tezĂ de doctorat - unap.ro drd-octombrie 2017/rezumatul tezei... · metodologia folosită...

1

R O M Â N I A

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”

Lucian Valeriu SCIPANOV - Doctorand în Ştiinţe Militare -

TEZĂ DE DOCTORAT

TEMA: PARTICIPAREA FORŢELOR NAVALE ROMÂNE

LA PROIECŢIA FORŢEI ÎN OPERAŢII AMFIBII ŞI RIVERANE

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT

Col. prof. univ. dr.

Sorin PÎNZARIU

Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de

Doctor în Ştiinţe Militare

- Bucureşti, 2017 -

2

CUPRINS

INTRODUCERE ..........................................................................................................

CAPITOLUL 1. LOCUL ŞI ROLUL FORŢELOR NAVALE ROMÂNE ÎN

CADRUL OPERAŢIILOR AMFIBII ŞI RIVERANE ............................................

1.1. TIPURI DE OPERAŢII LA CARE POT PARTICIPA FORŢELE NAVALE

ROMÂNE ......................................................................................................................

1.1.1. Tipologia operaţiilor ......................................................................................

1.1.2. Operaţii amfibii .............................................................................................

1.1.2.1. Operaţia amfibie în concepţia unor actori internaţionali ...................

1.1.2.2. Operaţia amfibie în concepţie naţională .............................................

1.1.3. Operaţii riverane ............................................................................................

1.1.3.1. Operaţia riverană în concepţia unor actori internaţionali .................

1.1.3.2. Operaţia riverană în concepţie naţională ...........................................

1.2. LOCUL ŞI ROLUL FORŢELOR NAVALE ROMÂNE ÎN OPERAŢII ..............

1.2.1. Cooperarea multinaţională ............................................................................

1.2.2. Participarea Forţelor Navale Române în operaţii maritime ..........................

1.2.3. Planificarea şi conducerea Forţelor Navale Române în operaţii maritime ...

1.2.4. Locul şi rolul grupărilor navale în cadrul operaţiilor amfibii şi riverane ......

1.3. DEZVOLTAREA UNEI DOCTRINE NAŢIONALE PENTRU OPERAŢII

AMFIBII ŞI RIVERANE ..............................................................................................

1.3.1. Necesitatea unei doctrine naţionale pentru operaţii amfibii şi riverane ........

1.3.2. Locul şi rolul unei doctrine pentru operaţii amfibii şi riverane ....................

1.3.3. Elemente de conţinut a unei doctrine pentru operaţii amfibii şi riverane .....

CAPITOLUL 2. CONSIDERAŢII PRIVIND PROIECŢIA PUTERII ŞI A

FORŢEI ÎN OPERAŢII MARITIME .......................................................................

2.1. ASPECTE CONCEPTUALE SPECIFICE DOMENIULUI MARITIM ...............

2.1.1. Rolul strategiei maritime şi navale pentru proiecţia puterii ..........................

2.1.2. Conceptul de putere maritimă şi putere navală .............................................

2.1.3. Proiecţia puterii şi a forţei prin operaţii maritime .........................................

2.1.3.1. Proiecţia puterii maritime a NATO .....................................................

2.1.3.2. Proiecţia puterii maritime a Uniunii Europene ..................................

2.1.3.3. Proiecţia puterii maritime a SUA ........................................................

2.2. CONTRIBUŢIA FORŢELOR NAVALE ROMÂNE LA PROIECŢIA PUTERII ŞI

A FORŢEI ......................................................................................................................

2.2.1. Proiecţia puterii maritime în concepţia României .........................................

2.2.2. Participarea Forţelor Navale Române la consolidarea puterii maritime a

Alianţei la Marea Neagră.........................................................................................

2.2.3. Rolul Forţelor Navale Române la consolidarea statutului de putere navală a

României ..................................................................................................................

2.2.4. Proiecţia puterii în contextul abordării cuprinzătoare a războiului modern,

ameninţărilor şi acţiunilor hibride ...........................................................................

2.2.5. Contribuţia Forţelor Navale Române la proiecţia forţei ...............................

3

CAPITOLUL 3. CONTRIBUŢIA FORŢELOR NAVALE ROMÂNE LA

PROIECŢIA FORŢEI ÎN CADRUL OPERAŢIILOR AMFIBII ŞI RIVERANE ........................................................................................................................................

3.1. NECESITATEA DEZVOLTĂRII COMPONENTELOR AMFIBII ŞI RIVERANE,

STRUCTURI SPECIALIZATE ÎN CADRUL FORŢELOR NAVALE ROMÂNE ....

3.2. REALIZAREA CAPABILITĂŢILOR PENTRU OPERAŢII AMFIBII ŞI

RIVERANE ÎN FORŢELE NAVALE ROMÂNE ........................................................

3.2.1. Contribuţia structurilor din cadrul Forţelor Navale Române la constituirea

componentelor amfibii şi riverane ...........................................................................

3.2.1.1 Contribuţia Flotei la realizarea capabilităţilor pentru operaţii amfibii şi

riverane .............................................................................................................

3.2.1.2 Contribuţia Flotilei Fluviale la realizarea capabilităţilor pentru

operaţii amfibii şi riverane ...............................................................................

3.2.2. Participarea Forţelor Navale Române la desfăşurarea operaţiilor amfibii şi

riverane în NATO şi UE, coaliţii, angajamente bilaterale şi iniţiative regionale ...

3.2.2.1. Contribuţia Forţelor Navale Române la desfăşurarea operaţiilor

amfibii şi riverane conduse de NATO şi UE .....................................................


amfibii şi riverane în cadrul unei coaliţii .........................................................


amfibii şi riverane în variantă bilaterală .........................................................


amfibii şi riverane în variantă regională ..........................................................

3.3. DEZVOLTAREA CAPABILITĂŢILOR FORŢELOR NAVALE ROMÂNE

PENTRU PROIECŢIA FORŢEI ÎN CADRUL OPERAŢIILOR AMFIBII ŞI

RIVERANE ...................................................................................................................

3.3.1. Dezvoltarea capabilităţilor amfibii în Forţele Navale Române ....................

3.3.2. Dezvoltarea capabilităţilor riverane în Forţele Navale Române ...................

CONCLUZII ŞI PROPUNERI ...................................................................................

GLOSAR CU ABREVIERI ŞI ACRONIME ............................................................

BIBLIOGRAFIE ..........................................................................................................

ANEXE ..........................................................................................................................

Cuvinte cheie: operaţii amfibii; operaţii riverane; Doctina pentru operaţii

amfibii şi riverane; forţa amfibie; forţa riverană; forţa navală; forţa de desant; forţa de

desant amfibiu; desant riveran; desant aerian; gruparea de forţe amfibii; gruparea de

forţe riverane; cooperarea multinaţională.

4

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

PARTICIPAREA FORŢELOR NAVALE ROMÂNE LA PROIECŢIA

FORŢEI ÎN OPERAŢII AMFIBII ŞI RIVERANE

Proiecţia forţei, ca mod de manifestare a puterii, reprezintă o formă de exprimare a

voinţei statelor de a contribui la menţinerea securităţii regionale şi globale. În acest

context, cea mai frecventă acţiune militară de proiecţia puterii şi a forţei pe mare şi

dinspre mare s-a dovedit a fi operaţia maritimă (aero-navală), care în cele mai multe

cazuri se finalizează printr-o intervenţie la litoral (aero-terestră cu sprijin naval), cu

caracteristici preponderent amfibii.

În cadrul acestui demers ştiinţific ne propunem să realizăm o introspecţie în

conceptele caracteristice operaţiilor amfibii şi riverane dar şi o analiză a potenţialului

naţional pentru apărarea intereselor comune prin contribuţii la proiecţia forţei în astfel

de operaţii.

Dacă la nivel internaţional, state cu o puternică tradiţie navală au desfăşurat

operaţii amfibii şi riverane, la nivel naţional, Forţele Navale Române (FNR) nu au

participat de la finele celui de-al II-lea Război Mondial la nici o operaţie amfibie sau

riverană, însă deţin unităţi şi subunităţi tactice care ar putea fi desemnate a participa în

cadrul unor astfel de operaţii.

Întrebarea dacă FNR pot reprezenta o capabilitate regională pentru realizarea unui

echilibru şi menţinerea securităţii regionale în bazinul Mării Negre, este de actualitate,

Din această perspectivă, FNR, având în compunere nave de luptă, elemente de

infanterie marină şi aviaţie organică, reprezintă în opinia noastră pilonul dezvoltării

capabilităţilor amfibii şi riverane naţionale, cu care pot contribui la securitatea comună.

Având în vedere cele prezentate, considerăm că există cel puţin premisele teoretice

pentru a detalia problematica cercetării, privind identificarea principalelor direcţii ale

evoluţiei şi adaptării la schimbările cadrului conceptual de participare la operaţii a FNR.

Pentru aceasta vom încerca să identificăm modul concret de participare cu forţele avute

la dispoziţie la operaţii amfibii şi riverane şi să propunem valorificarea unor oportunităţi

de dezvoltare a unor noi capabilităţi.

5

Motivaţia alegerii temei

Motivaţia alegerii temei de cercetare s-a datorat experienţei dobândite la comanda

unor subunităţi din cadrul genurilor de forţe ale FNR, forţe fluviale şi infanteria marină.

Motivaţia extrinsecă este caracterizată de viziunea proprie privind necesitatea

dezvoltării la nivelul FNR a unor capabilităţi amfibii şi riverane, în lipsa unei doctrine

naţionale pentru operaţii amfibii şi riverane, în condiţiile în care am observat că la nivel

internaţional aceste capabilităţi reprezintă vârful de lance a forţelor navale moderne.

Am plecat de la identificarea capabilităţilor naţionale cu potenţial amfibiu şi

riveran care ar putea augumenta structuri întrunite naţionale şi multinaţionale pentru

proiecţia forţei, pentru ca ulterior să constat că există nucleul unor astfel de capabilităţi

care necesită să fie dezvoltate şi afirmate în raport cu statutul de putere maritimă aferent

României. Motivaţia intrinsecă se datorează impulsului didactic privind contribuţia

personală la dezvoltarea artei militare în domeniu ca urmare a exercitării profesiei de

cadru didactic şi a cunoaşterii în amănunt a modului de folosire în luptă a genurilor de

forţe reprezentative ale FNR.

Noutatea, actualitatea, importanţa temei

În urma analizei tematicii în domeniu doctoral, am constatat că până în prezent nu

s-a mai abordat o asemenea temă de cercetare, astfel că putem afirma că aceasta este

una inovatoare, datorată noutăţii dar şi a contribuţiei ştiinţifice pe care o aduce.

Luând în considerare problematica abordată, apreciem că această temă este una de

actualitate, datorită faptului că sarcinile asumate la nivel internaţional sunt în curs de

executare, iar răspunsul naţional pentru implementarea acestora trebuie să vină din toate

direcţiile. Prin acest demers susţinem importanţa necesităţii dezvoltării unor capabilităţi

amfibii şi riverane cu care FNR să contribuie la proiecţia puterii maritime, sprijinind

manifestarea intereselor maritime naţionale şi aliate în regiune.

Scopul cercetării

Scopul cercetării constă în identificarea argumentelor referitoare la faptul că FNR,

prin genurile de forţe reprezentative, pot contribui activ la desfăşurarea operaţiilor

amfibii şi riverane, evidenţiând importanţa contribuţiei acestora la efortul naţional de

apărare a integrităţii teritoriale prin reprezentare în mediul operaţional.

6

Aşezarea temei în contextul cercetărilor ştiinţifice în domeniu şi în context

inter şi transdisciplinar

Tema aleasă, prin unicitatea ei, sperăm să reprezinte o contribuţie considerabilă la

dezvoltarea domeniului Ştiinţe militare, la care studiul domeniului amfibiu şi riveran

reprezintă numai o parte a demersului ştiinţific. Propunerea unor soluţii concrete prin

care FNR să contribuie la desfăşurarea operaţiilor amfibii şi riverane şi conturarea unei

doctrine naţionale de gen, reprezintă o contribuţie personală în domeniul ştiinţei şi artei

militare. Rezultatul cercetării considerăm că va fi util FNR pentru identificarea

structurilor de forţe care pot participa la operaţii amfibii şi riverane, dezvoltarea

acestora pentru operaţionalizarea unei capabilităţi naţionale amfibii specializate, pentru

participarea la operaţii amfibii şi riverane în diverse contexte.

Formularea ipotezei de cercetare şi a tezei fundamentale a lucrării

În demersul nostru, plecăm de la ipoteza de cercetare conform căreia, dacă FNR

deţin nucleul unor capabilităţi amfibii şi riverane specifice zonei de responsabilitate,

acestea îşi pot dezvolta aceste capabilităţi pentru a putea desfăşura acţiuni amfibii şi

riverane, în context naţional şi multinaţional.

Conţinutul ceretării este desfăşurat pe două direcţii principale care concură la

verificarea ipotezei de cercetare şi care sprijină demonstrarea tezei conform căreia FNR

îşi manifestă funcţia de proiecţie a forţei prin participarea la operaţii amfibii şi riverane.

Astfel, prima direcţie reprezintă o analiză a unor aspecte doctrinare, dedicată

identificării evoluţiei conceptuale şi a nivelului actual de cunoaştere privind

desfăşurarea operaţiilor amfibii şi riverane. Cea de a doua direcţie reprezintă o analiză a

aspectelor privind contribuţia FNR la consolidarea puterii maritime a României, prin

proiecţia forţei în operaţii amfibii şi riverane şi identificarea posibilităţilor de dezvoltare

a capabilităţilor existente sau a unora noi.

Obiectivele principale ale lucrării

Pentru realizarea scopului cercetării, care impune verificarea ipotezei de lucru, am

stabilit următoarele obiective:

a) identificarea evoluţiei istorice a conceptelor şi principiilor doctrinare privind

modul de planificare, pregătire şi desfăşurare a operaţiilor amfibii şi riverane în

7

concepţia unor actori internaţionali şi influenţele acestora asupra principiilor doctrinare

naţionale;

b) realizarea unei analize a cadrului doctrinar existent cu privire la conceptele

domeniului maritim, care să sprijine dezvoltarea unei doctrine naţionale pentru operaţii

amfibii şi riverane;

c) evaluarea posibilităţilor de participare a FNR la un spectru cât mai larg de

misiuni în cadrul operaţiilor amfibii şi riverane, fundamentată pe realitatea ştiinţifică şi

doctrinară privind planificarea, pregătirea şi participarea la operaţii a FNR;

d) identificarea măsurilor doctrinare, a posibilelor modificări structurale şi

direcţiilor de dezvoltare a capabilităţilor FNR privind contribuţia cu forţe la operaţii

amfibii şi riverane pentru realizarea proiecţiei puterii maritime a României.

Metode, tehnici şi instrumente de cercetare ştiinţifice utilizate; justificarea

metodelor alese

În cadrul lucrării realizăm o cercetare ştiinţifică specifică domeniului maritim prin

descrieri (cunoaştere descriptivă) ale fenomenelor specifice acţiunilor militare de

proiecţia puterii şi a forţei prin acţiuni amfibii şi riverane, identificăm şi formulăm

predicţii (cunoaştere predictivă) cu privire la evoluţia artei militare în direcţia evoluţiei

şi dezvoltării forţelor amfibii şi riverane, oferind sugestii favorabile influenţării

domeniului cercetat (cunoaştere cauzală).

Contactul cu realitatea actuală ne-au permis observarea unor evenimente şi evoluţii

ale domeniului, conturarea unor raţionamente logico-inductive şi logico-deductive de

tip istoric sau conceptuale.

Acceptarea realităţii reale (transcedentale) ne-a îndreptăţit să comparăm şi să

prelucrăm datele, să identificăm diferenţe, să descoperim şi să acceptăm realitatea,

pentru a putea formula concluzii pertinente.

Metodologia folosită contribuie la o abordare comprehensivă a domeniului

analizat, a fenomenelor specifice artei militare, particulare acţiunilor amfibii şi riverane

prin sesizarea procesualităţii şi dinamica dezvoltării formelor, metodelor şi procedeelor

de acţiune. Aceasta este acoperită de analize privind unele aspecte ale operaţiilor

multinaţionale ce aparţin domeniului epistemologic de cercetare, prin cunoaşterea

fenomenului, posibilităţile de desfăşurare şi limitele acestuia. De asemenea mai sunt

8

utilizate şi elemente din domeniul ontologic legate de voinţă, potenţialul fizic sau

resursele umane necesare participării la astfel de operaţii, completate de unele aspecte

care aparţin domeniului axiologic din perspectiva teoriei valorii şi sensului artei militare

în vederea emiterii ipotezei şi atingerea celor patru obiective.

Pentru atingerea obiectivelor cercetării am utilizat unele metode şi tehnici de

cercetare de tip longitudinal şi transversal din domeniul sociologic aplicabile

domeniului ştiinţe militare, astfel: metoda culegerii de date; metoda istorică; metoda de

cercetare nomologică; metoda cognitiv-structurală; metoda de cercetare referenţială;

metoda inducţiei; metoda deducţiei; metoda analizei.

Combinarea metodelor de bază a condus la realizarea conceptualizării fenomenului

şi relativizării la condiţiile istorice şi existente, astfel am definit unele concepte

specifice operaţiilor amfibii şi riverane, am identificat capabilităţile amfibii şi riverane

naţionale, am propus posibilităţi de dezvoltare a acestor capabilităţi.

Pentru îndeplinirea scopului cercetării, am abordat fundamente epistemologice cu

privire la originile, stadiul actual, trăsăturile generale, scopul, metodele, mijloacele,

caracteristicile specifice operaţiilor amfibii şi riverane, fundamente care stau la baza

domeniului de cercetare ştiinţifică abordat.

Teza de doctorat cu tema: „PARTICIPAREA FORŢELOR NAVALE ROMÂNE

LA PROIECŢIA FORŢEI ÎN OPERAŢII AMFIBII ŞI RIVERANE” a fost structurată

pe trei capitole, astfel:

Capitolul 1, denumit „LOCUL ŞI ROLUL FORŢELOR NAVALE ROMÂNE ÎN

CADRUL OPERAŢIILOR AMFIBII ŞI RIVERANE”, realizează o scurtă introspecţie

în cadrul operaţiilor FNR, pentru a contura o tipologie a acestora pe criterii care au la

bază misiunile specifice, pentru a identifica concepte specifice operaţiilor amfibii şi

riverane. Pentru aceasta am prezentat unele aspecte doctrinare specifice operaţiilor

amfibii şi riverane în concepţia unor actori internaţionali care au influenţat modul de

dezvoltare a domeniului. Considerăm că demersul nostru poate fi util în direcţia

contribuţiei la dezvoltarea doctrinei naţionale pentru operaţii amfibii şi riverane,

folositoare tuturor categoriilor de forţe armate care deţin sau dezvoltă capabilităţi

expediţionare care ar putea participa în context întrunit multinaţional şi naţional la

augmentarea unor grupuri tactice din cadrul unei grupări de forţe amfibii (Amphibiu

9

Task Force-ATF) sau în cadrul unei grupări de forţe riverane (Riverine Task Force-

RTF). Prin acest demers, odată cu identificarea rolului şi locului FNR în cadrul

operaţiilor amfibii şi riverane, vom atinge primele obiective ale lucrării.

Metodele de cercetare ştiinţifică utilizate au fost:

- metoda culegerii de date (metodă empirică) prin analiză documentară, observaţii

şi analize ale domeniului şi fenomenelor specifice, prelucrarea datelor prin

sistematizarea informaţiilor, ordonarea pe anumite criterii şi corelarea informaţiilor

identificate cu semnificaţiile teoretice existente; am propus definiţii ale unor concepte

specifice operaţiilor amfibii şi riverane şi unele concluzii;

- metoda istorică, urmărind fenomenul în evoluţia sa prin comparaţie cu

evenimente similare care a condus la identificarea modului de desfăşurare a unor

operaţii amfibii şi riverane în concepţie naţională şi a unor actori internaţionali;

- metoda de cercetare nomologică ne-a condus la formularea unor definiţii ale unor

concepte specifice operaţiilor amfibii şi riverane, conturarea unor concepte şi realizarea

unor legături conceptuale între termenii descrişi;

- metoda cognitiv-structurală aplicată prin compararea diferenţelor, structurarea

informaţiilor, analize semantice şi uneori de terminologie, a condus la realizarea unei

structuri a doctrinei pentru operaţii amfibii şi riverane şi optimizarea concluziilor;

- metoda inducţiei aplicată prin raţionamentde tip logico-inductiv, care a condus la

stabilirea cadrului legal de participare a FNR la operaţii maritime în context întrunit

naţional şi multinaţional, în urma analizei strategiilor, conceptelor doctrinare,

principiilor şi teoriilor accesate;

- metoda deducţiei aplicată prin raţionament de tip logico-deductiv, pornind de la

caracteristici general recunoscute am identificat caracterisiticile specifice operaţiilor

amfibii şi riverane;

- prin metoda analizei, utilizată pe întreg parcursul cercetării, am realizat atingerea

primelor două obiectice de cercetare care sprijină teza în sine.

Din analiza efectuată, s-a evidenţiat faptul că o doctrină pentru operaţii amfibii şi

riverane este necesară tuturor categoriilor de forţe armate ale căror structuri sunt

implicate în cadrul unei operaţii amfibii multinaţionale sau naţionale. La nivel naţional,

nu există încă elaborat un astfel de document doctrinar. Am indus ideea de cooperare

10

multinaţională prin care FNR participă la operaţii multinaţionale dar şi necesitatea

dezvoltării unor capabilităţi proprii de apărare a teritoriului naţional.

Cele mai importante concluzii şi propuneri ale acestui capitol sunt:

1. elaborarea la nivel naţional a Doctrinei pentru operaţii amfibii şi riverane,

document la care FNR pot să contribuie cu specialişti;

2. propunem o definiţie în viziune personală a operaţiei amfibii şi a operaţiilor

riverane:

În opinia noastră, operaţia amfibie reprezintă o acţiune militară cu caracteristici

expediţionare la care forţele proiectate sunt aviaţia, marina cu infanteria marină şi

aviaţia din dotare, forţele terestre şi forţele speciale, la care se mai adaugă şi alţi

participanţi, cu scopul de a proiecta forţa la litoral. Aceasta este operaţie de sine

stătătoare sau poate fi continuarea unei operaţii maritime complexe, îmbină

caracteristicile operaţiei de desant maritim cu misiuni executate de forţele navale şi

creşte rolul coercitiv al puterii proiectate prin componenta amfibie.

Operaţia riverană reprezintă o acţiune militară care se desfăşoară într-o zonă

geografică complexă, denumită zonă riverană, de către forţe special destinate care deţin

mijloace de luptă şi transport specifice, pentru proiecţia forţei de pe mare, fluviu, lacuri

sau zone adiacente acestora, de pe uscat, de pe apă sau din aer, ca operaţie de sine

statătoare sau în completarea operaţiei amfibii sau a altor operaţii.

3. în opinia noastră zona riverană aparţine unui mediu complex care include

următoarele elemente: zona interioară de litoral; zona de coastă; zona de deltă; zona

fluvială cu fluviul, braţele şi canalele navigabile; complexe lagunare; lacuri şi bălţi;

zone din apropierea acestora care cuprinde atât zona de uscat cât şi spaţiul aerian

aferent;

4. propunem o variantă structurată a definiţiilor unor concepte de bază precum:

Forţa Amfibie; Forţa Riverană; Forţa Navală; Forţa de Desant; Forţa de Desant

Amfibiu; Forţa de desant Riveran; Forţa de Desant Aerian; Gruparea de Forţe Amfibii;

Gruparea de Forţe Riverane, etc.

Capitolul 2, denumit „CONSIDERAŢII PRIVIND PROIECŢIA PUTERII ŞI A

FORŢEI ÎN OPERAŢII MARITIME”, realizează analiza contribuţiei FNR la

consolidarea puterii maritime a României, prin proiecţia forţei în operaţii maritime. Un

11

obiectiv a fost evaluarea posibilităţilor de participare a FNR la operaţiilor amfibii şi

riverane, în context naţional şi internaţional. Rezultatul cercetării ne-a permis să

identificăm locul şi rolul FNR în cadrul operaţiilor amfibii şi riverane.


- metoda culegerii de date (metodă empirică) prin observaţii şi analize ale

domeniului maritim;

- metoda cognitiv-structurală aplicată prin compararea diferenţelor doctrinare

privind proiecţia puterii maritime, analize semantice şi uneori de terminologie, a condus

la optimizarea concluziilor privind proiecţia puterii şi a forţei;

- metoda de cercetare referenţială prin care am identificat o concepţie asupra

modalităţilor de proiecţie a puterii şi a forţei în concepţie naţională raportată la

concepţia unor actori internaţionali;

- prin metoda analizei, utilizată pe întreg parcursul cercetării, am atins obiectivul

trei de cercetare care sprijină teza în sine.

Din analiza efectuată, s-a evidenţiat faptul că statutul de putere maritimă a

României ne obligă a recomanda dezvoltarea capabilităţilor de proiecţie a puterii şi a

forţei, promovând integrarea acestora în operaţii maritime, amfibii şi riverane.

Principalele concluzii ale acestui capitol sunt:

1. statutul României de putere maritimă trebuie să îndrume preocuparea factorilor

de decizie pentru dezvoltarea capabilităţilor de proiecţie a puterii şi a forţei;

2. proiecţia puterii şi a forţei presupune un sistem complex de acţiuni a căror

esenţă o reprezintă exercitarea puterii militare în relaţiile cu alţi actori;

3. în ceea ce priveşte proiecţia puterii şi a forţei, în opinia noastră, operaţia

amfibie/riverană reprezintă una din posibilităţile de manifestare a puterii maritime.

Capitolul 3, denumit „CONTRIBUŢIA FORŢELOR NAVALE ROMÂNE LA

PROIECŢIA FORŢEI ÎN CADRUL OPERAŢIILOR AMFIBII ŞI RIVERANE”,

identifică măsurile doctrinare, a posibilelor modificări structurale şi direcţiilor de

dezvoltare a capabilităţilor FNR privind proiecţia forţei în operaţii amfibii şi riverane.

Concret, acest capitol este dedicat analizei posibilităţilor naţionale privind

participarea FNR la operaţii amfibii şi riverane, dezvoltarea capabilităţilor amfibii

pentru proiecţia forţei dar şi apărarea intereselor naţionale în zona riverană.

12

Dezvoltarea unor componente amfibii şi riverane naţionale poate reprezenta

răspunsul prin care FNR vor putea să contribuie la consolidarea statutului de

generatoare de securitate a României. Componenta amfibie poate reprezenta vectorul de

proiecţia forţei pe mare şi dinspre mare şi o posibilă contribuţie naţională în cadru

multinaţional. Componenta riverană reprezintă o capabilitate specifică naţională care

trebuie valorificată, însă poate reprezenta şi o soluţie pentru consolidarea flancului estic

al structurilor euro-atlantice.


- metoda inducţiei aplicată prin raţionament logico-inductiv de tip istoric, care a

condus la identificarea structurilor de forţe din cadrul FNR cu potenţial de dezvoltare a

capabilităţilor amfibii şi riverane;

- metoda deducţiei aplicată prin raţionament de tip logico-deductiv, prin care am

identificat care sunt direcţiile de dezvoltare a capabilităţilor FNR pentru participare

operaţii amfibii şi riverane;

- prin metoda de cercetare referenţială am identificat o concepţie structurală

privind o posibilă contribuţie naţională în operaţii amfibii multinaţionale şi valorificarea

potenţialului naţional în zona riverană;

- prin metoda analizei, utilizată pe întreg parcursul cercetării, am atins al patrulea

obiectiv de cercetare care sprijină teza în sine.

Din analiza efectuată, s-a evidenţiat faptul că dezvoltarea unor capabilităţi amfibii

şi riverane naţionale, este o sarcină esenţială a FNR, pentru contribuţia la securitatea

României şi a aliaţilor săi, misiune fundamentală a FNR. Am identificat la nivelul FNR

genurile de forţe cu capabilităţi amfibii şi cu potenţial de dezvoltare a acestora, modul

de constituire a unor structuri de forţe amfibii, locul şi rolul lor în cadrul unui TFAmf

naţional sau ATF multinaţional. Am promovat capabilitatea specifică naţională de

acţiune în mediul riveran şi am identificat contribuţia forţelor riverane la desfăşurarea

unor operaţii.

Principalele concluzii şi propuneri ale acestui capitol sunt:

1. rolul principal al navelor din cadrul Flotei în cadrul forţei amfibii este de forţă

navală; o forţă navală are în compunere grupări navale şi mijloace specializate pentru

transportul şi sprjinul desantului; Flota are nevoie de a-şi dezvolta capabilităţile de

13

transport şi sprijin desant prin construirea sau achiziţia de nave amfibii, nave de desant;

conectori şi nave pe pernă de aer;

2. rolul forţelor fluviale din cadrul Flotilei Fluviale este de a sprijini IM şi a

interveni acolo unde bătaia artileriei terestre nu acoperă; evidenţiem unicitatea

specificului dar şi paleta de misiuni comune forţelor fluviale şi IM, aspect care a

determinat o puternică legătură a celor două genuri de forţe; în condiţiile constituirii

TG-lor neomogene fluvial-maritime în cooperare cu IM, acţiunea acestora constituie

premisele costituirii forţei riverane;

3. în condiţiile unui mediu tactic versatil, considerăm oportună dezvoltarea unor

noi structuri de forţe fluviale în cadrul FNR, cu caracteristici expediţionare amfibii,

dotate cu ambarcaţiuni de viteză, vedete blindate cu armament uşor, nave pe pernă de

aer, transportoare blindate amfibii, elicoptere, UAV-ri, drone, etc; acestea vor putea fi

uşor transportate în orice teatru de operaţii, astfel în context naţional răspunzând

nevoilor FNR, iar în context multinaţional, se vor constitui în ARG-MEU cu posibilităţi

de augumentare a unui ATF;

4. propunem realizarea unei grupări de forţe amfibii/riverane naţionale constituită

dintr-o componentă navală (forţa navală) din care fac parte diferite structuri (grupuri

navale), grupate pe diferite criterii şi o componentă terestră (detaşament de desant

amfibiu/riveran).

5. FNR pot realiza într-un orizont de timp apropiat operaţionalizarea unei

capabilităţi naţionale amfibii de tipul unui MEU, pentru participarea la operaţii amfibii

multinaţionale în cadrul Forţei Amfibii Multinaţionale (NATO sau UE), în structuri

NRF (NATO Reaction Force) şi în cadrul VHTF (Very High Readines Task Force).

Este o datorie de onoare personală, de a aprofunda cercetarea în domeniul ştiinţei

militare, în special în cel al artei militare, prin abordarea conceptelor specifice

operaţiilor amfibii şi riverane, ţinând cont de experienţa acumulată la comanda unor

nave şi structuri de nave fluviale şi din cadrul Infanteriei Marine, pentru a disemina

cunoştiinţele şi de a oferi o bază consistentă de cunoaştere generaţiilor următoare.

Considerăm că metodologia de cercetare utilizată a permis validarea ipotezei

conform căreia, FNR pot dezvolta capabilităţi specifice pentru a putea participa şi

desfăşura acţiuni amfibii şi riverane, în context naţional şi multinaţional, în condiţiile în

14

care acestea deţin nucleul unor astfel de capabilităţi. Am argumentat necesitatea

dezvoltării unei componente amfibii şi riverane, care poate avea fundamente politice,

militare, geografice şi tactic-operative, în strânsă legătură cu interesele economice pe

care trebuie să le manifestăm prin orice mijloace, aplicând principiile artei militare şi

legile războiului.

Cele două direcţii principale au sprijinit, odată cu validarea ipotezei de cercetare,

demonstrarea tezei conform căreia FNR îşi pot manifesta funcţia de proiecţie a forţei

prin participarea la operaţii amfibii şi riverane.

O simplă analiză a concluziilor şi propunerilor menţionate scoate în evidenţă

necesitatea atenţiei acordată obiectivelor structurilor militare privind ridicarea graduală

a capabilităţilor de răspuns la crize, prin măsuri de îmbunătăţire a potenţialului calitativ

dar şi cantitativ.

Este posibil ca cercetarea să nu acopere în totalitate analiza cadrului doctrinar al

posibilităţilor participării FNR în operaţii amfibii şi riverane, însă suntem convinşi că

repezintă un punct de plecare pentru demersul celor care doresc să demonteze acest

aspect, reprezentând un reper de clarificare a contextului în care acestea participă la

operaţii în context naţional şi multinaţional, fiind pregătit frontul de lucru pentru a

stabili posibilităţile şi capabilităţile de proiecţie a puterii navale. În unele cazuri a fost

suficient a menţiona misiunile FNR pe timpul unor operaţii multinaţionale, în altele a

fost nevoie de o detaliere, încadrare, prezentarea unor concepte, redefiniri a contextului

sau cadrului conceptual, fără a insista pe detalii cunoscute, dar insistat pe sursa

prevederilor doctrinare, rezultatul fiind identificarea cadrului legal, conceptual şi

doctrinar al participării FNR la operaţii amfibii şi riverane.

Prin conţinutul lucrării, impactul poate fi unul pozitiv, putând contribui la crearea

unui nivel uniform de cunoaştere a conceptelor legate de operaţiile amfibii şi riverane,

cunoaşterea cadrului legal de participare a grupărilor de forţe navale române la operaţii

multinaţionale.

De altfel, lucrarea este un punct de plecare pentru evidenţierea contribuţiei

internaţionale a FNR la securitatea regională şi globală. Fiind făcut cunoscut nivelul

cunoaşterii „state of the art” în domeniu, lucrarea este suport pentru dezvoltarea

cercetării privind participarea FNR la operaţii multinaţionale amfibii şi amfibii,

15

modalitate de afirmare a poziţiei de putere navală a României, de contribuţie la efortul

aliat de menţinerea a unui climat de pace în regiune, prin acţiuni de proiecţie a forţei

navale în context naţional întrunit sau multinaţional în alianţe, coaliţii sau iniţiative.

În demersul nostru am plecat de la premisa că pentru a sublinia modul de

dezvoltare a unor capabilităţi amfibii, necesitatea şi consecinţele viitoare ale unui astfel

de demers, este nevoie să studiem trecutul, să analizăm contextul în care se desfăşoară,

potenţialul şi experienţa lecţiilor învăţate. În acest mod, considerăm că vom contribui la

perfecţionarea teoriei şi practicii artei militare, în domeniul maritim, în care putem

spune că avem tradiţie.

În ce priveşte structurarea forţelor navale, acestea trebuie astfel concepute încât să

permită reconstituirea lor, în raport cu evoluţia unei eventuale ameninţări, prin

reântărirea şi prin mobilizarea rezervelor, proiectarea acestora pentru a acţiona în

operaţii multinaţionale, interarme şi intercategorii de forţe cu accent pe flexibilitate,

mobilitate şi nevoia de modernizare continuă.

Înţelegând politica aliaţilor şi strategia de utilizare a forţelor pe mare, putem realiza

o strategie navală naţională unde rolul FNR este foarte important, pentru a identifica din

timp domeniile în care ne putem aduce contribuţia în cadrul misiunilor şi operaţiilor

multinaţionale şi nu în ultimul rând, putem să abordăm în perspectivă o strategie de

restructurare şi reorganizare a forţelor navale, prin achiziţii şi construcţii de nave sau

tehnică militară. În cadrul operaţiior amfibii şi riverane, abordarea manevrieră a

acţiunilor este realizată atât pe orizontală cât şi pe verticală. Perfecţionarea componentei

aeriene pentru proiectarea puterii prin acţiuni amfibii şi riverane trebuie să se afle în

preocupările FNR. Folosirea rachetelor de croazieră cu rază scurtă şi medie de acţiune,

a aparatelor de zbor fără pilot, dar şi a aviaţiei maritime, va oferii FNR capabilitatea

necesară de luptă în mediile amfibii şi riverane.

Considerăm că tema este de mare interes şi abordează unele dintre aspectele

importante ale participărilor internaţionale a FNR din perspectiva potenţialului

contributor şi integrator şi oferă o analiză comparativă a mecanismelor ce determină

punerea la dispoziţie a forţelor desemnate, răspunzând unor necesităţi stringente de

cunoaştere aprofundată a fenomenului, contribuind la îmbunătăţirea procedurilor pe

care le însoţesc.

16

BIBLIOGRAFIE

I. LEGI, ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI DE GUVERN 1) Constituţia României, Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 767, Bucureşti, 2003;

2) Constituţia României/Legea de revizuire a Constituţiei României nr.429/2003;

3) Legea nr. 45/1994 privind apărarea naţională a României, Monitorul Oficial al României,

nr. 172, Bucureşti,1994;

4) Legea nr. 362/2004-NATO SOFA- pentru aderarea României la Acordul dintre statele

părţi la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forţelor lor, semnat la Londra la

19 iunie 1951, şi la Protocolul privind statutul comandamentelor militare internaţionale,

înfiinţate în temeiul Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Paris la 28 august 1952;

5) Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara

teritoriului statului român;

6) HG. Nr. 1374/2004 privind procedura de încheiere a înţelegerilor tehnice în domeniul

cooperării cu forţele armate străine;

7) Legea 110/1996 privind ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului mării,

încheiată la Montego Bay.

II. REGULAMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE ROMÂNEŞTI *** Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2015-2019, Bucureşti, 2015;

*** Strategia de Securitate Naţională a României, Bucureşti, 2007;

*** Strategia Militară a României, Bucureşti, 1998;

*** Carta Albă a Guvernului-Armata României 2010, Bucureşti, 2000;

*** Carta Albă a Securităţii şi Apărării Naţionale, Bucureşti, 2004;

*** Doctrina Armatei României, Bucureşti, SMG, 2012;

*** Doctrina Planificării Operaţiilor în Armata României, Bucureşti, 2013;

*** Manualul de Planificare al Operaţiilor, Bucureşti, 2011;

*** Manualul de Planificare al Operaţiilor, Bucureşti, 2016;

*** Doctrina operaţiilor întrunite multinaţionale, Bucureşti, 2001;

*** L-1, Doctrina logisticii operaţiilor întrunite, Bucureşti, 2008;

*** FN-1,Doctrina Forţelor Navale, SMFN, Bucureşti, 2010;

*** F.T./I.-1, Manualul pentru luptă al brigăzii mecanizate, Bucureşti, 2004;

*** F.N./Im.-11.1, Manualul pentru Operaţii Amfibii, Bucureşti, 2009;

*** F.N.-17.1, Manualul pentru folosirea în luptă a navelor şi unităţilor de nave purtătoare de

artilerie, Bucureşti, 2010;

*** M-2, Regulamentul de luptă al Marilor unităţi navale, Unităţilor şi navelor Marinei

Militare, Constanţa, 1995 (abrogat);

*** Debarcarea desantului maritim tactic, CMM, 1965;

*** Folosirea în luptă a unităţilor de vedete blindate şi monitoare, Ed. AN Constanţa, 1994.

III. REGULAMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE STRĂINE 1) Allied Command Operations Comprehensive Operations Planning Directive, Supreme

Headquarters Allied Power Europe, Belgium, December, 2010;

2) Allied Command Operations Comprehensive Operations Planning Directive, Supreme

Headquarters Allied Power Europe, Belgium, Octomber 2013;

3) AAP-06-NATO Glossary of Terms and Definitions (Glosar de termeni şi abrevieri NATO),

2003;

4) AJP 01(D), Allied Joint Doctrine (Doctrina aliată întrunită), ediţie 2002;

5) AJP-3.4(A)-Allied Joint Doctrine for Non-Article 5 Crisis Response Operations;

6) AJP-3.4.1-Allied Joint Doctrine for Peace Support Operations;

7) AJP-4.6-(B)-Allied Joint Doctrine for the Joint Logistic Support Group, april 2014;

17

8) AJP-5-Allied Joint Doctrine for Operational Planning for more detailed practices and

procedures;

9) AJP-6-Allied Joint Doctrine for Command, Communication and Information Systems;

10) Army Doctrine Publication-Operations (UK);

11) BI-MNC, Directive for NATO Doctrine for Peace Support Operations, 1998;

12) Guidelines for Operational Planning Process, 2005;

13) The Alliance’s New Strategic Concept, Rome, North Atlantic Council, 1991;

14) FM 3-0, Operations;

15) FM 100-10, Military Force Projection Guidelines for Op Planning Process, 2005;

16) FM 100-7, Decisive Force: The Army in Theater Operations;

17) JDP 0-10, The British Maritime Doctrine, 2011;

18) JP 1, Joint Warfare of the Armed Forces of the United States;

19) JP 1-02, Department of Defense Dictionary of Military and Associated Terms;

20) JP 3-0, Doctrine for Joint Operations;

21) JP 3-02, Joint Doctrine for Amphibious Operations;

22) JP 3-07, Peace Operations;

23) JP 3-08, Interorganizational Coordination During Joint Operations;

24) JP 3-16, Multinational Operations, March 2007;

25) JP 3-29, Humanitarian Assistance.

26) Joint Doctrine for Amphibious Embarkation;

27) NDP 1, Naval Warfare;

28) NWP 3-02.1, Ship to Shore Movement;

29) NWP 3-09.11M, Supporting Arms in Amphibious Operations;

30) MCWP 3-13, Employment of Assault Amphibious Vehicles;

31) NWP 3-02.14, The Naval Beach Group;

32) NWP 3-02.22M, MSC Support of Amphibious Operations;

33) Fleet Marine Force Reference Publication 2-5A, Marine Air-Ground Task Force Guide,

Departament of the Navy, Headquarters United States Marine Corps, Washington DC.

IV. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI 1) ***Lumea 2013, Enciclopedie politică şi militară, Ed. RAO;

2) ***Tratat de ştiinţă militară, Vol. I, Editura Militară, Bucureşti, 2001;

3) ***Tratat de ştiinţă militară, Vol.III, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”,

Bucureşti, 2004;

4) ***Lupta împotriva desantului maritim, Ed. Militară, Bucureşti, 1985;

5) BICHIR, Florian, Corsarii uitaţi ai adâncurilor, Ed. Militară, Bucureşti, 2014;

6) CHIORCEA, Ion, Rolul componentei navale în cadrul structurilor de forţe ale UE pentru

asigurarea securităţii prin cooperare la Marea Neagră, Editura Universităţii Naţionale de

Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2014;

7) CHIORCEA, Ion, Hanganu, Marius, Conducerea acţiunilor forţelor navale în operaţii de

stabilitate, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2007;

8) CHIORCEA, Ion, Forţele navale în executarea operaţilor maritime de stabilitate, Editura

Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2006;

9) CRĂCIUN, Ioan, Curs operaţii maritime multinaţionale, ed. Universităţii Nationale de


10) DRAGOMIRESCU, Valentin, MARTIN, Iulian, Interacţiunea strategiilor în conflictele

armate moderne–vol I, 2010, volumul 2, 2011, Editura Universităţii Naţionale de Apărare

„Carol I”, Bucureşti;

11) FILIP, Adrian, Teoria relaţilor internaţionale-puterea maritimă la început de secol XXI,

Ed. Sitech, Craiova 2014;

12) IORDACHE, Constantin, COMAN, Daniela, Curs politici şi strategii comunitare,

Ed.UNAp „Carol I”, Bucureşti, 2010;

18

13) IONEL, Cloşcă, IOAN, Suceavă, Dreptul internaţional umanitar al conflictelor armate,

Ed. „Şansa”, 1993;

14) MANEA, Constantin, MARIAN, Moşneagu, Dreptul mării pe timp de pace şi război, Ed.

„Mica Valahie”, Bucureşti, 2011;

15) MARIN, Gheorghe, HÂLDAN, Romulus, FN ale lumii în sec. XXI, -editura CTEA -2009;

16) MARINESCU, Cornel, NISTOR, Florin, COMAN, Liviu, Crizele caucaziene, mizele

energetice şi securitatea în zona extinsă a Mării Negre, Editura Universităţii Naţionale de

Apărare „Carol I”, Bucureşti , 2013;

17) MARINESCU, Cornel, Promovarea intereselor naţionale ale României în spaţiul maritim

şi fluvial din Zona Extinsă a Mării Negre, Editura Universităţii Naţionale de Apărare

„Carol I”, Bucureşti, 2009;

18) MARINESCU, Cornel, curs de artă militară a Forţelor Navale, Acţinile Forţelor Navale

pentru desfăşurarea operaţiilor întrunite în zona de operaţii de sud-est a României, editura

UNAp „Carol I”, Bucureşti 2013;

19) MARINESCU, Cornel, Apărarea intereselor României la Dunăre, Editura Universităţii

Naţionale de Apărare ”Carol I”, Bucureşti, 2007;

20) MARINESCU, Cornel, curs arta militară a forţelor navale -Folosirea în luptă a navelor

fluviale purtătoare de artilerie, a Batalionului de Infanterie Marină şi desantului maritim”,

UNAp, 2010;

21) MUREŞAN, Mircea, Operaţiile întrunite în războiul viitorului, Ed UNAp, Bucureşti, 2005;

22) MUREŞAN, Mircea, VĂDUVA, Gheorghe, Războiul viitorului, viitorul războiului,

Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2004;

23) NISTOR, Florin, Strategiile NATO şi Forţele Maritime Aliate, Editura Universităţii

Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2014;

24) NISTOR, Florin Strategie. Strategia navală şi Puterea navală-Curs universitar pentru

specializarea Forţelor Navale, Ed. UNAp „Carol I”, Bucureşti, 2015;

25) NIŢU, Costinel, Cunoaşterea armatelor moderne-curs, Editura Universităţii Naţionale de


26) NIŢU, Costinel, Sisteme integrate de cercetare şi mascare în mediul operaţional

contemporan, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2013;

27) NIŢU, Costinel, Cunoaşterea armatelor moderne-curs, Editura Universităţii Naţionale de


28) ONIŞOR, Constantin Teoria strategiei militare-realitatea XX, perspective XXI., Ed. AÎSM,

Bucureşti, 1999;

29) POPESCU, Constantin, Concepte strategice specifice mediului de securitate contemporan,

Ed. UNAp „Carol I”, 2014;

30) PÎNZARIU, Sorin, Conducerea sprijinului logistic în operaţii multinaţionale, Ed. UNAp,

Bucureşti, 2005;

31) PÎNZARIU, Sorin, BOHORU, Constantin Mişcarea şi transportul în operaţii

internaţionale, Ed. „Alma Mater”, Sibiu, 2011;

32) PÎNZARIU, Sorin, Sprijinui logistic acordat operaţiilor conduse de ONU, Ed. „Alma

Mater”, Sibiu, 2012.

33) ZLATE M., Introducere în psihologie-Psihologia mecanismelor cognitive, Ed. Polirom,

Iaşi, 1999.

V. ARTICOLE, LUCRĂRI DE CERCETARE 1) BUŢA, Viorel, Simetrie şi asimetrie în acţiunile militare, Revista de ştiinţe militare,

nr.3/2010;

2) CHIORCEA, Ion, Teza de doctorat cu tema Participarea FNR la executarea operaţiilor

militare maritime de stabilitate, Bucureşti 2006;

3) CHIORCEA, Ion, Romanian naval forces concern’s for full euro-atlantic integration, The

international scientific conference STRATEGIES XXI Technologies – military

applications,simulation and resources, Bucureşti, Ed. UNAp, 5-6 aprilie 2012;

19

4) CHIORCEA, Ion, Parteneriatul NATO în zona extinsă a Mării Negre, Sesiunea de

comunicări ştiinţifice cu participare internaţională STABILITATE ŞI SECURITATE

REGIONALĂ, Bucureşti, Ed. UNAp, 9-10 aprilie 2010;

5) CHIORCEA, Ion, Operation ATLANTA. General outline, The international scientific

conference STRATEGIES XXI Technologies-military applications, simulation and

resources, Bucureşti, Ed. UNAp, 14-15 noiembrie 2013;

6) CHIRIAC, Marian, Actualitate si perspective privind operaţiile militare ale viitorului, Teză

de doctorat, UNAp, 2010;

7) DĂNILĂ, Dorin, CIOROBEA, Constantin, Optimizarea instrumentelor de putere prin

aplicarea principiilor Operaţiilor Bazate pe Efecte, Revista de Ştiinţe Militare, Nr. 2 (15),

anul 2008, Bucureşti;

8) MARINESCU, Cornel, Conflicte militare. Lecţii învăţate, UNAp, 2010;

9) NICUŢ, Valeriu, Concepte pentru viitoarele operaţii întrunite ale NATO, Gândirea

Militară Românească, Nr. 3, Bucureşti, 2006;

10) NISTOR, Florin, Istoricul conceptelor strategice NATO şi influenţa acestora asupra

forţelor navale, Referat nr.1, biblioteca UNAp, 2012;

11) NISTOR, Florin, Analiza impactului conceptelor strategice NATO asupra procesului de

planificare a operaţiilor maritime, Referat nr.2, biblioteca UNAp, 2013;

12) NISTOR, Florin, Influenţa conceptelor strategice NATO asupra procesului de planificare a

operaţiilor maritime, Teză de doctorat, UNAp, 2013;

13) NISTOR, Florin, MARINESCU, Cornel, A current assessment of the Navy and its

operational missions the future of security and cooperation with the Black Sea from the

viewpoint of dispute resolution between the riversides, The 9th International Conference

STRATEGIES XXI, Technologies-military applications, simulations and resources, Nov.

14-15, 2013;

14) NISTOR, Florin, Insidious Operations – a new concept of waging war for Russia?, THE

10TH INTERNATIONAL CONFERENCE STRATEGIES XXI, Technologies-military

applications, simulations and resources, Nov. 13-14, 2014;

15) NISTOR, Florin, SCIPANOV, Lucian Valeriu, Aspects of maritime power projection on

land, THE 10TH INTERNATIONAL CONFERENCE STRATEGIES XXI, Technologies-

military applications, simulations and resources, Nov.13-14.2014;

16) NISTOR, Florin, CUCU, Sorin, NATO’S New Strategic Concept-a new way ahead for

Romanian Naval Forces?, Sesiune de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională

Military Science Universe. International Conference, Bucureşti. 14-15Aprilie, 2011;

17) PINZARIU, Sorin, ILIUŢĂ, Aurel, Modalităţi de sprijin logistic în operaţiile

multinaţionale conduse de către Uniunea Europeană, Revista Buletinul Universităţii

Naţionale de Apărare „Carol I, vol I , nr 3, 2014

18) PÎNZARIU, Sorin, SCIPANOV, Lucian Valeriu, Considerations on the some logistical

concepts in the civil and military domains Buletinul nr. 2 al Universităţii Naţionale de

Apărare „Carol I”, Bucureşti, iunie 2016;

19) Revista Marina Română-Fregata Regele Ferdinand la operaţia EU NAVFOR ATALANTA,

nr1/2013;

20) SCIPANOV, Lucian Valeriu, The Influence of the Alliance in the Black Sea Area, Sesiunea

de Comunicări Ştiinţifice cu Participare Internaţională, STRATEGII XXI, Bucureşti, 14-15

noiembrie, 2013;

21) SCIPANOV, Lucian Valeriu, Codreanu, Radu, General Considerations Concerning the

Substantiation of the Information Environment Preparation for Action in the Maritime

Operations, Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice cu Participare Internaţională, STRATEGII

XXI, Bucureşti 14-15 noiembrie, 2013;

22) SCIPANOV, Lucian Valeriu, Contribuţia forţelor fluvial-maritime şi a infanteriei marine

la executarea operaţiilor amfibii, Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Tactică şi Artă

Operativă Forţe Terestre,TAOFT-2014, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”,

Bucureşti, 23 aprilie 2014;

20

23) SCIPANOV, Lucian Valeriu, Aspecte generale privind participarea forţelor fluviale şi a

infanteriei marine la executarea operaţiilor amfibii în zona de responsabilitate a Forţelor

Navale, Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice cu Participare Internaţională, STRATEGII XXI,

vol. 2, pag. 120, Bucureşti 13-14 noiembrie, 2014;

24) SCIPANOV, Lucian Valeriu, Amphibious Operations, from Doctrinal Request to

Necessity, THE INTERNATIONAL CONFERENCE STRATEGIES XXI, Technologies-

military applications, simulations and resources, Bucureşti, 14-15 noiembrie, 2013, pag.

196, ISSN 2285-8415, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti.

25) SCIPANOV, Lucian Valeriu, Principale orientări doctrinare ale Federaţiei Ruse şi

influenţele asupra situaţiei geopolitice la Marea Negră, Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice

Tactică şi Artă Operativă Forţe Terestre, TAOFT-2015, Universitatea Naţională de Apărare

„Carol I”, Bucureşti, 23 aprilie 2015;

26) SCIPANOV, Lucian Valeriu, Activitatea Flotei Mării Negre a Federaţiei Ruse-element de

identificare a potenţialelor dezechilibre ale securităţii regionale, Sesiunea de comunicări

ştiinţifice a departamentului forţe navale-Strategii maritime la început de secol XXI,

Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 11.06.2015;

27) SCIPANOV, Lucian Valeriu, Rolul componentei amfibii a Forţelor Navale Române în

contextul securităţii zonei extinse a Mării Negre, Sesiunea de comunicări ştiinţifice a

departamentului forţe navale-Strategii maritime la început de secol XXI-11.06.2015, p. 71-

81, ISSN 2392-7399, ISSN-L 2392-7399;

28) SCIPANOV, Lucian Valeriu, Specific Concepts for the Maritime Domain and Their

Doctrinal Approaches, THE INTERNATIONAL CONFERENCE STRATEGIES XXI,

Technologies-military applications, simulations and resources Bucureşti 05-06 noiembrie,

2015;

29) SCIPANOV, Lucian Valeriu, NISTOR, Florin, Consideraţii privind acţiunile militare

desfăşurate în nordul Mării Negre. (Considerations on the Military Actions conducted in

the North of the Black Sea) Buletinul nr. 2 al Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”,

Bucureşti, iunie 2015.

VI. LUCRĂRI, ARTICOLE DE AUTORI STRĂINI 1) Alex Kokcharov, Ukrainian separatists mount amphibious exercise, 24/8/2016, IHSJane s

Defence Weekly, 31 august 2016;

2) Alexander, Joseph H., Bartlett, Merrill L., Sea Soldiers in the Cold War – Amphibious

Warfare 1945 – 1991, Naval Institute Press, Annapolis, Maryland, 1995.

3) Arther Ferril, The origins of War: From the Stone Age to Alexander the Great, 1997;

4) Cornelius Ryan, Ziua cea mai lungă, Ed. Politică, Bucureşti, 1965.

5) Carl, von Clausewintz, Despre război, Ed Bucureşti, 1982;

6) CLARK, Vern, amiral, Sea Pawer 21. Projecting Decisive Joint Capabilites, Proceedings,

oct. 2002;

7) Dudley W. Knox, USN, The Role of Doctrine in Naval Warfare, U.S. Naval Institute

Proceedings, 1915, Department of the Navy, Washington, DC;

8) Edward J. Marolda, The United States Navy and the Persian Gulf, publicat în Naval

History and Heritage Command, 2015;

9) Engberg, Katarina, The EU and military operations: a comparative analysis, Milton Park,

Abingdon, Oxon, 2014;

10) Friedman, George, The Next Decade: What the World Will Look Like,

11) Friedman, George, Ukraine, Iraq and a Black Sea Strategy;

12) George Will, Designing a Navy Than Can Win, Providence Sunday Journal, 25 Aprilie,

1992;

13) Grote, George, Istoria Greciei, 1849;

14) GORŞCOV, Serghei, The Seapower of the State, Pergamon Press, Oxford, 1979; 15) Harper Collins, Margaret Thatcher-The Downing Street Years, New York, 1993;

http://www.goodreads.com/work/quotes/13590573

21

16) HITCHENS, Theresa A global space control strategy, articol publicat în ASPJ, Air and

Space Power Journal, vol 29, nr 1, ian-feb. 2015;

17) Julian Thompson, No Picnic: 3 Commando Brigade in the South Atlantic: 1982,

Hippocrene Books, New York, 1985;

18) John A. Lynn, The Wars of Louis XIV, 1667-1714, Routledge, London and New York,

2013;

19) Jacques Dalloz, Dictionnaire de la Guerre d’Indochine: 1945-1954, 2006;

20) Kenneth L. Privratsky, Logistics in the Falklands War, Pen&Sword Military, 2014;

21) MAHAN, Alfred T. The Influence of Sea Power upon History, 1890; 22) MAHAN, Alfred T. The Influence of Sea Power upon the French Revolution and Empire, 1893; 23) Martin Middlebrook, The Fight for the Malvinas: The Argentine Forces in the Falklands

War, Londra, 1989;

24) Michael Clapp, Ewen Southby-Tailyour, Amphibious Assault Falklands: The Batle of San

Carlor Water, Annapolis, Naval Institute Press;

25) Nick Messinger, articolul Ships Taken Up From Trade, ian.1983;

26) TILL, Geoffrey, Strategia maritimă şi epoca nucleară, New York; 27) VEGO, N. Milan, Joint Operational Warfare, Theory and Practice, U.S. Naval

WarCollege, 2009;

28) W.A. Speck, James II, Profiles in Power, Routledge, NY 2013;

VII. SURSE WEB

E. Surse bibliografice pe INTERNET: 1. dexonline.ro

2. dev.chens.eu/Products/MDEJO.pdf

3. russiapdia.rt.com/prominent-russians/military/rodion-malinovsky/

4. http://armedservices.house.gov

5. http://combinedmaritimeforces.com

6. http://ec.europa.eu; eur-lex.europa.eu

7. http://fas.org/irp/doddir/army/FM34-1/ch3.htm

8. http://news.usni.org

9. http://warbits.wordpress.com

10. https://dexonline.ro/definiţie/doctrină

11. https://marinecorpsconceptsandprograms.com/organizations/marine-air-ground-task-

force/marine-air-ground-task-force-magtf

12. https://openlibrary.org/books/OL18919067M/Amphibious_operations

13. https://stratfor.com https://ro.stiri.yahoo.com

14. https://www.cia.gov

15. https://www.foreignaffairs.com/articles/americas/2009-09-01/limits-power-projection

16. http://www.acq.osd.mil

17. http://www.airpower.au.af.mil

18. http://www.bbc.com/news

19. http://www.defensenews.com/story/defense/international/europe/2015/07/26/russia-revises-

navy-doctrine/30705553/ www.agerpres.ro/externe/2015/07/26/

20. http://www.consilium.europa.eu

21. http://www.cssas.unap.ro

22. http://www.cusnc.navy.mil/cmf/152/index.html

23. http://www.defensenews.com

24. http://www.dictionary.com

25. http://www.dodccrp.org

26. http://www.dtic.mil/dtic/tr/fulltext

27. http://www.eunavfor.eu/about-us/mission

28. https://www.fas.org/sgp/crs/weapons/RL33741.pdf

29. http://www.foia.cia.gov/sites

22

30. http://www.gov.uk

31. http://www.globalsecurity.org/military/ops/maritime-power-projection.htm

32. http://www.globalsecurity.org/military/library/policy/army/fm/100-10-1/ch1.htm.

33. http://www.goodreads.com/author/quotes/183160.George_Friedman

34. http:/www.iea.org

35. https://www.ims-magazin

36. http://www.janes.com

37. http://karadeniz-press.ro

38. http:/www.manw.nato.int/Operation Ocean Shield

39. http://www.manp.nato.int

40. http://www.mapn.ro

41. http://www.mc.nato.int

42. http://www.mediafax.ro/externe/vezi-aici-care-sunt-fortele-mobilizate-in-cadrul-

operatiunii-nato-in-libia-8117723

43. http://www.mid.ru;

44. http://www.mod.uk

45. http://www.navy.mil www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/începuturile-greciei-

antice

46. http://www.nato.int

47. http://www.nato-pa-int/cps/Default.asp

48. http://www.navy.mil

49. http://www.nextgov.com

50. http://www.onr.navy.mil

51. http://www.onr.navy.mil

52. http://www.onuinfo.ro/documente_fundamentale/ carta_natiunilor_unite

53. http://www.rand.org

54. http://www.prb.org

55. http://www.rand.org

56. http://romanian.ruvr.ru

57. http://www.stripes.com

58. http://www.scribd.com

59. http://www.shiping.nato.int

60. http://www.thinkdefence.co.uk

61. http://www.thinkdefence.co.uk/ship-to-shore-logistics/uk-amphibious-doctrine/

62. http:/www.turkishnavy.netla

63. www.agerpres.ro/externe/2016/sua-isi-vor-extinde-prezenta-militara-in-bulgaria

64. www.agerpres.ro/externe/2016/08/26/

65. www.au.af.mil/au/awc/awcgate/prinwar.htm

66. www.arrc.nato.int

67. www.digi24.ro/stiri/externe/exercitiu-nato-trupe-americane-au-debarcat-in-ucraina

68. www.eurocorps.org/news

69. www.eurocorps.org

70. www.euromarfor.org

71. www.globalsecurity.org

72. www.historia.ro

73. www.historynet.com/the-navy-masters-of-the-mediterranean.ht

74. www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/expansiunea-romana-nasterea-unui-imperiu

75. www.history.navy.mil/research/library/online

76. www.historyofwar/articles/wars_gulf_amphibious.html

77. www.independent.co.uk/news/world/europe/russian-warship

78. www.iwar.org.uk/rma/resources/transformation/naval-transformation.pdf

79. www.mapn.ro

80. www.mediafax.com/social/2000-de-militari

23

81. www.mediafax.ro

82. www.nato.int/nato-welcome/index.html

83. www.navy.ro/comunicate/2016/text/103.php

84. www.navy.ro/comunicate/2015/03/10031502.php

85. www.nickmessinger.co.uk/STUFT.pdf

86. www.romanian.ru.vrru

87. www.resboiu.ro/caucasus-2016-exercitiu-amfibiu-rusesc-in-marea-neagra/

88. www.sldinfo.com/the-amphibious-ready-group-arg-and-libya/

89. www.ziare.com

90. www.ziare.com/articole/rusia+exerciţii+navale+marea+neagră

91. www.ziare.com/stiri/armata/romania-se-alatura-cu-50-de-soldati-luptei-impotriva-statului-

islamic

VIII. REVISTE 1) Gândirea Militară Românească, colecţia din anii 2003-2016;

2) Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, colecţia din anii 2006-2017;

3) Revista IHS Jane’s Defence Weekly, colecţia 2014-2017;

4) Revista Defense News”, numărul din 12.ian.2015;

5) Revista Marina Română colecţia din anii 2005-2016;

6) Revista Forţelor Terestre, colecţia din anii 2008-2016;

7) Revista Impact Strategic, colecţia din anii 2007-2016;

8) Revista NATO Review colecţia din anii 2009-2016.

IX. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ 1) A Cooperative Strategy for 21st Century Sea power, March, 2015

2) British-French summit, St-Malo, 3-4 December 1998 „JOINT DECLARATION”

3) Brosura PESA

4) Carta Naţiunilor Unite

5) Culegere de termeni, concepte şi noţiuni de referinţă din domeniul politico-militar, al

securităţii naţionale şi apărării armate, Ed.Militară, Bucureşti, 2000

6) Convenţia Naţiunilor Unite asupra Dreptului Mării

7) Dictionary of Military and Associated Terms. US Department of Defense, 2005

8) Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Academiei, ediţia a II-a, Bucureşti, 1996

9) DEX, Dicţionarul explicativ al limbii române. Academia Română, Ed. Univers

Enciclopedic, Bucureşti, 1999

10) Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2012

11) Dicţionar de sociologie, Ed Babel, Bucureşti, 1998

12) Dicţionar de sociologie, Ed Babel, Bucureşti, 1998

13) Dicţionar de psihologie socială, Ed ştiinţifică şi enciclopedică Bucureşti, 1981

14) Declaraţia Summit-ului din Ţara Galilor, adoptată de şefii de stat şi de guvern participanţi

la reuniunea Consiliului Nord Atlantic, 4-5 septembrie 2014

15) Marine Corps Vision and Strategy 2025

16) Navy Strategic Planning Guidance

17) NATO Handbook, NATO Office of Information and Press, Brussels, Belgium, 2012

18) RASMUSSEN, Anders Fogh, Secretary General’s Annual Report, 2011

19) Recomandarea 722 din 3 iunie 2003 a Uniunii Europene;Sesiunea nr. 49 a U.E. - European

defence – the role of naval power (Apărarea Europeană – rolul puterii navale)

20) Tratatul Consolidat pentru Funcţionarea Uniunii Europene/2012

21) Strategia de Securitate Maritimă a Uniunii Europene (The European Union Maritime

Security Strategy-EUMSS), Brussels, 2014

22) UN Convention on the law of the sea, Montego Bay, Jamaica,10 dec.1982

tezĂ de doctorat - unap.ro drd-octombrie 2017/rezumatul tezei... · metodologia folosită...

Documents