teza.rezumat

MINISTERUL EDUCAŢIEI , CERCETĂRII ŞI INOVĂRIIUNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

EDUCAŢIA ESTETICĂ ÎN LICEU.COMPONENTE ŞI MODALITĂŢI DE REALIZARE

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC,PROF.UNIV.DR.EMIL PĂUN

DOCTORAND, GURLUI ILEANA

BUCUREŞTI2009

1

CUPRINS

Partea I- Fundamente teoretice.

Capitolul I- Consideraţii generale privind tema de cercetare. 11. Introducere………………………………………………………….8 1.2. Importanţa temei…………………………………………………...12

1.3.Actualitatea ştiinţifică a temei……………………………………...14 1.4. Motivaţia alegerii temei………………………………………........15

Capitolul II- Estetică. Obiect şi metodă. 2.1.Scurtă istorie a conceptului şi obiectului…………………………..19 2.2.Aspecte metodologie ale esteticii…………………………………22

Capitolul III- Educaţia pentru valori. 3.1.Conceptul de axiologie…………………………………………….27 3.2. Valoarea………………………….…………………………….......28 3.3.Obiectivele educaţiei pentru valori………………………………....31

Capitolul IV- Structuri estetice. 4.1.Valoarea estetică………………………………………………......38 4.2. Atitudini –Atitudini estetice……………………………………….47 4.2.1. Atitudini………………………………………………......47 4.2.2. Funcţiile atitudinilor……………………………………...50 4.2.3. Factorii ce condiţionează formarea atitudinilor. 4.2.3.1. Factori afectivi…………………………..51 4.2.3.2. Factori comportamentali………………...52 4.2.3.3. Factori cognitivi………………................53 4.2.4.Atitudini estetice…………………………………………53 4.2.5.Gustul estetic…………………………………………......55 4.2.6.Judecata estetică………………………………………….57 4.2.7.Sentimente şi convingeri estetice………………………...61 4.2.8.Idealul estetic…………………………………………….62

2

Capitolul V- Valorile educaţionale şi mediul şcolar.5.1.Fenomenul educaţional între axiologia educaţiei şi educaţia axiologică………………………………………………………………63

5.2.Valori educaţionale:delimitări conceptuale şi clasificare………….665.3.Valorile educaţionale din perspectiva filosofiei educaţiei…………70

5.4.Relaţia dintre cultură, valori, educaţie. 5.4.1.Cultura - mediul de fiinţare a valorilor……………..73 5.5.Mediul şcolar-iniţiator al elevului în lumea valorilor………….......75 5.6.Conflictul valorilor educaţionale şi rezolvarea lor………………...79

Partea a II a. Educaţia estetică şcolară.

Capitolul VI- Educaţia estetică-latură a educaţiei generale. 6.1.Dimensiunea estetică a existenţei umane………………………......83 6.2.Educaţia estetică din perspectiva scopurilor……………………….86 6.3.Educaţia estetică din perspectiva obiectivelor urmărite…................88 6.4.Normativitatea estetică……………………………………………..89 6.5.Interpretarea ca activitate de descoperire a valorilor estetice………92

Capitolul VII - Educaţia estetică în liceu. Componente şi modalităţi de realizare. 7.1.Dinamica praxisului şi esteticului educaţional……………………94 7.2.Profilul educatorului………………………………………………..98 7.3.Profilul elevului de liceu…………………………………………..102 7.4.Reflecţii umaniste asupra educaţiei estetice şcolare………………103 7.5.Modalităţi de realizare a educaţiei estetice în învăţământul liceal. 7.5.1.Literatura – artă a cuvântului……………………………..109

7.5.2.Formarea sensibilităţii prin intermediul literaturii….............111 7.5.3.Educaţia estetică prin muzică……………………………….118 7.5.4.Educaţia estetică prin intermediul artelor plastice …………119

7.5.5.Educaţia estetică prin intermediul orelor de consiliere..…………………………………………………………….122

7.5.6.Educaţia estetică prin mass-media………………………….123

3

Partea a III a. Contribuţii personale privind educaţia estetică în liceu.

Capitolul VIII. Metodologia cercetării ştiinţifice , demersul operaţional.

8.1. Scopul cercetării………………………………………………….125 8.2. Premisele cercetării……………………………………………….125 8.3. Obiectivele cercetării……………………………………………..126 8.4. Ipotezele cercetării………………………………………………..127 8.5. Metode şi tehnici de cercetare……………………………………128 8.6. Organizarea cercetării…………………………………………….130 8.6.1. Subiecţii şi locul cercetării…………………………….130 8.6.2. Etapele cercetării……………………………………... 130 8.6.3. Sarcinile cercetării……………………………......132

Capitolul IX. Desfăşurarea cercetării şi tehnologia de acţionare.

9.1.Consideraţii generale privind evaluarea predictivă a grupelor implicate în cercetare…………………………………………………...132

9.2.Repere ale programei de limba şi literatura română,clasa a IX a….133 9.3.Cerinţele testului iniţial……………………………………………134 9.4.Testul iniţial-clasa a X a……………………………………….......136 9.5.Tehnica de corectare a testului iniţial………………………….......137

9.6.Rezultatele obţinute de elevii celor două clase la testul iniţial.........139

Capitolul X. Periodizarea pregătirii pe perioada cercetării. Eşalonarea metodică a învăţării literaturii române la clasele cuprinse în cercetare.

10.1.Metodologia predării limbii şi literaturii române………………...143 10.1.1.Metode specifice instruirii elevilor………………………..146 A. Metode de predare – asimilare. B. Metode de evaluare. 10.1.2.Receptarea textului literar………………………………...146

4

10.2.Locul disciplinei limba şi literatura română în planurile de învăţământ...………………………………………………………….......147

10.3.Consideraţii generale privind programa şcolară...………………..149 10.4.Lista cu bibliografia obligatorie la limba şi literatura română - clasa a X- a……………………………………………………………………..150 10.5.Manualul – instrument fundamental în formarea deprinderilor de studiu individual………………………………………………………….151 10.6.Planificarea pregătirii cu grupele de elevi cuprinse în cercetare.

10.6.1.Planificarea anuală şi semestrială la limba şi literatura română………………………………………………………….152

10.6.2.Proiectul unităţii de învăţare. Dramaturgia..…………...157 10.6.3.Proiectul unităţii de învăţare .Romanul...……………...160 10.6.4.Proiectul unităţii de învăţare. Poezia………………......162 10.6.5.Proiectul unităţii de învăţare. Basmul………………….167 10.6.6.Analiza unui text liric.………………………………....171

10.6.7.Caracterizarea personajului studiat. 10.7.1.Caracterizarea nr.1………………………………….173 10.7.2. Caracterizarea nr.2…………………………………174 10.7.3. Caracterizarea nr.3…………………………………175 10.7.4. Caracterizarea nr4………………………………….175

Capitolul XI. Evaluarea pregătirii pe perioada cercetării. 11.1.Accentuarea caracterului formativ al evaluării permanente……177 11.2. Componenta creativă……………………………………………180 11.3.Evaluarea conţinutului instruirii pe semestrul I.

11.3.1.Test sumativ......................................................................18211.3.2.Barem de corectare……………………………183 11.3.3. Rezultatele obţinute la testul sumativ sem. I …………..185

11.4. Evaluarea semestrială…………………………………………..19111.4.1. Barem de corectare……………… ……………….......192

11.5. Rezultate la lucrarea scrisă pe semestrul I...…………………..194 11.6. Evaluarea conţinutului instruirii în semestrul al II- lea.

11.6.1. Test sumativ. Poezia…………………………………...20111.6.2.Barem de corectare...…………………………………...20211.6.2.Rezultatele la testul sumativ din sem al II- lea... ………204

11.7. Evaluare semestrială. 11.7.1. Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe sem. II……….208

11.7.2. Barem de corectare…………………………………….21011.7.3. Rezultatele la lucrarea scrisă- sem. II………………….211

11.8. Evaluarea finală a conţinutului instruirii……………………….21411.8.1. Barem de corectare…………………………………….216

5

11.8.2. Rezultatele obţinute la evaluarea finală………………..217

Capitolul XII. Centralizarea rezultatelor obţinute de elevii clasei a X-A.

12.1. Punctajele obţinute de elevii clasei a X-a A la testul predictiv şi la testul final………………………………………………………………22212.2. Punctajele obţinute de elevii clasei a X-a A la testele sumative sem. I şi II……………………………………………………………………22512.3.Punctajele obţinute de elevii clasei a X-a A la testele sumative sem. II şi la testul final……………………………………………………….22912.4.Componenta creativă. Punctajele obţinute de elevii clasei a X-a A la testul predictiv şi la testul final…………………………………………23212.5.Componenta creativă. Punctajele obţinute de elevii clasei a X-a A la testul sumativ sem I şi II………………………………………………..23512.6.Componenta creativă. Punctajele obţinute de elevii clasei a X-a A la testul sumativ sem II şi la testul final..…………………………………23712.7.Punctajele obţinute de elevii clasei a X-a A la limba şi literatura română la sfârşitul anului şcolar 2006-2007 şi la testul final.

Capitolul XIII. Centralizarea rezultatelor obţinute de elevii clasei a X-a E.

13.1.Punctajele obţinute de elevii clasei a X-a E la testul predictiv şi la testul final………………………………………………………………24313.2.Punctajele obţinute de elevii clasei a X-a E la testele sumative sem I şi II……………………………………………………………………...24613.3.Punctajele obţinute de elevii clasei a X-a E la testele sumative sem II şi testul final…………………………………………………………….24913.4.Componenta creativă. Punctajele obţinute de elevii clasei a X-a E la testul predictiv şi la testul final…………………………………………25213.5.Componenta creativă. Punctajele obţinute de elevii clasei a X-a E la testul sumativ sem .I şi II……………………………………………….25513.6.Componenta creativă. Punctajele obţinute de elevii clasei a X-a E la testul sumativ sem. II şi la testul final………………………………….25813.7. Punctajele obţinute de elevii clasei a X-a E la limba şi literatura română la sfârşitul anului şcolar 2006-2007 şi la testul final…………..260

6

Capitolul XIV. Analiza comparativă a rezultatelor obţinute de cele două clase la evaluările predictive, formative şi final.

14.1. Analiza comparativă a rezultatelor obţinute de elevii celor două clase la testul predictiv ...……………………………………………………..26314.2. Analiza comparativă a rezultatelor obţinute de elevii celor două clase la testul sumativ din sem.I…………………………………………….26514.3. Punctajele obţinute de elevii celor două clase la testul sumativ sem. II………………………………………………………………………..26814.4. Punctajele obţinute de elevii celor două clase la testul final.......27114.5. Rezultatele obţinute de elevii celor două clase la componenta creativă. 14.5.1.Componenta creativă. Punctajele obţinute la testul predictiv de elevii celor două clase…………………………………………………..273 14.5.2.Componenta creativă. Punctajele obţinute de elevii celor două clase la testul sumativ, semestrul I……………………………………..276 14.5.3.Componenta creativă. Punctajele obţinute de elevii celor două clase la testul sumativ, semestrul II ……………………………………280 14.5.4.Componenta creativă. Punctajele obţinute de elevii celor două clase la testul final……………………………………………………...28514.6. Analiza comparativă a rezultatelor obţinute de elevii celor două clase la limba şi literatura română la sfârşitul anului şcolar 2006-2007…………………………………………………………………….263

Capitolul XV. Concluzii şi propuneri.

15.1. Concluzii teoretice……………………………………...28715.2. Concluzii practice…………………………………........28815.3. Propuneri.

Bibliografie

Anexe

7

PARTEA I

FUNDAMENTE TEORETICE

1.1.INTRODUCERE

Educaţia estetică în şcoală , realizată prin intermediul disciplinelor artistice, în

special al literaturii, constituie un mod de transmitere, de comunicare către elev a

dimensiunilor frumosului, încorporat în imagini artistice.

În procesul învăţării literaturii, gândirea literar-artistică îmbină atât o

dimensiune cognitivă, cât şi una afectiv-motivaţională , prin intermediul cărora elevul

îşi formează o anumită imagine despre modul în care se poate obţine, în mod creator,

plasticul şi figurativul.

Prin intermediul operelor literare , elevul parcurge etapele unui proces creator

în sensul că el devine subiect care simte, se emoţionează, dar totodată conştientizează

că participă indirect la acest act de creaţie, devenind co-autor.

Imaginea sau cunoştinţa are caracter operaţional, în sensul că asigură

subiectului posibilitatea să pătrundă în interiorul procesului de creaţie literar-artistică,

mai precis îl ajută să treacă de la cuvânt la imagine, vizualizând mintal obiectul

materializat în expresia artistică.

În procesul de învăţare a literaturii, modelul hermeneutic trebuie îmbinat cu cel

interactiv, evitându-se astfel centrarea exagerată pe predare şi dând posibilitatea

elevului să devină creator în activitatea desfăşurată şi nu doar simplu spectator.

1.2.IMPORTANŢA TEMEI

Fără artă, în special fără limbajul ei specific, existenţa umană, ca unitate în

diversitate, este de neconceput.

Importanţa educaţiei estetice constă în aceea că:

8

-solicită şi cultivă atât planul afectiv, cât şi cel intelectiv-operaţional, deoarece

în procesul de percepere a frumosului apare cu necesitate şi înţelegerea emoţională;

-urmăreşte realizarea unor obiective cum sunt:

*sensibilizarea elevilor faţă de limbajul artei;

*cultivarea capacităţilor de apreciere(gustul şi judecata estetică);

*formarea atitudinii estetice;

*modelarea personalităţii prin intermediul artelor,etc.

. -urmăreşte nu doar crearea operei de artă, ci şi realizarea frumosului la nivelul

profesiei, comportamentului, familiei, iar cultura estetică presupune dezvoltarea

capacităţii de a percepe frumosul sub toate aspectele sale - natură, societate, cultură.

. -crează premise favorabile formării personalităţii elevilor, datorită valorilor

estetice care se formează atât în activităţile din clasă, cât şi în afara ei şi care se

obiectivează în comportamentul manifestat de receptorul educaţional;

Condiţia esenţială a realizării educaţiei estetice este aceea ca elevul să ia

contact cu frumosul, în primul rând în mediul şcolar, deoarece în instituţia şcolară va

trebui să respecte anumite cerinţe – scris îngrijit,caiete şi cărţi curate, curăţenie,etc. şi

cărora li se acordă o atenţie deosebită de către educator.

1.3. ACTUALITATEA ŞTIINŢIFICĂ A TEMEI.

Cercetarea educaţiei estetice este o temă de actualitate deoarece:

– exercită o puternică influenţă asupra dezvoltării personalităţii umane,

asigurând condiţii favorabile stimulării şi promovării creativităţii în toate domeniile ,

inclusiv în activitatea de învăţare;

–oferă elevului posibilitatea să-şi formeze o imagine cât mai completă despre

lume, să o pătrundă şi să o reconstruiască din punct de vedere estetic;

9

– asigură atât o cunoaştere plastică, concretă, cât şi una cognitiv-afectivă,

ea adresându-se atât afectivităţii şi imaginaţiei, cât şi gândirii şi voinţei(latura

formativ-educativă);

– oferă posibilitatea înţelegerii multiplelor forme ale vieţii, ea aflându-se

în interdependenţă cu celelalte laturi ale educaţiei;

– are sarcina de a dezvolta capacitatea de percepere şi înţelegere a

frumosului sub toate aspectele lui, de a forma conştiinţa estetică, gustul şi simţul

estetic, dar şi de a asigura condiţiile de participare la crearea valorilor artistice;

Sistemul de educaţie trebuie să acorde mai multă atenţie educaţiei estetice a

tinerilor deoarece personalitatea umană a mileniului III, trebuie să fie nu numai bine

informată, ci şi frumos construită.

1.4.MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

Transformările produse în învăţământul românesc după 1989, generează

necesitatea educării tinerilor, nu doar în plan intelectual, moral, religios, ci şi în plan

estetic. Această necesitate este generată de:

• -degradarea gustului tinerilor pentru frumosul autentic şi o preferinţă a unora

pentru non-valori;

• -participarea mai mult artificială a elevilor la activităţile şcolare şi chiar o

îndepărtare a lor de această instituţie;

• -rigoarea operaţională maximă a făcut ca şcoala să piardă din vedere latura

afectivă şi frumosul, ca elemente intrinseci umanului;

• -insensibilitatea elevului la dimensiunea estetică a propriului comportament fapt

ce poate determina apariţia unor efecte negative, distructive la nivelul personalităţii,

cum sunt:pornografia, criminalitatea, etc.;

10

• -tendinţa tinerilor de a-şi constitui grupuri ce manifestă atitudini ostile faţă de

familie, şcoală, societate şi care pot fi premise ale delicvenţei juvenile;

• -creşterea ponderii televiziunii şi a internetului în educaţia tinerilor, care sunt

nu doar instrumente de educare, ci şi mijloace de manipulare, mesajul transmis fiind

selectat după interesele comerciale ale acestora şi nu după un curriculum şcolar.

CAPITOLUL II

ESTETICĂ. OBIECT ŞI METODĂ.

2.1. Scurtă istorie a conceptului şi a obiectului.

• Estetic,-ă,estetici,-e

1.Ansamblul însuşirilor şi al fenomenelor studiate de estetică, domeniul esteticii.

2.Ştiinţă care studiază arta considerată ca forma cea mai înaltă de creare şi

receptare a frumosului.(Dicţionar al limbii române contemporane,1980,p.190).

Termenul de estetică a fost introdus în anul 1750, de iluministul german

Alexander Baumgarten( Aesthetica 1750-1758).

Perioada antică a transmis o moştenire estetică bogată, alcătuită din ideii şi

teorii, concepţii şi viziuni, care s-au concretizat în ample sisteme estetice.

(Platon,Aristotel).

Evul Mediu se caracterizează printr-o viziune în care arta era impregnată de

elemente religioase, divinitatea fiind considerată „sursa oricărei frumuseţi şi

frumuseţea supremă’’(Augustin).

Renaşterea se caracterizează printr-o reîntoarcere la ideile antichităţii, apelând

la principiul mimesisului atunci când caracterizează arta ca pe o oglindă a

realităţii(descoperă frumosul natural).

I.Kant promovează ideea că frumosul este ceea ce place în mod universal fără

concept, o finalitate fără scop.

11

Hegel consideră că obiectul esteticii îl constituie arta, excluzând frumosul

natural.

Cercetarea estetică s-a bucurat şi de contribuţia mai multor filosofi şi esteticieni

cum sunt:Herbart,Ed.Hartman,G.Santayana,Bergson,B.Croce,Et.Souriau,etc.

Printre esteticienii români amintim T.Maiorescu, T.Vianu, care în

“Estetica”afirma că”estetica este ştiinţa frumosului artistic”(1968,p.9).

2.2.ASPECTE METODOLOGICE ALE ESTETICII.

Estetica se bazează pe un sistem propriu de metode, care de-a lungul evoluţiei

sale s-au divesificat:

-în antichitate:

-intuiţia intelectuală(Platon)

-inducţia / deducţia, analiza / sinteza(Aristotel)

-în etapa modernă:

-metoda experimentală analitică(Fechner)

-metoda psihanalitică(S.Freud)

-metoda fenomenologică(M.Dufrenne,J.P.Sarte)

-metodele psihologice.

-în epoca actuală:

-comparaţia

-metoda sociologică

-metoda sociologic-genetică

-metode de investigare(analiza contextuală,stilistică,structurală).

12

CAPITOLUL III.

EDUCAŢIA PENTRU VALORI

3.1.Conceptul de axiologie.

Axiologia este teoria generală a valorilor(1978,p.759),care evidenţiază faptul

că valoarea implică un raport între,, ceva “ demn de preţuit şi ,,cineva” în măsură să

acorde preţuire, un raport între obiectul valorizat şi subiectul valorizator.

Axiologia s-a constituit ca ştiinţă în a doua jumătate a sec.al XIX -lea şi a dat

posibilitatea înţelegerii omului ca fiinţă care crează valori şi totodată să se creeze prin

valori(1972,p.47-48).

3.2.Valoarea.

În limbaj curent valoarea este un lucru util, necesar, de preţ sau o calitate care

corespunde necesităţilor, aşteptărilor umane.

Valoarea este suma calităţilor care dau preţ unui obiect, unei fiinţe, unui

fenomen etc.(DEX, P.145).

Valoarea se defineşte ca relaţie între subiectul, care apreciază şi obiectul

valorizat; prezenţa ei ţine de imanenţa lucrului, de simţire sau raţiune.

În procesul instructiv-educativ întâlnim valori al căror aspect creator poate fi

pus în evidenţă de produsele imaginative( reveria, basmul,fanteziile etc.), care

mijlocesc valorile în cazul creaţiilor artistice (ex. la literatura română).

3.3 OBIECTIVELE EDUCAŢIEI PENTRU VALORI

Educaţia pentru valori(educaţia axiologică),este autonomă, finalitatea ei fiind

cea a educării omului, ca scop al întregii educaţii.

Pentru aceasta educaţia pentru valori îşi propune:

• - reactualizarea în orice act de valorizare a mobilurilor interioare şi a normelor

asimilate şi interiorizate de subiect.

13

• - restructurarea periodică a ,, referenţialului axiologic “, astfel încât să asigure

o selecţie axiologică a unor noi obiective.

• - diversificarea efectelor formative la fiecare individ, dând posibilitatea

acestuia de a-şi câştiga autonomia interioară şi de a acţiona pe baza unor norme

autoconstruite.

• - formarea capacităţii de căutare şi descoperire a unor noi relaţii între valori,

ţinând de creativitatea valorică.

• - autoreglarea permanentă a criteriilor valorice, astfel încât să se obţină

maximum de operaţionalitate a valorii.

CAPITOLUL IV

STRUCTURI ESTETICE

4.1. Valoarea estetică.

Valorile estetice sunt acele valori spirituale( sublim, tragic, graţios),grupate

sub categoria de frumos şi pe care le regăsim în ceea ce numim aspectul expresiv al

obiectelor, fiinţelor etc.

Valoarea estetică dă operei de artă unitate şi decodificare semantică, adică

presupune unitatea dintre formă şi conţinut.

Arta trebuie integrată în procesul de educaţie deoarece ignorarea ei înseamnă

privarea subiectului de a accede la valoarea estetică şi de a-şi constitui o experienţă

care să-i permită acestuia să devină liber.

Valoarea estetică se constituie în cadrul relaţiei dintre subiect şi obiecte, apare

pe un teren ontic, dar presupune subiectivitatea umană.

Valoarea estetică presupune înţelegere şi judecată dar şi dăinuie în timp, chiar

dacă operele au dispărut.

14

4.2.Atitudini – Atitudini estetice

• Atitudinea este un ,,fel de a fi sau de a se comporta, reprezentând adesea o

anumită concepţie”(DEX,1998).

• Atitudinea determină comportamentul individului ce se manifestă prin reacţii

adoptate faţă de obiectele ce se asociază şi generează atitudinea => că

motivaţia declanşează, orientează şi susţine energetic atitudinea.

• Atitudinile sunt componente ale personalităţii umane, rezultate din educaţie şi

influenţe sociale.

• Atitudinile au o serie de proprietăţi, cum sunt: polaritatea, intensitatea,

accesibilitatea.

• Atitudinile îndeplinesc multiple funcţii: de cunoaştere, de adaptare, expresivă,

de apărare.

• Atitudinile estetice reprezintă reacţiile spirituale ale omului faţă de valorile

estetice.

• Atitudinea estetică dă posibilitatea subiectului uman să reflecte,să contemple,

să valorizeze, să construiască.

• Atitudinea estetică constă în perceperea fenomenelor realităţii în raport cu

esenţa individului social şi presupune formarea gustului estetic şi a idealului

artistic.

4.3. Gustul estetic.

• Capacitatea de a înţelege sau de a aprecia frumosul(DEX,P.43).

• Capacitatea de a reacţiona spontan printr-un sentiment de satisfacţie sau

insatisfacţie faţă de obiectele naturale, de actele şi realizările umane sau operele de

artă( I. Nicola, p.248).

Prezenţa gustului se manifestă prin sensibilitate la tot ceea ce este frumos şi

prin capacitatea de orientare şi alegere în funcţie de legile frumosului.

15

Gustul estetic se remarcă la toate fiinţele umane, indiferent de vârstă, fiind

determinat de o multitudine de factori, cum sunt:condiţii sociale, trăsături

intelectuale, experienţa de viaţă, cultură, educaţie etc.

4.4.Judecata estetică

Judecata estetică este o exprimare explicită, la nivel conceptual, a atitudinii

apreciative şi interpretative a celui ce receptează arta.

Estetica s-a orientat în special spre judecăţile de valoare, având în vedere că

formulează aprecieri asupra operelor de artă, dar şi asupra evenimentelor din natură şi

societate, contribuind la identificarea şi vehicularea valorilor artistice.

Judecata de valoare este forma superioară a judecăţii estetice, care exprimă

aprecierea deliberată, prin prisma nu numai a gustului , dar şi a idealului estetic

asupra obiectului estetic în genere, a operei de artă în special.

4.5. Sentimente şi convingeri estetice.

Sentimentul estetic exprimă configuraţia emoţională formată în urma unor

trăiri profunde şi repetate, produse de frumosul în toate ipostazele sale( natural,

social, artistic).

Convingerile estetice reprezintă modalităţi proprii de acţiune după mobilurile

interne ale subiecţilor formate pe baza ideii de frumos. Au ca atribute – fermitatea,

hotărârea, siguranţa, entuziasmul după care fiecare individ îşi orientează şi îşi

conduce propria viaţă.

16

CAPITOLUL V

VALORILE EDUCAŢIONALE ŞI MEDIUL ŞCOLAR.

5.1.Valorile educaţionale între axiologia educaţiei şi

educaţia axiologică

Axiologia educaţiei abordează fenomenul educaţional din perspectivă

teoretică,fiind preocupată de:

• -valorile educaţionale specifice spaţiului educat,

• -finalităţile educaţiei,

• -conţinutul învăţământului,

• -metodologia instruirii.

Educaţia axiologică (educaţia pentru valori şi prin valori), analizează

fenomenul educaţional din perspectivă practică, fiind preocupată de crearea valorilor

educaţionale, propunând realizarea unei educaţii estetice integrate, la care participă o

serie de discipline şcolare( literatura, muzica, educaţia plastică etc.),sub patronajul

esteticii.

Procesul instructiv - educativ urmăreşte realizarea educaţiei axiologice prin

îmbinarea între teoretic şi practic, fundamentarea educaţiei pe axiologie, deoarece

valorile, indiferent de domeniul în care apar, se află în interdependenţă, altfel spus

specificul( binele pentru educaţia morală, adevărul pentru educaţia intelectuală,

frumosul pentru educaţia estetică etc.), se corelează cu nespecificul( bine, adevăr în

educaţia estetică, frumos, adevăr în educaţia morală etc.).

5.2.Valorile educaţionale.

Valoarea educaţională reprezintă un raport optim dintre mijloacele de realizare

a educaţiei şi finalitatea acesteia, adică formarea subiectului pentru umanitate.

17

Valoarea educaţională se prezintă ca un proiect ce urmează să se realizeze,

altfel spus ea se referă la ceea ce trebuie să fie asimilat, materializat, contextualizat

( C.Cucoş).

În câmpul educaţional întâlnim o diversitate de valori, dar ele se pot multiplica

în funcţie de elementele noi care intervin în acest perimetru(evenimente, subiecţi).

În analiza valorilor educaţionale trebuie să avem în vedere două elemente:

• -conţinutul – adică ceea ce judecăm, apreciem.

• -decizia – situarea subiectului pe o anumită poziţie faţă de conţinut: adevărat,

fals, probabil etc.

5.3.Mediul educaţional – iniţiator al elevului în lumea valorilor.

Mediul şcolar asigură:

• -accesul elevului la lumea axiologică, care îl ajută să-şi desăvârşească

interioritatea şi să devină autonom din punct de vedere moral.

• -accesul subiectului la universalitate, dând posibilitatea acestuia să stabilească

legături între el şi cultură, să vibreze la întâlnirea cu operele din sfera spirituală.

• -comunicarea afectivă prin care se consolidează trăirile interioare ale elevilor

care se pregătesc să se întâlnească cu frumuseţea, iar după acest proces de

spiritualizare, fiecare îşi crează propria operă.

• -formarea capacităţii elevului de a acţiona, de a judeca, de a se cultiva, de a-şi

croi drumul spre universalitate, altfel spus, acesta poate fi la un moment dat interpret,

critic, istoric al artei etc.

• => şcoala crează condiţii pentru ca fiecare elev să intre în legătură cu arta, cu

lumea şi cu sine şi în acest fel să pătrundă în dimensiunea universalităţii.

5.4.Conflictul valorilor educaţionale şi rezolvarea lor.

Practica educaţională oferă o multitudine de conflicte valorice, determinate de

tensiunile care apar între agenţii educaţiei, instituţii, între planul teoretic şi practic,

între aspiraţii şi posibilităţii etc.

18

Diminuarea conflictului valoric şi folosirea lui în dinamizarea şi mobilizarea

agenţilor educaţiei în activitatea de instruire şi educaţie se impune:

• -creşterea interesului elevilor şi a societăţii faţă de instituţia şcolară.

• -promovarea în rândul elevilor a unei viziuni prospective, de proiectare şi

asumare a viitorului.

• -cunoaşterea prealabilă a conflictelor valorice astfel încât impactul să nu-i

afecteze foarte mult pe elevi.

• -selecţia şi conservarea valorilor autentice.

• -analiza intereselor, a căilor de împăcare, de soluţionare, fapt ce transformă

conflictul în ceva constructiv, benefic învăţării şi elevului.

• -promovarea unor principii care să medieze relaţionarea elevilor:colaborarea,

toleranţa, deschiderea şi acceptarea celor de lângă ei etc.

• =>gestionarea conflictelor presupune depăşirea planului axiologic, motiv pentru

care educatorii trebuie să manifeste discernământ, stăpânirea de sine şi să accepte

dreptul tuturor elevilor la liberă exprimare şi opţiune personală, realizând un consens

asupra valorilor.

Partea a II a

Educaţia estetică şcolară.

Capitolul VI. Educaţia estetică – componentă a educaţiei generale.

6.1.Dimensiunea estetică a existenţei umane.

Personalitatea umană nu se poate împlini fără dimensiunea estetică a educaţiei,

având în vedere că frumosul există pretutindeni, iar omul crează bunurile, reunind

utilul cu plăcutul.

19

Modalitatea prin care se realizează relaţia dintre om şi realitate o constituie

arta, altfel spus, prin intermediul imaginii artistice se înfăptuieşte sinteza dintre

individual şi general, dintre subiectiv şi obiectiv.

Mesajul artistic, prezent în opera de artă pune în evidenţă valenţele formative

ale acesteia, dar şi cele mai profunde laturi ale personalităţii umane, oferind în

schimb posibilitatea formării convingerilor şi acceptarea unor adevăruri.

6.2.Educaţia estetică din perspectiva scopurilor.

Educaţia trebuie să creeze un nou context educaţional în care să acţioneze

valori, cum sunt:adevărul, binele, frumosul.

Educarea comportamentului estetic al individului presupune:

– cultivarea capacităţii de receptare a operei de artă;

– însuşirea limbajului estetic necesar receptării operei de artă, cât şi

realizării comunicării;

– dezvoltarea aptitudinilor artistice;

– promovarea frumosului în viaţă, mediul şcolar şi relaţiile interumane.

6.3.Educaţia estetică din perspectiva obiectivelor urmărite.

Educaţia estetică urmăreşte două categorii de obiective:

1.Obiective care urmăresc formarea capacităţii de a percepe, însuşi şi utiliza adecvat

valorile estetice:

– formarea sensibilităţii estetice şi a limbajului prin care se manifestă

valorile estetice;

– formarea gustului estetic;

– formarea sentimentelor şi convingerilor estetice;

– formarea atitudinii estetice.

2.Obiective ce privesc dezvoltarea capacităţilor de a crea noi valori estetice:

- formarea capacităţii de a comunica trăirea artistică;

20

- dezvoltarea imaginaţiei creatoare, inventivitatea, autocontrolul şi spirit autocritic

faţă de propria creaţie;

- formarea capacităţii de a recepta şi exprima frumosul, ca valoare estetică

fundamentală;

- încurajarea elevilor pentru a-şi dezvolta aptitudinile pentru muzică, dans, literatură

etc.

6.4.Normativitatea estetică.

Principiile didactice îşi păstrează valabilitatea şi în cazul educaţiei estetice,dar

se impune corelarea lor cu o serie de principii specifice şi anume(după Jinga Ioan şi

Istrate Elena):

• - principiul educării estetice prin valori autentice;

• - principiul perceperii profunde şi creatoare a operelor de artă şi a valorilor

estetice în general;

• - principiul perceperii unitare a conţinutului şi formei;

• - principiul înţelegerii şi situării contextuale a fenomenului estetic.

După Sorin Cristea principiile educaţiei estetice sunt:

• - principiul deschiderii educaţiei estetice spre frumosul din natură, artă şi

societate =>vizează personalitatea umană în termeni de produs estetic.

• - principiul interdependenţei dintre receptarea estetică, evaluarea estetică şi

creaţia estetică, realizabilă la nivelul artei, societăţii şi al naturii => vizează

personalitatea umană în termeni de proces estetic.

• - principiul înţelegerii unitare şi contextuale a raporturilor existente între

conţinutul şi forma obiectelor estetice din artă, societate, natură => vizează

personalitatea umană în termenii unor trăsături aptitudinale şi atitudinale generale.

• - principiul modelării estetice a personalităţii umane => vizează personalitatea

umană în sensul integrării valorilor superioare ale creativităţii la nivel atitudinal, în

plan afectiv, motivaţional şi caracterial.

21

6.5.Interpretarea ca activitate de descoperire a valorilor estetice.

Interpretarea este principala activitate raportată la opera de artă, adică modul în

care receptorul dezvăluie semnificaţia acesteia.

Interpretarea desemnează înţelegerea ambiguităţii limbajului artistic şi a

existenţei diversităţii sensului artistic.

Interpretând, receptorul dezvăluie semnificaţia operei de artă, altfel spus,

înţelegând opera de artă ne înţelegem mai bine pe noi => că prin interpretare ajungem

la valoarea operei de artă, dar direcţia ne-o dă gândirea.

În activitatea la clasă, la nivelul literaturii, opera capătă statutul unei transmisii

permanente, suportă activismul receptorului, adică acesta actualizează şi descoperă

potenţialul semantic şi estetic al operei de artă( se utilizează o serie de aluzii, imitaţii,

rescrierea unui text, traducerea etc.).

CAPITOLUL VII

Educaţia estetică în liceu. Componente şi modalităţi de

realizare.

7.1.Educaţia estetică prin intermediul literaturii.

Se realizează concret prin poezie, proză, dramă, basm etc., şi se produce

dezvoltarea interesului pentru lectură, formarea unor sentimente şi convingeri

estetice, la contactul cu acestea.

Literatura contribuie la formarea sensibilităţii artistice prin intermediul

cuvântului, strâns legat de modul în care sunt solicitate simţurile umane.

Imaginea literară posedă calitatea de a ne face să utilizăm mentalul pentru a

rezona cu obiectul estetic.

22

În activitatea didactică, valorile estetice literare se transmit prin forme

concrete, cum sunt: lecţia de lectură şi analiză literară, lecţia de

compunere(creativitatea estetică), cercuri literare, concursuri, echipe de teatru etc.

7.2. Alte modalităţi concrete de realizare a educaţiei estetice.

• Educaţia estetică prin intermediul muzicii.

• Educaţia estetică prin intermediul artelor plastice.

• Educaţia estetică prin intermediul orelor de consiliere.

• Educaţia estetică prin intermediul mass – media.

PARTEA A III A

CONTRIBUŢII PERSONALE PRIVIND EDUCAŢIA

ESTETICĂ ÎN LICEU.

CAPITOLUL VIII.

Metodologia cercetării ştiinţifice, demersul operaţional.

8.1.Obiectivele cercetării.

Ca obiective generale am urmărit formarea la elevi a unei atitudini estetice,

dezvoltarea aptitudinilor estetice şi integarea lor în activităţile umane (artă, ştiinţă,

tehnologie etc.).

Din categoria obiectivelor specifice am pus accent pe:

1. Dezvoltarea receptivităţii prin:

• -educarea sensibilităţii estetice;

• -educarea gândirii estetice care să asigure formarea judecăţilor estetice;

• -educarea gustului estetic.

23

2. Dezvoltarea motivaţiei estetice cuprinde:

• - educarea intereselor estetice;

• - realizarea unor convingeri estetice;

3. Dezvoltarea creativităţii estetice, mai precis:

• -cultivarea deprinderilor şi abilităţilor necesare limbii şi literaturii române;

• -cultivarea atitudinilor creative, apreciate ca fiind factorul principal al

creativităţii.

8.2.Ipotezele cercetării. Scopul cercetării

1. Elevii de orientare şcolară umanistă, pot să asimileze mult mai uşor şi mai

eficient valorile estetice, promovate de disciplinele din categoria artelor (literatură),

dezvoltându-şi sensibilitatea, gustul şi judecata estetică.

2. Elevii cu o orientare şcolară umanistă pot să exprime în creaţiile lor cu mai

mare acurateţe valorile estetice asimilate în procesul de învăţare, dând dovadă de

comprehensiune şi discernământ în ierarhizarea valorică a produselor artistice.

Scopul principal al lucrării este de a argumenta ideea că prin intermediul şcolii,

care realizează condiţiile umanizării subiectului, se asigură accesul acestuia la

universalitate, implicit la valorile estetice şi în acest fel, contribuie la formarea

personalităţii adolescentului.

8.3.METODE SI TEHNICI DE CERCETARE FOLOSITE

Cercetarea ştiinţifică pe care am realizat-o s-a bazat pe diferite metode, din

care cele mai semnificative sunt:

• Metoda analizei şi generalizării teoretice a datelor literaturii de specialitate.

• Observaţia.

• Analiza produselor activităţii.

• Metoda experimentală.

24

• Metoda statistico – matematică.

• Metoda tabelară şi grafică.

8.4.Organizarea cercetării

Subiecţii şi locul cercetării.

Observaţiile asupra desfăşurării procesului de instruire le-am realizat de-a

lungul timpului, dar cercetarea propriu-zisă, cea referitoare la educaţia estetică în

liceu, am efectuat-o respectând cerinţele ştiinţifice, în perioada anilor şcolari 2005 –

2007.

Locul:

• Liceul Pedagogic ”Mircea Scarlat “din Alexandria.

• Liceul “Al. D. Ghica “– Alexandria.

• Lotul de subiecţi: 2 clase alcătuite din 26 de elevi, respectiv 25 de elevi,

fiecare cu vârste cuprinse între 16 – 17 ani, la începutul cercetării.

• Disciplina vizată: Literatura română.

• Baza materială:

• Sala de clasă.

• Cabinetul de informatică.

• Muzeul Judeţean.

• Biblioteca Judeţeană.

• Materiale auxiliare: cărţi, dicţionare, reviste, etc.

• Aparate: calculator, laptop, imprimantă, etc.

8.5.Etapele cercetării.

Activitatea metodologică şi de cercetare a cuprins o perioadă de 2 ani şi anume,

septembrie 2005 – iunie 2007.

Această perioadă este împărţită în două etape, după cum urmează:

25

• 15 septembrie 2005 – 15 septembrie 2006 – etapa de documentare şi de

formulare a ipotezelor.

• 16 septembrie 2006 – 15 iunie 2007 – etapa de instruire, testare şi evaluare a

subiecţilor cuprinşi în cercetare, dar şi prelucrarea statistico – matematică a

rezultatelor obţinute.

CAPITOLUL IX.

Desfăşurarea cercetării.

9.1.Repere ale programei de limba şi literatura română – clasa a IX a.

9.2. Testul predictiv – cerinţe, conţinut, tehnica de corectare, rezultatele obţinute de

cele două clase implicate în cercetare.

Rezultatele obţinute de clasa a X a A la testul predictiv.

Numele şi prenumele

Varsta Punctaj

Nota corespunzatoareAni Luni General

Din care

Componenta

creativa

Anton Laurentia 16 8 80 20 8.00

Cristea Oana 16 2 70 10 7.00

Draghici Madalina 16 10 70 10 7.00

Geanta Dana 16 7 75 10 7.50

Grigorescu Amelia 16 7 75 15 7.50

Grosu Ana Maria 16 5 80 16 8.00

Ghimfus Catalina 16 6 70 10 7.00

Luca Mihaela 16 2 80 20 8.00

Mircea Ionele Madalina 16 5 85 22 8.50

Mitican Alexandru Cristian 16 8 65 5 6.50

Musat Andra Stefania 16 3 80 20 8.00

Negoi Lavinia 16 8 83 21 8.30

Oprea Corina 16 3 70 10 7.00

Oprea Ioana Roxana 16 9 75 15 7.50

Oprea Vasilica Cristina 16 10 73 14 7.30

Pichineru Elena Gabriele 16 2 84 22 8.40

26

Pinga Mihaela 16 2 71 10 7.10

Popa Roxana Ionela 16 7 75 16 7.50

Predica Antoaneta 16 8 70 9 7.00

Rosu Adelina 16 2 75 10 7.50

Rusanu Petrica 16 4 65 7 6.50

Soare Liviu Marian 16 3 80 20 8.00

Tache Doina Alexandra 16 10 80 21 8.00

Tache Irina Alina 16 9 70 14 7.00

Turlei Andreea Daiana 16 11 75 22 7.50

Tiganasteanu Daniela 16 8 70 18 7.00

• - punctajele obţinute se situează între 65 şi 83 de puncte în care se include şi

componenta creativă (notată cu 40 de puncte din totalul de 100), la care s-au

înregistrat valori cuprinse între 5 şi 22 de puncte.

• - rezultatele testului predictiv ne-a permis cunoaşterea situaţiei elevilor

raportate la propriile cunoştinţe, atitudini, clasate pe obiective şi totodată ne-a ajutat în

determinarea dificultăţilor, a erorilor, a punctelor slabe şi la elaborarea remediilor.

• - la componenta creativă elevii au obţinut valori de nivel mediu şi sub medie,

în sensul că au argumentat simplist, nu au comentat metaforele,au evidenţiat parţial

semnificaţiile cuvintelor, au interpretat intuitiv, spontan şi mai puţin ştiinţific

cerinţele testului.

• =>elevii manifestă ezitări în evidenţierea valenţelor stilistice ale cuvintelor şi

expresiilor cheie din text, nu nuanţează suficient elementele de limbaj artistic,

discursul argumentativ nu răspunde cerinţelor din punct de vedere al structurii, al

conectorilor şi al tehnicilor argumentative.

27

Rezultatele obţinute de clasa a X a E la testul predictiv.

Nr.

crtNumele şi prenumele

Varsta Punctaj

Nota

corespunzatoareAni Luni General

din care

Componenta

creativa

1 Angearu Corina Diana 16 2 55 5 5.50

2 Anghel Florin 16 7 60 7 6.00

3 Caraman Andrei Victor 16 3 50 4 5.00

4 Caplescu Florentina Daniela 16 9 75 10 7.50

5 Caplescu Viorel Ionut 16 5 60 7 6.00

6 Chiran Alina Mihaela 16 8 70 10 7.00

7 Coman Aurelian Alexandru 16 11 60 7 6.00

8 Craciun Mihaela Gabriela 16 1 64 8 6.40

9 Culcea Vlad Petrica 16 9 55 6 5.50

10 Danciu Nicolae Emanuel 16 10 60 8 6.00

11 Dena Mariana Florentina 16 6 50 4 5.00

12 Dica Andrei Gabriel 16 5 72 10 7.20

13 Druga Marius Ionut 16 10 64 9 6.40

14 Iacob Andrei Eduard 16 9 61 8 6.10

15 Nita Carmen Elena 16 8 65 8 6.50

16 Nita Razvan Costinel 16 4 50 5 5.00

17 Popescu Andrei Claudiu 16 2 45 2 4.50

18 Radu Cristian 16 70 10 7.00

19 Rosu Liviu Ninel 16 7 50 5 5.00

20 Sima Petruta Daniela 16 6 60 7 6.00

21 Spiridon Andreea Stefania 16 2 65 8 6.50

22 Stoica Gh. Alexandra 16 6 50 5 5.00

23 Tepus Beneamin 16 3 70 10 7.00

24 Vintila Gheorghe Alexandru 16 9 65 7 6.50

25 Vasilescu Diana Virginia 16 1 65 8 6.50

-

- elevii clasei a X E au obţinut un punctaj situat între 50 şi 72 de puncte, din care

componenta creativă s-a situat între 2 şi 10 puncte .

28

- valorile înregistrate ilustrează cunoştinţe minimale, ceea ce demonstrează că elevii,

la început de an întâmpină dificultăţi în reactualizarea cunoştinţelor, respectând

cerinţele vizate de programa fiecărei discipline.

- elevii nu au dat dovadă de creativitate, fapt evidenţiat de răspunsurile superficiale,

laconice, lapidare pe care le-au dat la test.

Capitolul X.

Periodizarea pregătirii pe perioada cercetării.

Eşalonarea metodică a învăţării literaturii române la clasele cuprinse

în cercetare.

10.1.Metodologia predării limbii şi literaturii române.

10.2.Locul disciplinei limba şi literatura română în planurile de învăţământ.

10.3.Consideraţii generale privind programa şcolară.

10.4.Lista cu bibliografia obligatorie pentru clasa a X a.

10.5. Manualul – instrument fundamental în formarea deprinderilor de studiu

individual.

10.6. Planificarea pregătirii cu grupele de elevi cuprinse în cercetate( anuală şi

semestrială).

10.7.Proiectul unităţii de învăţare( Dramaturgia,Romanul,Poezia,Basmul).

10.8.Modele de caracterizare a personajului preferat dintr-o comedie studiată,

realizate de elevii din cele două clase.

Capitolul XI.

Evaluarea pregătirii pe perioada cercetării.

11.1. Componenta creativă – concept de afirmare originală a personalităţii elevului la

orele de limba şi literatura română (literatura ca obiect artistic este o concretizare a

29

creativităţii maxime, ocupând în programa şcolară un loc preponderent, ca disciplină

cu multe ore şi cu multiple relaţii cu celelalte discipline umaniste).

11.2. Evaluarea conţinutului instruirii pe semestrul I.

*Testul sumativ –Romanul.

*Barem de corectare.

Rezultatele obţinute de clasa a X-a A la testul sumativ – semestrul I

Nr.


Varsta Punctaj

Nota

corespunzatoare

Ani

Luni

General din care

Componenta

creativa

1 Anton Laurentia 16 8 86 22 8.60

2 Cristea Oana 16 2 75 14 7.50

3 Draghici Madalina 16 10 72 12 7.20

4 Geanta Dana 16 7 71 11 7.10

5 Grigorescu Amelia 16 7 76 17 7.60

6 Grosu Ana Maria 16 5 84 21 8.40

7 Ghimfus Catalina 16 6 78 14 7.80

8 Luca Mihaela 16 2 85 23 8.50

9 Mircea Ionele Madalina 16 5 84 24 8.40

10 Mitican Alexandru Cristian 16 8 67 7 6.70

11 Musat Andra Stefania 16 3 85 24 8.50

12 Negoi Lavinia 16 8 87 25 8.70

13 Oprea Corina 16 3 75 11 7.50

14 Oprea Ioana Roxana 16 9 76 17 7.60

15 Oprea Vasilica Cristina 16 10 72 14 7.20

16 Pichineru Elena Gabriele 16 2 86 22 8.60

17 Pinga Mihaela 16 2 74 12 7.40

18 Popa Roxana Ionela 16 7 76 16 7.60

19 Predica Antoaneta 16 8 70 10 7.00

20 Rosu Adelina 16 2 72 12 7.20

21 Rusanu Petrica 16 4 66 8 6.60

22 Soare Liviu Marian 16 3 81 22 8.10

23 Tache Doina Alexandra 16 10 84 22 8.40

24 Tache Irina Alina 16 9 72 16 7.20

30

25 Turlei Andreea Daiana 16 11 90 26 9.00

26 Tiganasteanu Daniela 16 8 73 20 7.30

• -punctajul înregistrat se situează între 60 şi 90 de puncte( cu menţiunea că un

singur elev s-a situat sub 70 de puncte), iar componenta creativă între 7 şi 26, din 40

posibile.

• -elevii au utilizat corect limba literară, au organizat ideile în scris, au dat

dovadă de abilităţi de analiză, au respectat ortografia, punctuaţia,lizibilitatea.

• -nu au reuşit să folosească un limbaj cât mai apropiat începutului de secol XX,

nu au redactat scrisoarea respectând convenţiile specifice( formula de adresare,de

încheiere etc.), explicaţiile oferite nu au fost suficient argumentate, nu s-au încadrat

în limita de spaţiu etc.

• -la componenta creativă valorile sunt de nivel mediu şi submedie, fapt datorat

lipsei unui vocabular adecvat (elevii citesc tot mai puţin),dar şi faptului că abia se

familiarizează cu anumite noţiuni şi cu lucrul pe text la prima vedere.

Rezultatele obţinute de clasa a X a E la testul sumativ – semestrul I.

Nr.


Varsta Punctaj

Nota


din care

Componenta

creativa














31





18 Radu Cristian 16 - 70 12 7.00





23 Tepus Beneamin 16 3 71 12 7.10



• -elevii au obţinut valori cuprinse între 50 şi 85 de puncte( cu menţiunea că doar

doi s-au situat peste 80 de puncte), din care componenta creativă a înregistrat valori

între 5 şi 12 puncte.

• -nivelul clasei este submedie, elevii povestind, reproducând sau preluând

identic noţiuni.

• - se recomandă, pentru ameliorarea rezultatelor, lectura integrală a textelor,

cunoaşterea corectă a sensului termenilor utilizaţi, cunoaşterea normelor gramaticale

şi aplicarea lor în lucrările redactate.

• - componenta creativă este un deziderat.

11.3. Evaluarea semestrială.

Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul I.

*Subiecte.


Rezultatele clasei a X a A la teza la Limba şi literatura română - semestrul I.

Nr. Numele şi prenumele Varsta Punctaj Nota

Ani Luni General din care

32

crt Componenta

creativa corespunzatoare


2 Cristea Oana 16 2 82 20 8.20


4 Geanta Dana 16 7 84 20 8.40


6 Grosu Ana Maria 16 5 88 24 8.80


8 Luca Mihaela 16 2 89 24 8.90




12 Negoi Lavinia 16 8 80 26 8.00

13 Oprea Corina 16 3 73 12 7.30




17 Pinga Mihaela 16 2 80 18 8.00



20 Rosu Adelina 16 2 90 23 9.00

21 Rusanu Petrica 16 4 85 10 8.50






• -elevii au obţinut un punctaj situat între 70 şi 92 de puncte, din care

componenta creativă între 10 şi 29 puncte.

• -la subiectul I şi al II lea, toţi elevii au răspuns corect, adică au realizat o

compunere despre viaţa de elev, respectând cerinţele privind conţinutul cât şi

redactarea,au precizat tipul de portret, au identificat funcţiile estetice etc.

33

• - la subiectul al III lea, majoritatea elevilor(20), au realizat eseul precizând

caracteristicile basmului, elementele de construcţie a subiectului şi a discursului

narativ,au comentat particularităţile de limbaj al prozei narative, au organizat ideile în

scris, au utilizat limba literară, au formulat judecăţi de valoare şi de interpretare

critică, au respectat ortografia, punctuaţia etc.

• -punctajul la componenta creativă este peste medie( peste 20 de puncte), fapt

ce demonstrează că elevii clasei de profil vocaţional au dovedit capacităţi de

evidenţiere a raporturilor dintre erou şi celelalte personaje din basm, de comentare a

particularităţilor de limbaj al prozei narative, de a-şi exprima un punct de vedere

argumentat prin referire la opera literară studiată, de a redacta lucrarea într-o formă

estetică cât mai originală.

Rezultatele obţinute de clasa a X E la teza la limba şi literatura română –

semestrul I.

Nr.


Varsta Punctaj

Nota


din care

Componenta

creativa
















34








23 Tepus Beneamin 16 3 78 14 7.80



• - elevii clasei de profil real au realizat un punctaj situat între 57 şi 82 de

puncte, iar componenta creativă între 6 şi 15 puncte , din 40 posibile.

• - la subiectul I, doar 15 elevi au scris compunerea , integrând termenii argotici

şi respectând spaţiul indicat.

• - la subiectul al II lea , 21 de elevi au identificat personajul, au precizat tipul de

portret , restul au încercat dar neconvingător.

• - la subiectul al III lea, parţial ( 6-7elevi), au precizat caracteristicile basmului

cult, au prezentat argumentat elemente ale construcţiei subiectului şi ale discursului

narativ, au comentat particularităţile de limbaj al prozei narative etc.

• - majoritatea (15-19 elevi), nu au reuşit să organizeze ideile în scris, să utilizeze

limba literară, să posede abilităţi de analiză şi argumentare.

• - la componenta creativă rezultatele sunt submedie (sub 20 de puncte),fapt ce

conduce la ideea că se impun exerciţii intense de lectură şi interpretare a textelor,

cunoaşterea şi aplicarea conceptelor operaţionale, exerciţii de cultivare a limbii şi

creativităţii.

11.4.Evaluarea conţinutului instruirii în semestrul al II lea.

Testul sumativ. Poezia.


Rezultatele obţinute de clasa a X a A la testul sumativ – semestrul al II lea

35

Nr.


Varsta Punctaj

Nota


din care

Componenta

creativa


2 Cristea Oana 16 2 81 22 8.10


4 Geanta Dana 16 7 80 21 8.00


6 Grosu Ana Maria 16 5 88 25 8.80


8 Luca Mihaela 16 2 84 25 8.40




12 Negoi Lavinia 16 8 88 28 8.80

13 Oprea Corina 16 3 80 14 8.00




17 Pinga Mihaela 16 2 78 20 7.80



20 Rosu Adelina 16 2 71 24 7.10

21 Rusanu Petrica 16 4 70 12 7.00






• - rezultatele obţinute de elevii clasei a X A sunt cuprinse între 70 şi 93 de

puncte, din care componenta creativă se situează între 12 şi 30 de puncte.

• - la subiectul I toţi elevii au răspuns corect, obţinând punctaj maxim.

• - la subiectul al II lea toţi elevii au obţinut punctaj maxim,identificând simbolul

central al poeziei şi comentând posibilele semnificaţii ale cuvântului ,,plumb’’.

36

• - la subiectul al III lea peste 22 de elevi au precizat tema şi motivele literare,

tipul de lirism, elementele de compoziţie, au comentat particularităţile de limbaj şi

expresivitate, au utilizat limba literară, au dat dovadă de abilităţi de analiză şi

interpretare etc.

• - la componenta creativă elevii au înregistrat valori peste medie ( 21 de elevi au

obţinut între 20 şi 30 de puncte).

Rezultatele obţinute de clasa a X a E la testul sumativ - semestrul al II lea

Nr.


Varsta Punctaj

Nota


din care

Componenta

creativa























23 Tepus Beneamin 16 3 75 15 7.50

37



• elevii clasei de profil real au înregistrat valori cuprinse între 52 şi 89 de

puncte , din care componenta creativă între 8 şi 16 puncte.

• - la subiectul I, la majoritatea itemilor elevii au răspuns corect, obţinând punctaj

maxim.

• - la subiectul al II lea, doar 13 elevi au comentat posibilele semnificaţii ale

cuvântului ,,plumb’’, identificând simbolul central al poeziei.

• - la subiectul al III lea, majoritatea elevilor ( 20 ), au identificat parţial tema,

motivele literare, tipul de lirism, instanţele comunicării,elementele de

compoziţie,particularităţile de limbaj şi expresivitate.

• - la componenta creativă au înregistrat un nivel scăzut, în sensul că toţi elevii s-

au situat sub media punctajului( sub 20 de puncte din 40 posibile).

• elevii clasei de profil real au înregistrat valori cuprinse între 52 şi 89 de puncte ,

din care componenta creativă între 8 şi 16 puncte.

• - la subiectul I, la majoritatea itemilor elevii au răspuns corect, obţinând

punctaj maxim.

• - la subiectul al II lea, doar 13 elevi au comentat posibilele semnificaţii ale

cuvântului ,,plumb’’, identificând simbolul central al poeziei.

• - la subiectul al III lea, majoritatea elevilor ( 20 ), au identificat parţial tema,

motivele literare, tipul de lirism, instanţele comunicării,elementele de

compoziţie,particularităţile de limbaj şi expresivitate.

• - la componenta creativă au înregistrat un nivel scăzut, în sensul că toţi elevii s-

au situat sub media punctajului( sub 20 de puncte din 40 posibile).

11.5. Evaluarea semestrială.

*Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul al II lea.

* Subiecte.

38


Rezultatele obţinute de clasa a X a A teza la limba şi literatura

română - semestrul al II lea.

Nr.


Varsta Punctaj

Nota


din care

Componenta

creativa


2 Cristea Oana 16 2 85 23 8.50


4 Geanta Dana 16 7 85 24 8.50


6 Grosu Ana Maria 16 5 90 26 9.00


8 Luca Mihaela 16 2 94 27 9.40




12 Negoi Lavinia 16 8 88 30 8.80

13 Oprea Corina 16 3 86 16 8.60




17 Pinga Mihaela 16 2 85 21 8.50



20 Rosu Adelina 16 2 94 26 9.40

21 Rusanu Petrica 16 4 80 14 8.00






• -la lucrarea scrisă din semestrul al II lea elevii clasei de profil vocaţional au

înregistrat un nivel de pregătire ridicat, atât la componenta de cunoaştere ştiinţifică,

39

cât şi la cea creativă, mai precis valorile înregistrate se situează între71 şi 96 de

puncte, din care componenta creativă 14( un elev) şi 31 de puncte.

• - la subiectul I, toţi elevii au obţinut punctaj maxim.

• - la subiectul al II lea, toţi elevii au răspuns corect, relevând caracteristicile

limbajului poetic bacovian.

• - la subiectul al III lea, 25 de elevi au pentru redactare, organizarea ideilor în

scris, utilizarea limbii literare, ortografie, punctuaţie,abilităţi de analiză şi interpretare

etc.

Rezultatele obţinute de clasa a X a E la teza la limba şi literatura română –

semestrul al II lea

Nr.


Varsta Punctaj

Nota


din care

Componenta

creativa


2 Anghel Florin 16 7 65 10 6.50


















40




23 Tepus Beneamin 16 3 74 16 7.40



• -elevii clasei a X E, au obţinut valori cuprinse între 55 şi 90 ( un singur elev), de

puncte iar la componenta creativă valorile s-au situat între 9 şi 19 puncte( sub media

de 20 din 40 posibile).

• - la subiectul I , elevii au răspuns parţial ( între 13 şi 20) la cerinţe.

•- la subiectul al II lea, 15 elevi din 25, au obţinut punctaj maxim, restul au

identificat parţial tema poeziei şi caracteristici ale limbajului poetic bacovian.

• - la subiectul al III lea – componenta creativă, elevii au înregistrat valori

scăzute, mai precis au prezentat parţial statutul social, psihologic şi moral al

personajului ales, locul personajului şi rolul lui în comedia studiată, au înregistrat

carenţe în utilizarea limbii literare, în organizarea ideilor în scris, în argumentare şi

interpretare.

11.6.EVALUAREA FINALĂ A CONŢINUTULUI INSTRUIRII.

* Subiecte.

* Barem de corectare.

Rezultatele obţinute de clasa a X a A la evaluarea finală.

Nr.


Varsta Punctaj

Nota


din care

Componenta

creativa


2 Cristea Oana 16 2 90 30 9.00


4 Geanta Dana 16 7 87 28 8.70

41


6 Grosu Ana Maria 16 5 97 31 9.70


8 Luca Mihaela 16 2 98 38 9.80




12 Negoi Lavinia 16 8 91 37 9.10

13 Oprea Corina 16 3 84 24 8.40




17 Pinga Mihaela 16 2 88 29 8.80



20 Rosu Adelina 16 2 98 32 9.80

21 Rusanu Petrica 16 4 87 22 8.70






• la testul final elevii clasei a X A, au obţinut valori între 72(un elev) şi 98 de

puncte, din care componenta creativă între 24 şi 40 de puncte.

• - la subiectul I, toţi elevii au obţinut punctaj maxim.

• - la subiectul al II lea, toţi elevii au obţinut punctaj maxim.

• - la subiectul al III lea, elevii au dat dovadă de exerciţiu de creativitate, înţelegere

şi interpretare,obţinând punctaj peste medie( toţi elevii au obţinut peste 24 de puncte

la componenta creativă).

42

Rezultatele obţinute de clasa a X a E la evaluarea finală.

Nr.


Varsta Punctaj

Nota


din care

Componenta

creativa


2 Anghel Florin 16 7 68 11 6.80





















23 Tepus Beneamin 16 3 75 18 7.50



• - elevii clasei a X E, au înregistrat valori cuprinse între 51 şi 86 de puncte, din

care componenta creativă între 8 şi 20 de puncte.

• - la subiectul I, 15/17 elevi au răspuns corect, restul nu s-au încadrat în cerinţele

testului.

43

• - la subiectul al II lea, 21 elevi din 25, au obţinut punctaj maxim.

• - la subiectul al III lea, mai mult de jumătate din elevi nu utilizează corect

limba literară, nu dovedesc abilităţi de analiză şi de argumentare, nu stăpânesc

cunoştinţe de ortografie şi punctuaţie, nu sunt capabili să realizeze un exerciţiu de

creativitate, înţelegere şi interpretare.

CAPITOLUL XV.

Concluzii şi propuneri.

5.1.Concluzii teoretice.

Educaţia estetică, prin obiectivele pe care le urmăreşte - sensibilizarea elevilor

faţă de limbajul artei, cultivarea capacităţilor de apreciere-gustul şi judecata estetică,

formarea atitudinii estetice, etc, contribuie la formarea personalităţii elevului.

În lucrarea de faţă am căutat să surprind rolul educaţiei estetice în şcoală, acela

de a asigura posibilitatea elevului de a trece de la starea de contemplare pasivă, la

acţiuni de stimulare a capacităţilor creatoare şi de implicare a acestuia în realizarea

idealului estetic.

Educaţia prin intermediul artelor, solicită de la elevi, în afară de calităţi

intelectuale etice, morale, etc. şi calităţi estetice, prin care aceştia apreciază obiectele

din jurul lor pe baza unor valori fundamentale cum sunt:binele, adevărul, frumosul.

Elevul poate avea acces la valoare, mai ales la cea estetică, dacă se implică în

activitate, dacă manifestă preferinţă pentru a învăţa, a acumula experienţă şi a acţiona

în funcţie de aceasta.

Necesitatea artei în educaţie este impusă de faptul că ea apropie elevul de

realitate, îi dezvoltă sensibilitatea,îi cultivă gustul estetic, îl ajută să înveţe să trăiască

mai bine şi mai frumos.

44

Pe baza artei, elevul descoperă că adevărul ţine de experienţă, că valorile

fundamentale, raţiunea şi frumosul nu se opun, că procesul de cunoaştere implică nu

numai raţiune, ci şi frumos.

15.2.Concluzii desprinse din cercetare.

Elevii de orientare umanistă asimilează mult mai uşor şi mai eficient valorile

estetice promovate de disciplinele artistice, în cazul nostru, limba şi literatura

română, dezvoltându-şi sensibilitatea, gustul şi judecata estetică.

Astfel, în urma testului predictiv, aplicat la începutul anului şcolar 2006 la

limba şi literatura română, am constatat o diferenţă semnificativă între clasa a X a A

profil vocaţional – considerată grupa experimentală, şi clasa a X a E - grupa de

control, în ceea ce priveşte punctajul acumulat şi evidenţiat prin următorii indicatori

statistici:

Clasa Total

elevi

Media

aritmetică

Medi

-ana

Modul Abate-

rea medie

Ampli

-tudi

nea

Abate

-rea stan

-dard

Compo-

nenta

creativă

aXA 26 74,85 75 70 4,56 20 7,51 14,88

aXE 25 60,44 60 60 6,46 30 7,51 7,12

• - la clasa a X A,media aritmetică este de 74,85, din care componenta creativă

reprezintă 14,88, valori ce situează elevii la un nivel mediu din punct de vedere al

rezultatelor obţinute.

• - majoritatea elevilor posedă şi aplică în soluţionarea sarcinilor de lucru,

informaţii referitoare la sinonimia, derivarea, valoarea morfologică a cuvintelor, dar

manifestă unele ezitări în evidenţierea valenţelor stilistice ale cuvintelor şi expresiilor

utilizate în text, iar limbajul artistic nu a fost suficient de bine nuanţat.

45

• - la clasa a X E, media aritmetică este de 60,44, din care componenta creativă

reprezintă 7,12,valori ce situează elevii la nivel submediu privind performanţele

şcolare.

• -elevii clasei de profil real posedă cunoştinţe minimale, altfel spus,

argumentarea, comentarea, interpretarea se cuantifică în performanţe minime.

• -diferenţele dintre cele două clase pot fi evidenţiate şi prin valorile la ceilalţi

indicatori: modulul, mediana,abaterea medie, amplitudinea, abaterea standard.

• =>diferenţele dintre clasele implicate în cercetare se datorează unei orientări

umaniste a elevilor şi a inteligenţei literare , pe care o posedă aceştia şi care îi ajută să

asimileze mult mai eficient valorile estetice să să-şi dezvolte sensibilitatea , gustul şi

judecata estetică.

• -rezultatele obţinute confirmă prima ipoteză a lucrării noastre.

Pentru evaluarea sumativă din semestrul I, am folosit un test elaborat în

concordanţă cu conţinutul demersului instructiv-educativ, iar în urma aplicării lui,

rezultatele obţinute vin să confirme din nou, ipoteza, ca şi la testul predictiv.

Diferenţa dintre clase se menţine în continuare, fiind evidenţiată de următoarele

valori:

Clasa Nr.

elevi

Media

aritmetică

Mediana Modul Abaterea

medie

Amplitudinea Coeficient de

variaţie

Componenta

creativă

aXA 26 77,58 76 72 5,90 24 8,77 17

aX E 25 66,76 70 70 6,19 34 8,77 8,6

46

• - la clasa a X A ,media aritmetică este de 77,58, faţă de 66,76 a clasei a X E,

diferenţa fiind de 10,82, ceea ce ne confirmă progresul acestora faţă de testul

predictiv, dar şi o menţinere a unei diferenţe considerabilă între cele două clase, nu

doar la acest indicator, ci şi la ceilalţi.

• - componenta creativă a înregistrat valori superioare faţă de testul predictiv( 17 la

clasa a X A ), fapt ce evidenţiază existenţa al elevi a unor aptitudini creatoare în

domeniul literar, a unei creativităţi estetice în elaborarea ideilor, în utilizarea

limbajului literar adecvat cerinţelor testului, imaginaţie, gândire creatoare, o anumită

cultură estetică formată în procesul însuşirii literaturii.

• - la clasa a X E , elevii chiar dacă au obţinut rezultate peste cele înregistrate la

testul predictiv, nu au reuşit decât într-o mică proporţie să explice logic şi coerent,

respectând normele gramaticale,să respecte convenţiile scrisorii, să se încadreze în

limita de spaţiu etc.

• - la componenta creativă elevii au înregistrat de asemenea rezultate submedie, în

sensul că ei nu au prezentat concepţia scriitorului cu privire la roman, nu au integrat

conceptele operaţionale, nu au precizat tipologia personajelor prin referire la

episoadele semnificative.

• => elevii cu o orientare şcolară umanistă exprimă în creaţiile lor cu o mai mare

acurateţe valorile estetice asimilate în învăţare, dând dovadă de discernământ în

ierarhizarea valorică a produselor artistice. Se confirmă astfel cea de-a doua ipoteză a

lucrării noastre.

La testul sumativ din semestrul al II lea, s-au obţinut următoarele valori:

Clasa Total

elevi

Media

aritmetică

Mediana Modulul Abatere

medie

Amplitudine Coefici

-ent de

variaţie

Compo

-nenta

creativă

aXa

A

26 81,46 81 80 4,65 23 7,38 22,1

47

aXa

E

25 69,16 70 72 6,87 37 7,38 11,5

• - elevii clasei a X A, au înregistrat un nivel ridicat la toţi indicatorii statistici

( medie aritmetică, mediana, modul, componenta creativă), fapt ce demonstrează că ei

posedă o cultură estetică , altfel spus în urma procesului de instruire ei şi-au format

priceperile estetice(aprecierea, interpretarea, integrarea frumosului în

activitate),atitudinea estetică, şi-au însoţit lecturile de interes estetic, formându-şi

judecăţi estetice prin care şi-au pus în valoare gustul estetic. Se confirmă astfel

ipotezele lucrării.

. -elevii clasei a X E, au obţinut valori sub nivelul celor de profil vocaţional, mai

precis la media aritmetică valoarea este de 69,16 (a X A – 81,46),mediana 70 (a X A -

81), componenta creativă 11,5 (a X A - 22,1),ceea ce demonstrează că elevii de la

profilul real sunt mai puţin interesaţi de lectură, nu posedă priceperile de a aprecia

estetic, de a interpreta artistic(literar),de a integra frumosul în activitatea desfăşurată,

nu şi-au format o atitudine estetică, o judecată estetică prin care să-şi exprime gustul

estetic.

La testul final, rezultatele obţinute au fost la fel de relevante, ca şi la evaluările

anterioare şi anume:

Clasa Total

elevi

Media

arit-

metică

Mediana Modulul Abaterea

standard

Abatere

medie

Amplitu-

dine

Coefici-

ent de

variaţie

Compo-

nenta

creativă

aXa

A

26 89,88 89 98 5,79 4,34 26 6,44 29,06

aXa

E

25 69,36 70 68 9,00 7,07 35 6,44 15,04

48

Se poate observa că elevii din clasa de profil vocaţional, au obţinut rezultate

mult mai bune la testele aplicate, fapt ce demonstrează că orientarea lor umanistă le

permite să asimileze mult mai uşor şi mai eficient valorile estetice promovate de

disciplinele din categoria artelor, în cazul nostru literatura, dezvoltându-şi

sensibilitatea, gustul şi judecata estetică, fapt ce vine să confirme ceea ce am susţinut

în prima ipoteză din lucrare.

Pentru a confirma sau infirma cea de-a doua ipoteză din lucrare, am făcut o

comparaţie între cele două clase, pornind de la punctajul obţinut la componenta

creativă de către toţi elevii, ce aparţin celor două grupe, implicate în cercetare.

Clasa Total

elevi

Media

aritmetică

Mediana Modulul Abaterea

medie

Amplitudine Coeficient

de

variaţie

aXa

A

26 14,88 1

5

10 4,

59

17 35,72

aXa

E

25 7,12 7 8 1,

72

8 35,72

La testele sumative din Sem. I şi Sem. al II-lea situaţia punctajului obţinut de cele

două clase se prezintă astfel:

Cla

sa

Total

elevi

Media

aritmetică

Mediana Modulul Abatere

medie

Amplitu

dine

Coeficient de

variaţie

S I S II S

I

S

II

S

I

S

II

S I S II S I S

II

S I S II

aXa

A

26 17 22,12 17 23 22 20 4,92 3,65 19 18 33,48 21,64

aXa

E

25 8,60 11,52 9 11 8 10 2,02 2,22 7 10 33,48 21,64

49

Aceeaşi componentă creativă a fost urmărită şi la testul final, unde rezultatele obţinute sunt

şi mai concludente, astfel:

Clasa Total

elevi

Mediaaritmetică Mediana Modulul Abatere

medie

Amplitudine Coeficient de

variaţie

aXa

A

26 30,62 30 30 3,22 18 13,89

aXa

E

25 15,08 15 20 2,65 12 13,89

Datele statistice ce exprimă rezultatele obţinute de cele două clase supuse

cercetării vin să confirme cea de-a doua ipoteză a lucrării noastre.

În sfârşit, la final am realizat o comparaţie între mediile la limba şi literatura

română a celor două clase, iar rezultatele confirmă încă odată ipotezele pe care s-a

bazat cercetarea noastră.

În indicatori sintetici, aceste rezultate se prezintă astfel:

Clasa Total

elevi

Media

aritmetică

Mediana Modulul Amplitudine Coeficient de variaţie

aXa A 26 92,12 90 90 25 6,90

aXa E 25 72,80 75 75 35 6,90

50

Toate aceste rezultate ne arată că elevul prin intermediul operelor literare

parcurge etapele unui proces creator, în sensul că devine subiect care simte, se

emoţionează, dar şi conştientizează că participă la acest act de creaţie.

În concluzie, elevii cu o orientare umanistă, percep într-un mod mult mai

adecvat simbolurile artistice (literare) , discriminează mai uşor efectul artistic, posedă

capacitate de construcţie metaforică, raţionament analogic–simbolic, comprehensiune

şi discernământ în ierarhizarea valorică a produselor artistice.

15.3.Propuneri

Pentru a-şi îndeplini misiunea, şcoala şi în special activitatea estetică

desfăşurată în cadrul ei, necesită profunde transformări .

În acest sens facem următoarele propuneri:

1.Educaţia estetică în liceu, din punctul nostru de vedere, cu tot ceea ce implică ea,

discipline, obiective, metode, modalităţi şi tehnici de însuşire a limbajului specific,

pentru a participa la formarea personalităţii elevului, trebuie să devină o educaţie

completă şi permanentă, adică atât acţiunile, experienţele, situaţiile artisitice, cât şi

cele extra-artisitice, ca domenii ale artei ce au un limbaj comun (noţiuni de gramatică,

de formă, de stil, culoare,etc), să fie accesibile, pentru a fi studiate, învăţate de către

toţi elevii.

2.Învăţământul actual (de cultură generală sau profil artistic), nu mai poate fi

gândit în afara unei educaţii estetice complete, care necesită pe lângă spaţii didactice

funcţionale şi medierea, realizată de cadrul didactic, pregătit în acest sens.

3.Educaţia estetică să fie centrată pe elev şi, treptat să devină personalizată

deoarece ea pune accent pe curiozitatea de investigare, pe spontaneitate, dorinţa de

formare şi autoformare a acestuia.

4.Educaţia estetică, ca educaţie deschisă faţă de natură şi artă, asigură prin

intermediul disciplinelor şcolare şi extraşcolare atât iniţiera elevilor în problematica

artelor (limbaj, tehnică, etc), cât şi pregătirea necesară care să le permită integrarea

51

socio-profesională de mai târziu. Trebuie să se pornească de la ideea că şcoala este

laboratorul în care se pun bazele unei educaţii estetice, care va fi premisa continuităţii

acesteia la vârsta adultă.

Educaţia estetică în şcoală în general, în liceu în special, are nevoie de a fi

regândită în sensul că se impune:

• - introducerea unor orientări didactice moderne care să permită educarea

estetică a elevilor în funcţie de cele mai noi descoperiri în domeniul artelor;

• - introducerea în cadrul curriculumului a unui număr suficient de ore destinate

educării elevilor prin intermediul artelor, având în vedere că, în afară de literatură

care beneficiază de un număr mai mare de ore, celelalte discipline (educţia plastică,

muzicală) le sunt alocate câte o oră pe saptămână, cu excepţia şcolilor de artă, unde

lucrurile stau mai bine.

• - desfăşurarea orelor la disciplinele artistice, în spaţii special amenajate

(ateliere, laboratoare) având în vedere că în formarea personalităţii elevului, trebuie

să se pună accent, nu doar pe latura teoretică, ci şi pe cea practică, realizându-se astfel

un echilibru la nivelul comportamentului, între fizic şi psihic.

• - formarea sensibilităţii estetice, a gustului şi intersului estetic prin dezvoltarea

tuturor disponibilităţilor vizuale, auditive, kinestezice, dar şi mentale ale elevului,

astfel încât acesta să se transforme din simplu receptor, în creator de frumos.

• - formarea sensibilităţii estetice, a gustului şi intersului estetic prin dezvoltarea

tuturor disponibilităţilor vizuale, auditive, kinestezice, dar şi mentale ale elevului,

astfel încât acesta să se transforme din simplu receptor, în creator de frumos.

• - iniţierea în limbajul artei să se realizeze prin corelarea tuturor formelor

(mimico-gestual, verbal, scris, limbajul artei, designului, etc),realizându-se astfel o

înţelegere cât mai completă a fiecărui domeniu artistic în parte şi o creştere a gradului

de atractivitate a elevilor faţă de acestea.

52

• - reconsiderarea raporturilor dintre cadrul didactic şi elevi prin îndepărtarea

rigidităţii, inerţiei, unor dascăli, care înţeleg că totul emană de la ei şi, că elevul

trebuie să execute. O astfel de atitudine generează încordare, suspiciune şi

neâncredere, din partea elevilor, fapt ce afectează personalitatea acestora şi, implicit

rezultatele în activitatea de învăţare. În vederea prevenirii unor astfel de incidente se

va acţiona pentru îmbunătaţirea climatului afectogen din clasă şi creşterea rolului

componentei motivaţionale, singura ce poate determina schimbarea care se impune.

• - îmbinarea activităţii estetice din clasă cu cea extraestetică, aceasta asigurând

premisele unei integrării sociale, economice, culturale, etc., şi realizării unui echilibru

psihic, având în vedere că arta induce o stare specială, fiind reconfortantă şi

stimulativă;

• - în organizarea conţinuturilor instruirii să se pună accent nu doar pe receptarea

valorilor estetice, ci şi pe actul creator, având în vedere că prin intermediul lui se

realizează o eliberare de sine a individului pe plan afectiv, ceea ce conduce la o

readaptare a acestuia la mediu.

• asigurarea posibilităţii autoformării artistice a personalităţii subiectului,

deoarece arta are puterea de a uni oamenii pe baza dragostei faţă de frumos;

• - favorizarea dobândirii autonomiei spirituale, care alături de cea intelectuală să-

i dea posibilitatea elevului să-şi valorifice potenţialul artistic, având în vedere că

disponibilitatea pentru artă o întâlnim la toţi subiecţii educabili şi nu numai.

• - extinderea educării estetice la nivelul tuturor cadrelor didactice, nu doar a celor

care predau artele, deoarece ignorarea principiilor esteticii învăţământului poate

diminua eficienţa educativă a oricărei ştiinţe din programul şcolar. Numai în acest fel,

arta poate educa copilul în drumul parcurs de la grădiniţă şi până la sfârşitul liceului.

• - programele şcolare specifice disciplinelor din categoria artelor, inclusiv limba

si literatura romană să organizeze conţinuturile, nu doar pe an de studiu, ci şi, în

funcţie de tipul de clase (profil uman, real, tehnic,etc), astfel încât volumul

53

priceperilor estetice să concorde cu interesele elevilor, iar creativitatea acestora să fie

cât mai productivă;

• - introducerea în planul de învăţământ a unei discipline, cu caracter estetic

(ex.Elemente de estetică), care să-i familiarizeze pe elevi cu noţiuni fundamentale

despre artă şi care să constituie o bază pentru toate disciplinle artistice şi nu numai.

La final, concluzia care se desprinde este aceea că arta, prin valorile pe care le

promovează este un mijloc de bază în desfăşurarea procesului instructiv-educativ şi

formarea personalităţii elevului.

BIBLIOGRAFIE

1.Alain, (1948), Propos sur l'education, PUF.

2.Allport,W.,Gordon, (1991), Structura şi dezvoltarea personaliăţii, E.D.P,

Bucureşti.

3.Albu, M, Pitariu,H., (1993), Proiectarea testelor de cunoştinţe şi examenul

asistat de calculator, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.

4.Andrei,Petre, (1997), Filosofia valorilor, Editura Polirom,Iaşi.

5.Antonesei,Liviu, (1996), Paideia-Fundamente culturale ale educaţiei, Editura

Polirom,Iaşi,.

6.Ardonin,Isabelle, (1997), L'education artistique a l'ecole, E.S.F.

54

7.Aristotel, (1965), Politica,1339, trad. rom. Mihai Gramatopol, în vol. Metafizica,

Ed.Academiei, Bucureşti.

8.Aristotel, Poetica, Bucureşti, Ed.Academiei.

9.Baumgarten, (1750), Aesthetica, vol I.

10.Blaga,Lucian,( 1990),Zări şi etape, Editura Minerva, Bucureşti.

11.Burckhardt,Iakob,(1981), Cultura Renaşterii în Italia, Bucureşti,Editura pentru

literatură,cap. Descoperirea frumuseţii naturii.

12.Boboc, Alexandru, (1973), Nicolai Hartman şi realismul contemporan, Editura

Ştiinţifică, Bucureşti.

13.Buckhard,Iacob, ( 1913),Asthetik und Sozialwissenschaft.

14.Bergson,H, (1912), Le rire, ed .VIII,Paris, p.170-171.

15.Bem,D.J,(1967), Self perception:an alternative interpretation of cognitive

dissonance phenomena, Psychological Review, 74/3, p.183.

16.Barlogeanu,Lavinia, (2002), Psihopedagogia artei, Polirom, p.38.

17.Brubacher,S.John, (1969), Modern Philosophies of Education ,McGraw Hill

Book Company, New York, London.

18.Bowyer, H.Carlton, (1970), Philosophical Perspectives for Education, Scott

Foresman and Company Glenview, Illinois,.

19.Borges,Jorge, Luis, (1988), Cărţile şi noaptea, Iaşi , p.32.

20.Blaga, Lucian, (1987), Opere, vol10, Trilogi avalorilor, Ed.Minerva, Bucreşti,

p.510.

21.Bourdieu,Pierre, (1988), Cele trei stari ale capitalului cultural, în : Educaţia

ieri,astazi,mâine, Buletinul Cabinetului Pedagogic,Iaşi, nr.4,p.72-73.

22.Bourdieu,Pierre; Passeron, R.(1970),La reproduction, Ed. de Minuit,Paris,.

23.Bertrand,Valois, (1999),Fondements educatif, Ed. Nouvelles.

24.Boboc,Alexandru, (1999), Hermeneutică şi ontologie, EDP,Buc.

25.Bourdieu,Pierre, (1998), Regulile artei, Ed.Univers,Buccureşti.

55

26.Brunner,R.,(2000),Psihalnaliză şi societate postmodernă, Ed. Amarcord,

Timişoara.

27.Chombart de Lauwe, Paul Henry, (1982), "Cultura şi puterea", Buc,p.75.

28.Cucoş,Constantin, (1996), Pedagogie,Polirom,Iaşi,p.26,67.

29.Călin,Marin, (1996),Teoria educaţiei,Ed. ALL, Buc,p.14.

30.Cuillenburg, J.J.Von, Scholten, O,Noomen, G,W., (2000), Ştiinţa comunicării,

Buc, Ed.Humanitas, p.58-61.

31.Cozma,Teodor,(1988),Scoala şi educaţiile paralele,Universitatea

"Al.I.Cuza",Iaşi, p.50

32.Comenius, (1970),Didactica Magna, E.D.P.,Bucureşti, p.20.

33.Croce,Benedetto, (223),Estetica,Bucureşti,Ed.Univers,1970,p.

34.Cucos,Constantin, (1995),Pedagogie si axiologie, E.D.P,RA,Buc, p.50.

35.Cucos,Constantin, (2000), Educatia,Dimensiuni culturale si interculturale,

Polirom.

36.Corneille,O, Le model de probabilite d'elaboration: une necessaire mise au

point.Cahiers Internationales de Psychologie Sociale,16,42

37.Croitoru,Rodica,(1982), Judecata intre estetic si metafizic, Ed.Stiintifica si

Enciclopedica, Bucureşti,p.40.

38.Charbonnel,Nanine, (1993), Philosophie du model, PUS,Strassbourg, p.92.

39.Charbonnel,Nanine, (1993), Philosophie du modele, Prees Universitaire de

Strassbourg, Strassbourg , p.117/119.

40.Curtis,S.J(coord),(1965), An Introduction to the Philosophy of education,

University Tutorial Press LTD.London.

41.Cărtărescu,M, (1999), Postmodernismul romanesc,Ed.Humanitas,Bucureşti.

42.Cannor,Steven, (1999), Cultura postmodernă,Ed.Meridiane,Bucureşti.

43.Cristea,Sorin,(1998), Dicţionar de termeni pedagogici, E.D.P.R.A.,

Bucureşti,pag.350.

56

43.Das neue Lexicon der Pedagogik,1971,vol.IV,pag.353.

44.Dewey,John,(1972), Democratie si educatie, EDP,Bucureşti,p.70.

45.Debesse,Maurice,(1981), Etapele educatiei,EDP,p.112.

46.Dewey,John,(1990), Democratie et d'education,Armand Colin,Paris,,p.409.

47.Deely,John, (1997), Bazele semioticii,Ed.ALL,Bucureşti.

48.Develay,M,(1996),Donner du sens a l'ecole,ESF.

49.Dicţionar de estetică generală,(1972),Bucureşti,pag.103.

50.Dicţionar al limbii române contemporane, (1980), Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti, pag.190.

51.DEX,Ed.Universul Enciclopedic, (1998),Bucureşti, Ediţia aII-a,pag.145,348.

52.Dicţionar de filosofie, (1978), Bucureşti, pag.759.

53.Durand,G,(2000),Structurile antropologice ale imaginarului, Univers

enciclopedic, Bucureşti.

54.Edgar,Faure,(1971),A învăţa să fii,EDP,Bucureşti,p.71-72

55.Epuran,Mihai,(1985),Pedagogie şi Psihologie,Lecţia a II a, Cunoaşterea

psihologica a elevilor, Bucureşti, MEI,EFS.

56.Egan,Kieran,(1986),Teaching as Story Telling.An Alternative Approach to

Teaching and Curriculum in the Elementary School, Chicago,The University of

Chicago Press.

57.Fechner, Estetica experimentală,(1971), Leipzig.

58.Fath Gerard,(1991), Laicite et formation des maîtres in Revue francaise de

pedagogie, nr.97, p.69.

59.Ferrol,Gilles,(1998), Dicţionar de sociologie, ED.Polirom, pag.219.

60.Fourquin,Jean Claude,(1973), Pourquoi l'education esthetique, în Louis

Porcher(coord) L'education esthetique, Arman Colin,Paris,.

61.Freud,Sigmund, (1996),Psihanaliză şi artă,Editura Trei,Bucureşti.

62.Gadamer,H.G,(2000), Actualitatea frumosului,Ed.Polirom,Iasi.

57

63.Golu,Pantelimon,(2001), Psihologia învăţării şi dezvoltării, Ed.Fundaţiei

Humanitas,p.320.

64.Grunberg,L,(1972), Axiologie şi condiţia umană,Bucureşti,p.47-48

65.Geissler,E.E, Allgemeine Didaktik Grundlegund eines erzichenden

Unterrichts, E.Klett Verlag, Stuttgart,p.78.

66.Grand Larousse Encyclopedique,vol.4,Paris,1961,pag.715.

67.Groos,K,(1907), Asthetik,Die philosophie im Beginn des 20 Sten

Yahrhunderts, Heidelberg.

68.Gardner,H.,(1996),Les inteligences multiples,Ed.Retz,Paris.

69.Genette,Gerard,(1992),La relation esthetique,Ed.du Seuil.

70.Gleizal, J.J,(1999),Arta şi politicul,Ed.Meridiane,Bucureşti.

64.Gombrich,Ernst,(1984),L'art et l'illusion,Ed.Gallimard.

71.Herbart,J.H,(1976),Prelegeri de pedagogie,EDP,Bucureşti,p.62.

72.Hubert,Rene,(1965),Traite de pedagogie generale,PUF,Paris,p.58.

73.Hegel,G,W,(1996),Prelegeri de estetică,vol.I,P.7-8.

74.Hessen,Johannes,(1937),Wertphilosophie,Raimund Furlinger,Viena,p.37.

75.Hartman,Nicolai,Ethik,citat din vol Filosofia contemporană,Texte alese,traduse şi

comentate de Alexandru Boboc şi I.N.Roşca,p.162.

76.Husen,Torsten,(1974),The learning society Methen CO Ltd .London.

77.Hartman,Nicolai,(1974)Estetica,Ed. Univers,Bucureşti.

78.Homer,Iliada,(1955),Bucureşti,ESPLA,vers.433-438.

79.D'Hainaut,(1981),Elaborarea noilor coţinuturi,în Programe de învăţământ şi

educaţie permanentă,EDP,Bucureşti,p.169.

80.Hofstede,G,(1996), Managementul structurilor multiculturale,Software-ul

gandirii.

81.Ianoşi,Ion,(1983),Sublimul în estetică,Ed.Meridiane,Bucureşti.

82.Ianoşi,Ion,(1984),Sublimul în artă,Ed.Meridiane,Bucureşti.

58

83.Ianoşi,Ion,(1986),Literatură şi filosofie,Ed.Minerva,Bucureşti.

84.Joiţa,Elena,(1999),Pedagogie,Polirom,p.33.

85.Jacques,Servan Schreiber,(1990),Sfidarea mondială,Ed.Humanitas.

86.Lavelle,Louise,(1951),Traite des valeurs,vol I,PUF,Paris,p.15.

87.Jinga,I.,Istrate, E .,(2001), -Manual de Pedagogie,p.139-140.

88.Jauss,H.R,(1978),Pour une esthetique de la reception,Ed.Gallimard.

89.Jung,C,G,(1997),Tipuri psihologice, Ed. Humanitas,Bucureşti.

90.Jung,C,G,(1999),Simboluri ale transformării,Ed.Teora,Bucureşti.

91.Kant,I,(1992),"Tratat de pedagogie, Religia şi limitele raţiunii, Ed.Agora, Iaşi,

p.17

92.Katz,D.,The functional approach to the study od attitudes.Public Opinion

Quarterly,24(2),p.163-204

93.Kant,I,(1981),Critica facultatii de judecare, trad din lb. germană, Ed. Şt. şi

Enciclopedică, Bucureşti.

94.Kant,I.,(1985),Logica generală, trad. rom. A. Surdu, Ed.Şt. Şi Enciclopedică,

Bucureşti, p.89-92.

95.Kant,I,(1972),Critica raţiunii practice,Ed. Şt.,Bucureşti.

96.Landsheere, V de.,Landsheere,G,de.,(1979), Definirea obiectivelor educaţiei,

EDP,Bucureşti,p.566.

97.Lipps-(1908),Asthetik,Kultur der Gegenwart,Teil I,p.358,362,363.

98.Landsheere,Vivianne,(1992),L'education et la formation,PUF,Paris,p.9.

99.Lessing,Opere,vol I,Bucureşti,ESPLA,p.165.

100.Lefter,J.B,(2000),Postmodernism,Ed.Paralela 45,Piteşti.

101.Liiceanu,Gabriel,(1994),Despre limită,Ed.Humanitas,Bucureşti.

102.Losski,Nicolai,(1997),Condiţiile binelui absolut,Ed.Humanitas,Bucureşti.

103.Mitrofan, N.,Mitrofan,I.,(1984),Diagnoza şi formarea inteligenţei literare,în

"Revista de psihologie",nr.2.

59

104.Marin,Călin,(1996),Teoria educaţiei,Editura ALL,p.13.

105.Munsterberg,Hugo,(1921),Philosophie der Werte,Grundzuge einer

Weltanschauung,Verlag von J.A Barth,Leipzig,p.59,75-87.

106.Meirien,Philippe,(1991),Les choix d'eduquer,ESF,Paris,p.147

107.Muller,Freinfels,Psycholgie der Kunst,Leipzig und Berlin,Bd.I,p.51-.

108.Murakovsky,Jan,(1974),Studii de estetică,Ed.Univers.

109.Maşek,V.E,(1972),Arta de a fi spectator,Ed.Meridiane,Bucureşti.

110.Moles, Abraham, (1980), Psihologia Kitsch-ului, Ed.Meridiane, Bucureşti, p.67.

111.Mitrofan, N.,(2005),Testarea psihologica, Ed.Polirom,p.81.

112.Maiorescu,Titu,(1978),Critice,Bucureşti,p.62

113.Mialaret,Gaston,(1981),Introducere în pedagogie,EDP,Bucureşti,p.53.

114.Moise,C,Cozma,T,(1996),Reconstrucţie pedagogică,Ed. Ankaron,Iasi.

115.Mesure,Sylvie,(1998),La rationnalite des valeurs,PUF.

110.Neveanu,P.P.,(1978),Dicţionar de Psihologie,Ed.Albatros.

116.Nicola,Ioan,(1996),Tratat de pedagogie şcolară,EDP,R.A,Bucureşti,p.22.

117.Nietzsche,Friedrich,Jenseits von Gut und Bose in Das Hauptwerk,Band

III,Nimphenburger,Munchen,1990,p.535.

118.Niculescu,R.M,(1986),Ghid pentru profesori,vol I,Universitatea Al.I.Cuza,Iasi.

119.Nietzsche,Fr,(1991),Dincolo de bine şi de rău,Ed.Humanitas.

120.Oprescu,V,(1991),Aptitudini si atitudini,Bucureşti,Editura Ştiinţifică.

121.Platon, (1970) Statul, în vol. Arte poetice, Antichitatea Bucureşti,

EdituraUnivers, p.125.

122.Pascadi,I, (1967),Educaţia estetică prin prelegeri de estetică,EDP.

123.Peirce,Ch,(1990),Semnificaţie şi acţiune,Humanitas,Bucureşti.

124.Prince,Kingsley,Education and Philosophical thought,Allyn and Bacon,

Boston,p.9.

125.Parintele Galeriu,(1992),Jertfă şi răscumparare,Ed. Harisma,Bucureşti,p.69.

60

126.Philippe,Marie Dominique,(1991), Philosophie de l'art, Tome I,

Ed.Universitaires, Paris,p.211.

127.Piaget,Jean,(1968),Le structuralisme,PUF,Paris.

128.Paveleu,V.(1972),Drama psihologiei,EDP,Bucureşti.

129.Păun, E,Potolea,D,(coord),(2002), Pedagogie,Fundamentari teoretice si

demersuri aplicative,Ed.Polirom.

130.Păişi,Lăzărescu,Mihaela (coord),(2006), Compediu de Psihologie si pedagogie,

Ed.Pământul.

231.Peretti,A,(1969),Les contradictions de la culture et de la pedagogie,Ed.Epi.

132.Pourtois;Desmet,(1997),L'education postmoderne,PUF.

133.Ricoer,P,(1995),De l'Interpretation,Paris,Le Seuil.

134.Radulescu,C.M,(1984),Personalismul energetic si alte

scrieri,Ed.Eminescu,Bucureşti.

135.Râmbu, Nicolae(1997),,Filosofia valorilor,EDP,R.A,Bucureşti,p.36.

136.Revista de Psihologie,(1992),Bucureşti,nr.2.

137.Rickert, Heinrich,(1921),Der Gegenstand der Erkenntris, J.C.B,Mohr,

Fubingen,p.198.

138.Roy,Le,Ed,(1913),Un philosophie nouvelle,Henri Bergson,p.51

139.Reboul,Olivier,(1991),Revue Francaise de Pedagogie,Nr.97,oct-dec.,p.11.

140.Reboul,Olivier,(1971),La philosophie de l'education,PUF,Paris,p.14.

141.Reboul,Olivier,(1992),Les valeurs de l'education,PUF,Paris,p.9.

142.Racle,Gabriel,(1983),La pedagogie interactive,Retz,Paris,p.149

143.Reboul,Olivier(1977),L'Endoctrinement,PUF,Paris,p.196.

144.Read,Herbert,L'Education artistique et notre epoque, rev.INSEA,nr. 2/1965

145.Read,Herbert,(1971),Originile formei în artă, trad. rom, C.F Pavlovici, Ed.

Univers, Bucureşti, p.182-184

139.Ribot,Theodule,(19969, Logica sentimentelor,Ed. IRI,Bucureşti.

61

146.Ricoeur,Paul,(1986),Eseuri de hermeneutică,Ed.Humanitas,Bucureşti.

147.Santayana,G,(1896),The Sense of Beauty,New York.

148.Souriau,Et,(1921),L'avenir de l'esthetique,p.9.

149.Scheler,Max,(1927),Der Formalismus in der Ethik und die materiale

Wertethik,Max Niemeyer Verlag,Halle,p.191.

150.Staats,A.W,Staats,C.K(1958) Attitudes established by conditioning journal of

Abnormal and Social Psychology,p.37-40.

151.Scott,M.P,Burton,R.V,Yarrow,M.R.,(1917),Social rein forcement under

natural condition.Child Dvelopment,38(1),p.53-63.

152.Salade, D.Ciurea, Rodica, (1973), Educaţia prin artă şi literatura, EDP,

Bucureşti, p.17.

153.Schreiber,Servan,(1990),Sfidarea mondială,Ed.Humanitas.

154.Segall,M,Dasen,P.Berry,I,Poortynga,I,Human,(1999),Behavior in Global

Perspective.An Introduction to Cross-Cultural Psychology,Editia a II a,Allyn and

Bacon,London.

155.Sălăvastru,Constantin,(1996),Raţionalitate şi discurs,EDP,Bucureşti.

156.Simmel,Georg,(1981),Sociologie et epistemologie,PUF.

157.Şchiopu,Ursula,(1999),Psihologia artei,EDP,Bucureşti.

158.Văideanu,George,(1996),UNESCO-50 Educaţie,Editura Craiova,p.51.

159.Văideanu, George, (1988), Educaţia la frontiera dintre milenii, Ed.Politică, 82-

83.

160.Vianu,Tudor,(1968), Estetica, p.9.

161.Vigano, Renata, Parmenteor,Ph.,Une demarche methodologique pour la

recherche en education,un ontil d'analyse des definitions de retroaction et de

valeur,în Pedagogie et vita,4/1993.

162.Vianu,Tudor,(1982),Introducere in teoria valorilor,în vol."Studii de filosofia

culturii",Ed.Eminescu,Bucureşti,p.84.

62

163.Valery,Paul,L'infini esthetique,în ediţia "Pleiade",vol.II,p.1344.

164.Vianu,Tudor,(1982),Studii de filosofia culturii,Ed.Eminescu,p.69.

165.Wright,von,G.H.,(1979),Logica deontică şi teoria generală a acţiunii în

"Norme,valori,acţiune",Bucureşti,p.140.

166.Wundt,W,System der Philosophie,Bd.II,Asthetische Anshauung,p.260.

167.Wojnar,Irena,(1963),Esthetique et pedagogie,PUF,Paris,p.269.

168.Wellek,R,Warren,A (1967),Teoria literaturii,Bucureşti,pag.62.

169.Zajonac,R.B,(1968),Attitudinal effects of mere exposure.Journal of

Personality and Social Psychology,p.9.

170.Zlate,M,(2006),Fundamentele psihologiei,Ed. Universitară,p.371.

171.Zisulescu,St,(1971),Aptitudini şi talente,EDP,Bucureşti,p.19.

172.www.edu.ro-Învăţământ preuniversitar, programe şcolare în vigoare.

63

teza.rezumat

Documents