departamentul informaţional –...

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA

Departamentul Informaţional – Biblioteconomic

PPRROOIIEECCTT TTEEMMPPUUSS –– TTAACCIISS

““LLiibbrraarryy TTrraaiinniinngg iinn MMoollddoovvaa””:: aaccttiivviittăăţţii şşii rreeaalliizzăărrii

Raport asupra perioadei de desfăşurare: ianuarie 2000 – decembrie 2001

Chişinău 2002

Proiect TEMPUS-TACIS „Library Training in Moldova”

3

Echipa de lucru:

Ludmila Corghenci Veronica Gheţu Iraida Digodi

Responsabil de ediţie:

Zinaida Sochircă

MD 2012 Chişinău Str. Vlaicu Pârcălab, nr. 52 www.iatp.md/lib.ulim

e-mail:[email protected] 21 24 18


4

Cuprins

Argument ............................................................................................................ p. 4

Informaţie generală asupra proiectului „Library Training in Moldova” ........ p. 5

Etape şi activităţi în cadrul Proiectului .......................................... ................. p. 5

Monitorizarea Proiectului în cadrul Programului de monitorizare

în ţările CSI şi Mongolia ......................................................................... p. 10

Conferinţa finală „ Proiect Tempus-Tacis : reflecţii şi impact” ....................... p. 12

Impactul Proiectului Tempus-Tacis „Library Training in Moldova” ............... p. 25

Strategii şi perspective pentru DIB ULIM ......................................................... p. 26

Realizarea Proiectului în imagini ....................................................................... p. 27

Anexe :

Anexa Nr 1: Lista publicaţiilor de specialitate intrate în colecţiile DIB ULIM ......p. 34

Anexa Nr 2: Lista publicaţiilor despre Proiectul Tempus-Tacis „ Library Training in Moldova …………………………………….……. p. 36


5

Argument O instituţie informaţională tinde să fie competitivă în diverse sectoare: tehnologic, spaţii, financiar. Cea mai bună şansă ca o bibliotecă să aibă un avantaj competitiv substanţial, rămâne elaborarea şi implementarea unei juste şi bine determinată politici a resurselor umane. Beneficiul este bilateral: un bibliotecar, bun profesionist, acoperă necesităţile documentare şi informaţionale ale clienţilor efectiv şi relevant, creându-şi o imagine optimă în comunitate. Proiectul Tempus (Trans European Mobility Programme for University Studies) “Library Training in Moldova” a fost o şansă deosebită la acest capitol pentru Departamentul Informaţional Biblioteconomic ULIM. Experienţele acumulate pe parcursul proiectului au avut o amprentă deosebită asupra activităţii informaţional-bibliotecare, precum şi asupra mentalităţii profesionale a bibliotecarilor ULIM, echipa simţind necesitatea de a le sintetiza, oglindi şi promova . Acesta, de fapt, este şi motivul principal al elaborării prezentului Raport. Prin intermediul Raportului echipa bibliotecarilor ULIM urmăreşte scopurile :

• oglindirea, monitorizarea impactului Proiectului asupra activităţii DIB ULIM, precum şi asupra activităţii altor instituţii similare din republică;

• promovarea experienţelor şi schimbărilor intervenite în activitatea informaţional-bibliotecară;

• contribuţii în sprijinul modernizării, actualizării cunoştinţelor bibliotecarilor; • promovarea experienţelor biblioteconomice din Marea Britanie şi Suedia.

Conceptul Raportului se axează pe trei subiecte principale:

• filosofia instituţiei informaţional-bibliotecare (management organizaţional, strategic şi al schimbărilor; structură organizaţional-funcţională; planificare strategică);

• diversificarea serviciilor informaţional-bibliotecare (concept “biblioteca utilizatorului”; programe “Grija pentru noii beneficiari” , ”Formarea interculturală a utilizatorului”, cultura informaţională, parteneriat “bibliotecar pe subiecte – utilizator” etc.);

• resursele umane ale instituţiei informaţional-bibliotecare (creativitatea bibliotecarilor; echipe de procese; instruirea la locul de muncă; rolul şi locul managerilor funcţionali etc.).

Prezentul material este destinat bibliotecarilor universitari (precum şi celor din alte biblioteci), factorilor universitari de resort, dar şi tuturor celor care sunt interesaţi pentru optimizarea activităţii informaţional-bibliotecare.


6

Informaţie generală asupra proiectului “Library Training in Moldova” Proiectul internaţional “Library Training in Moldova”, elaborat şi aprobat sub egida Comisiei Europene de Instruire, a funcţionat pe parcursul anilor 2000-2001. Proiectul a implicat trei parteneri:

Universitatea din Sheffield, Marea Britanie (coordonator proiect Simon Francis); Biblioteca şi Şcoala de Biblioteconomie şi Ştiinţe Informaţionale ale Colegiului

Universitar din Boras, Suedia (Eli Bytoft-Nyaas, director adjunct; Arja Mantykangas, lector);

Departamentul Informaţional-Biblioteconomic ULIM (Zinaida Sochircă, director). Obiectivele principale ale Proiectului:

- modernizarea cunoştinţelor şi deprinderilor profesionale ale bibliotecarilor ULIM, antrenându-i în diverse activităţi de instruire (seminare, workshop-uri, vizite de documentare în bibliotecile din Marea Britanie şi Suedia, instruire la locul de muncă);

- achiziţii de resurse documentare şi informaţionale în biblioteconomie, informare, documentare pentru DIB ULIM;

- diversificarea serviciilor oferite clienţilor DIB ULIM, preponderent în baza noilor tehnologii şi tehnici informaţionale.

Etape şi activităţi în cadrul Proiectului

Etapa pregătitoare Activităţile de elaborare şi promovare a proiectului “Library Training in Moldova” au demarat în anul 1998, continuând pe parcursul anului 1999. În această perioadă au fost efectuate: determinarea strategiilor şi scopurilor proiectului; implicaţii şi responsabilităţi concrete ale partenerilor Proiectului; definitivarea etapelor acestuia; elaborarea integră a proiectului şi promovarea acestuia către Comisia Europeană. Toate activităţile din cadrul etapei pregătitoare au fost realizate în parteneriat, responsabilii dând dovadă de capacităţi de comunicare managerială, înţelegere, interes profesional şi previziuni strategice. Eforturile depuse s-au soldat cu aprobarea Proiectului de către Comisia Europeană ,fiind menţionate efectul catalizator şi strategic al documentului. Anul 2000: Februarie, 2000:

• demararea Proiectului; prima vizită a coordonatorului Proiect Simon Francis (Universitatea din Sheffield, Marea Britanie) şi partenerilor din Suedia, Eli Bytoft-Nyaas (director-adjunct, Biblioteca Colegiului Universitar, Boras), Arja Mantykangas (profesor, Şcoala de Biblioteconomie şi Ştiinţe Informaţionale, Boras);


7

• organizarea primului workshop “Unele idei noi şi probleme în managementul biblioteconomic” cu participarea bibliotecarilor ULIM şi managerilor superiori şi funcţionali ai bibliotecilor mari din republică. Lucrările workshop-ului au fost axate asupra subiectelor: lansarea proiectului; planificarea strategică în biblioteci; servicii moderne de biblioteca şi atitudini pentru clienţi; servicii informaţional-bibliotecare pentru studenţi şi cadre didactice din Suedia; dirijarea managerială a procesului de implementare şi utilizare a tehnologiilor moderne in biblioteci;

• intrări noi în colecţia “Biblioteconomie. Informare. Documentare” a DIB ULIM (a

se vedea Anexa nr.1).

Mai, 2000:

• vizita de documentare a bibliotecarilor ULIM în bibliotecile universitare din Suedia (7-22 mai 2000; 6 persoane; a se vedea raportul “Biblioteci universitare din Suedia: identitate şi schimbări”. Ch., 2000, 16 p.)

Iunie, 2000 :

• şedinţa Şcolii BIBINS ULIM “Biblioteci universitare din Suedia: impresii pe marginea vizitei de documentare” (cu participarea bibliotecarilor ULIM şi managerilor bibliotecilor mari din republică). În cadrul şedinţei membrii echipei de bibliotecari ULIM, care au vizitat bibliotecile din Suedia, au prezentat comunicări - intervenţii asupra subiectelor:

“Reforma învăţământului din Suedia. Metode educaţionale noi. Implicaţii

informaţional-biblioteconomice”; ”Colegiul universitar din Boras. Şcoala de Biblioteconomie şi Ştiinţe

Informaţionale”; “Biblioteci universitare şi publice vizitate: structuri, servicii, strategii”.

Şedinţa Şcolii a mai inclus prezentarea raportului “Biblioteci universitare din Suedia: identitate şi schimbări” (elaborat şi multiplicat în scopul promovării experienţelor biblioteconomice suedeze), precum şi demonstrarea video-filmului asupra vizitei de documentare;

• vizita a 2 experţi ai Proiectului: Simon Francis, Eli Bytoft-Nyaas. În perioada vizitei au fost organizate conferinţe interne: “Planificarea strategică a activităţii informaţional - bibliotecară”, ”Servicii oferite clienţilor: suport şi creativitate”;

• intrări noi în colecţia “Biblioteconomie. Informare. Documentare” a DIB ULIM (a

se vedea Anexa nr.1); August, 2000:

• elaborarea Conceptului Planului strategic DIB ULIM şi instrumentelor de lucru pentru

echipa PS (bibliografie, glosar etc.);


8

Septembrie-octombrie, 2000 :

• cursuri “Engleza pentru bibliotecarii ULIM” (20 de persoane);

Noiembrie, 2000:

• vizita a 2 experţi ai Proiectului: Simon Francis, Arja Mantykangas; • organizarea seminarului naţional “Schimbări organizaţional - funcţionale în

activitatea bibliotecilor” (cu participarea bibliotecarilor ULIM şi managerilor superiori şi funcţionali ai bibliotecilor mari din republică). Prezentările şi discuţiile seminarului s-au axat asupra subiectelor: instruirea şi educaţia profesională a bibliotecarilor; resurse informaţionale ale bibliotecii; servicii noi oferite pentru clienţii bibliotecii; utilizatorii bibliotecii: posibilităţi şi responsabilităţi pentru satisfacerea necesităţilor;

Decembrie, 2000:

• organizarea seminarului naţional “Descrierea bibliografică a documentelor: aliniere

la standarde şi reguli internaţionale” (cu participarea bibliotecarilor ULIM şi responsabililor serviciilor “Catalogarea şi Clasificarea documentelor” din bibliotecile republicii – 30 participanţi). Echipa de formatori ai DIB ULIM (V. Chitoroagă, L. Corghenci, V. Gheţu) au antrenat cursanţii prezenţi în discuţii şi prezentări asupra subiectelor: asigurarea reglementar-documentară a activităţii de catalogare în bibliotecile din Moldova; ISBD. Reguli anglo-americane de catalogare: aspecte teoretico-metodice; elemente de identificare a diferitor genuri de documente etc. Cursanţii au fost asiguraţi cu mostre, scheme şi extrase asupra descrierii documentelor, oferinduli-se o analiză comparată în baza ISBD-urilor şi AACR2. Seminarul s-a soldat cu intervenţii şi propuneri concrete către organele profesionale de resort (Consiliul Biblioteconomic Naţional, Comitetul Tehnic nr.1 “Biblioteconomie. Informare. Documentare”).

Anul 2001 Ianuarie-februarie, 2001:

• elaborarea de către echipa de lucru PS a proiectului “Direcţiilor strategice de

activitate a DIB ULIM.2002-2005”; mediatizarea acestui proiect de document şi organizarea discuţiilor în cadrul colectivului DIB ULIM;

• elaborarea şi promovarea către Rectoratul ULIM a conceptului implementării

schimbărilor organizaţional - funcţionale privind activitatea informaţional-bibliotecară la ULIM (proiect ordin, regulament etc.);


9

Martie-aprilie, 2001:

• vizita partenerilor Proiectului (Simon Francis, Eli Bytoft-Nyaas) la DIB ULIM. În cadrul

vizitei au fost realizate: comunicare individuală cu angajaţii DIB ULIM în problemele activităţii profesionale; reuniuni profesionale în structurile DIB ULIM privind strategiile şi priorităţile acestora; completarea Bibliotecii de specialitate cu documente (11 ex.-11 titluri) în domeniul managementului schimbărilor, comunicării cu publicul, oferirii serviciilor calitative etc.;

• organizarea atelierului de lucru “Managementul schimbărilor în biblioteci” (cu

participarea bibliotecarilor ULIM şi a 20 de bibliotecari din alte instituţii). Lucrările atelierului au inclus intervenţii şi discuţii privind problemele: colecţii şi utilizarea documentelor multimedia; formarea informaţional-documentară a utilizatorilor; schimbări organizaţional - funcţionale la DIB ULIM;

• tratative la nivel de coordonator Proiect - director DIB ULIM-rector ULIM privind

perspectivele Proiectului Tempus -Tacis, soluţionarea unor probleme vizavi de procurarea echipamentului tehnic;

• determinarea componenţei echipei de bibliotecari ULIM pentru vizita de documentare în

Marea Britanie, a programului şi instituţiilor preconizate pentru a fi vizitate; Mai, 2001:

• definitivarea proiectului „Direcţii strategice de activitate a DIB ULIM.2002-2005” în

baza sugestiilor şi propunerilor bibliotecarilor ULIM; • organizarea cursurilor „Engleza pentru bibliotecarii ULIM” (2 grupuri - ţintă:

începători şi cunoscători; 25 persoane);

• constituirea Departamentului Informaţional-Biblioteconomic ULIM ca o structură complexă info-bibliotecară (conform ordinului nr.53 din 29 mai 2001 al Rectorului ULIM);

Iunie, 2001:

• vizita partenerilor Proiectului (Simon Francis, Arja Mantykangas) la DIB ULIM. În cadrul

vizitei au fost realizate: organizarea atelierului „Strategii ale DIB ULIM” (cu participarea echipei de lucru asupra proiectului PS); discuţii profesionale cu personalul DIB ULIM; consultaţii şi discuţii asupra conceptului materialelor promoţionale. Au fost soluţionate şi unele probleme privind procurarea bazelor de date EBSCO, ”Moldova actuală”, echipamentului tehnic prevăzut conform contractului de grant;

• organizarea „meselor rotunde” şi altor activităţi profesionale (jocuri în echipe etc.) la

Vadul-lui-Vodă; Iulie, 2001:


10

• vizita de documentare a bibliotecarilor ULIM în bibliotecile din Marea Britanie (9 persoane; a se vedea raportul „Bibliotecile din Marea Britanie: realităţi inovaţionale”);

• întrunirea managerilor Proiectului în problemele asigurării financiare (Londra);

August, 2001:

• elaborarea raportului „Bibliotecile din Marea Britanie: realităţi inovaţionale”; • mediatizarea rezultatelor vizitei în Marea Britanie (prezentări la DIB ULIM, informaţii la

şedinţa Biroului Asociaţiei ABRM etc.); Septembrie, 2001:

• monitorizarea funcţionării Proiectului Tempus-Tacis „Library Training in Moldova” de

către experţii Programului Monitoring Tacis (Leo Beumer, Ludmila Rădăuţanu, experţi pentru Ukraina, Belarus şi Moldova). Monitorizarea a inclus: discuţii şi prezentări ale coordonatorului Proiect din partea Moldovei (Z. Sochircă, director general DIB ULIM); discuţii cu membrii echipelor de lucru şi cei, care au efectuat vizite de documentare în Suedia şi Marea Britanie; prezentări şi argumentări pentru „Direcţiile strategice de activitate a DIB ULIM.2002-2005”; prezentarea sistemului informaţional al DIB ULIM;

• iniţierea elaborării conceptului materialelor promoţionale DIB ULIM (reieşind din

experienţa Oxford Brookes University Library); Octombrie, 2001:

• pregătirea către Conferinţa finală a Proiectului (concept, program, comunicări, materiale

promoţionale etc.); Noiembrie, 2001:

• vizita partenerilor din străinătate ai Proiectului (Simon Francis, Arja Mantykangas, Eli

Bytoft-Nyaas); • organizarea Conferinţei finale cu genericul „Proiectul Tempus-Tacis: reflecţii şi

totalizări” (cu participarea reprezentanţilor Ministerului Învăţământului, Ministerului Culturii, bibliotecilor mari din republică; 22-23 noiembrie 2001) (a se vedea compartimentul corespunzător din prezentul Raport);

• determinarea strategiilor şi formelor de diseminare a Proiectului;


11

Decembrie, 2001:

• analize şi sinteze privind Conferinţa finală asupra Proiectului (discuţii cu bibliotecarii

ULIM, discuţii între partenerii Proiectului, precum şi între cei din urmă şi reprezentanţii administraţiei ULIM);

• elaborarea structurii Raportului final asupra Proiectului Tempus-Tacis;

Anul 2002 Ianuarie-februarie, 2002:

• elaborarea şi promovarea Raportului final asupra Proiectului Tempus-Tacis „Library

Training in Moldova”; • elaborarea şi promovarea către instituţiile - gazdă a programelor şi altor activităţi de

diseminare a Proiectului (Biblioteca judeţeană „A.Donici”, Orhei, Biblioteca Universităţii de Stat „A..Russo”, Bălţi);

Martie-aprilie, 2002:

• organizarea conferinţelor de diseminare a Proiectului (Biblioteca judeţeană „A.Donici”,

Orhei, Biblioteca Universităţii de Stat „A. Russo”, Bălţi). Monitorizarea Proiectului în cadrul Programului de monitorizare în ţările CSI şi Mongolia. Oficiul din Moldova

Notă: prezentul compartiment include extrase din „Raportul de Monitorizare nr.1 .Programul Tempus”, cod de ref. XTM9978/ M1 din 3 oct. 2001.Data vizitei de monitorizare – 19.09.2001 .

Monitori: Leo Beumer, Ludmila Radauţan, experţi pentru Ukraina, Belarus şi Moldova.

Realizarea rezultatelor preconizate:

a) instruirea personalului :

• „S-a obţinut un rezultat mai mare decât cel scontat. Personalul Bibliotecii ULIM a fost instruit şi a acumulat experienţă, oferinduli-se consultaţii teoretice şi practice considerabile. Aceste dexterităţi au schimbat completamente mentalitatea, viziunea şi atitudinea personalului, în particular, în ceea ce priveşte clientul, care la moment este prioritatea numărul unu pentru Biblioteca ULIM. Urmare activităţilor, începute de proiectul dat, bibliotecarii planifică instruiri interne periodice la locul de muncă şi participarea la alte cursuri de instruire pentru bibliotecari” (p. 5 );

• „Drept rezultat, însuşind limba engleză la nivel de începători, cât şi la nivel avansat,

personalul Bibliotecii ULIM a devenit mult mai sigur în discuţii profesionale cu partenerii


12

din Vest. Acest rezultat este relevant şi pentru obţinerea cunoştinţelor optimale din literatura, procurată în limba engleză.” (p. 5);

b) colecţia Bibliotecii de specialitate:

• „Acest rezultat este completamente atins. În loc de cele 100 titluri preconizate, fondul Bibliotecii ULIM s-a majorat cu 250 denumiri şi articole de specialitate,20 % din care sunt în limba engleză. Nici o altă bibliotecă din Moldova nu dispune de astfel de titluri.”( p. 5);

• „Toate titlurile livrate de proiect sunt disponibile nu doar pentru bibliotecarii de la ULIM

,dar de asemenea şi pentru profesori, lucrători ştiinţifici şi studenţi ULIM, la fel ca şi pentru bibliotecarii de la alte biblioteci. Difuzarea informaţiei se efectuează prin pagina WEB a Bibliotecii, publicarea articolelor în reviste, prin expunerea şi prezentarea publicaţiilor la întrunirile specialiştilor din domeniu.”(p. 6);

c) echipamentul tehnic:

• „Acest rezultat este completamente atins. Adiţional la echipamentul existent, Biblioteca ULIM la moment este echipată cu două maşini de copiat digitale, o imprimantă laser şi una obişnuită, fax laser, server, patru computere obişnuite, două computere cu CD-ROM şi două cu DVD, scaner ordinar şi unul cu cod de acces, la fel şi cu echipament auxiliar. Programul software pentru catalogarea electronică, care era disponibil (şi procurat de către ULIM) este instalat. Două maşini de copiat digitale, care, de asemenea, vor fi utilizate şi de către studenţii ULIM ( contra unei plăţi accesibile pentru multiplicarea materialelor) , vor fi folosite după primirea cartelelor individuale, ce urmează a fi livrate.( p. 6);

• „Bazându-se pe experienţa acumulată pe parcursul turneului de studiu în Suedia,

directorul Bibliotecii ULIM a designat şi a procurat două mese speciale, pe fiecare fiind instalate câte trei computere, care au fost finanţate de către ULIM. Pentru utilizatori este instalat Programul Autoservire OPAC.”( p. 6);

d) turnee de studiu, efectuate în Europa de Vest :

• „Acest rezultat este atins. 13 persoane de la Biblioteca ULIM au fost instruite în Suedia şi Marea Britanie. După revenirea în Moldova, participanţii la fiecare turneu au elaborat şi au editat informaţii privind temele principale studiate peste hotare.”( p. 6).

e) Alte rezultate adiţionale ale proiectului sunt următoarele:

• schimbarea politicii de procurare a literaturii; • seminarul naţional „Descrierea bibliografică a documentelor: aliniere la standarde şi

reguli internaţionale”( decembrie,2000); • pregătirea pentru editarea materialelor promoţionale.

Abilitatea de a atinge scopurile specifice :

• ” Cu toate că au mai rămas circa trei luni până la sfârşitul proiectului, echipa de monitorizare a constatat că proiectul a atins deja scopul său specific.”( p. 6).

Viabilitatea potenţială :

• „ Rezultatele obţinute pot servi drept bază bună pentru dezvoltarea ulterioară a Bibliotecii ULIM, în general, şi a personalului său, în particular. În prezent Biblioteca ULIM este bine echipată, dispune de un personal motivat de calificare înaltă şi are o colecţie de literatură modernă în domeniul biblioteconomiei. După turneele de studiu în Europa de Vest personalul are o viziune clară în ceea ce priveşte posibilităţile de îmbunătăţire şi extindere a activităţii Bibliotecii. Luând în consideraţie susţinerea


13

permanentă a Bibliotecii ULIM din partea managementului de nivel înalt de la Universitate şi entuziasmul bibliotecarilor, echipa de monitorizare consideră că

viabilitatea potenţială a proiectului este înaltă.”( p. 6 – 7);

Concluzii sumare: (note pentru aprecieri: A – excelent; B – bine; C – standard; D – probleme, sunt necesare intervenţii; E – revizuiri urgente)

• implementarea activităţilor – A • realizarea rezultatelor la zi – A • pertinenţa planului de lucru pentru următoarele 6 luni – C • abilitatea de a atinge obiectivele – A • viabilitatea potenţială – B.

Conferinţa finală „Proiect Tempus-Tacis: reflecţii şi impact” Scopurile Conferinţei finale:

• oglindirea, mediatizarea impactului Proiectului asupra activităţii Departamentului Informaţional - Biblioteconomic ULIM, precum şi asupra activităţii informaţional-bibliotecare din republică;

• promovarea experienţelor şi schimbărilor, intervenite în activitatea informaţional-bibliotecară;

• contribuţii în sprijinul modernizării, actualizării cunoştinţelor profesionale ale bibliotecarilor;

• promovarea experienţelor biblioteconomice din Marea Britanie şi Suedia (impresii profesionale pe marginea vizitelor de documentare ale bibliotecarilor ULIM).

Participanţi: bibliotecari ULIM (30 persoane); manageri superiori şi funcţionali ai bibliotecilor universitare, naţionale, specializate, judeţene; cadre didactice în domeniu (Catedra Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională, Universitatea de Stat); reprezentanţi ai Ministerelor Învăţământului şi Culturii, oficiului naţional Tempus-Tacis. Termen de desfăşurare: 2 zile; 22- 23 noiembrie 2001. Conceptul Conferinţei finale Conferinţa finală sa axat asupra următoarelor subiecte, asupra cărora proiectul a avut un impact deosebit:

• filosofia DIB ULIM (management strategic, al schimbărilor şi cel organizaţional; misiunea şi funcţiile DIB ULIM ca structură complexă info-bibliotecară; planificarea strategică etc.);

• resursele umane ale instituţiei bibliotecare (valorificarea creativităţii bibliotecarilor; echipe de procese; rolul şi locul managerilor funcţionali; instruirea la locul de muncă);

• diversificarea serviciilor informaţional-bibliotecare ( concept „biblioteca utilizatorului”; grija pentru noii beneficiari; tehnologii şi tehnici informaţionale ca suport de diversificare a serviciilor prestate şi facilitare a accesului la informaţie etc.).

Comunicări şi prezentări în cadrul Conferinţei finale (comunicările partenerilor din străinătate ai Proiectului – Simon Francis, Eli Bytoft-Nyaas, Arja Mantykangas – sunt prezentate


14

integral, iar comunicările bibliotecarilor ULIM – în formă de rezumate, conform programului Conferinţei).

Managementul Proiectului Tempus-Tacis

„Library Training in Moldova”: aspecte specifice şi generale

Simon Francis, coordonator Proiect Scopul Conferinţei finale constă în diseminarea printre specialiştii în biblioteconomie şi ştiinţe informaţionale din Moldova a unor activităţi şi realizări obţinute în cadrul Proiectului. Această Conferinţă finalizează principalele activităţi ale Proiectului. De la începutul anului 2000 o echipă constituită din două colege de la Colegiul universitar din Boras, Suedia şi subsemnatul, reprezentant al Universităţii din Sheffield, Marea Britanie, am colaborat cu colectivul Departamentului Informaţional-Biblioteconomic al Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. Proiectul a fost finanţat de Uniunea Europeană prin programul TEMPUS-TACIS. Unii se pot întreba de ce tocmai ULIM a fost selectat ca beneficiar principal al Proiectului. Obiectivele Proiectului au constat în acordarea asistenţei în dezvoltarea deprinderilor manageriale în Bibliotecă, generarea şi susţinerea de noi idei cu privire la oferirea serviciilor de bibliotecă pentru utilizatori. Pentru ca Proiectul să aibă succes, era necesar ca în el să fie antrenaţi specialişti disponibili să accepte şi să-şi asume schimbarea, să o implementeze şi să înveţe din experienţa altora. Aceasta cere o atitudine pozitivă faţă de schimbare, fără de care banii şi echipamentul nu au efect fundamental. Biblioteca ULIM este o instituţie mică, cu o echipă tânără, într-o universitate care ea însăşi creează schimbări în structura învăţământului superior din Moldova. Toate aceste caracteristici au condus la ideea că biblioteca ULIM este locul potrivit în care să se desfăşoare Proiectul. Programul Proiectului a inclus câteva genuri de activităţi: câteva acţiuni de instruire oferite angajaţilor DIB ULIM şi invitaţilor, în materie de tehnici şi deprinderi manageriale. Tematica acţiunilor de instruire includea: planificarea strategică, managementul resurselor umane, managementul schimbării, servicii informaţionale, generare de venituri, cooperarea interbibliotecară. În plus, membrii echipei ULIM au avut posibilitatea de a întreprinde vizite de documentare la bibliotecile din Suedia şi din Marea Britanie. Scopul preconizat al acestor vizite a fost sporirea nivelului calitativ al experienţei şi deprinderilor profesionale ale bibliotecarilor de la ULIM şi împărtăşirea acestora colegilor din alte biblioteci. DIB ULIM a beneficiat de pe urma Proiectului de echipament în număr limitat, inclusiv calculatoare, imprimante, faxuri, modemuri pentru uz intern; staţii de lucru cu CD-ROM, fotocopiatoare, terminale OPAC pentru utilizatorii bibliotecii. În plus, ca parte a consolidări deprinderilor profesionale a specialiştilor din Moldova, DIB a fost dotat cu o colecţie practică de lucrări în biblioteconomie şi ştiinţa informării, probabil cea mai modernă şi actuală din Moldova. Pentru a fi aprobat de programul TEMPUS-TACIS, proiectul trebuie să aibă obiective realiste şi foarte clar definite. Echipa proiectului a fost foarte mulţumită când autorităţile de la TEMPUS-TACIS au aprobat Proiectul. Noi considerăm că obiectivele stabilite la început au fost în totalitate atinse şi sperăm că specialiştii din republică vor cădea de acord în această privinţă. Toate proiectele TEMPUS-TACIS sunt monitorizate de experţi invitaţi care evaluează progresele realizate şi calitatea îndeplinirii obiectivelor. Proiectul de la ULIM a fost evaluat în septembrie 2001 şi s-a învrednicit de un raport extrem de favorabil. Experţii de la UE au considerat că personalul DIB ULIM „şi-a schimbat radical mentalitatea, viziunea şi atitudinea, în special în raport cu clienţii, utilizatorii bibliotecii, care în prezent constituie prioritatea numărul unu”. Ei au menţionat că angajaţii bibliotecii sunt „mândri de a fi bibliotecari” şi că activităţile lor au fost foarte înalt apreciate atât de către cadrele didactice, cât şi de către studenţii ULIM. Experţii au menţionat în mod deosebit instituirea „bibliotecarilor de contact” la DIB ULIM, pentru realizarea legăturii între DIB şi utilizatorii din diverse sectoare academice, cât şi pentru elaborarea planului strategic al DIB.


15

Aceste succese au fost cu putinţă de atins datorită efortului comun al tuturor membrilor echipei. Angajaţii DIB ULIM care au efectuat vizitele de documentare au fost impresionaţi de nivelul de

dezvoltare al bibliotecilor din aceste două ţări. Acest statut a fost atins şi este menţinut datorită cooperării eforturilor pentru îmbunătăţirea serviciilor acordate utilizatorilor. Există multiple probleme în biblioteconomia Moldovei şi echipa Proiectului speră că acesta a demonstrat importanţa cooperării în găsirea soluţiilor. Bibliotecarii trebuie să înveţe continuu şi să se schimbe în permanenţă. Cursurile pe care le oferă acum Şcoala de Biblioteconomie din Moldova sunt utile şi importante pentru oricine lucrează în bibliotecile acestei ţări. Directorii şi managerii funcţionali ai bibliotecilor au deosebita responsabilitate de a însuşi noi deprinderi şi de a fi lideri în profesie. Membrii din Occident ai echipei speră că Proiectul a fost util pentru colegii de la ULIM, iar prin ei – şi pentru alţi bibliotecari din Moldova. Dacă acest lucru s-a întâmplat, putem considera Proiectul nostru comun o reuşită.

Departamentul Informaţional-Biblioteconomic ULIM

în cadrul Proiectului: etape şi procese

Zinaida Sochircă, director general DIB ULIM Implicaţiile DIB ULIM în realizarea proiectului Tempus-Tacis „Library Training in Moldova „ pot fi divizate în câteva etape. Prima etapă coincide cu iniţierea elaborării Proiectului (noiembrie 1998 – anul 1999), înserând: culegerea şi analiza informaţiei, evaluarea situaţiei curente, identificarea problemelor şi necesităţilor, motivarea schimbării. Această etapă ţine de definirea şi motivarea schimbării. Conţinutul celei de-a doua etape (anul 2000 – ianuarie 2001) include studierea şi analiza noului, compatibilitatea celui din urmă cu interesele şi necesităţile ULIM, întocmirea programelor şi conceptelor (etapa proiectării şi determinării schimbărilor). Etapa a treia începe cu februarie 2001, incluzând modelări organizaţionale şi funcţionale, acţiuni de control, evaluare şi corectare a schimbărilor. Etapa a treia de implicare a DIB ULIM în Proiect se caracterizează prin implementări esenţiale a schimbărilor în prestări de servicii, organizarea şi utilizarea resurselor documentare şi informaţionale, utilizarea resurselor umane.

Schimbarea: concept şi impact pentru DIB ULIM

Iraida Digodi, director al Centrului de Informare şi Documentare ULIM

Schimbarea nu mai este o abstracţie, ci o parte integrantă palpabilă a profesiei de bibliotecar. Dacă ar fi să sintetizăm mai multe încercări de a defini fenomenul, am ajunge la următoarea: SCHIMBAREA ESTE O MODIFICARE, O SPARGERE A STĂRII DE LUCRURI EXISTENTE. Nu ne referim la schimbarea de dragul schimbării: ea nu este decât un mijloc de atingere a unor scopuri. De regulă schimbarea întâmpină rezistenţă. Rezistenţa poate fi cel mai bine învinsă prin comunicarea scopurilor, prin explicare şi educaţia colegilor şi/sau utilizatorilor, în baza unui plan. Anume aşa s-a procedat pe durata desfăşurării Proiectului Tempus în care s-a produs DIB ULIM în perioada februarie 2000-noiembrie 2001. Dacă e să facem o incursiune în teoria schimbării, trebuie să deosebim două tipuri de schimbare: augmentativă, sau prin creştere şi discontinuă, sau disruptivă. Putem spune cu certitudine că într-o bibliotecă a unei instituţii de învăţământ superior se îmbină constant cele două tipuri, completându-se reciproc. Este demnă de menţionat abordarea unei atitudini pozitive de către echipa managerială şi de către fiecare angajat. Odată ce au fost recunoscute cauzele şi eventualele efecte ale schimbării, administrarea procesului devine mai solvabilă. Aşa cum arată şi un sondaj intern întreprins recent, una din supremele aprecieri pe care angajaţii o dau Proiectului este însuşirea rigorilor de muncă în echipă, redimensionarea viziunii de ansamblu, strategice, asupra rolului şi rostului bibliotecii, în care grija pentru utilizatori şi nevoile


16

informaţionale ale acestora ocupă un rol central, revizuit. Toate acestea s-au încununat, cum iarăşi reiese din rezultatele chestionării, cu schimbarea de atitudine faţă de utilizatori, colegi,

manageri, creşterea adaptabilităţii la condiţiile viitorului. Fără nici o îndoială, Proiectul a fost o lecţie de eficienţă. Doleanţele exprimate de toţi respondenţii se rezumă la necesitatea continuării Proiectului. Dar chiar fără o continuare formală, rezultatele Proiectului îşi vor face simţit efectul, conducând la noi realizări profesionale.

Schimbări organizaţional-funcţionale: etape şi realizări

Zinaida Sochircă Studierea literaturii de specialitate, tendinţa de a utiliza şi valorifica efectiv potenţialul creativ al personalului DIB ULIM, vizitele de documentare, efectuate în cadrul Proiectului, au provocat schimbări esenţiale în activitatea informaţional-bibliotecară. Dintre acestea sunt specificate următoarele: comasarea oficiului „Împrumut la domiciliu” din cadrul serviciului Relaţii cu publicul şi prestarea documentelor la domiciliu din colecţia de bază (astfel fiind înlocuite activităţile necalificate, de rutină, tehnice cu cele bazate pe cunoaştere, cunoştinţe şi deprinderi); redescoperirea, implementarea echipelor de procese; îmbinarea coordonării pe verticală (element caracteristic structurii ierarhice) cu cea pe orizontală; elaborarea şi punerea în aplicare a conceptului noilor spaţii funcţionale biblioteconomice la ULIM cu aplicarea accesului liber la raft; constituirea Departamentului Informaţional-Biblioteconomic ULIM ca o structură complexă info-bibliotecară; optimizarea rolului managerilor funcţionali în determinarea strategiilor şi aprobarea deciziilor. Conştientizând succesiunea sistematică a acestora, este importantă concentrarea eforturilor asupra unui factor deosebit - creativitatea, capacitatea managerilor (superiori şi funcţionali) şi a angajaţilor de a implementa şi valorifica schimbarea.

Direcţii strategice de activitate a DIB ULIM:

prezentarea planului strategic Iraida Digodi

Echipa PS a DIB ULIM şi-a propus de a implementa şi de a forma capacităţi şi/sau abilităţi de a reacţiona la schimbările produse în mediile interne şi externe, de a schiţa eventualele căi şi modalităţi propice obţinerii unor efecte revelatorii, materializate în sporirea performanţelor activităţii informaţional-bibliotecare la DIB ULIM. Conceperea şi aplicarea strategiei DIB ULIM a inclus 4 etape principale : fundamentarea, elaborarea, implementarea şi evaluarea. „Direcţiile strategice de activitate a DIB ULIM.2002 – 2005” înserează următoarele compartimente de bază: Noua viziune asupra activităţii informaţional-bibliotecare în cadrul ULIM; Declaraţia misiunii DIB ULIM; Scopuri strategice; Scanarea mediului; Analiza SWOT pentru DIB ULIM; Studii de marketing privind categoriile de utilizatori ai DIB ULIM; Obiective şi activităţi pentru anii 2002-2005;Bibliografie. Drept obiective şi activităţi strategice sunt evidenţiate: dezvoltarea şi actualizarea resurselor informaţionale şi documentare în sprijinul curriculum-ului universitar, procesului ştiinţific şi educaţional ULIM; diversificarea formelor şi metodelor de comunicare a resurselor documentare şi informaţionale; promovarea tehnologiilor şi tehnicilor informaţionale şi de comunicare; orientarea clienţilor în utilizarea eficientă a surselor de informare şi documentare; valorificarea potenţialului creativ al personalului DIB ULIM; extinderea implicaţiilor de cooperare şi colaborare ale DIB ULIM; eficientizarea participării DIB ULIM în circuitul cultural-ştiinţific.

Biblioteca universitară: strategii şi priorităţi

Eli Bytoft-Nyaas,director adjunct al Bibliotecii Colegiului Universitar


17

Boras,Suedia

Când omul nu ştie încotro se îndreaptă, nici un vânt nu e cel potrivit

Seneca Seneca a spus aceste cuvinte cu mii de ani în urmă. El a înţeles că trebuie să-ţi formulezi un scop pentru a-l putea atinge. Pentru indivizi acest lucru este important, pentru colective – vital. În plus e important ca fiecare membru al grupului să cunoască direcţia de deplasare, altfel grupul nu se va îndrepta nicăieri. Trăim într-o lume a schimbărilor rapide şi a competiţiei acerbe. Lucruri care se întâmplă pe alte coordonate ale planetei ne afectează viaţa cotidiană. E nevoie să fim pregătiţi pentru situaţiile neaşteptate, dar la fel e nevoie să ştim să recunoaştem şi să interpretăm semnalmentele viitorului. Companiile de afaceri folosesc declaraţiile misiunii pentru a-şi face cunoscute activitatea şi filosofia. Noi putem proceda la fel în biblioteci. O teză de doctorat suedeză arată că declaraţiile misiunii sunt mai răspândite printre companiile prestatoare de servicii. Aceasta se explică uşor. Serviciile nu se livrează în cutii gata ambalate, ci, de cele mai multe ori, nemijlocit. Serviciile depind mult de cerinţele şi necesităţile individuale şi sunt pasibile de înţelegeri şi interpretări eronate în cadrul relaţiilor interpersonale. Ghidanţa în acest proces nu este de neglijat. Există câteva reguli importante de formulare a declaraţiei misiunii:

Ea nu e neapărat scurtă, dar e, în mod obligatoriu, foarte clară, univocă şi nu lasă loc pentru interpretări confuze. Iată un exemplu care ilustrează această situaţie. . Acum mulţi ani în Chicago existau două companii concurente, ambele specializate în industria gheţii. Când angajaţii unei companii au fost întrebaţi cu ce se ocupă firma lor, ei au răspuns: „Vânzări de gheaţă”, pe când ceilalţi au răspuns: „Oferim răcoare”. Când frigiderele au înlocuit boxele cu gheaţă, doar o companie a supravieţuit, şi aceasta a fost cea de-a doua. Motivul? Declaraţia misiunii companiei era orientată cu faţa spre client. Declaraţia misiunii este la fel de importantă şi în biblioteci. Haideţi să transpunem situaţia descrisă mai sus într-o bibliotecă şi să ne întrebăm ce le oferim beneficiarilor. Aş prefera cuvinte ca informaţii, fapte, cunoştinţe, căci cărţile şi revistele nu sunt decât purtători ai adevăratelor valori.

Formulată accesibil, uşor de comunicat şi comunicată constant. O declaraţie scrisă şi pusă la păstrat în sertarul directorului este lipsită de utilitate. În fiecare zi ne confruntăm cu diverse cereri şi interpelări ale beneficiarilor. Situaţiile neaşteptate care se întâmplă la tot pasul ne forţează să luăm decizii prompte. E important ca aceste decizii să se înscrie în filosofia şi declaraţia misiunii bibliotecii. Crearea declaraţiei e o sarcină dificilă şi de durată.

Se axează pe necesităţile clienţilor şi pe modul în care acestea sunt satisfăcute. Ştim bine că restaurantele şi magazinele depind de clienţii lor, dar la fel depind şi bibliotecile: acestea nu sunt arhive. Biblioteca universitară este o parte importantă a universităţii, îndreptându-şi eforturile spre transformarea adolescenţilor în cetăţeni creativi şi cu gândire critică. Atunci când răspundem exact la cerinţele utilizatorilor ne putem aştepta ca ei să fie pe de-a-ntregul satisfăcuţi, pe când cercetările demonstrează că lucrurile nu stau tocmai aşa. Satisfacţia este o senzaţie subiectivă, strâns legată de expectaţii. Profesorul suedez, specialist în relaţii interpersonale Magnus Soderlund, a rugat un grup de persoane să descrie situaţii în care aceştia s-au simţit satisfăcuţi.

Răspunsurile pot fi grupate în trei categorii:

− Servicii neaşteptate. În aceste cazuri au fost depuse eforturi suplimentare şi,

chiar dacă nu au dus la un rezultat pozitiv, clienţii au fost satisfăcuţi.


18

− Acţiuni următoare. Companiile îşi sunau clienţii la scurt timp după prestarea serviciului pentru a-i întreba dacă sunt mulţumiţi de achiziţie. Alţii au vorbit cu satisfacţie despre faptul că la o vizită ulterioară ei erau recunoscuţi de către angajaţii firmei şi întrebaţi despre achiziţia recentă.

− Compensaţiile. În aceste exemple companiile au oferit unele recompense sau au înlocuit marfa / serviciile clienţilor nemulţumiţi, chiar dacă greşeala nu era a companiei.

E destul de greu să-ţi dai seama cum vor reacţiona clienţii în diverse situaţii, întrucât aceasta e strâns legat de aşteptările noastre. Personal, încerc să trag învăţăminte din situaţiile în care eu însumi sunt în postură de client/utilizator şi să-mi dau seama de ce sunt satisfăcută. Toate aceste metode pot fi aplicate integral şi permanent şi în bibliotecă. PROCESUL DE PLANIFICARE STRATEGICĂ Tabelul de mai jos ilustrează procesul de planificare strategică.

Analiza factorilor

externi După cum se vede, declaraţia misiunii constituie începutul procesului. Ea este urmată de analiza SWOT. Acest proces poate fi cel mai bine explicat ca o descriere a situaţiei curente cuplat cu o tentativă de a vedea, în balonul de cristal, viitorul. Analiza internă presupune identificarea părţilor tari (Strenghts) şi a părţilor slabe (Weaknesses) ale instituţiei. Întrebările care urmează a fi puse sunt:

1. Ce facem bine? 2. Ce e nevoie să fie ameliorat?

Analiza externă presupune definirea factorilor ambientali pentru identificarea oportunităţilor (Opportunities) şi a pericolelor eventuale (Threats). De data acesta se pun întrebările:

1. Ce evenimente eventuale ne-ar putea servi în beneficiul instituţiei? 2. Ce evenimente eventuale ar putea avea impact negativ asupra instituţiei?

Pasul următor constă în stabilirea scopurilor. Spre deosebire de misiune, scopurile au întotdeauna o limită temporală şi ele se pretează la măsurări. Uneori acestea se exprimă în termeni cantitativi, alteori – calitativi. E nevoie de o formulare exactă şi concisă a scopurilor, este recomandabilă subdivizionarea lor.

Declaraţia misiunii

Analiza factorilor

externi

Analiza factorilor

interni

Scopuri

Planul strategic

Plan deacţiune

Feed-back şi control

Executarea


19

Planul strategic ajută la atingerea scopurilor. El acoperă o perioadă de cel puţin trei ani. În cele

din urmă, se elaborează un plan de acţiuni – lista detaliată a acţiunilor care urmează să fie realizate într-o anumită perioadă, de regulă un an. Trebuie ţinut cont de faptul că procesul ia timp, iar rezultatele vor avea un impact de durată. E important ca toţi angajaţii să se simtă implicaţi în această activitate. Biblioteca Colegiului Universitar din Boras. Deja de câţiva ani lucrăm în conformitate cu acest proces. Nu am început cu discutarea conceptului, pornind, de fapt, de la analiza SWOT. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi la ULIM şi cred că e calea cea mai bună. De ce am pornit acest proces? Pentru că e nevoie să ne asumăm responsabilităţi noi fără o creştere adecvată a numărului de personal. A trebuit să ne concentrăm mai mult asupra formării utilizatorilor. De asemenea, a fost nevoie să-i încurajăm pe angajaţi să fie mai participativi la luarea deciziilor. În rezultatul SWOT am formulat o declaraţie generală a misiunii, apoi am elaborat planul strategic. Am schimbat orientarea, de la concentrarea asupra procesului, la concentrarea asupra rezultatelor muncii. La câţiva ani după ce noi am efectuat SWOT, autorităţile guvernamentale ale Suediei au decis ca toate universităţile şi departamentele acestora să prepare un program al calităţii. Am descoperit atunci cât de utilă ne-a fost munca realizată cu doar doi ani mai înainte: procesul de planificare strategică n-a fost altceva decât ameliorarea calităţii muncii noastre. În această fază de asemenea am realizat un plan de acţiuni şi am procedat la comunicarea misiunii. În fiecare an reexaminăm şi revizuim conceptul şi scopurile. Apoi elaborăm un nou plan de acţiuni anual pentru fiecare departament. În acelaşi timp, scopurile atinse le transpunem în documente de reglementare. Acest lucru e important, întrucât majoritatea scopurilor definite sunt decisive pentru aspectele calitative ale activităţii. Concluzii Evoluţia noilor tehnologii şi tehnici informaţionale a deposedat bibliotecile de „monopolia” asupra informaţiei şi a sistemelor informaţionale. Neştiutorii cred că pot găsi orice informaţie pe Internet. Înţelepţii îşi dau seama că rolul specialiştilor în informaţie şi al bibliotecilor rămâne important. Noul nostru rol este cel de organizatori, supraveghetori şi promotori ai căilor de regăsire a informaţiei. Acţiunile şi modurile de atingere a acestui obiectiv variază de la o bibliotecă la alta. Planificarea strategică este un instrument deloc neglijabil în acest sens.

Imaginea DIB ULIM în comunitatea universitară: factori de influenţă şi aprecieri

Valentina Cosmescu, bibliograf

Unul dintre obiectivele principale, pe care le urmăreşte DIB ULIM, constă în crearea unei imagini pozitive, favorabilă şi de lungă durată. Printre factorii de influenţă asupra formării acesteia sunt menţionaţi: manifestarea profesionalismului; deschiderea către colaborare în mediul universitar; aplicarea experienţelor biblioteconomice în baza unui concept strategic argumentat şi altele. Factorii de influenţă sunt în strânsă interdependenţă cu 3 elemente obligatorii: spaţii funcţionale; resurse documentare şi informaţionale; personal (forţa intelectuală, morală şi motrice a DIB ULIM).


20

Utilizarea eficientă a potenţialului creativ al bibliotecarilor

Olga Vacariuc, şef serviciu DIB ULIM Schimbarea, provocată de mediile interne şi externe, solicită utilizarea eficientă a potenţialului personalului instituţiilor informaţionale. În acelaşi timp, valorificarea creativităţii bibliotecarilor este considerată drept modalitate de adaptare şi racordare la provocările schimbării, de intensificare a dinamicii înnoirilor şi a dezvoltării. Potenţialul creativ al bibliotecarilor ULIM a fost identificat şi stimulat prin implementarea următoarelor elemente: atribuirea obligaţiunilor de „bibliotecar-contact”; constituirea şi asigurarea funcţionării echipelor de lucru ( de exemplu, echipa PS, echipe de elaborare a biobibliografiilor şi altele); instituirea activităţii în baza unor programe şi concepte coordonate („Grija pentru noii beneficiari”, ”Formarea interculturală a studenţilor” etc.); redefinirea sarcinilor prin interacţiune a managerilor funcţionali etc.

Formarea şi instruirea bibliotecarilor: experienţe şi deschideri

Arja Mantykangas, lector, Şcoala de

Biblioteconomie şi Ştiinţe Informaţionale, Boras, Suedia

„Dezvoltarea personală, adică „dezvoltarea completă a personalităţii”, este, din punctul nostru de vedere, un obiectiv instituţional important. Scopul nostru este de a transforma Hogscolan i Boras (Colegiul Universitar din Boras) într-o instituţie în care să nu existe loc pentru stagnare intelectuală.”

Irandoust, Rectorul Colegiului Universitar din Boras, Suedia

Scopul comunicării este de a prezenta Şcoala suedeză de Biblioteconomie şi Ştiinţe Informaţionale la momentul noiembrie 2001. Prezentarea se bazează pe documente oficiale, dar şi pe contribuţii personale ale profesorilor Lars Hoglund (Şef de departament), Irene Wormell, (lector), Christina Persson (şef adjunct al departamentului), Ewa Skelte (Şef de studii), dar şi a studenţilor. Introducere Şcoala de Biblioteconomie şi Ştiinţe Informaţionale constituie unul din departamentele Colegiului universitar din Boras, Suedia. Alte instituţii de profil sunt:

- Departamentul de sociologie şi ştiinţe informaţionale la universitatea din Umea - Institutul de Arhive, Biblioteci şi Muzeie, Studii Estetice şi Culturale, Universitatea

Uppsala - BIVIL, program de biblioteconomie şi ştiinţe informaţionale la Universitatea din Lund.

Programul din Boras este unul din cele mai mari din Suedia. În prezent în şcoală sunt admişi câte 200 de studenţi noi în fiecare toamnă la studiu integral şi 110 – la studiul la distanţă. Numărul total al studenţilor încadraţi în sistem este de peste 800, cu 700 de studenţi din programul nostru. Aproximativ 250 de studenţi din cei 700 îşi fac studiile le distanţă. Cercetarea instituţională este şi ea în creştere. Viziune Colegiul Universitar şi-a formulat o viziune cunoscută sub denumirea „Universitatea în anul 2004”. Scopurile care trebuie atinse sunt:

- Cel puţin 10.000de studenţi la nivelul nelicenţiat; 250 de doctoranzi cu o repartizare egală după sex;


21

- Circa 20% din studenţi să facă stagii la universităţi din străinătate; - Cel puţin 50% din personal – deţinători ai gradului de doctor sau a echivalentelor;

- Cercetări de calitate internaţională la toate specialităţile; - Activităţile desfăşurate în colaborare cu reprezentanţi ai sectorului de afaceri, ,

industrie, cu specialişti din practică; - Constituirea resurselor de specialitate pentru întreaga parte vestică a Suediei,

promovarea cooperării între universităţile din această zonă a ţării; - Crearea unui mediu didactic multicultural, cu posibilităţi de împărtăşire a experienţei,

atât pe plan naţional, cât şi internaţional. Despre studiile la Şcoala de Biblioteconomie şi Ştiinţe ale Informării. Şcoala suedeză de Biblioteconomie şi Ştiinţe ale Informării a fost creată la Boras în 1972, printr-un act al Parlamentului şi o decizie guvernamentală. Şcoala avea misiunea de a pregăti bibliotecari de toate categoriil pentru întreaga ţară. A avut statut de instituţie independentă până în 1977, anul când a avut loc Reforma în învăţământ. Şcoala a devenit una din cele şase instituţii ale Colegiului universitar din Boras. Până în 1993 a avut o poziţie cu totul aparte, fiind singura instituţie de educare a bibliotecarilor. În acest an Parlamentul a votat schimbarea sistemului de învăţământ superior. A fost creată o nouă unitate, prin comasarea Şcolii suedeze de Biblioteconomie şi Ştiinţe Informaţionale (din Boras) cu Departamentul de Biblioteconomie şi Ştiinţe Informaţionale (din Goteborg). Motivul schimbărilor a fost, în special, convingerea noastră că şi pe viitor mulţi studenţi vor dori să devină licenţiaţi în biblioteconomie şi ştiinţa informării. Scopul – şi provocarea - este găsirea unui echilibru între studiile în biblioteconomie şi îmbinarea cu alte studii academice, pregătirea pentru multitudinea de deschideri spre care pot duce studiile în biblioteconomie şi ştiinţa informării. Toţi studenţii admişi sunt obligaţi să ia cursuri de iniţiere în primul semestru, indiferent dacă intenţionează să ia gradul de licenţiat sau de master. Cursul de iniţiere constă din două discipline, cu o durată egală şi ale căror scopuri sunt:

− Oferirea unei orientări de ansamblu, calitative în materie de BŞI − Prezentarea diferitor subiecte de interes din cadrul BŞI − Furnizarea cunoştinţelor despre principalele idei şi probleme din domeniu.

Aceste două discipline sunt:

1. Evoluţia BŞI şi subiectele sale esenţiale (10 credite) 2. Elemente de regăsire informaţională (10 credite).

Cele patru sectoare în jurul cărora se organizează procesul didactic sunt:

I. Bibliotecile, cultura şi informaţia din perspectivă socială; II. Organizarea cunoştinţelor; III. Interacţiuni individuale şi de grup cu bibliotecile şi sistemele informaţionale; IV. Managementul resurselor informaţionale.

O săptămână de studiu echivalează cu un credit. Studiul complet este egal cu 20 de credite pe săptămână. Iată cum descrie situaţia actuală profesorul Lars Hoglund: ŞSBŞI este o instituţie-cheie a studiului în biblioteconomie de nivel nelicenţiat şi licenţiat, cu o istorie de peste 25 de ani. Strategia de supravieţuire la departamentul nostru se bazează pe programul de masterat de înaltă calitate, cu un număr mare de studenţi. Necesitatea acestuia se bazează pe următoarele:

a) rata crescândă de pensionare în sectorul biblioteconomic. b) numărul crescând de studenţi care după absolvire se angajează în alte sectoare (afaceri,

administraţie publică).


22

Aici se referă şi studiile la distanţă. Menţionăm nevoia crescândă de formare continuă în domeniu. Strategia mai include necesitatea cercetărilor, finanţate de companii şi guvern,

necesitatea cooperării interbibliotecare de nivel local, naţional, regional (nordic), internaţional. Unele aspecte ale studiilor instituţionale de nivel nelicenţiat: după Christina Persson, Şef adjunct, lector Calitatea studiilor de nivel nelicenţiat este garantată de legătura acestora cu cercetarea. Evaluarea cursurilor este obligatorie şi rezultatele trebuie luate în considerare în dezvoltarea continuă a cursurilor. A crescut volumul cooperării atât în cadrul Colegiului, cât şi în afara lui Consiliul pentru cercetare şi instruire oferă susţinere financiară pentru proiecte transinstituţionale. În anul 2002 Şcoala va finanţa două proiecte: unul în colaborare cu Şcoala de Afaceri şi Informatică şi celălalt – împreună cu Şcoala de ştiinţe comportamentale şi ale educaţiei. În prezent câţiva dintre studenţii noştri studiază în Spania şi Danemarca, studiile internaţionale fiind încurajate. Mai sunt în desfăşurare câteva proiecte de cercetare conduse împreună cu cercetători de la Universitatea din Goteborg şi de la alte instituţii suedeze. Influenţa crescândă din partea studenţilor Studenţii noştri participă la întruniri şi în structuri oficiale de diferite tipuri: şedinţele birourilor instituţiei, şedinţe de evaluare a cursurilor, pentru studiul la distanţă etc. Lunar reprezentanţii studenţilor se întâlnesc cu şefii instituţiilor şi au posibilitatea să discute cu ei tot felul de probleme actuale. De fapt politica noastră este politica uşilor deschise pentru a discuta cu studenţii toate chestiunile care îi preocupă. Spaţiile funcţionale Clădirea şcolii este actualmente în proces de renovare. Urmează să fie puse la dispoziţie noi clase de calculatoare; biblioteca a fost deja reechipată cu câteva săli noi de lucru în grup şi cu spaţii noi pentru lectură. Nu este lipsit de interes să menţionăm şi punctul de vedere al studenţilor asupra procesului didactic. Ei sunt coparticipanţi la acest proces. După spusele profesorului Hoglund, există unele probleme legate de împărţirea programei didactice în patru sectoare. Studenţii îşi exprimă uneori teama de a nu obţine cunoştinţe din toate sectoarele, dificultăţi de adaptare la situaţiile de lucru în grup, alte aspecte legate de parsonalitate. Dar studenţii manifestă atitudine participativă şi dorinţa de a învăţa. Studiul la distanţă (după Ewa Skelte, director de program) Noile universităţi sunt adesea calificate drept universităţi regionale. Scopul lor este lărgirea accesului la studiile universitare pentru păturile largi ale populaţiei. Din acest punct de vedere instituţia noastră ocupă o poziţie oarecum aparte, întrucât este deţinătoarea unui program naţional de biblioteconomie şi ştiinţe ale informării, acceptând studenţi din întreaga Suedie. Pentru a face acest program disponibil studenţilor de oriunde, în primăvara anului 1992 a fost introdus modulul „studiul la distanţă”. Popularitatea acestuia este foarte mare: în 2001 am avut 600 de aplicanţi pentru 110 locuri disponibile. De regulă studenţii de la distanţă vin la Boras de cinci ori pe an. Aceste întâlniri sunt importante pentru motive sociale şi didactice şi ele trebuie folosite la maximum. După cum afirmă profesorii, discuţiile, seminarele, exerciţiile sunt prioritare. Chiar şi contactele sociale între studenţi şi profesori sunt considerate importante.


23

Profesia de bibliotecar a devenit una dominată de femei. În prezent printre studenţii noştri sunt

80% femei şi 20% bărbaţi. Studenţii de la distanţă sunt mai în vârstă decât cei de la staţionar. Ei aleg acest mod de învăţământ din motive familiale, din necesitatea de a îmbina munca cu studiul, din considerente economice. Din primăvara anului 1998 există cerinţa de a avea calculator la domiciliu, pentru comunicare prin Internet; această condiţie este obligatorie şi nu se mai discută. În sfârşit, din experienţa mea ştiu că învăţământul la distanţă necesită cel puţin tot atâtea resurse (timp şi finanţe) ca şi cel staţionar. Partea pozitivă este că persoanele care, în caz contrar n-ar fi avut acces la studii, o pot face datorită programului de învăţământ la distanţă din Boras. Viziunea personală a profesorului Irene Wormell Nevoia de lărgire a orizonturilor personale şi de ridicarea nivelului de cunoştinţe academice în domeniu este puternic resimţită. E necesară extinderea hotarelor: de la bibliotecă la informaţie. În aceste condiţii Şcoala are un rol important de jucat, fiind o instituţie centrală din ţară. Predarea bazată pe cercetare are responsabilităţi pentru pregătirea viitorilor specialişti informaţionali. Experienţa demonstrează că există nevoia unui suport profesional în organizarea şi dezvoltarea relaţiilor eficiente între utilizator şi sistemul informaţional. Integrarea şi internaţionalizarea sunt alte două scopuri pe care mi le-am propus ca direcţii ale activităţii mele la Colegiul din Boras. Vreau să devin agent al acestei schimbări şi al extinderii frontierelor valenţelor specialistului informaţional modern. Concluzii Am putut observa că Şcoala suedeză există într-un ambient polivalent; proporţiile programului său acordând-ui responsabilităţi naţionale. Strategia Şcolii se axează pe formarea bibliotecarilor şi a persoanelor care vor activa în diverse domenii ale sectorului informaţional, inclusiv în biblioteci. Profesorul Hoglund şi profesorul Wormell subliniază aspectele importante ale problemei resurselor umane şi ale unei echipe calificate. Directorul adjunct Christina Persson şi Şefa de studii Ewa Skelte sunt de acord că mai avem încă de făcut faţă la mai multe provocări. Dezvoltarea continuă, la fel ca şi managementul judicios al resurselor umane, sunt aspecte esenţiale ale soluţionării problemelor. Aceasta e o provocare, dar şi o viziune în acelaşi timp. După cum a spus dl. Rector Said Irandoust, noi putem crea lumea viselor noastre! Bineînţeles, e nevoie să ştim să formulăm aceste vise. Mai avem încă multe probleme de soluţionat, dar acestea nu sunt privite ca ameninţări, ci doar ca nişte provocări cărora urmează să le facem faţă. Cu mulţumiri pentru contribuţie lui Lars Hoglund, Christina Persson, Ewa Skelte, Irene Wormell şi studenţilor.

Grija pentru noii utilizatori : concept, activităţi

Larisa Burlea, şef serviciu, DIB ULIM

Este acceptat faptul, că DIB ULIM a fost constituit şi funcţionează în sprijinul beneficiului informaţional şi documentar al comunităţii universitare. Orientarea prioritară către beneficiari, în mod deosebit către cei noi( studenţii cursurilor pregătitoare şi întâi, transferaţi din alte instituţii etc.), înseamnă: a prevedea necesităţile clienţilor, a le studia şi analiza permanent; a depista forme şi metode de atragere a acestora în spaţiile funcţionale ale DIB ULIM (oferirea surselor necesare, iar în cazul lipsei acestora – orientarea către instituţiile corespunzătoare; crearea ambianţei estetice şi profesionale etc.); a diversifica serviciile prestate (în mod deosebit utilizând tehnologiile şi tehnicile informaţionale moderne). Realizarea în practică a conceptului orientării prioritare către beneficiar necesită evidenţierea unor grupuri-ţintă în scopul concentrării eforturilor bibliotecare.


24

Lărgirea accesului la informaţie în condiţiile DIB ULIM

Veronica Gheţu, administrator sistem, DIB ULIM

Diversificarea serviciilor, oferite clienţilor DIB ULIM, preponderent s-a bazat pe implementarea noilor tehnici şi tehnologii informaţionale. Instrumentele noilor tehnologii informaţionale constituie un suport temeinic pentru optimizarea procesului de „cunoaştere – învăţare – predare”. În acest sens DIB ULIM oferă beneficiarilor acces on-line la resursele documentare şi informaţionale, acces la baze de date naţionale („Moldova actuală”) şi internaţionale (EBSCO), acces Internet, facilităţi de imprimare şi multiplicare a informaţiei în sprijinul procesului didactic şi ştiinţific universitar.

Resurse informaţional – documentare ale DIB ULIM în sprijinul procesului didactic şi ştiinţific universitar

Felicia Luca, şef oficiu, DIB ULIM

Resursele documentare şi informaţionale sunt suportul activităţii instituţiei informaţional-bibliotecare, fundamentul serviciilor pentru utilizatori. Activitatea DIB ULIM la acest capitol are anumite strategii. Se prevede menţinerea rolului colecţiilor de cărţi şi seriale în format tradiţional, achiziţionarea şi completarea acestora efectuându-se într-o formulă nouă. Capacităţile electronice vor fi dezvoltate şi utilizate nu prin sacrificarea colecţiilor şi serviciilor tradiţionale, ci prin promovarea în paralel a acestora. Eforturi considerabile vor fi concentrate asupra constituirii unei colecţii reprezentative de referinţă : colecţia de bază şi colecţii-antene. Resursele informaţionale şi documentare sunt ţinute la zi în baza a două suporturi: curriculum-ul universitar şi feed-back-ul permanent.

Formarea documentar-informaţională a beneficiarilor: concept şi viziuni noi

Natalia Beleavschi, şef serviciu, DIB ULIM

O instituţie informaţională modernă investeşte nu numai în clientul de azi, dar îl pregăteşte şi pentru ziua de mâine. Este vorba despre sprijinirea utilizatorului pentru realizarea principiului „învăţarea pe parcursul întregii vieţi”. Utilizatorii, formaţi într-un mediu informaţional corespunzător, devin puternici intelectual, competenţi, emancipaţi. Din punct de vedere organizaţional implicaţiile DIB ULIM pentru formarea documentar-informaţională a beneficiarilor pot fi categorisite după cum urmează:

• asigurarea lectoratului „Bazele Bibliologiei” (câte 16 ore pentru studenţii anului I de la toate departamentele ULIM);

• organizarea de minicursuri pentru anumite grupuri-ţintă („Baze de date utile in Internet”, „Elaborarea listelor de referintă pentru studiile ştiinţifice” etc.);

• implicaţii ale bibliotecarilor pe subiecte ( consultaţii, prezentări etc.); • elaborarea şi difuzarea ghidurilor şi altor materiale promoţionale.

Abordarea, tratarea şi soluţionarea problemei formării culturii documentar-informaţională a beneficiarilor bibliotecii de învăţământ înserează diverse aspecte: organizaţionale (responsabilităţi ale bibliotecilor; forme şi metode de implicaţii etc.); de conţinut (suport educaţional şi didactic, curriculum etc.); formarea formatorilor. Fiecare dintre aspectele stipulate necesită implicaţii ale factorilor interesaţi: Ministerul Învăţământului, rectorate ale instituţiilor de Învăţământ , Consiliul Biblioteconomic Naţional, responsabili ai instituţiilor bibliotecare.


25

Conceptul sistemului de materiale promoţionale – parte integrantă

a politicii promoţionale a DIB ULIM

Iraida Digodi

Conceptul sistemului de materiale promoţionale a fost elaborat în rezultatul vizitei de documentare, efectuate de către bibliotecarii ULIM în Marea Britanie în cadrul Proiectului. La baza conceptului este pusă experienţa Oxford Brookes University Library în domeniu. Avantajele acestei experienţe, adecvate situaţiei DIB ULIM, sunt următoarele: 1) sistem coerent şi flexibil sub aspect biblioteconomic; 2) promovarea serviciilor, spaţiilor funcţionale şi regulilor de acces şi utilizare a resurselor; 3) implicarea cu statut de autori ai materialelor promoţionale a bibliotecarilor pe subiecte; 4) orientarea clienţilor pentru utilizarea resurselor diverselor instituţii informaţionale (realizarea în practică a problemei cooperării bibliotecare); 5) oformarea poligrafică accesibilă. Scopul principal al materialelor promoţionale elaborate ţine de promovarea serviciilor prestate, spaţiilor funcţionale ( aspect important pentru DIB ULIM în condiţiile inaugurării de spaţii noi şi reamenajării celor existente), precum şi a condiţiilor de acces şi utilizare a resurselor documentare şi informaţionale ULIM. Materialele promoţionale pot fi categorisite după cum urmează: informaţii generale (1 titlu-ghid); informaţii în sprijinul orientării şi utilizării spaţiilor funcţionale (4 titluri- ghuduri); instrumente de informare şi baze de date (3 titluri-ghiduri); informaţii în sprijinul utilizării surselor în domenii concrete (10 titluri- ghiduri); alte informaţii şi feed-back (2 titluri-ghiduri). Promovarea acestora în mediul universitar a avut un impact deosebit: majorarea vizetelor la DIB ULIM; facilitarea accesului la informaţia necesară; optimizarea relaţiilor profesionale în cadrul parteneriatului „bibliotecar pe subiecte – cadru didactic – student”; facilitarea orientării clienţilor în spaţiile funcţionale ale DIB ULIM pentru obţinerea informaţiei relevante.

Educaţia interculturală a studenţilor - direcţie strategică pentru DIB ULIM

Natalia Ghimpu, şef oficiu, DIB ULIM

Problema interculturalului sau interculturalităţii este specifică pentru ULIM, atribuind şi structurii info-bibliotecare anumite responsabilităţi şi activităţi. Programul „Formarea interculturală a beneficiarilor DIB ULIM” are o dublă misiune: contribuţii pentru cunoaşterea valorilor naţionale (în mod deosebit ale ţărilor, de unde vin studenţii ULIM), promovarea culturii şi tradiţiilor autohtone; valorificarea realizărilor reprezentative ale culturii şi civilizaţiei universale. Cultura, formată în rezultatul acestor interacţiuni, contribuie la manifestarea toleranţei, înţelegerii şi stimei reciproce. Realizarea programului implică diverse forme şi metode: ciclu de expoziţii „Mapamond cultural”, activităţi culturale „Mărţişor ULIM”, mese rotunde, serate literare tematice cu participarea studenţilor din diferite ţări. Activitatea DIB ULIM în acest domeniu necesită implicaţii deosebite pentru intensificarea relaţiilor de colaborare şi cooperare cu asociaţiile studenţilor străini, ambasadele ţărilor corespunzătoare, unităţile de structură ULIM. Impactul proiectului „ Library Training in Moldova” Proiectul este un succes deosebit al DIB ULIM. Această concluzie este atestată în urma sondajelor, discuţiilor, întreţinute pe parcursul funcţionării Proiectului şi la finele acestuia.


26

Factori, care au influenţat succesul Proiectului, sunt:

• participanţii Proiectului (persoane şi instituţii) , care şi-au unit eforturile pentru un interes comun;

• aportul coordonatorilor Proiect (la nivel internaţional şi naţional); • dorinţa, interesul şi insistenţa bibliotecarilor ULIM de a se schimba, de a cunoaşte şi de

a implementa noile cunoştinţe şi deprinderi în folosul comunităţii universitare şi profesionale;

• sprijinul, acordat de către Rectoratul ULIM, pe parcursul funcţionării şi diseminării Proiectului;

• interesul profesional al comunităţii bibliotecare din Republica Moldova. Impactul Proiectului ţine de următoarele aspecte şi domenii:

• schimbări ale factorului uman, implicat în prestarea şi recepţionarea serviciilor informaţional-bibliotecare (influenţe pozitive asupra mentalităţii generale şi profesionale a bibliotecarilor: comunicare, deschidere, formarea capacităţilor de a depista priorităţi; schimbarea atitudinii clienţilor faţă de bibliotecă şi bibliotecari şi recunoaşterea celor din urmă ca parteneri egali în procesul de învăţare-predare);

• implementarea schimbărilor organizaţional-funcţionale (organizare bi-modală a structurii DIB ULIM; trecerea la lucrări şi procese multidimensionale prin echipe de lucru; instituirea obligaţiunilor de „bibliotecar-contact”; implementarea formelor şi metodelor de stimulare a creativităţii, inovaţiei; eliminarea predominării operaţiilor bibliotecare pur-tehnice etc.);

• elaborarea şi implementarea unor documente , politici şi concepte de importanţă strategică („ Direcţii strategice de activitate.2002-2005”, politica promoţională şi conceptul materialelor promoţionale, program” Grija pentru noii beneficiari” etc.);

• formarea, statornicirea unei imagini pozitive a DIB ULIM în comunitatea universitară şi profesională ( ca promotor de schimbări şi noi servicii etc.).

Strategii şi perspective pentru DIB ULIM (în contextul Proiectului „Library Training in Moldova)

Elaborarea şi promovarea studiului „Direcţii strategice de activitate a DIB ULIM.2002-2005” constituie o reuşită deosebită a Proiectului, echipa de lucru beneficiind de sprijinul consultativ şi informaţional al partenerilor din străinătate. Astfel, DIB ULIM şi-a schiţat eventualele căi şi


27

modalităţi propice obţinerii unor efecte revelatorii, materializate în sporirea performanţelor activităţii informaţional-bibliotecare.

Conceperea şi aplicarea strategiei DIB ULIM include 4 etape principale: fundamentarea, elaborarea planului strategic, implementarea şi evaluarea. Definitivarea scopurilor şi obiectivelor strategice a inclus investigaţii şi analize pentru subiectele: „ Noua viziune asupra activităţii informaţional-bibliotecare în cadrul ULIM”, „Misiunea DIB ULIM”, „Scanarea mediului DIB ULIM”, „Analiza SWOT pentru DIB ULIM”, „Studiu de marketing privind categoriile de utilizatori ai DIB ULIM”. În funcţie de investigaţiile realizate, au fost stabilite pentru anii 2002-2005 următoarele scopuri strategice:

• dezvoltarea şi actualizarea permanentă a resurselor informaţionale şi documentare în sprijinul procesului didactic, ştiinţific şi educaţional ULIM;

• diversificarea formelor şi metodelor de comunicare a resurselor documentare şi informaţionale (extinderea şi diversificarea serviciilor);

• promovarea tehnologiilor şi tehnicilor informaţionale şi de comunicare ; asigurarea procesului informaţional-bibliotecar cu echipament tehnic performant;

• orientarea clienţilor pentru utilizarea eficientă a surselor de informare şi documentare ; formarea documentar-informaţională a clienţilor;

• valorificarea potenţialului creativ al personalului DIB ULIM; • extinderea implicaţiilor de cooperare şi colaborare ale DIB ULIM; • eficientizarea participării DIB ULIM în circuitul cultural şi ştiinţific.


28

Realizarea Proiectului în imagini

Anul 2000


29

Vizita de documentare în Suedia


30

Vizita de documentare în Anglia


31


32

Anul 2001


33

Conferinţa finală


34

Anexa nr. 1

Lista publicaţiilor în biblioteconomie, informare şi documentare, intrate în colecţiile DIB ULIM

1. Allan, Barbara. Training skills for information and library staff.- London, 2000.- 244 p. 2. Allan, John. How to be better at … motivating people.- London, 1996.- 128 p. 3. Andstrőm, Bobby. Sverige: boken: natur och kultur: sweden, schweden. - [Turnhout]: Proost

International Book Production, 2000. 4. Anglo-American Cataloguing Rules.- London: Library Association Publishing, 1998. - 676 5. Barlow, Nigel May. Batteries included!: Creating. Legendary. Service. - London: Randoum

House :Business Books, 2000. 6. Bee, Trances. Customer care /Frances and Roland Bee.- London, 1997.- 80 p. 7. Benito, Miguel. Bibliotekstermer: svenska-engelska-franska-spanska-tyska-finska: andra,

reviderade och utőkade upplagan. - Boras: Tarancos bokfőrlag, 1997. 8. Bibliotek: tidskrifter (Swedish).-

1999.- Nr 1-52. 2000.- Nr 1-7.

9. Bowden, John. The things that really matter about Speaking in Public. – [Oxford]: Essentials, 1999. - 68 p.

10. Bryson, Jo. Effective Library and Information Centre Management.- Great Britain :Gower, 1990. – 409 p.

11. Bucland, Michael. Redesigning Library Services. A manifesto. ALA, 1992.- 175 p. 12. Building a Service Culture. - [United Kingdom]: Gower, 1999.- 160 p. 13. Buzan, Tony. Head First: 10 ways to tap into your natural genius. - London: Thorshon, 2000.

– 227 p. 14. Buzan, Tony. The Speed Reading Book. - London: BBC, 2000. 15. Buzan, Tony. Use Your Head. - London:BBC, 2000. 16. Buzan, Tony. Use Your Memory. - London: BBC, 2000. 17. Cohn, John M. Planning for library automation: A practical handbook / John M. Cohn, Ann L.

Kelsey, Keith Michael Fiels. – London: Libr. Assoc. Publ., 1998. 18. Coote, Helen. How to market your library service effectively / H. Coote, B. Batchelor. –

London, 1997.- 51 p. 19. Corall, Sheila. Strategic planning for library and information services.- London: The Assoc. for

Information Management, 1994.- 50 p. 20. Cottrell, Stella. The Study Skills Handbook.- London: [Macmillan Press], 1999.- 236 p. 21. Crawford, John. Evaluation of Library and Information Services. - London: Aslib, The Assoc.

for Information Management, 1996.- 52 p. 22. Gallacher, Cathryn. Managing Change in Library and Information Services. – London: The

Assoc. for Information Management; Information Management International, 1999. 23. Goodson, Carol F. The complete guide to performance standards for library personnel. -

New-York: London: Neal-Schuman Publishers Inc, 1997. 24. Gower handbook of library and information management. - Great Britain: Gower, 1998. 25. Hasbani, Ghassan. Making Great Presentations. - Oxford, 1999.- 78 p. 26. Heery, Mike. Practical Strategies for the modern Academic Library /Mike Heery and Stive

Morgan.- London, 1996.- 177 p. 27. Hernon, Peter. Service quality in academic libraries/ Peter Hernon, Ellen Altman. – Norwood;

New Jersey: Ablex Publishing Corporation, 1996. 28. Hollands, William D. Teaching the Internet to library staff and users.- London, 1999.- 221 p. 29. Hsieh-Yee, Ingrid. Organizing Audiovisual and Electronic Resources for Access: A

Cataloging Guide. - Colorado: Libraries Unlimited INC, 2000.


35

30. Information and documentation – Library performance indicators. ISO 11620.- First edition 1998-04-01.ISBD(ER): International Standard Bibliographic Description for Electronic

Resources: rev. from the ISBD(CF): International Standard Bibliographic Description for Computer Files: recommended by the ISBD(CF) Review Group. – Munchen: Saur, 1997.

31. Kneeland, Steve. Solving Problems.- Oxford: Essentials,1999.- 64 p. 32. Lancaster, F.W. Technology and Management in Library and Information Services/ F.W

Lancaster, Beth Sandore. – London: Library Association Publishing, 1997. 33. Library automation in transitional societies: lessons from Eastern Europe. - New-York: Oxford

Univ. Press, 2000. 34. Marchionini, Gary. Information Seeking in Electronic Environments. - London: Cambridge

University Press, 1995. 35. Mill, Cherry. Managing for the first time. – London, 2000.- 75 p. 36. Morris, Anne. Human aspects of library automation / Anne Morris, Dyer, Hilary - [Guildford]:

Gower, 1998. 37. New Fields for Research in the 21 st Century: Proceedings of the 3 rd Britich-Nordic

Conference on Library and Information studies 12-14 april 1999, Boras, Sweden. – Boras: The Swedish School of Library and Information Studies Univ. College of Boras, 1999.

38. Payne, Sheila. Delivering Customer Service: a practical guide to managing successful customer relationships. - [Oxford]: How To Books, 1999. - 192 p.

39. Pettersson, Rune. Verbo-visual Comunication – 12 Selected Papers.- Gothenburg, 1997.- 236 p.

40. Proceedings of the first biannual DISSAnet Conference "Southern African LIS research in progress": 26-27 october 2000, Conference Centre Univ. of Pretoria 27 october 2000, Conference Centre Univ. of Pretoria. – Pretoria: Centre for Information Development University of Pretoria, 2000.

41. Prytherch, Ray. Gower handbook of library and information management. – Vermont, 1998.- 411 p.

42. Raitt, David. Libraries for the New Millennium: implication for managers. - London: Libr. Assoc. Publ., 1997.

43. Recreating the Academic Library: Breaking virtual ground. - New York; London: Neal-Schuman Publishers Inc, 1998.

44. Stuart, Cristina. Speak for Yourself: the complete guide to effective communication and powerful presentation seferine. - London: Piatkus, 2000.

45. Sverigeboken.- Stokholm, 2000.- 109 p. 46. Swedish Library Research. - 1995.- Nr 3-4; 1996.- Nr 2-3; 1998.- Nr 3-4. 47. Technology and Management in Library and Information Services.- London, 1997.- 270 p. 48. Torstensson, Magnus. To analyze public library development - four art. by M. Torstensson. 49. VDUs an Easy Guide to the Regulations: how to comply with the Health and Safety (display

Screen Equipment) Regulations 1992. - Sudbury: HSE Books, 2000.


36

Anexa nr. 2 Lista publicaţiilor despre realizarea şi impactul Proiectului Tempus-Tacis

1. Bârnă, Liliana. Schimbări organizaţional – funcţionale în serviciul Catalogarea şi Clasificarea Colecţiilor // Symposia Professorum. Seria Biblioteconomie. 2001 / dir. A. Galben; coord. Gh. Postică; resp. de ed. Z. Sochircă; Univ. Liberă Int. din Moldova. – Ch.,2001.- P.55 – 60.- Bibliogr.: 5 tit.

2. Beleavschi, Natalia. Formarea utilizatorilor bibliotecii de învăţământ: (rezumat) // Symposia Professorum. Seria Psihologie, Biblioteconomie, Ştiinţe reale /Univ. Liberă Int. din Moldova.- Ch.,2000. - P. 56-57.

3. Beleavschi, Natalia. Mentalitatea bibliotecarilor şi schimbările societăţii informaţionale //Symposia Professotum. Seria Biblioteconomie. 2001 / dir. A. Galben; coord. Gh. Postică; resp. de ed. Z. Sochircă; Univ. Liberă Int. din Moldova. - Ch., 2001.- P. 23-26.

4. Biblioteci universitare din Suedia: identitate şi schimbări : raport asupra vizitei de documentare a bibliotecarilor ULIM în Suedia; 7-22 mai, 2000 / echipa de lucru: Z. Sochircă, L. Corghenci, V. Gheţu, ... .- Ch.,2000.- 16 p.

5. Bibliotecile din Marea Britanie: realităţi inovaţionale : raport asupra vizitei de documentare a bibliotecarilor ULIM în Marea Britanie; 17-28 iulie,2001.- Ch.,2001.- 17 p.

6. Burlea, Larisa. Biblioteca universitară şi noile categorii de beneficiari // Symposia Professorum. Seria Biblioteconomie. 2001 / dir. A. Galben; coord. Gh. Postică; resp. de ed. Z. Sochircă; Univ. Liberă Int. din Moldova. - Ch.,2001.- P. 53 – 55.

7. Corghenci, Ludmila. Biblioteca universitară în contextul politicii de modernizare a societăţii : (sinteză asupra secţiunii „Biblioteconomie. Informare. Documentare” a conf. anuale ULIM; 4 mai, 2000) // Magazin bibliologic. – 2000. – Nr.3-4.- P.5.

8. Corghenci, Ludmila. Modernizarea cunoştinţelor prin lecturi profesionale: (intrări de specialitate în cadrul proiectului Tempus-Tacis „Library Training in Moldova”) // Magazin bibliologic.- 2000.- Nr. 3-4.- P. 18-19.

9. Corghenci, Ludmila. Resursele umane şi nevoia de schimbare în bibliotecile universitare:(rezumat) // Symposia Professorum. Seria Psihologie, Biblioteconomie, Ştiinţe reale. 2000 / Univ. Liberă Int. din Moldova. - Ch., 2000.- P. 39-40.

10. Corghenci, Ludmila. Descrierea bibliografică a documentelor: aliniere la standarde internaţionale: (seminar naţ. la Bibl. ULIM; 20-21 dec. 2000) // Magazin bibliologic.- 2001.- Nr.2.- P. 5-6.

11. Corghenci, Ludmila. Schimbări organizaţional-funcţionale în activitatea bibliotecii universitare // Symposia Professorum. Seria Biblioteconomie, 2001 / dir. A. Galben; coord. Gh. Postică; resp. de ed. Z. Sochircă / Univ. Liberă Int. din Moldova. - Ch., 2001.- P. 15-19. - Bibliogr.: 7 tit.

12. Corghenci, Ludmila. Schimbări organizaţional-funcţionale în activitatea bibliotecii universitare: (conf. anuală la Dep. Inf. - Biblioteconomic ULIM; 5 mai, 2001) // Gazeta bibliotecarului. - 2001.- Iun. ( Nr 7).- P. 4.

13. Cosmescu, Valentina. Implicarea bibliotecii universitare în promovarea valorilor culturii naţionale şi internaţionale :(rezumat) / / Symposia Professorum. Seria Psihologie, Biblioteconomie, Ştiinţe reale. 2000 / Univ. Liberă Int. din Moldova. - Ch., 2000.- P. 49-51.

14. Cosmescu, Valentina. Interculturalitatea: încercări de implicare: (proiect) // Symposia Professorum. Seria Biblioteconomie. 2001 / dir. A. Galben; coord. Gh. Postică; resp. de ed. Z. Sochircă; Univ. Liberă Int. din Moldova.- Ch., 2001.- P. 45-49.

15. Gheţu, Veronica. Sisteme informaţionale în bibliotecile din Suedia: reflecţii pe marginea unei vizite de documentare: ( rezumat) // Conferinţa corpului didactico-ştiinţific „Bilanţul activităţii ştiinţifice a USM pe anii 1998/99; 27 sept.- 2 oct. 2000: rezumatele comunic. şt. socio-umane / Univ. de Stat din Moldova .- Ch., 2000.- P. 344-34


37

16. Gheţu, Veronica. Tehnologii informaţionale în activitatea bibliotecară: strategii şi posibilităţi: (rezumat) // Symposia Professorum. Seria Psihologie, Biblioteconomie, Ştiinţe reale. 2000 /

Univ. Liberă Int. din Moldova. - Ch., 2000.- P. 45-46. 17. Gheţu, Veronica. Aspecte umane în procesul implementării tehnologiilor informaţionale

moderne // Symposia Professorum. Seria Biblioteconomie. 2001 / dir. A. Galben; coord. Gh. Postică; resp. de ed. Z. Sochircă; Univ. Liberă Int. din Moldova. - Ch., 2001.- P. 26-31.- Bibliogr.: 4 tit.

18. Ghimpu, Natalia. Departamentul Informaţiional-Biblioteconomic ULIM şi educaţia interculturală // Symposia Professorum. Seria Biblioteconomie.2001 / dir. A. Galben; coord. Gh. Postică; resp. de ed. Z. Sochircă; Univ. Liberă Int. din Moldova. - Ch., 2001.- P. 49-52.- Bibliogr.: 5 tit.

19. Liljenvald, Jenifer. Ett projekt i tiden: (proiect „Library Training in Moldova”) // Vesco Bladet.- 2000.- 11 mart.- P.1,4.- (în lb. suedeză) .

20. Mantykangas, Arja. Spranget in informationsaldern / Arja Mantykangas, Eli Bytoft-Nyaas // Biblioteksbladet. - 2001. - Nr.3.- P. 14-15. – (în lb.suedeză).

21. Sochircă, Zinaida. Instruirea bibliotecarilor: etapele realizării unui proiect internaţional: (rezumat) // Conferinţa corpului didactico-ştiinţific „Bilanţul activităţii ştiinţifice a USM pe anii 1998/99”; 27 sept.-2 oct. 2000: rezumatele comunic. Şt. Socio-umane / Univ. de Stat din Moldova. - Ch.,2000.- P. 348-349.

22. Sochircă, Zinaida. Instruirea bibliotecarilor – prioritate a bibliotecii universitare : (implicaţii ale Bibliotecii ULIM într-un proiect int.) // Magazin bibliologic. - 2000.- Nr.1.- P.29 – 30; Lit. şi arta. - 2000.- 11 mai.

23. Sochircă, Zinaida. Instruirea bibliotecarilor – prioritate a bibliotecii universitare // Universitas. - 2000.- 1 apr.( Nr 2).- P.5.

24. Sochircă, Zinaida. Bibliotecarii ULIM într-o vizită de documentare în Suedia // Magazin bibliologic. - 2000.- Nr.3 - 4.- P. 58.

25. Sochircă, Zinaida. Biblioteca ULIM: strategii şi realizări // Magazin bibliologic.- 2001.- Nr.4.- P. 56-57.

26. Sochircă, Zinaida. Misiunea bibliotecii universitare în contextul schimbărilor din învăţământul superior // Symposia Professorum. Seria Biblioteconomie. 2001 / dir. A. Galben; coord. Gh. Postică; resp. de ed. Z. Sochircă; Univ. Liberă Int. din Moldova. - Ch., 2001.- P.4 – 9.

27. Utkina, Anastasia. Comunicarea cu beneficiarii: forme şi metode // Symposia Professorum. Seria Biblioteconomie. 2001 / dir. A. Galben; coord. Gh. Postică; resp. de ed. Z. Sochircă; Univ. Liberă Int. din Moldova. – Ch., 2001.- P. 41-45.- Bibliogr.: 4 tit.

28. Vacariuc, Olga. Managerii funcţionali ai bibliotecii universitare: rolul şi locul lor în contextul noilor schimbări // Symposia Professorum. Seria Biblioteconomie. 2001 / dir. A. Galben; coord. Gh. Postică; resp. de ed. Z. Sochircă; Univ. Liberă Int. din Moldova. - Ch., 2001.- P. 19-23.- Bibliogr.: 8 tit.

departamentul informaţional –...

Documents