hhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhnbbbbhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhlllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkk Experiente La Erezii Si secte Experienta religioasa este mult mai dezvoltata si actuala in vremea noastra,in sec XXI,putand fi caracterizata usor,drept epoca experientelor psihosomatice,deoarece omul din zilele noastre cu cat se desparte Hristos,adica de biserica si totodata de traditie,atunci el insusi devine mult mai vulnerabil la experienta care se transforma la randul sau in scop in sine.Asadar experienta a devenit ideologia postmodernismului,iar New Age a transformat experienta in sine intr-un instrument principal de lucru. Un psiholog pe nume Andre Godin,da o definitie buna despre experienta religioasa si anume ca:experienta religioasa este considerata absoluta in sine insasi,pentru ca se descopera ca o finalitate.De aceea unii oameni inteligenti si cu o cultura vasta de cunostinte,cad victime sectelor si ereziilor,lasandu-se excrocati intr-un mod foarte usor,pentru ca omul se poate preda oricui il poate scapa de sentimente neplacute,inlocuindu-le cu altele accesibile si pe gustul lui. Exista o clasificare a experientelor religioase,in care,in prima faza omul simte brusc ca exista o putere superioara,apoi aceasta experienta creste ca simtire a unui raspuns din partea Lui Dumnezeu,in care omul este destinat mantuirii. Alta clasificare a experientelor religioase ar fi:Calmul si siguranta Acestea fiind un atuu pentru seful grupului sectar,deoarece prin ele reuseste sa ii convinga si sa ii faca sa uite problemele vietii,pe cei ce il asculta.Emmanuel Diet spune ca secta promite o rezolvare a problemelor oamenilor si prin aceasta ii atrage spre a lor pierzare. Incordarea Face referire la ereziile si sectele care contin clipe de activitate intensa,cum ar fi muzica sau dansul,care aduc multumire membrilor grupului.Bucuria si euforia Aceasta situatie in care le gasim pe cele doua amintite este specifica protestantilor,pentru ca ei sarbatoresc mantuirea si renasterea lor si le se arata in asa zisa de ei inraurire a Duhului Sfant,ceea ce noi stim ca termenul de inraurire inseamna altceva decat ce cred ei. Unitatea Daca la noi unitatea presupune o referire teologica,aici este vorba despre o experienta psihologica comuna si care prezinta implicatii religioase,atunci cand se manifesta la credinciosii altei religii.Extinderea constientului Acesta in comparatie cu formele precedente,contine in plus cunoasterea,pentru ca individul primeste o cunoastere mai mare,a naturii si in sfarsit a lui Dumnezeu.Putem sa consideram primul rand extinderea constientului ca un factor de atractie a oamenilor la secte si erezii.Extinderea constientului poate fi adus si de consul de substante narcotice,in care consumatorul se simte in centrul existentei sale. Obsesia sexuala ca tip de cultura publica Sa privim pe strada, n jurul nostru, sa privim atenti panourile publicitare. Sa citim ziarele, revistele, si sa privim cu atentie paginile cu reclame. Sa ne uitam la televizor si sa fim atenti la spoturile publicitare. Ce au toate acestea n comun, ce vedem cel mai des?Ultimele decenii au fost marcate de o schimbare a paradigmei n ceea ce priveste tema sexualitatii. Hipervalorizarea si exploatarea comerciala a valorilor sexuale n ntregul spectru al spatiului public, care se ntind de la simpla reclama pna la pornografie, constituie caracteristica predominanta a tipului de cultura publica promovata n zilele noastre. Astazi, pe panourile publicitare din statii, unde oamenii civilizati asteapta autobuzul, sunt expuse fotografii cu femei seminud care prezinta lenjerie. De asemenea, nuditatea si mesajele sexuale subliminale sunt folosite n reclamele televizate pentru produse bancare, pentru electrocasnice sau pentru lactate, spre exemplu. n aceasta cursa a pervertirii calitatilor sfinte ale trupului ntr-un cmp public de lupta se nscriu si publicatiile familiale, ziarele sau revistele, n cadrul carora imaginea a ncetat sa mai serveasca scopului initial.Christos Vakalopoulos spune: Scopul reclamei este distrugerea sensurilor Prin reclama se insinueaza o lume fara absolut nici un sens, care se nvrte doar n jurul propriei nebunii. Aceasta lume exclude durerea, tristetea, dragostea, rusinea, simplitatea Lumea devine de nenteles, un compus spasmodic din placeri ce se nsiruie fara sens, fara scop, nascnd un gol ce se mareste nencetat. Slujitorul acestui gol este reclama. Nu ntmplator aceasta decadere spirituala se afla strns legata de vedere. Vederea este simtul principal al nostru, prin care culegem cele mai multe informatii despre lumea ce ne nconjoara. Ma ntreb, ce nvata adolescentii si adolescentele, copiii si copilele, despre ceea ce vad fiind promovat ca valoare sau ca frumos?hhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhh