Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii MoldovaUniversitatea Liberă Internaţională din Moldova

Institut Cercetări în Domeniul Protecţiei Drepturilor Omului

R E G U L A M E N Tprivind elaborarea tezelor

la ciclul II „masterat“

Metoda de elaborare, reguli de oformare,procedura de susţinere

Chişinău — 2009

Autor: conf. univ. ad interim, dr. Vitalie GAMURARIRecenzent: prof. univ., dr. Nicolae OSMOCHESCU

Recomandată spre publicare de către Senatul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova (proces verbal nr. 5 din 28.01.2009)

Regulamentul conţine recomandări metodice şi practice referitor la elaborarea şi susţinerea tezei de masterat la Facultatea Drept.

Are drept scop dezvoltarea la masteranzi a capacităţilor de cercetător ştiinţific, cercetării şi selectării actelor normative, inclusiv naţionale şi internaţionale, a litera-turii ştiinţifice din domeniul jurisprudenţei.

Este preconizat masteranzilor Facultăţii Drept, ULIM, ce elaborează teza în ca-drul programelor de masterat „Drept internaţional şi instituţional“; „Instituţii de drept privat“; „Ştiinţe penale şi criminalistică“; „Instituţii şi structuri de drept consti-tuţional şi drept administrativ“.

CZU 378G 17

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Gamurari, Vitalie Regulament privind elaborarea tezelor la ciclul II „mas-

terat“ : Metoda de elab., reguli de oformare, procedura de susţinere / Vitalie Gamurari ; Univ. Liberă Intern. din Moldo-va, Inst. Cercet. în Domeniul Protecţiei Drepturilor Omului. — Ch. : „Grafema Libris“ SRL, 2009. — 40 p.

100 ex.ISBN 978-9975-52-055-3

378G 17

3

INTRODUCERE

Elaborarea şi susţinerea tezei de masterat reprezintă o formă a activităţii ştiinţifice individuale, ce reflectă nivelul de pregătire profesională a juristului, inclusiv capacităţile de cercetător ştiin‑ţific.

Obiectivele tezei de masterat constau în determinarea nive‑lului de cunoştinţe acumulate pe parcursul anilor de studii, capa‑citatea de studiere a literaturii la domeniul respectiv, compararea conceptelor ştiinţifice, inclisiv aplicarea lor în practică, determi‑narea lacunelor în reglementarea normativă, formularea propriilor concluzi şi propuneri.

Tematica tezelor de masterat este aprobată la şedinţa secţiei respective a Institutului de Cercetări în Domeniul Protecţiei Drep‑turilor Omului şi confirmată la şedinţa Consiliului Ştiinţific al IC‑DPDO.

Teza de masterat, în conformitate cu Planul de învăţământ a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, conformat cu Procesul de la Bologna, este elaborată la ciclul II masterat, repre‑zentând etapa finală a programului de masterat.

Teza de masterat poate, după caz, reprezenta o continuare a temei abordate în teza de licenţă.

Elaborarea tezei de masterat reprezintă, după cum a fost men‑ţionat mai sus, o prelungire a ciclului I licenţă, ce include studiul individual aprofundat a materialului teoretic într‑un domeniu concret, cu examinarea actelor normative internaţionale şi a preve‑derilor legislative naţionale în domeniul respectiv, analiza practicii aplicării acestora, precum şi formularea propunerilor referitor la perfecţionarea reglementării juridice a diverselor categorii de re‑laţii sociale.

4

Fiind între timp o formă de control, teza de masterat reflectă nivelul de acumulare de către masterand a cunoştinţelor atât în do‑meniul dreptului în general, cât şi într‑un domeniu mai restrâns — cel abordat în lucrare, acumulează deprinderi să opereze cu lite‑ratura ştiinţifică, actele normative, să generalizeze şi să analizeze materialele practicii, să determine problemele cu care se confruntă reglementarea legislativă şi să găsească căile de soluţionare a pro‑blemelor respective.

Fiind o lucrare creativă, teza de masterat are ca obiectiv de‑monstrarea capacităţilor masterandului de a analiza şi a conclu‑ziona analitic, de a efectua cercetare ştiinţifică, capacitatea de a analiza şi de a aprecia în mod critic opiniile şi poziţiile altor jurişti, să‑şi argumenteze propria poziţie.

Fiind un studiu de sinestătător, conţinutul tezei de masterat trebuie să demonstreze nivelul gnoseologic (metodologic) al juris‑tului, capacitatea lui de a aplica corect, la timp şi creativ a metode‑lor ştiinţifice, inclusiv generale, private şi speciale, acumulate pe parcursul studiilor, să opereze cu fapte, determinate în baza aces‑tora, precum şi să formuleze concluzii bine argumentate.

Criteriul ştiinţific în teza de masterat trebuie să persiste nu doar în conţinut, ci şi în formă. Oformarea tezei de masterat trebu‑ie să corespundă unor reguli strict determinate, care între timp nu lipseşte masterandul de libertatea academică, care constituie unul din pilonii tradiţiilor învăţământului european.

La elaborarea şi susţinerea tezei de masterat sunt admişi mas‑teranzii ce au îndeplinit integral Planul de învăţământ, au susţinut examenele curente.

Teza de masterat este elaborată sub îndrumarea conducătoru‑lui ştiinţific. Alegerea temei tezei de masterat are loc în termenii planificaţi în programele de lucru ale catedrelor Facultăţii şi ale secţiilor ICDPDO. Tema tezei de licenţă este coordonată cu şeful de catedră, este introdusă în procesul verbal al şedinţei catedrei, acceptată de „Serviciul Control Proces Educaţional“ şi este con‑firmată prin ordinul emis pe Facultate. În caz contrar lucrarea nu este admisă spre susţinere. În cazuri excepţionale tema tezei poate

5

fi repartizată mai târziu şi anexată la ordinul respectiv. Termenul însă nu poate depăşi şase luni până la începutul sesiunii examene‑lor de licenţă.

Elaborarea tezei de licenţă, oformarea, precum şi susţinerea ei are loc concomitent cu practica de producţie, în cadrul căreia are loc acumularea, generalizarea şi analiza materialelor practicii, elucidarea problemelor ce ţin de reglementarea juridică, luându‑se în consideraţie specificul întreprinderii, instituţiei în cadrul căreia masterandul îşi petrece practica.

Teza de masterat, elaborată în conformitate cu cerinţele fixate, cu condiţia prezenţei avizului pozitiv al conducătorului ştiinţific, care confirmă posibilitatea admiterii ei spre susţinere, este prezen‑tată la catedră în termenii fixaţi.

Următoarea etapă este susţinerea prealabilă în termenii fixaţi de catedra de profil. Spre susţinerea prealabilă teza de masterat este admisă cu condiţia prezenţii avizului pozitiv al conducătorului şti‑inţific.

Susţinerea tezelor de masterat are loc în faţa Comisiei de Li‑cenţă în conformitate cu termenii şi condiţiile stabilie de Recto‑rul ULIM. Admiterea spre susţinere are loc în baza ordinului pe ULIM în conformitate cu decizia catedrei. Tema tezei de masterat şi aprecierea susţinerii tezei sunt introduse în Fişa de Examinare.

6

1. Cerinţe generale faţă de teza de masterat

1.1. Teza de masterat are ca obiectiv examinarea unui studiu de caz, de regulă (în domeniile corespunzătoare), sarcina căruia constă în determinarea formelor şi metodelor de aplicare a pre‑vederilor normative în practică. Cerinţele în cauză sunt adresate tezelor ce au un aspect practic aplicativ şi nu au un conţinut strict teoretic.

1.2. Teza de masterat va elucida direcţiile principale, principi‑ile şi specificul reglementării juridice a domeniului propus pentru studiu, inclusiv problemele existente şi căile de soluţionare. Este necesară analiza retrospectivă a reglementării juridice a domeniu‑lui propus, fiind luate în consideraţie cauzele sociale, economice sau de alt gen ce au dus la apariţia sau modificarea ei.

1.3. Autorul tezei de masterat va demonstra că este familiari‑zat cu literatura ştiinţifică la temă, că reflectă viziunile ştiinţifice, conceptele şi teoriile, că le poate aprecia în mod critic, să le anali‑zeze şi să le aplice în raport cu problema cercetată.

1.4. Teza de masterat va conţine analiza normelor de drept existente, inclusiv a normelor legislative naţionale, va elucida lacu‑nele şi căile de soluţionare, precum şi aspectul comparativ al nor‑melor analogice a altor state. În special se va atrage atenţia asupra necesităţii efectuării studiului prin prisma procesului de integra‑re europeană, care impune ca un imperativ în faţa masterandului analiza regulamentelor şi directivelor Uniunii Europene, ce regle‑mentează problema propusă în calitate de studiu pe teritoriul sta‑telor membre a Uniunii Europene.

1.5. Teza de masterat se va baza pe practica reglementării ju‑ridice acumulate şi publicaţii din diverse surse. Analiza practicii respective se va efectua atât din punct de vedere al corespunderii ei

7

legislaţiei naţionale, cât şi de pe poziţia analizei conceptelor ştiin‑ţifice, înclusiv a celor menţionate în lucrare. În plus, se va analiza corespunderea acestei practici standardelor Uniunii Europene, in‑clusiv prevederilor legislative ale statelor membre a Uniunii Euro‑pene şi a dreptului european.

1.6. Teza de masterat va conţine propuneri referitor la perfec‑tarea şi modificarea normelor ce reglementează domeniul respec‑tiv, inclusiv propuneri vizând perfectarea legislaţiei naţionale.

1.7. Teza de masterat va fi oformată în conformitate cu cerinţe‑le înaintate. La elaborarea lucrării autorul va face trimitere doar la autorii şi sursele din care au fost preluate materialele. Trimiterile la sursele care nu au fost studiate de sinestătător se admit cu condiţia menţionării surselor din care acest material a fost selectat.

1.8. Conţinutul tezei de masterat trebuie să fie expus în mod logic şi bine argumentat, inclusiv rezultatele cercetării, cu respec‑tarea terminologiei juridice, în lipsa unor greşeli gramaticale şi stilistice. Lucrarea va evita utilizarea termenilor generali, a decla‑raţiilor neargumentate, a compilărilor.

1.9. Teza de masterat este prezentată în formă copertată în lim‑ba română, rusă, engleză sau franceză, la alegerea autorului şi a conducătorului ştiinţific.

1.10. Teza de masterat ce nu corespunde criteriilor indicaţi nu este admisă spre susţinere.

8

2. Etapele principale de elaborare şi susţinere a tezei de maserat

Procesul de elaborare şi susţinere a tezei de masterat prevede câteva etape consecutive.

În primul rând, masterandul trebuie să‑şi aleagă tema tezei de masterat, luând în consideraţie actualitatea ei, interesul pe care‑l prezintă din punct de vedere ştiinţific, precum şi a viitoarei acti‑vităţi profesionale. Tema aleasă va fi înregistrată în modul stabilit de catedră.

Cea de‑a doua etapă presupune concretizarea direcţiiei de cer‑cetare cu conducătorul ştiinţific, inclusiv studierea prealabilă a li‑teraturii, în baza căreia este elaborat planul, care la rândul său este coordonat cu conducătorul ştiinţific.

Etapa a treia include analiza literaturii ştiinţifice, a materia‑lelor normative naţionale şi internaţionale, inclusiv prin prisma practicii aplicării acestora.

Etapa a patra prevede lucrul nemijlocit cu conţinutul textului tezei de masterat. La această etapă masterandul generalizează ma‑terialul acumulat în urma studiului efectuat, îl analizează, îl siste‑matizează şi formulează concluzii logice şi argumentate.

La cea de‑a cincia etapă masterandul oformează lucrarea în conformitate cu cerinţele înaintate faţă de tezele de masterat.

Pregătirea către susţinerea tezei de masterat constituie cea de‑a şasea etapă.

Cea de‑a şaptea etapă constă în susţinerea prealabilă a tezei de masterat la catedra de profil.

Etapa finală — susţinerea tezei de masterat în faţa Comisiei de Licenţă.

9

3. Alegerea temei tezei de maserat

Tematica tezei de masterat este elaborată şi confirmată de ca‑tedră, fiind luată în consideraţie actualitatea şi direcţiile ştiinţifice principale, asupra cărora lucrează colaboratorii catedrei.

Materandului i se oferă dreptul de a alege tema tezei de maste‑rat din cele confirmate de catedră.

În cazul expunerii dorinţei motivate din partea masterandului se admite anexarea tematicii tezelor de masterat. În acest caz tema propusă va fi supusă procesului de confirmare in integrum, ulterior fiind repartizată de catedră masterandului.

Pentru alegerea corectă a temei masterandul se va familiariza cu literatura pe câteva direcţii şi după consultarea cu conducătorul ştiinţific va face alegerea respectivă. Totodată, se va ţine cont de tematica cercetărilor efectuate, a intereselor, inclusiv caracterul şi profilul specialităţii, după caz, locul petrecerii practicii de produc‑ţie, posibilităţile de selectare a literaturii şi a materialului practic.

La alegerea temei se va ţine cont de nivelul de cunoştinţe de către masterand a limbilor de circulaţie internaţională, inclusiv accesibilitatea literaturii în una din aceste limbi. Utilizarea lucră‑rilor în cel puţin una din limbile de circulaţie internaţională este motivată prin necesitatea efectuării studiului respectiv prin prisma aspectului comparativ al legislaţiei naţionale şi al dreptului euro‑pean, clauză argumentată în punctul precedent.

Alegându‑şi tema, masterandul va depune o cerere pe numele şefului de catedră privind repartizarea după el a temei în cauză. Temele se vor repartiza în cadrul şedinţei catedrei în conformitate cu cererile depuse.

Modificarea sau schimbarea temei poate fi efectuată doar de catedră, cu confirmarea din partea „Serviciului Control Proces

10

Educaţional“, în baza demersului conducătorului ştiinţific şi a masterandului cu indicarea cauzelor obiective.

Procedura de elaborare şi de susţinere a tezei de master maste‑randul o coordonează cu conducătorul ştiinţific.

11

4. Structura tezei de masterat

4.1. Cerinţe generale faţă de structura tezei de masteratStructura tezei de masterat include:— foaia de titlu;— cuprinsul;— introducerea;— dispoziţiile de fond, ce includ trei‑patru capitole, fiecare, la

rândul său, fiind constituit din câteva paragrafe;— încheiere;— lista bibliografică;— anexe (mostre de contracte (tratate), scheme, proiecte de

acte juridice etc.) — facultativ.Faţă de fiecare din aceste elemente sunt înaintate anume ce‑

rinţe, enumerate mai jos.

4.2. Foaia de titlu a tezei de masteratFoaia de titlu este completată în forma următoare:— denumirea ministerului de resort, a instituţiei de învăţă‑

mânt, a facultăţii, a catedrei;— denumirea (tema) tezei de masterat;— numele, prenumele masterandului;— gradul ştiinţific, titlul didactico‑ştiinţific, funcţia, numele

şi prenumele conducătorului ştiinţific;— referinţe privind admiterea tezei de masterat spre susţinere;— oraşul, anul.

4.3. Cuprinsul tezei de masteratCuprinsul include enumerarea paginilor, titlurile capitolelor şi

a paragrafelor tezei, inclusiv — introducerea, încheierea, lista bibli‑ografică şi anexele, după caz.

12

4.4. IntroducereIntroducerea va conţine referinţe privind actualitatea temei,

obiectivele urmărite în lucrare, nivelul de cercetare a temei propu‑se pentru cercetare şi descrisă structura tezei.

Volumul „Introducerii“ va constitui 4‑5 pagini (5‑7 % din vo‑lumul tezei de masterat).

4.5. Dispoziţiile de fondÎnainte de a începe lucrul asupra textului examinat, se va ela‑

bora planul de lucru cu evidenţierea capitolelor şi a paragrafelor. Faţă de structura lucrării sunt înaintate cerinţe ce reflectă subordo‑narea logică a temei lucrării, inclusiv a denumirilor capitolelor şi a paragrafelor respective. Aşa, tema lucrării va fi mai largă în raport cu fiecare din capitolele prezente, iar titlul fiecărui capitol — mai larg în raport cu fiecare din paragrafele sale. La denumirea titlu‑rilor capitolelor şi paragrafelor este inadmisibilă repetarea titlului tezei de masterat în titlurile capitolelor, iar titlul paragrafului nu poate repeta titlul capitolului.

Fiecare din elementele structurale reprezintă paşi concreţi în procesul de desriere a temei. Volumul fiecărui element structural a dispoziţiilor de fond va fi în proporţie corectă cu celelalte elemente.

Partea principală a tezei de masterat ce conţine dispoziţiile de fond constă din capitole. Numărul lor este determinat în depen‑denţă de tema şi chestionarele care vor fi reflectate, de regulă 3‑4. Fiecare capitol se va începe din pagină nouă, fiind indicate numă‑rul şi titlul.

Capitolele constau din paragrafe. În timp ce capitolul reflectă o problemă aparte a temei şi are ca obiectiv soluţionarea unei sarcini concrete, paragraful — este parte componentă a acestei probleme. Paragrafele sunt enumerate separat în fiecare capitol şi se plasează unul după altul, fiind indicat numărul paragrafului şi titlul acestu‑ia. La finele fiecărui paragraf sunt formulate concluziile la care s‑a ajuns în urma generalizării rezultatelor teoretice şi practice.

Conţinutul primului capitol de regulă are un caracter teoreti‑co‑metodologic. Aici este determinat conţinutul termenilor utili‑

13

zaţi, este făcută analiza istorică a problemei, sunt evidenţiate crite‑riile sociale şi politice care au favorizat evoluţia problemei în cauză. Finalizarea capitolului va avea loc printr‑un rezumat ce va reflecta cercetările efectuate în domeniul respectiv.

Capitolul doi, de regulă argumentează direcţia de cercetare, efectuiază analiza problemei, dă clasificare faptelor, obiectelor. Con‑ţinutul capitolului dat poate fi diferit în dependenţă de caracterul tezei de masterat. De regulă, capitolul doi serveşte drept prelungire a analizei teoretice, a problemei în cauză analizate în primul capitol sau va constitui o trecere la o examinare mai profundă a temei.

Dat fiind, că teza de masterat are şi un aspect aplicativ, capito‑lul dat se va baza pe o analiză a conţinutului normelor juridice, a mecanismelor de realizare a lor, corespundrea normelor dreptului naţional cu standardele şi normele internaţionale în general şi cele europene în special.

Capitolul trei şi patru (după caz), au ca obiectiv reflectarea pro‑blematicii temei, contrapunerea rezultatelor obţinute cu obiectivele propuse în introducere, indicarea principalelor căi de soluţionare a problemelor şi a lacunelor în reglementarea juridică la nivel naţi‑onal sau internaţional. În unele cazuri acest capitol este benefic de a‑l consacra analizei comparative a conţinutului normelor dreptu‑lui internaţional sau european şi a normelor dreptului naţional al Republicii Moldova şi a altor state, problemelor cu care se confrun‑tă procesul de implementare a normelor de drept inernaţional şi de drept european în ordinea juridică internă a statelor.

În acelaşi timp, se vor indica principalele căi de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova cu prevederile dreptului internaţi‑onal în general şi a dreptului european în special. După caz, ar fi binefică o argumentare a necesităţii ratificării unor acorduri inter‑naţionale ce reflectă tema abordată în lucrare.

Este posibilă analiza activităţii organelor naţionale de drept ale statului, inclusiv a celor care au atribuţie la procesul de im‑plementare a dreptului internaţional şi a dreptului european, fi‑ind indicate direcţiile perfecţionării acestui proces, a necesităţii adoptării sau anulării acelor legislative în scopul conformării lor

14

cu dreptul internaţional şi dreptul european, modificarea în acest scop a structurii dirijării.

Aceste capitole vor determina perspectivele de bază, tendinţe‑le reglementării juridice, fiind luate în consideraţie tendinţele actu‑ale, atât pe plan internaţional, cât şi cel naţional, inclusiv Republica Moldova şi alte state în aspect comparativ.

În cadrul expunerii materialului se va tinde spre analiza di‑recţiilor existente în literatura ştiinţifică, compararea lor, inclusiv a diferitor autori pe una şi aceeaşi problemă, argumentarea motivată a propriei poziţii.

În cadrul expunerii şi analizei materialului, se vor utiliza în mod argumentat exemple din practica aplicării lor de către organele competente ale diferitor state, inclusiv a Republicii Moldova, pre‑cum şi, după caz, de către organismele internaţionale. Examinând o speţă, se vor expune doar acele momente care au tangenţă cu te‑matica studiată, fiind supuse studiului doar acele fapte juridice care prezintă interes pentru tema dată. Speţa examinată va confirma sau va respinge o opinie, va servi drept probă la expunerea unei sau altei ipoteze; acesta va trebui în mod obligatoriu studiat, fiind formulată problematica juridică, norma de drept, pe care s‑a bazat la soluţiona‑rea cazului, corectitudinea (incorectitudinea) deciziei, comentariul autorului referitor la sursa utilizată, expunerea propriilor concluzii.

Intru argumentarea unor sau altor teze proprii sau la expune‑rea opiniilor a doi autori se va aplica citarea. Citatele vor fi prezen‑tate în ghilimele, fiind indicate la trimiteri datele sursei utilizate. În unele cazuri se admite expunerea gândului autorului în formă liberă, în cazul dat, la fel se va indica sursa.

La finalul capitolului, paragrafului se va generaliza materialul expus, se vor formula concluziile, se vor indica problemele neso‑luţionate, problemele discutabile asupra soluţionării cărora se va concentra în următoarele paragrafe ale lucrării. La finele paragra‑fului se vor indica sarcinile, se va argumenta necesitatea exami‑nării unei sau altei probleme în următorul paragraf. Necesitatea acesui obiectiv este dictată de criteriul logic, integru şi consecutiv al cercetării problematicii lucrării.

15

4.6. ÎncheiereÎn „Încheiere“ se vor generaliza rezultatele studiului efectuat,

se vor expune rezultatele obţinute. La început se va da o apreciere scurtă problemei examinate, iar mai apoi vor fi formulate conclu‑ziile la toate problemele abordate care se vor baza pe materialele şi concluziile capitolelor lucrării.

În continuare se vor menţiona propunerile referitor la per‑fectarea practicii de aplicare a normelor de drept, înbunătăţirea lucrului organelor jurisdicţionale şi a altor organizaţii, elaborării şi adoptării a unor acte normative noi sau modificarea cadrului legislativ existent, se va prognoza evoluţia reglementarea juridică în domeniul nominalizat.

Concluziile principale în cadrul „Încheierii“ se vor expune în forma unor teze enumerate, formularea cărora va fi clară, expresă, laconică şi perfectă din punct de vedere juridic.

4.7. Lista bibliograficăLista bibliografică (literatura utilizată) reprezintă un element

obligatoriu al tezei de masterat. Lista bibliografică constă din trei compartimente (după caz):

— literatura normativă;— literatura specială;— materialele practicii.Actele normative sunt menţionate în primul compartiment al

listei bibliografice în conformitate cu forţa juridică şi‑n ordine cro‑nologică, în prim plan fiind fixate actele legislative naţionale, după care urmează actele internaţionale:

— Constituţia Republicii Moldova;— Actele normative elaborate de Parlamentul Republicii Mol‑

dova;— Actele normative emise de Preşedintele Republicii Moldova;— Actele normative adoptate de Guvernul Republicii Moldova;— Actele normative ale ministerelor şi departamentelor;— Actele normative internaţionale: tratate, convenţii, declaraţii,

rezoluţii ale organizaţiilor internaţionale etc.

16

Literatura specială este fixată în ordine alfabetică: după pri‑mele litere ale numelui autorului, sau în lipsa acestuia — după pri‑mele litere ale titlului. În caz că sunt indicate câteva lucrări ale unui autor — ele sunt indicate în ordine cronologică.

Compartimentul „Materialele practicii“ conţine menţiuni la arhivele instanţelor judiciare, a instituţiilor, a întreprinderilor, a altor organizaţii de unde este preluat materialul. În cazul indicării practicii judiciare internaţionale se indică sursa citată — fie site‑ul Internet, fie lucrarea care a fost consultată.

Lista bibliografică a tezei de masterat va conţine, de regulă între 50—60 surse, dar poate depăşi după caz, volumul indicat. Numărul redus de surse utilizate într‑o lucrare ce reprezintă un studiu concis va fi argumentat de masterand şi confirmat de con‑ducătorul ştiinţific în „Introducere“.

4.8. Anexele (facultativ)Anexele reprezintă partea facultativă a tezei de masterat. În

calitate de „Anexe“ la lucrare pot fi atribuite diverse materiale ce permite stabilirea valorii practice a lucrării.

17

5. Textul tezei de masterat

Cerinţele generale şi recomandările înaintate textului tezei de masterat:

1) Expunerea şi structura lucrării va fi supusă unui obiectiv clar — realizării scopurilor şi sarcinilor formulate în „In‑roducere“. Textul nu va conţine nimic din ceea ce depăşeş‑te tema şi obiectivele lucrării.

2) Materialul va fi expus logic, consecutiv şi argumentat. Pre‑vederile teoretice expuse vor fi argumentate şi demonstra‑te.

3) Atenţie se va atrage stilului expunerii materialului surselor utilizate. În cazul citării se va face trimitere la sursă. Utili‑zarea citatelor directe în lucrare va fi limitată şi argumen‑tată. Excesul de citate directe în lucrare crează impresia compilării textului tezei. Este binevenită urmarea citatelor directe şi indirecte. În unele cazuri se va limita la o menţi‑une generalizată în text referitor la careva concept sau opi‑nie, cu aplicarea trimiterii respective.

4) Este necesar de a respecta cultura expunerii, stilistica, uti‑lizarea lexicului ştiinţific. Nu se va abuza de fraze simple: nivelul de expunere a textului ştiinţific implică o oarecare fomă lingvistică. Materialul în lucrare va fi expus la per‑soana I plural (de exemplu, „considerăm…“, „în opinia noastră…“, „suntem de acord cu punctul de vedere…”).

5) Volumul tezei de masterat va constitui 70—80 pagini, in‑clusiv foaia de titlu şi cuprinsul. Anexa şi lista bibliografică nu este inclusă în volumul tezei de masterat.

18

6. Oformarea tezei de masterat

Teza de masterat este executată în variantă electronică (la computer), imprimată pe pagini format A4 (210 × 297 mm), inter‑val — 1,5, font — Times New Roman, mărimea literelor — 12 pt.

Fiecare abzaţ începe cu rând nou.Marginile paginii: sus — 2 cm; dreapta — 1 cm; stânga — 3 cm;

jos — 2 cm.Prima pagină a fiecărui capitol, introducerii, încheierii, lis‑

tei bibliografice şi anexelor încep din pagini noi. Titlul „Cuprins“, „Introducere“, titlul capitolului, „Încheiere“, „Lista bibliografică“, „Anexe“ sunt situate simetric textului şi sunt tipărite cu litere mari.

Titlurile paragrafelor sunt tipărite cu litere mici bold (cu exep‑ţia primei litere) simetric textului. Punct la finele titlurilor nu se pune.

Numerotarea paginilor tezei de masterat începe cu foaia de tilu, însă ea şi pagina ce conţine cuprinsul, care o urmează, nu vor fi enumerate — enumerarea începând cu „Inroducere“, care în col‑ţul drept de jos este enumerată cu cifra „3“ (şi aşa în continuare pâna la finele lucrării, inclusiv toate paginile ce conţin titlurile ca‑pitolelor şi anexele).

Titlul paragrafului ulterior din cadrul unui paragraf începe pe aceiaşi pagină pe care s‑a terminat ultima frază a paragrafului pre‑cedent, este separat de el prin două intervale şi este tipărit cu litere mici bold (cu exepţia primei) simetric textului. Nu se admite tipă‑rirea pe pagină titlul paragrafului în lipsa textului ce‑l urmează. În cazul dat titlul paragrafului este recut pe pagina următoare.

Capitolele sunt enumerate cu cifre romane, iar paragrafele cu cifre arabe. Numărul capitolului se fixează după cuvântul „Capi‑

19

tol“. Paragrafele sunt numerotate în cadrul fiecărui capitol, conţi‑nând numărul paragrafului şi numărul său. De exemplu:

CAPITOLUL II. REGLEMENTAREA DREPTULUI INTERNAŢIONAL UMANITAR ÎN VIZIUNEA POLITICII

EXTERNE ŞI DE SECURITATE COMUNĂ

2.1. Dreptul internaţional umanitar ca parte a politicii declara-torii şi obiect al dreptului declaratoriu al Uniunii Europene

Tabelele, schemele, graficele, hărţile vor fi amplasate nemijlo‑cit după prima menţiune (pe aceeaşi pagină sau, în caz de insufici‑enţă de loc, pe următoarea). Ilustraţiile şi tabelele sunt numerotate consecutiv, de exemplu: „Desenul 1“, „Desenul 2“ etc.; „Tabelul 1“, „Tabelul 2“ etc.

În caz de utilizare a citatelor, a materialelor practicii, a actelor normative se va indica sursa în care au fost publicate trimiterile indicate în textul tezei de masterat.

Trimiterile pot fi făcute în subsol sau (după caz) în paranteze patrate, indicându‑se numărul sursei în lista bibliografică şi numă‑rul paginii din lucrare ([5, pag.163]).

Trimiterea la monografie, manual include: numele, iniţialele autorului, titlul lucrării, oraşul, editura, anul, volumul, pagina la care se face trimitere.

În cazul trimiterii la un articol dintr‑o ediţie periodică sau dintr‑o culegere, după denumirea articolului prin două bare (//) se separă titlul ediţiei periodice sau a culegerii. Apoi este indicat anul ediţiei, numărul, pagina.

În cazul în care autorul intru argumentarea opiniei sale face trimitere la alt autor, trimiterea va conţine termenul „Vezi:“, după care la un interval este tipărit numele; în cazul în care citată este adusă în întregime fixată în ghilimele, termenul „Vezi:“ nu este fi‑xat, iar după simbolul trimiterii, la un interval, imediat este indicat numele autorului.

20

În cazul câtorva trimiteri la aceeaşi sursă, care urmează conco‑mitent pe aceiaşi pagină, după prima menţiune urmează „Vezi: Ibi‑dem, — p. 27‑28“. În cazul în care lucrarea conţine deja o trimitere la un autor, după ce urmează o altă trimitere, următoarele indică doar numele şi iniţialele autorului, după ce urmează „Op. cit., — p. 29“.

De exemplu, autorul tezei de masterat la p. 9 indică:

„Dacă din considerente a unei competenţe generale şi finalizate a Uni-unii Europene în materia drepturilor omului,1 doar referinţele la această ramură de drept internaţional era prezentă în cadrul instrumentelor politicii externe şi de securitate comună (PESC), astăzi ultimele sunt mai precise şi au integrat dimensiunea dreptului internaţional umanitar. Nu fără dificul-tăţi, includerea acestor instrumente convenţionale a fost acceptată“.2

Ulterior, la p. 17 face două trimiteri la lucrarea comună a La Rosa A.‑M. şi Scherrer S., citată în argumentarea opiniei sale:

„Un şir de probleme apar în legătură cu aplicarea dreptului interna-ţional umanitar în timpul desfăşurării operaţiunilor de menţinere a păcii de către ONU, ce cad sub aplicabilitatea dreptului internaţional umani-tar.3 Unii autori consideră că dreptul internaţional umanitar se aplică „în caz că Consiliul de Securitate nu se foloseşte de împuternicirile acordate de Capitolul VII al Cartei ONU pentru instaurarea unui nou regim“.4

La p. 21 autorul încă odată face trimitere la lucrarea lui Sas‑soli M.

1 Rideau J. Le rôle de l’Union européenne en matièr de protection des droits de l’homme // RCADI 1997, tome 265. M. Nijhoff Publishers. The Hague/Boston/London. 1999, — p. 478.

2 Ferraro T. Le droit international humanitaire dans la politique étrangère et de sécurité commune de l’Union européenne // Revue Internationale de la Croix Rouge, juin 2002. Vol. 84. N 846, — pp. 435‑461.

3 La Rosa A.‑M. et Scherrer S. Les Nations Unies et le droit international hu‑manitaire, Actes du Colloque international a l’occasion du cinquantieme anni‑versaire des Nations Unies, Geneve, 19, 20 et 21 octobre 1995. Paris, Pedone, 1996, — p. 298.

4 Ibidem, — p. 301.

21

„Droit international pénal et droit pénal interne: les cas des territoi-res se trouvant sous administration internationale“, in Marc Henzelin and Robert Roth, Le Droit Pénal a l’épreuve de l’internalisation (Bruxelles: Bruyant 2002).5

În cazul trimiterilor la actele normative este adusă denumirea completă, data adoptării, de cine a fost adoptat, sursa în care a fost publicat actul normativ. Se va face trimitere doar la surse oficia‑le: „Legea Republicii Moldova privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova (Nr. 595—XIV din 24.09.1999. Monitorul Ofi‑cial al Republicii Moldova nr.24‑26 din 02.03.2000)“; „Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.17 privind aplicarea în practica judiciară de către instanţele judecă‑toreşti a unor prevederi ale Convenţiei pentru apărarea drepturi‑lor omului şi libertăţilor fundamentale din 19.06.2000, Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova 9‑10’2000“; „Car‑ta ONU din 26.06.1945, în vigoare pentru Republica Moldova din 02.03.1992. Publicată în ediţia oficială „Tratate internaţionale“, 2001, volumul 26“; „Convenţia de la Viena cu privire la dreptul tratatelor din 23.05.1969 http://untreaty.un.org/ilc/publications/yearbooks/Ybkvolumes(f)/ILC_1969_v1_f.pdf“.

În cazul în care lucrarea conţine exemple din practică, se va indica sursa menţionâdu‑se aspectele tehnice: „Judgment, The Pro-secutor v. Dusko Tadic. Case № IT‑94‑1‑A, ICTY Appeals Cham‑ber, 15 Juli 1999. http://www.un.org/icty/tadic/appeal/judgement/index.htm“; „Cour International de Justice. Licéité de l’utilisation des armes nucléaires par un Etat dans un conflit armé, ordonnance avis consultatif, 8 juillet 1996 http://www.icj‑cij.org/cijwww/cpu‑blications.htm“.

Schemele, graficele, tabelele şi alte materiale ce nu fac parte din textul lucrării, sunt incluse în rubrica „Anexe“, amplasată în cuprins după „Lista bibliografică“. Anexele sunt numerotate în dreapta sus (Anexa A, Anexa B etc.). În text se indică: (vezi: Anexa A).

5 Sassoli M., op. cit., — p. 141‑149.

22

Oformarea definitivă a tezei de masterat are loc conform indi‑caţiilor conducătorului ştiinţific după eliminarea tuturor neajun‑surilor menţionate.

Teza de masterat este tipărită într‑un singur exemplar şi înso‑ţită de varinat electronică (CD) este prezentată la catedra de pro‑fil în termenii fixaţi. Expirarea termenului fixat poate servi motiv pentru neadmiterea masterandului spre susţinerea tezei de maste‑rat.

23

7. Pregătirea spre susţinerea tezei de masterat

Cu o săptămână până la susţinerea tezei de masterat este nece‑sar pregătirea următoarelor materiale:

— Textul tezei de masterat.— Textul prezentării în forma unui raport de 5—7 pagini.— Materiale adăugătoare necesare pentru ilustrarea raportului.Trebuie de ţinut cont că la momentul susţinerii trebuie să fie

prezentat avizul conducătorului ştiinţific. Din aceste considerente, cu cel puţin 1 (una) lună până la termenul susţinerii, conducătoru‑lui ştiinţific i se va prezenta textul definitivat al tezei de masterat pentru control şi apreciere.

Odată cu respectarea tuturor formalităţilor, obiectivul prin‑cipal al masterandului, în procesul de pregătire spre susţinere, va consta în lucrul asupra prezenării rezultatelor cercetărilor în forma unui raport, ce are drept scop stabilirea esenţei temei, a valorii teo‑retice şi practice a lucrului efectuat.

Sub aspect structural, raportul poate fi compus din trei părţi, constituite din blocuri relativ independente.

Prima parte a raportului în linii generale repetă „Introducerea“ tezei de masterat. Problemele abordate în această parte, de regulă corespund aspectelor ce reflectă actualitatea temei alese, caracteri‑zează problematica lucrării, a nivelului de cecetare, a obiectului şi subiectului, formulează obiectivele şi sarcinile studiului efectuat. După caz, pot fi menţionate şi metodele cu ajutorul cărora a fost acumulat în fond materialul tezei de masterat.

Partea a doua, în conformitate cu sarcinile, indicate de student, inclusiv logica cercetării, se va caracteriza conţinutul şi structura generală a lucrării, se vor caracteriza capitolele lucrării şi rezulta‑tele finale.

24

Raportul finalizează cu partea ce se bazează pe textul cuprins în „Încheiere“ a tezei de masterat. Aici este binevenită enumerarea concluziilor generale (nefiind repetate generalizările făcute la ca‑racterizarea capitolelor din cadrul dispoziţiilor de fond) şi grupa‑rea într‑un singur bloc a recomandărilor esenţiale.

Textul raportului va fi coordonat cu conducătorul ştiinţific.Comisia de Licenţă este în drept să pună întrebări pentru apre‑

cierea corectă a masterandului. Răspunsurile la întrebările puse trebuie să fie exprese, clare şi argumentate. În cazul în care este posibil, se va face trimitere la textul tezei de licenţă. Aceasta face ca răspunsul să fie mai convingător şi în acelaşi timp va permite con‑firmarea corectitudinei rezultatelor studiului efectuat, dat fiind că nu doar conţinutul textului raportului, dar şi caracterul expune‑rii acestuia, inclusiv răspunsurile sigure la întrebările abordate în mare măsură determină aprecierea din partea Comisiei de Licenţă. Iată de ce, în timpul pregătirii către susţinere şi în cadrul expunerii publice este necesar de ţinut cont de următoarele reguli:

a) este important ca discursul masterandului să fie clar, din punct de vedere gramatical precis, sigur, ce îl face înţeles şi convingător;

b) un compartiment important este caracterul expresiv al discursului, care depinde de vorbire, voce şi intonaţie. Este necesar de a exclude graba, înghiţirea terminaţiilor cuvin‑telor, caracterul neexpresiv al expunerii, fapt ce scade esen‑ţial calitatea raportului;

c) este inadmisibă încălcarea aşa numitor norme ale exprimă‑rii literare, în special utilizarea accentelor incorecte în cu‑vinte.

Din categoria recomandărilor generale, ce ar putea încuraja diplomantul în timpul expunerii raportului, menţionăm:

— sublinierea în text a cuvintelor care sunt evidenţiate în pro‑cesul expunerii raportului;

— la culegerea textului se va lăsa loc liber, ce va permite ulte‑rior completarea raportului cu menţiuni proprii;

— utilizarea cuvintelor simple şi a frazelor afirmative simple;

25

— neadmiterea unui număr mare de fraze ce sunt greu de pronunţat şi în acelaşi timp greu de conceput.

Trebuie de ţinut cont şi de aşa detalii, cum sunt alegerea hainei, ţinuta în timpul susţinerii raportului, inclusiv gesturile, manerele, precum şi alte forme externe de comportament. Eleganţa şi acura‑teţea contribue la crearea unei bune imagini din partea membrilor Comisiei de Licenţă, precum şi a înregului auditoriu.

26

8. Susţinerea tezei de masterat

Susţinerea tezei de masterat include două etape. Prima eta‑pă — susţinerea prealabilă la catedra de profil, cea de‑a doua — susţinerea în faţa Comisiei de Licenţă.

Susţinerea prealabilă este numită orientativ cu o lună până la susţinerea în faţa Comisiei de Licenţă de către şeful de catedră şi are ca obiectiv aprecierea nivelului de finalizare, a calităţii tezei de mas‑terat, a nivelului de pregătire a masterandului spre susţinere, cunoş‑tinţele lui în domeniul problematicii lucrării. De regulă, la susţine‑rea prealabilă se prezintă lucrarea in integrum cu avizul conducăto‑rului ştiinţific. Susţinerea prealabilă are loc după formula susţinerii în faţa Comisiei de Licenţă — expunerea verbală a masterandului, expunerea conducătorului ştiinţific, răspunsurile masterandului la înrebările abordate etc. Diferenţa constă în aceea, că masterandului în cadrul susţinerii prealabile i se poate recomanda perfectarea sau modificarea unei părţi a lucrării, să regleze unele greşeli evidente, să studieze careva literatură, să perfecteze raportul verbal.

După susţinerea prealabilă catedra elaborează raportul pri‑vind admiterea sau respingerea masterandului spre susţinere în faţa Comisiei de Licenţă.

Teza de masterat este admisă spre susţinere în faţa Comisiei de Licenţă cu condiţia prezenţei hotărârii catedrei referitor la admite‑rea masterandului spre susţinere, acordului din partea „Serviciului Control Proces Educaţional“ şi a avizului pozitiv din partea con‑ducătorului ştiinţific.

Susţinerea tezei de masterat are loc în cadrul şedinţei deschise a Comisiei de Licenţă, în forma expunerii verbale a masterandului, a răspunsului acestuia la înrebările abordate şi aprecierea tezei de masterat.

27

În cadrul expunerii verbale, care va dura între 7‑10 minute, masterandul va elucida actualitatea şi importanţa temei, va descrie conţinutul succint şi structura lucrării, va caracteriza argumentat concluziile la tema cercetată.

Urmează întrebările puse masterandului, la care acesta răs‑punde la indicaţia Preşedintelui Comisiei de Licenţă. Răspunsurile trebuie să fie exprese, clare şi succinte.

După discutarea tezei de masterat, masterandului i se oferă ultimul cuvânt pentru a confirma sau a concretiza poziţia sa pe problemele discutate, sunt aduse mulţumiri conducătorului ştiin‑ţific, catedrei, precum şi membrilor Comisiei de Licenţă.

În cadrul şedinţei închise Comisia de Licenţă discută rezulta‑tele susţinerii tezei de masterat. Lucrarea este apreciată, fiind luate în consideraţie nivelul prezentării, nivelul şi calitatea lucrării, ca‑pacitatea masterandului de a se orienta în materie, de a răspunde la întrebări, de a întreţiene dialogul ştiinţific.

Aprecierea are loc prin votarea membrilor Comisiei de Licen‑ţă: prin simpla majoritate a membrilor Comisiei de Lcenţă. În ca‑zul numărului egal de voturi — hotărâtor este cel al Preşedintelui Comisiei.

Susţinerea repetată a tezei de masterat ce are drept scop modi‑ficarea notei, nu se admite.

În cazul nesusţinerii tezei de masterat masterandul are drep‑tul la susţinere repetată la următorul an, Comisia de Licenţă fiind în drept să stabilească dacă are sau nu masterandul dreptul să sus‑ţină teza pe aceeaşi temă sau el va elabora o altă teză pe tema fixată de catedra de profil.

Teza de masterat este predată, prin proces verbal, în Arhiva ULIM, în ziua susţinerii în faţa Comisiei de Licenţă.

28

Anexa A

Forma cererii privind aprobarea temei tezei de masterat

Şefului de catedră__________________________________________

C E R E R E

Subsemnatul(ta), ________________________________,

masterand(ă) la anul ___________ Programul de Masterat

________________________________ Facultatea Drept.

Rog să‑mi aprobaţi tema tezei de masterat ___________

________________________, în calitate de coordonator

ştiinţific fiind numit dl (dna) _______________________.

Datele de contact ________________________________(telefon portabil, telefon fix, e‑mail)

Coordonator ştiinţific _____________________________.

data, luna, anul semnătura

29

Anexa B

Exemplu de foaie de titlu(alături este indicată mărimea şriftului)

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA

FACULTATEA DREPT

CATEDRA DREPT PUBLIC

TEZA DE MASTER

PRACTICA CURŢII INTERNAŢIONALE DE JUSTIŢIE A ONU ÎN PERIOADA 1990-2007 PRIN PRISMA INFLUENŢĂRII

PROCESULUI DE CODIFICARE A DREPTULUI INTERNAŢIONAL

Autor GRATI Ruslan,

masterand ____________________

Coordonator ştiinţific

OSMOCHESCU Nicolae, dr., prof. univ.

____________________ Admis spre susţinere „___” _________________ 2009 Şef catedră ŢURCAN Serghei, dr., conf. univ. ________________

Chişinău – 2009  

14

12

16

12

12

12

12

14

30

Anexa C

Model de oformare al cuprinsului

CUPRINS

INTRODUCERE ...................................................................................3.

CAPITOLUL I. COMPETENŢA ŞI JURISDICŢIA CURŢII INTERNAŢIONALE DE JUSTIŢIE A ONU.1.1. Curtea Internaţională de Justiţie a ONU – principalul organ judiciar internaţional ...........................................................................................5.1.2. Natura juridică a actelor adoptate de Curtea Internaţională de Justiţie ..................................................................................................24.1.3. Participarea Curţii Internaţionale de Justiţie la procesul de codificare a dreptului internaţional .......................................................................27.

CAPITOLUL II. PRINCIPALELE PROBLEME ADRESATE CURŢII INTERNAŢIONALE DE JUSTIŢIE A ONU ÎN PERIOADA 1990‑2007.2.1. Rolul practicii judiciare ale Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU în codificarea dreptului răspunderii internaţionale ..............................33.2.2. Interpretarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale ca una din funcţiile de bază ale Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU .43.2.3. Cazurile examinate recent şi ce se află pe rolul Curţii Internaţionale de Justiţie, care au trezit interes deosebit în procesul de interpretare a dreptului internaţional .........................................................................49.

CAPITOLUL III. NATURA JURIDICĂ A AVIZELOR CONSULTATIVE ALE CURŢII INTERNAŢIONALE DE JUSTIŢIE A ONU ŞI EFECTELE ACESTORA FAŢĂ DE STATE.3.1. Procedura de adoptare a avizelor consultative de căre Curtea Internaţională de Justiţie ......................................................................63.3.2. Natura juridică a Avizului consultativ din 08.07.1996 „privind legalitatea ameninţării sau aplicării armelor nucleare“ .......................70.3.3. Natura juridică a Avizului consultativ din 09.07.2004 „privind consecinţele juridice ale edificării unui zid în teritoriile palestiniene ocupate“ ...............................................................................................77.

ÎNCHEIERE ........................................................................................90.BIBLIOGRAFIE .................................................................................95.RESUME ...........................................................................................101.

31

Anexa D

Model al listei bibliografice

BIBLIOGRAFIE

Izvoare normativeCarta ONU din 26.06.1945, în vigoare pentru Republica Moldova din 1. 02.03.1992. Publicată în ediţia oficială „Tratate internaţionale“, 2001, volu-mul 26, art.1 (1). www.icj‑cij.org/cijwww/cdocumentbase/unchart.pdfStatutul Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU din 26.06.1945 2. www.icj‑cij.org/cijwww/cpublications/cdocumentbase/cbasictext/cbasicstatute.htmlConvenţia de la Viena cu privire la dreptul tratatelor din 23mai 1969. 3. http://untreaty.un.org/ilc/publications/yearbooks/Ybkvolumes(f)/ILC_1969_v1_f.pdfTreaty on the Relations of Good Neighbourliness and Co‑Operation betwe-4. en Romania and Ukraine (with exchange of letters), Constanta, 2 June 1997: 2159 United Nations Treaty Series 335.Chemical and bacteriological (biological) weapons and the effects of their 5. use, Report of the Secretary‑General, U.N., New York, 1969.Rezoluţia ES‑10/14 din 08.12.2003 // 6. http://www.un.org/russian/documen/gadocs/10emerg/Convenţia referitoare la protecţia persoanelor civile în timp de război (a 7. IV‑a), semnată la Geneva la 12 august 1949. Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr.1318‑XII din 02.03.93. În vigoare pentru Republica Moldova din 24 noiembrie 1993. Publicată în ediţia oficială „Tra-tate internaţionale“, 1998, volumul 5, pag.126‑188.Raportul dlui John Dugard, raportor special pe problemele drepturilor 8. omului, privind drepturile omului în teritoriile palestiniene ocupate din 1967 de Israel, prezentat în conformitate cu Rezoluţia 1993/2Comisia/E.CN.4/2004/6, 08.09.2003.Raportul comitetului special pentru acumularea informaţiei privind practi-9. ca Israelului, ce încalcă drepturile omului, ce aparţin poporului palestinian şi altor arabi ce locuiesc pe teritoriile ocupae //A/58/311 din 22.08.2003.

32

Monografii, articole de specialitate10. Anghel I.M., Anghel V.I. Răspunderea în dreptul internaţional. Bucureşti:

Ed. Lumina Lex. 1998. – 220 p.11. Boga B. Iuscenko îl invită pe Băsescu în Insula Şerpilor, www.ziare.com,

08 noiembrie 2007.12. Corell H. From Teritorial Sovereighnty to Human security http://www.

un.org/law/councel/ottawa.htm13. David Eric. Principes de droit des conflits armes. Bruxelles: Bruylant.

1994. – 860 p.14. David Eric. L’avis de la Cour international de Justice sur la licéité de l’emploi

des armes nucléaires. Revue internationale de la Croix‑Rouge, n 823, p.22‑36.

15. Diaconu I. Drept internaţional public. Bucureşti. 1995.16. Doswald‑Beck Louise. Le droit international humanitaire et l’avis consulta-

tif de la Cour internationale de Justice sur la licéité de la menace ou l’emploi d’armes nucléaires. Revue internationale de la Croix‑Rouge, n 823, p.37‑59.

17. Dolha V. Totul despre Insula Şerpilor. Alte articole din rubrica Români uitaţi http://ro.altermedia.info/cealalta‑romanie, 14 iunie 2005.

18. Gamurari V. Răspunderea internaţională şi suveranitatea de stat: studiu asupra proiectului elaborat de Comisia de Drept Internaţional a ONU. Ana-lele ULIM. 2005. Seria DREPT. № 5, p.70‑84.

19. Gamurari V. Practica statelor (usus) ca element al normei de drept inter-naţional cutumiar. Legea şi viaţa (publicaţie ştiinţifico-practică). Septem-brie. 2006, p.11‑14.

20. Gamurari V. Opinio juris ca element al normei de drept internaţional cutu-miar. Revista ştiinţifică. Anul I. Studia universitatis. Seria ştiinţe sociale. №3, 2007, p.20‑24.

21. Gamurari V., Osmochescu N. ONU contra Irak: criza şi procesul de reani-mare a ONU în urma celor două conflicte din Golf. Revista moldovenească de drept internaţional şi relaţii internaţionale. №1‑2, 2007, p.41‑48.

22. Gamurari V., Osmochescu N. Hotărârile instanţelor judiciare şi rolul lor în codificarea progresivă a dreptului internaţional contemporan. Revista Naţională de Drept. Ediţie specială. Conferinţa internaţională ştiinţifico‑practică „Precedentul judiciar: aspecte teoretice şi practice”. 29.09.2007, Chişinău, p.18‑26.

33

23. Greenwood Christopher. L’avis consultatif sur les armes nucléaires et la contribution de la Cour internationale de Justice au droit international hu-manitaire. Revue internationale de la Croix‑Rouge, n 823, p.70‑81.

24. Lechat M., Errera M. et Meesen A., dans «Dangers pour les populations civiles, de la pollution inhérente a l’emploi des armes nucléaires», Actes de la réunion de l’Académie royale de médecine de Belgique, 25 septembre 1982, cités par A. Andries, «Pour une pris en considération de la com-pétence des juridictions pénales nationales a l’égard des emplois d’armes nucléaires», RDPC, 1984, p.84‑115.

25. Mihăilă M. Elemente de drept internaţional public şi privat. Bucureşti: Ed. ALL BECK. 2001. – 215 p.

26. McNeill John H. L’avis de la Cour internationale de Justice sur la licéité de l’emploi des armes nucléaires. Revue internationale de la Croix‑Rouge, n 823, p.110‑126.

27. Mohr Manfred. Avis consultatif de la Cour international de Justice sur la licéité de l’emploi d’armes nucléaires – Quelques réflexions sur ses points forts et ses points faibles. Revue internationale de la Croix‑Rouge, n 823, p.99‑109.

28. Niciu Marţian I. Drept internaţional public. Arad: Ed. Servosat. 1999. – 260.29. Patrick Daillier, Alain Pellet. Droit international public, 7‑e éd., Paris:

L.G.D.Y. 2002. – 1510 p.30. Preda‑Mătăsaru, A. Tratat de drept internaţional public. Bucureşti: Ed. Lu-

mina Lex, 2002. – 360 p.31. Pădurean D. Ucraina şi România în război strategic, www.ziua.ro, 9 de-

cembrie 2006.32. Popescu O., Gavrila C. Ucraina declară Insula Şerpilor paradis fiscal,

www.cotidianul.ro, 16 ianuarie 2008.33. Popescu A.L. Pichete de grăniceri pe Insula Şerpilor, www.romanialibera.

ro, 28 decembrie 2007.34. Scăunaş S. Răspunderea internaţională pentru violarea dreptului umanitar.

Bucureşti: Editura ALL BECK. 2002. – 280 p.35. Taxil B. La Cour pénale international et la Constitution française. Actualité

et Droit International, février 1999. www.ridi.org/adi36. Verhoeven J. Mandat d’arrêt international et le statut de ministre. Actualité

et Droit International. Mai 2002. http://ridi.org/adi

34

37. Voican M., Budescu R. Mocuţa G. Curţi internaţionale de justiţie. Bucu-reşti: Ed. ALL BECK, 2000. – 344 p.

38. Ануфриева Л.П., Бекяшев Д.К., Бекяшев К.А., Устинов В.В. Между-народное право, 3‑e изд., перераб. и доп. Mocква: Изд‑во «Проспект». 2004. – 928 с.

39. Блищенко И.П., Дориа Ж. Прецеденты в международном публичном и частном праве. Изд. 2‑е. Москва: Изд‑во МНИМП. 1999. – 270 с.

40. Верещетин В.С. Международный Суд ООН на новом этапе. Россий-ский ежегодник международного права. 2002, стр.4‑9.

41. Тункин Г.И. Теория международного права. Под общей pед. проф. Шестакова Л.Н., Mocква: Изд‑во «Зерцало». 2009. – 416 с.

42. Курс международного права в шести томах. Главный редактор Ко-жевников Ф.И. Том 1. Понятие и сущность современного междуна-родного права. [Авторы Бахов А.С., Бараташвили Д.И., Кожевников Ф.И.]. Москва: Изд‑во «Наука». 1967. – 280 с.

43. Лукашук И.И. Международное право. Общая часть. 2‑e изд., перераб. и доп. Mocква: Изд‑во БЕК. 2001. – 371 с.

44. Лукашук И.И. Право международной ответственности. Москва: РАН. ИГП. Изд‑во Wolters Kluwer. 2004. – 432 с.

45. Лукашук И.И. Современное право международных договоров. Том 1. Заключение международных договоров. Москва: Изд‑во Wolters Kluwer. 2004. – 672 с.

46. Рачков И.В. Ответственность государства за международно‑противоправные деяния международной организации Международ-ное публичное и частное право. № 3 (24). 2005, стр.7‑16.

47. Рачков И.В. Консультативное заключение Международного Суда ООН о правовых последствиях возведения стены на оккупирован-ной палестинской территории. Международное публичное и частное право. № 1 (22). 2005, стр.33‑39.

48. Рт Хоном Малкомом Фрейзер. Временные меры в практике Между-народного Суда ООН. МПЧП. № 2 (11). 2003, стр.26‑30.

49. Черниченко С.В. Теория международного права в 2‑х томах. Т.1. Со-временные теоретические проблемы. Москва: Изд‑во «НИМП». 1999. – 366 с.

35

Culegeri de documente, practica judiciară internaţională, Site Internet50. Carnegie Endowment for International Peace. The Haague Conventions and

Declarations of 1899 and 1907. New York. Oxford University Press. 2006.51. Dicţionar de drept internaţional public. Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enci-

clopedică. 1982. – 422 p.52. Etude d’ensemble des armes nucléaires. Rapport du secrétaire général, doc.

ONU A/45/373. 18 septembre 1990.53. CIJ. Recueil des arrêts, avis consultatifs et ordonnances. Affaire des

pêcheries (Royaume‑Uni c. Norvège). Arrêt du 18 décembre 1951 http://www.icj‑cij.org/docket/files/5/1808.pdf

54. CIJ. Recueil des arrêts, avis consultatifs et ordonnances. Military and Pa-ramilitary Activities in and against Nicaragua, 1986 (Nicaragua v. SUA) http://www.icj‑cij.org/cijwww/ccases/cnus/cnus_cjudgment/cnus_cjudg-ment_19860627.pdf

55. CIJ. Recueil des arrêts, avis consultatifs et ordonnances. Actions armées frontaliиres et transfrontaliéres, 1988 (Nicaragua c. Honduras) http://www.icj‑cij.org/docket/files/74/6590.pdf

56. CIJ. Recueil des arrêts, avis consultatifs et ordonnances. Délimitation ma-ritime entre la Guinée-Bissau et le Sénégal, 1991 (Guinée‑Bissau c. Séné-gal) http://www.icj‑cij.org/docket/files/85/6842.pdf

57. CIJ. Recueil des arrêts, avis consultatifs et ordonnances. Certaines terres а phosphates а Nauru, 1992 (Nauru c. Australie) http://www.icj‑cij.org/docket/files/80/6794.pdf

58. CIJ. Recueil des arrêts, avis consultatifs et ordonnances. Délimitation ma-ritime dans la région située entre le Groenland et Jan Mayen, 1993 (Dane-mark c. Norvége) http://www.icj‑cij.org/docket/files/78/6742.pdf

59. CIJ. Recueil des arrêts, avis consultatifs et ordonnances. Différend terri-torial, 1994 (Jamahiriya arabe libyenne c. Tchad) http://www.icj‑cij.org/docket/files/83/6896.pdf

60. CIJ. Recueil des arrêts, avis consultatifs et ordonnances. Compétence en matiиre de pécheries, 1998 (Espagne c. Canada) http://www.icj‑cij.org/docket/files/96/7532.pdf

61. Curtea Internaţională de Justiţie. Mandat d’arrêt du 11 avril 2000 (Répu-blique démocratique du Congo c. Belgique) http://www.icj‑cij.org/docket/files/121/13742.pdf

36

62. CIJ. Diferendul referitor la Delimitarea maritimă în Marea Neagră între România şi Ucraina, Cererea Guvernului României. http://www.mae.ro

63. Delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive ale Ro-mâniei şi Ucrainei în Marea Neagră. http://www.mae.ro/index.php

64. CIJ. Recueil des arrêts, avis consultatifs et ordonnances. Avis consultatif du 18 juillet 1950. Interprétation des traités de paix conclus avec la Bulga-rie, la Hongrie et la Roumanie. http://www.icj‑cij.org/docket/files/8/1874.pdf

65. CIJ. Recueil des arrêts, avis consultatifs et ordonnances. Avis consultatif du 8 juilliet 1996. Licéité de l’utilisation des armes nucléaires par un Etat dans un conflit armé. http://www.icj‑cij.org/cijwww/cpublications.htm

66. CIJ. Recueil des arrêts, avis consultatifs et ordonnances. Avis consultatif du 9 juillet 2004. Conséquences juridiques de l’édification d’un mur dans le territoire palestinien occupé http://www.icj‑cij.org/docket/files/131/1670.pdf

67. www.icj‑cij.org/cijwww/cdecisions/csummaries/cnamsommaire710621.htm

68. www.icj‑cij.org/cijwww/cpublications.htm69. www.icj‑cij.org/cijwww/cdocket/chs/chsframe.htm70. www.icj‑cij.org/cijwww/ccases/cusir/cusirframe.htm71. http://untreaty.un.org/ilc/texts/instruments/francais/statut/statute_f.pdf72. http://www.un.org/russian/peace/palestine/docs/wall_report.pdf73. http://www.un.org/russian/basic/mainorg/garules/r5‑377.pdf74. http://un.org/russian/documen/convents/pactecon.htm75. http://un.org/russian/documen/gadocs/convres/r25‑2625.pdf76. http://www.un.org/russian/documen/convents/childcom.htm77. http://ods‑dds‑ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/N04/440/20/PDF/N0444020.

pdf?OpenElement

37

CUPRINS

Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

1. Cerinţe generale faţă de teza de masterat . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

2. Etapele principale de elaborare şi susţinere a tezei de maserat 8

3. Alegerea temei tezei de maserat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

4. Structura tezei de masterat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114.1. Cerinţe generale faţă de structura tezei de masterat . . . . . 114.2. Foaia de titlu a tezei de masterat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114.3. Cuprinsul tezei de masterat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114.4. Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124.5. Dispoziţiile de fond . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124.6. Încheiere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154.7. Lista bibliografică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154.8. Anexele (facultativ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

5. Textul tezei de masterat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

6. Oformarea tezei de masterat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

7. Pregătirea spre susţinerea tezei de masterat . . . . . . . . . . . . . . . 23

8. Susţinerea tezei de masterat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

Anexa A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

Anexa B . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

Anexa C . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

Anexa D . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

38

Pentru notiţe

39

Pentru notiţe

40