue pe haze solide iriatitutiunile noastre-cnlturale, iar rostal lo r S8 va lamuri din- ce 10 ce mai multo Ca.ttinlp ~colile primare vor. Ii Iasate a~a. cum san1( azi, 'in .zadar nevom bate- capul eu scolile . ecundare .. Iar reclamele pnblicate Iafinele anului: ~colar ln forma de dari de seama pe la dilerisele "jurnale din tara, orcat de ademenitoare ar parea ele pentru eeice TIU cunoso starea de Iuernri Jdela noi, pentru noi Ins a . vor r a _ _ _maDeo o r-u da ir on ie ,

Th. Capidan

theodor capidan - rostul institutiunilor noastre de cultura (graiu bun 1907)

Documents