7/25/2019 TGD.doc

1/6

Test nr. 1

1.1 Identifcai tiina i trsturile distinctive ale tiinelor in general i ale

tiinelor juridice in special.

Stiina reprezint un sistem de cunotine despre natur, societatei gndire, cunotine obinute prin metode corespunztoare iexprimate n concepte, categorii, principii i noiuni.

Prncipalele trsturi ale unei tiine snt:a)eridicitatea, adic s redea n enunuri aderate ceea cedescoper n domeniul ei de cercetare!b) raionalitatea, adic enunurile s "e corecte sub aspect logic!c)er"cabilitatea, adic enunurile ei s "e con#orme n aloarea lorgeneral de ader,prin metode de eri"care riguroas, re#eritoare

la domeniul de re#erin!d) per#ectibilitatea, adic disponibilitatea de a integra noiledescope$riri n sistemul su explicati

Speci"cul dreptului ca tiin const n urmtoarele:a)%tiina dreptului este o tiin critic. &a adopt o atitudine critic#ade propriul obiect de studiub)%tiinele 'uridice nu au un caracter uniersal. Sistemele 'uridicesnt #oarte ariate.

(iecare aparine unei anumite ri, "ind circumuscris ntr$un anumitcadru teritorial.c)reptul este indisolubil legat de istorie, *ealitatea 'uridic esteuna istoric. +u exist drept absolut, nea#ectat de circumstane, rapt de nielul de dezoltarea istoric a societii, deetapa istoric la care aceast societate se atribuie.d) %tiina dreptului este o tiin umanist, dresndu$seconduitei umane, dreptul consider omul ca "ind zona central deinteres a s#erei sale de aeiune.e)reptul este a tiin practic. %tiina dreptului nu urmrete

numai cunoaterea n sine,#r s se preocupe de aplicarea practica rezulta$telor cunoaterii.

1.2 Generalizai criteriile de clasificare a tiinelor, in general, i a celor juridicein special.

7/25/2019 TGD.doc

2/6

Stiinta trebuie neleas, ca institutie, ca metod, ca #actor necesarpentrudezoltarea produciei, ca izor de idei:-ca instituie, tiina poate " tratat ca o organizaie de oameni care

ndeplinesc anumite sarcini n societate!

-ca metod tiina constiruie un ansamblu de procedee i mi'loacecu a'utorul crora se a'unge la dezluirea unor aspecte i legitainoi ale lumii ncon'urtoare.-ca #actor necesar pentru dezoltarea produciei, deoarece astzi ni$meni nu se mai poate ndoi de impprtana i rolul tiinei ndezoltarea produciei!-ca izor de idei generate i de principii, deoarece o tiin e de ne$conceput #r ele, ea nsi "ind exponentul acestora.

consider oportuna clasi"carea tiintelor 'uridice in urmatoarele categorii:.Teoria generala a dreptului i s tatului ca o ti inta 'uridica desinteza!/.tiintele juridice istorice,care studiaza dreptul, statul, conceptiile'uridice in eolutialor istorica concreta 0istoria doctrinelor politicei 'uridice, istoria uniersala astatului i dreptului, istoria dreptuluirom1nesc etc.)!2.tiinte juridice de ramura0dreptul constitutional, dreptul administrati, dreptul "nanciar, dreptul ciil, dreptul penal, dreptulmuncii,dreptul #amilial,dreptul #unciar etc.)!3.tiinte juridice interramuraledreptul economic, dreptul ecologicetc.)!4.tiinte juridice auxiliare0criminalistica, criminologia, statistica'udiciara,

medicina legala etc.).5.6n loc deosebit in sistemul tiintelor 'uridice reine tiinteidreptului international.%tiintele 'uridice, ca i teoria generala a dreptului i statului, studiaza statul,dreptul ca #enomene sociale luate in ansamblul lor. 7nacelai timp, insa,aceste tiinte di#era

1.3 Argumentai necesitatea studierii teoriei generale a dreptului pentru un

viitor jurist i rolul acesteia in studiul celorlalte tiine juridice.

8eoria, in general, i teoria dreptului i statului, in particular, esterezultatul productiei spirituale obteti. &a estecea carede"nitieaza scopurile actiitatii umane i determinami'loacele de realizare a lor. 9u alte cuinte, ea este concepereapracticii existente. egatura dintre tiintele 'uridice i practica a crescutindeosebi in ultimul timp cind un ir de societati i$au propus drept

7/25/2019 TGD.doc

3/6

scopedi"carea statelor de drept. ar in asemeneaconditii teoria generala a dreptului #ace o permanentageneralizare a experientei practice,constata lacunele dreptului, determina relatiile socialecare necesita

o reglementare normatia 'uridica i. dimpotria,scoate in eidentaacele relatii, reglementarea carora ar " oportuna prin intermediul altornorme sociale.Subliniind legatura indisolubila a teorie generale adreptului i statului cu practica mentionam insemnatateaincontestabila atiintei teoretice in pregatirea iitorilor practicieni indomeniul 'urisprudentei. (ara o pregatire teoretica a iitorilorspecialiti nu poate " orba de o societate in care sa guernezelegea.

2..!stimati functiile dreptului in "epu#lica $oldova.(unctiile dreptului sint directiile #undamentale de actiitate a dreptului inansamblu si a elementelor sale constitutie in ederea realizariiscopuluipropus pentru asigurarea unui ec;ilibru dintre interesele personale si celegenerale din care sa rezulte armonia sociala si trium#ulordinii si

'ustitiei.9onsideram ca la #unctiile principale ale dreptului se atribuieurmatoarele:Functia de institutionalizare juridica a organizarii social-politice

Se mani#esta prin #aptul ca dreptul, prin normele sale, reglem

enteaza organizarea autoritatilor publice ale statului, atributiile lor,coraportul autoritatilor publice, modalitatea de exercitare a celor treiputeri dintr$un stat: puterilor legislatia, executia si

'udecatoreasca.7nsemnatatea acestei #unctii rezulta si din #aptul caprin intermediul dreptului sint cons"ntite principiile care guerneazaorganizarea politico$etatica a *epublicii

7/25/2019 TGD.doc

4/6

ceasta #unctie deria dinnecesitatea subordonarii actiunilor indiiduale #ata de conduita tipprescrisa prin normele 'uridice. .Functia informativa

*e=ectind realitatea in normele 'uridice se acumuleaza

cunostinte despre iata multilaterala a societatii, despre problemelestringente ale societatii. reptul concentreaza in sine sc;imbarile ce au locin societate. 8inind cont de normele 'uridice in igoare, putem trageconcluzii pentrua aprecia principiile orinduirii sociale si de stat, structurapolitica a societatii, caracterul relatiilor economice, nielul de democratizareasocietatii etc..

Test nr. 2

1.1 %aracterizai norma juridic i trsturile ei.Norma juridic este o regul de conduit general, impersonal i obligatorie, care exprim voinaelectoratului reprezentat de organul legislativ, regul avnd ca scop asigurarea ordinii sociale i carepoate fi adus la ndeplinire pe cale statal, la nevoie prin constrngere. ste, deci, vorba, de oregul de conduit ce stabilete comportamentul de urmat n raporturile dintre oameni ori nraporturile dintre acetia i societate.!in definiia normei juridice rezult c ea are urmtoarele trsturi"# $. %re caracter general i impersonal. Norma juridic este un etalon de conduit, aplicabil n mod

egal i continuu fiecrui individ, fr a nelege prin aceasta c toate normele de drept se adreseazdeopotriv tuturor subiecilor de drept.# &. %re caracter obligatoriu. 'ntervenind n domeniile eseniale ale societii, norma juridic nupoate fi lsat la liberul arbitru al subiecilor de drept, fiind impus, la nevoie, de ctre stat, princonstrngere.# (. %re caracter tipic, adic formuleaz modelul, tipul de conduit de urmat de ctre cei crora li seadreseaz.# ). Norma juridic este public. *entru ca un comportament prescris s poat fi urmat, el trebuieadus la cunotina indivizilor, fcut public. +oina legiuitorului este, astfel, transpus ntr#un textcare este publicat n onitorul -ficial.

1.2 Argumentai elementele constitutive ale normei juridiceStructura interna (sau logica) a normei juridice este una trihotomica, avand in componenta sa trei elemente:ipoteza, dispozitia si sanctiunea. Ipoteza este acel element al normei juridice in care legiuitorul stabileste conditiile, imprejurarile sau faptelein care norma actioneaza, precum si categoria subiectelor de drept carora se adreseaza. Ipotezele pot fi:strict determinate; relativ determinate; simple; complexe; complexe cumulative; complexe alternative. ispozitia este acel element al normei juridice care prevede conduita ce trebuie urmata in cazul ipotezeiformulate, drepturile si obligatiile subiectelor de drept vizate de norma juridica respectiva. ispozitia exprimacomandamentul normei si poate sa prescrie: obligatia de a face ceva; obligatia de a nu face ceva;permisiunea, posibilitatea de a face ceva.

7/25/2019 TGD.doc

5/6

ispozitiile pot fi: strict determinate; relativ determinate Sanctiunea este acel element al normei juridice care precizeaza urmarile sau consecintele ce apar incazul nerespectarii conduitei prescrise in dispozitie. Sanctiunile pot fi: absolut determinate; relativdeterminate; alternative; cumulative. Structura externa (tehnico!legislativa) a normei juridice, are in vedere forma exterioara de exprimare acontinutului, a carui redactare trebuie sa fie concreta, concisa si clara. "lementul de baza in analiza structurii tehnico!legislativa este articolul, alcatuit, atunci cand este cazul,din mai multe alineate, prin intermediul caruia se exprima o norma juridica, mai multe norme juridice sau,

este posibil, ca mai multe articole sa dea expresie unei singure norme.

$.(!escriei modalitile de expunere a elementelor normelor juridice in articoleleactului normativ.

Normele uridice se cuprind 6n acte normati 3 uridice$ Elementul de &aF! alactului normati 3 uridic este articolul$ Re4e rindu3ne la raportul ca3te,oriilornorm! uridic!M 3 articol al actului normati M* putem men"ionac! e or&a de raportul

care e:ist! 6ntre cate,oriile con"inutM 3 4orm!M

7/25/2019 TGD.doc

6/6

estul de 4rec ent 6nt6lnim i caFuri c6nd 6ntr3un articol al unui act uridics6nt cuprinse mai multe norme uridice sau* cel pu"in* unele