rezumat tezĂ de doctorat - unap.ro teze-noiembrie/cirnici (ani… · forme de manifestare a...
TRANSCRIPT
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 1 din 38
MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
Universitatea NAȚIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I” BUCUREȘTI Exemplar……….
Nr__________ din_______________
CÎRNICI (ANICA) Luminița Ludmila
Domeniul Informații și securitate națională _________________________________________________________________________________
REZUMAT
TEZĂ DE DOCTORAT
TEMA:
TERORISMUL EUROPEAN
ȘI IMPACTUL ASUPRA SECURITĂȚII NAȚIONALE
Conducător de doctorat
Contraamiral (r) profesor universitar dr. Marius HANGANU
Teză elaborată în vederea obținerii titlului de
DOCTOR ÎN INFORMAȚII ȘI SECURITATE NAȚIONALĂ
BUCUREȘTI
2016
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 2 din 38
Pagină albă
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 3 din 38
CUPRINS
INTRODUCERE ....................................................................................................... 7
Capitolul 1
1. STUDIUL TERORISMULUI – CONSIDERAȚII TEORETICE ................. 23
1.1. CONSIDERAȚII TEORETICE, DOCTRINARE ȘI JURIDICE DESPRE
TERORISM. STUDIUL TERORISMULUI ..................................................... 23
1.1.1. Considerente privind definirea terorismului, principale forme de manifestare și
caracteristici generale ............................................................................................................ 27
1.1.2. Definiții din sfera dezbaterilor științifice și civice ..................................................... 39
1.1.3. Definiții politice, politologice și ale organizațiilor..................................................... 44
1.1.4. Definiții juridice, din sfera dreptului intern și internațional ................................... 50
1.2. CONSIDERAȚII CU PRIVIRE LA TERORISM ALE UNOR
SPECIALIȘTI INTERVIEVAȚI ÎN CADRUL CERCETĂRII ..................... 56
1.2.1. Răspunsuri cu privire la definirea fenomenului și la terorismul de stat și
diferențierea dintre terorism și lupta pentru libertate ....................................................... 57
1.2.2. Răspunsuri cu privire la lupta împotriva terorismului ............................................ 71
1.3. Sinteză Capitol 1 ............................................................................................ 76
Capitolul 2
2. TERORISMUL – FACTOR PERTURBATOR PEREN ÎN ISTORIA
EUROPEANĂ ......................................................................................................... 83
2.1. TEROAREA LA ORIGINI .......................................................................... 86
2.1.1. Zeloții și asasinii ........................................................................................................................ 87
2.1.2. Epoca de debut a terorismului: Complotul prafului de pușcă .............................................. 92
2.1.3. Teroarea revoluționară la origini: episodul francez .............................................................. 96
2.1.4. Terorismul secolului XIX: anarhismul, naționalismul ........................................................ 101
2.2.TERORISMUL REVOLUȚIONAR ȘI TERORISMUL INTERBELIC108
2.2.1. Terorismul revoluționar cu substrat ideologic de stânga/ teroarea bolșevică ................... 108
2.2.1.1. Teroarea și terorismul politic în revoluția bolșevică rusă .................................................... 110
2.2.1.2. Teroarea revoluționară ungară din anii 1918 - 1921 .......................................................... 113
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 4 din 38
2.2.2. Terorismul din perioada interbelică ...................................................................................... 115
2.2.3. Teroarea nazistă ...................................................................................................................... 118
2.3. Sinteză Capitol 2 .......................................................................................... 124
Capitolul 3
3. FORME DE MANIFESTARE A TERORISMULUI EUROPEAN
CONTEMPORAN; ÎNCEPÂND DE LA RĂZBOIUL RECE PÂNĂ LA
RĂZBOIUL GLOBAL ÎMPOTRIVA TERORII .............................................. 127
3.1. TERORISMUL ÎN TIMPUL RAZBOIULUI RECE .............................. 127
3.1.1. Terorismul în contextul conflictului israeliano-arab ........................................................... 128
3.1.2. Terorismul ideologic – Extrema stângă ................................................................................. 137
- 3.1.2.1. Brigăzile roșii ...................................................................................................................... 137
- 3.1.2.2. Partidul Muncitorilor din Kurdistan – PKK, KADET – Turcia ........................................ 138
3.1.3. Terorismul ideologic – Extrema dreaptă............................................................................... 139
- 3.1.3.1. Organizația Ordine Nuovo – Italia ..................................................................................... 139
- 3.1.3.2. Charles Martel Club – Franța ............................................................................................ 140
- 3.1.3.3. Column 88 ........................................................................................................................... 141
3.1.4. Terorismul separatist (etnic; etno-național; etno-religios) .................................................. 142
- 3.1.4.1. Naționalismul irlandez ........................................................................................................ 143
- 3.1.4.2. Naționalismul basc .............................................................................................................. 144
- 3.1.4.3. Naționalismul scoțian și galez ............................................................................................ 145
3.1.5. Alte manifestări ale terorismului în spațiul terestru ............................................................ 146
- 3.1.5.1. Manifestări teroriste anticomuniste: Berna 1955 .............................................................. 146
- 3.1.5.2. Analiza fenomenului terorist terestru din Europa 1945-1990 ........................................... 148
3.1.6. Terorismul aerian și maritim ................................................................................................. 153
- 3.1.6.1. Terorismul aerian. Incidente în spațiul aerian sau pe aeroporturi - 1947-1989 .............. 153
- 3.1.6.2. Terorismul maritim Deturnarea navei „Achille Lauro” .................................................. 158
3.2. ACTUALITATEA FENOMENULUI TERORIST ÎN CONTEXT
EUROPEAN POST RĂZBOI RECE ............................................................... 159
3.2.1. Primul deceniu de terorism după Războiul Rece ................................................................. 160
- 3.2.1.1. Terorismul asupra unor obiective fixe sau în mișcare terestre ......................................... 161
- 3.2.1.2. Analiza statistică a atentatelor terestre până în anul 2000 ................................................ 163
- 3.2.1.3. Terorismul aerian (air-terorismul) la sfârșit de secol ........................................................ 166
3.2.2. Fenomenul terorist în secolul XXI ......................................................................................... 167
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 5 din 38
- 3.2.2.1. Analiza evenimentelor teroriste aeriene după Războiul Rece ........................................... 168
- 3.2.2.2. Tendințe evolutive ale terorismului la început de secol ..................................................... 170
- 3.2.2.3 Terorismul religios ............................................................................................................... 174
- 3.2.2.4. Terorismul de tip „lupul singuratic .................................................................................... 177
3.3. Sinteză Capitol 3 .......................................................................................... 180
Capitolul 4.
4. IMPACTUL TERORISMULUI ASUPRA SECURITĂȚII NAȚIONALE ȘI
EUROPENE ȘI CONTRACARAREA FENOMENULUI TERORIST .......... 185
4.1. INFLUENȚA TERORISMULUI ASUPRA SECURITĂȚII UE ........... 188
4.1.1. Manifestări actuale ale terorismului și influența asupra dezvoltării relațiilor din Uniunea
Europeană .......................................................................................................................................... 188
4.1.2. Strategia UE pentru combaterea (contracararea) terorismului ......................................... 201
4.2.INFLUENȚA ASUPRA SECURITĂȚII ROMÂNIEI ............................ 222
4.2.1. Aspecte ale terorismului în România ..................................................................................... 222
4.2.2. Strategia de luptă contra terorismului în România ............................................................. 227
4.3. Sinteză Capitol 4 .......................................................................................... 238
CONCLUZII .......................................................................................................... 241
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................... 253
LISTA IMAGINILOR ȘI A FIGURILOR ......................................................... 276
LISTA ANEXELOR ............................................................................................. 277
LISTA TABELELOR ........................................................................................... 278
ANEXE ................................................................................................................... 280
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 6 din 38
Pagină albă
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 7 din 38
Cuvinte cheie: terorism, terorism european, act terorist, amenințare teroristă,
teroarea revoluționară, atacuri teroriste anarhiste, terorism ideologic, teroarea nazistă,
terorism de stat, estrema stângă, extrema dreaptă, terorismul separatist, atacuri teroriste
terestre, aeriene și maritime, terorismul religios, terorismul de tip „lupul singuratic”,
statistici, securitate, securitate națională, influența asupra securității, combaterea
terorismului, antiterorism, contraterorism, lupta împotriva terorismului, acțiune civică,
înțelegere, cunoaștere.
Cercetarea doctorală „Terorismul european și impactul asupra securității
naționale” își propune să prezinte fenomenul terorist dintr-o altă perspectivă,
originală, în contextul în care frecvența actelor teroriste în Europa și în zonele
adiacente cu care împărțim aceeași soartă pe planetă a ajuns să depășească chiar și
capacitatea de lectură a faptelor și circumstanțelor, fără să mai putem vorbi de cea a
analizelor temeinice, științifice și profesionale menite să explice cauzele fenomenului,
tendințele lui, consecințele cele mai probabile și ansamblul de măsuri necesare pentru
contracararea lor, înainte de a fi prea târziu.
În acest context, ne putem pune, desigur, problema actualității temei și a
modului de abordare, a realismului acestui demers și a utilității lui, îndeosebi din
perspectiva faptului că efortul în sine (și materializarea lui) nu vin din direcția unui
specialist angajat efectiv în lupta împotriva terorismului, a unui membru al comunității
forțelor de securitate și apărare în general sau a unui membru al comunității politice
responsabile de problematica luptei împotriva terorismului (de cea a securității și
apărării naționale sau de conducerea treburilor publice preocupate de înfăptuirea celor
două obiective fundamentale ale oricărei guvernări: bunăstarea și securitatea).
În fapt, dintr-o perspectivă personală (pentru că orice efort de acest fel este unul
personal dar, desigur, direcționat profesional) necesitatea demersului pare mai
degrabă izvorâtă din condiția fundamentală a uneia din componentele constituente ale
binomului terorism-combaterea terorismului (care formează osatura lucrării):
- teroriștii (și factorii care favorizează, sprijină și fac posibil terorismul);
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 8 din 38
- factorii angajați în procesul de contracarare a terorismului (factorii generatori de
politici publice; forțele de securitate și apărare specializate și generale, într-un cuvânt:
contrateroriștii);
- factorii adiacenți (structurile științifice care abordează problematica și structuri ale
activismului civic focalizat pe fenomen);
- factorul țintă predilectă a terorismului – populația/societatea civilă (respectiv,
victima).
Privite astfel lucrurile, este firesc, normal și de așteptat ca demersul să urmeze
calea relativ clasică a încercării de a descâlci problematica vastă, complexă și suficient
de confuză a definirii (și definiției) terorismului, în contextul înțelegerii sale ca un
fenomen (flagel) social peren, parte a criminalității naturale și asemănător războiului,
dar nefiind pe deplin nici una dintre ele, pentru ca, mai apoi, după examinarea factuală
a problematicii, să ne putem concentra pe ceea ce s-a făcut (bine) ori nu s-a făcut, se
face și ar trebui făcut în direcția contracarării flagelului, a reducerii prezenței lui sau,
ideal, a eradicării acestei maladii sociale, așa cum au fost eradicate – ca fenomene de
masă, ciuma, holera ori alte boli pandemice.
Având în vedere caracterul complex al acestui fenomen social, cu o încărcătură
politică la fel de mare ca și fenomenologia de veacuri și milenii a războiului (ori a altor
forme de violență socială precum revoluțiile, răscoalele, insurecțiile, rebeliunile,
conflictele interetnice, inter-religioase sau inter-rasiale), abordarea temei nu ar putea
fi decât una interdisciplinară, acoperind domeniile politic, social, psihologic, militar,
de intelligence și protecție, cultural (religios), dar și cel economic, științific, biologic,
de mediu, etc.
Limitarea obiectivă a unui astfel de demers precum este cel circumscris
prezentei lucrări, se regăsește în faptul că eforturile analitice, de cunoaștere și de
înțelegere vizează preponderent numai câteva direcții și numai câteva metodologii
specifice îndeosebi studiilor de securitate, multivalente și interdisciplinare prin natura
lor. În acest sens, este vorba de o abordare doctrinară, una istorică și una juridică (de
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 9 din 38
drept intern, comunitar și internațional), de apel la instrumentarul politologic,
sociologic și psihologic (atât cât este necesar și posibil), de o viziune specifică
studiilor de securitate și apărare mai vastă (inclusiv din perspectivă profesional-
instituțională a problematicii contracarării terorismului), de trimitere la relațiile
internaționale, geopolitică, geostrategie și globalizare.
O precizare importantă vizează spațialitatea căreia i se circumscrie demersul, în
contextul în care, prin definiție, teza vizează terorismul ca fenomen în și vizând
perimetrul european (inclusiv din perspectiva proiecției de interese ale unei Europe
mai degrabă înțeleasă virtual decât definită entitar politic) și numai conjunctural spațiul
euro-atlantic (prin încercare de comparație a tiparului acțional al contraterorismului
european versus cel american). De menționat, însă, de la început, că limitele spațiale
includ, în mod absolut necesar și aria complementară Europei, apelată adesea cu
acronimul MENA (definită după necesități) în spațiul istoric al Eurabiei, cu geometrie
variabilă și frontiere volatile.
Acestea ar fi, în linii mari, reperele substanțiale (de subiect), metodologice (de
analiză), și circumstanțiale (de text, context și subtext) ale demersului științific pe care
și-l propune lucrarea, repere care, în structura acesteia se regăsesc în următoarele
formulări:
- Considerații teoretice, doctrinare și juridice despre terorism. Studiul
terorismului (definirea terorismului, principale forme de manifestare și caracteristici
generale; definiții din sfera dezbaterilor științifice și civice, ale organizațiilor non-
guvernamentale; definiții politice, politologice și ale organizațiilor guvernamentale;
definiții juridice, din sfera dreptului intern și internațional) în Capitolul 1;
- Terorismul – factor perturbator peren în istoria europeană – Capitolul 2;
- Repere istorice ale fenomenului terorist în Europa și în vecinătate (teroarea la origini;
terorismul timpuriu: zeloții, asasinii; fenomenul terorist în epoca de debut a
terorismului european modern: complotul prafului de pușcă, teroarea revoluționară la
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 10 din 38
origini - episodul francez; terorismul secolului XIX - anarhismul, naționalismul) în
Capitolul 2, Subcapitol 1 „Teroarea la origini”;
- Terorismul secolului XX, intre atentatul de la Sarajevo și Războiul Rece (terorismul
revoluționar, ca substrat ideologic de stânga; terorismul din perioada interbelică;
teroarea nazistă, fascistă) în Capitolul 2, Subcapitol „Terorismul revoluționar și
terorismul interbelic”;
- Forme de manifestare a terorismului european contemporan; începând de la
războiul rece până la războiul global împotriva terorii – Capitolul 3.
- Terorismul în timpul Războiului Rece (de extremă stângă; de extremă dreaptă;
separatist – IRA, ETA; terorismul palestinian, terorismul în contextul conflictului
israeliano-arab; alte forme/acțiuni teroriste: acțiuni teroriste anticomuniste, terorism
aerian și maritim); noul terorism în Capitolul 3, Subcapitol 1;
- Actualitatea fenomenului terorist în context european, în perioada post RR, în
mediul terestru și aerian; evenimente; organizații teroriste înainte de 9/11; 9/11; post
911; jihadismul – o realitate periculoasă, un concept nebulos; terorism de tip „lupul
singuratic”, în Capitolul 3. Subcapitol 2.
- Influența terorismului asupra securității naționale și europene și contracararea
fenomenului terorist: considerații generale; organizare și perspectivă istorică;
contracararea noului terorism; războiul împotriva terorismului; doctrina și practica
antiteroristă europeană (UE) comparativ cu cea americană; contracararea terorismului
în România; impactul asupra securității naționale, aspecte ale terorismului în România
și manifestări actuale ale terorismului în Europa, se regăsesc în paginile Capitolului 4.
Pe parcursul cercetării, am adresat în mod direct o serie de întrebări unor
personalități din mediul militar, diplomatic și academic, profesori universitari, generali
de armată (în funcție sau în rezervă), specialiști în domeniul securității și apărării din
România, Europa (Suedia), dar și din Statele Unite și Australia. Au avut amabilitatea
să participe și să răspundă la întrebările din interviu:
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 11 din 38
- un general de armată (r) român, fost Șef al Statului Major General al Armatei
Române și consilier prezidențial, fost profesor de studii de securitate la Centrul
European de Studii de Securitate ”George Marshall” Germania;
- un general de armată (r) american, unul din cei cinci membrii seniori ai Casei Albe
care au scris planul de înființare a US Department of Homeland Security, fost
comandant al Joint Task Force-Civil Support;
- un general de brigadă (r) român, profesor universitar, fost Rector al Academiei
Naționale de Informații;
- un general (r) de brigadă, profesor universitar, cercetător în domeniul securității și
apărării, artei militare și strategiei;
- un profesor universitar român, europarlamentar, membru al Comisiei pentru afaceri
externe a Parlamentului European, fost viceprim-ministru și ministru de externe;
- un profesor universitar român, decan al Facultății de Informații a Academiei
Naționale de Informații, fost practician în intelligence;
- un profesor universitar suedez, cercetător al Universității Naționale de Apărare
Suedeze din Stockholm și al Centrului Uppsala pentru Studii Ruse și Eurasiatice;
- un consilier strategic suedez al Institutului pentru Studii de Securitate Națională de la
Universitatea Națională de Apărare de la Stockholm, analist la Agenția de cercetare a
apărării, fost ofițer al Forțelor Aeriene Suedeze;
- un profesor universitar australian, coordonator al Facultății de Relații Internaționale și
Securitate Umană la Australian National University din Canberra, Australia.
Tuturor acestor specialiști, le-am prezentat proiectul meu de cercetare cu privire
la terorism și le-am adresat 10 întrebări, ale căror răspunsuri mai relevante sunt
prezentate în Capitolul 1, Subcapitol 2: Considerații cu privire la terorism ale unor
specialiști intervievați în cadrul cercetării.
Întrebările au avut ca obiectiv obținerea părerilor acestora, în vederea susținerii
sau, dimpotrivă, a contestării unor opinii uzual acceptate la nivel internațional, cu
privire la terorism, la definirea lui, teoretică sau legislativă, la existența sau nu, în zilele
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 12 din 38
noastre, a terorismului de stat, precum și cu privire la combaterea fenomenului, în
general.
Problematica definirii și definițiilor terorismului a reprezentat și reprezintă încă
un element constitutiv central al politicilor publice naționale/federale, al preocupărilor
unionale sau euro-atlantice, al politicii de putere în relațiile internaționale și în
campaniile permanente de promovare și propagandă. Impregnate politic și asezonate
ideologic, caracterizate îndeosebi prin volatilitatea/imprecizia funciară a conceptelor
utilizate, prin lipsa de principii perene și a inamicițiilor persistente, se poate spune că
dezbaterile mai degrabă promovează, contracarează sau pur și simplu difuzează
mesajele de teamă, frică, spaimă sau de îmbărbătare, spațiul consacrat fundamentării
politice și juridice a contracarării terorismului fiind unul teribil de văduvit de
substanță. În acest mod, în loc să dea roade vizibile în planul eradicării sau reducerii
substanțiale a nocivității fenomenului, al impactului asupra securității naționale, ele
conturează mai mult epopeea unui flagel fără sfârșit, a unei tragedii anticipate
perpetue, tragedie al cărei orizont senin pare că încă nu s-a născut.
De remarcat, în acest context, că nu doar fenomenul ca atare – terorismul – are o
impresionantă biografie (de cel puțin 2100 de ani), dar și dezbaterile, confruntările
teoretice conceptuale, doctrinare sau pur și simplu civice/civile se pot mândri cu câteva
sute de ani atașate la CV. Se menționează astfel, adesea, că – dincolo de utilizarea în
antichitatea romană a termenului de teroare (cu toate conotațiile sale politice) – prima
utilizare modernă a conceptului de terorism poate fi regăsită cu secole în urmă, si nu-i
nici un secret faptul că apariția într-un dicționar, într-o lucrare științifică a unui concept
nou este, de regulă, precedată de decenii sau de mulți ani de dezbateri cu privire la
fenomen. „Meritul” consacrării conceptului revine, totuși, confraților europeni
continentali, din Franța, care au caracterizat astfel (ca fiind teroare) genul de violență
politică (statală, ca metodă de guvernare) promovată de ultrarevoluționarii iacobini în
timpul Revoluției din 1793.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 13 din 38
Motivația personală față de tema de cercetare „Terorismul european şi impactul
asupra securității naționale” este influențată de realitatea care ne găzduiește temporar
pe fiecare dintre noi, realitatea politică și socială în care trăim, care pare tot mai
confuză și mai năucitoare, sfârșitul Războiului Rece – victoria cu care ne-am hrănit
speranțele (poate și iluziile) după prăbușirea comunismului – devenind tot mai mult un
detaliu oarecare (palid și confuz) al istoriei. Și aceasta deoarece, în prezent, violența
care utilizează terorismul atât ca strategie de poziționare globală cât și ca tactică de
atingere a unor obiective de etapă, nu include numai regimurile bazate pe frica
terorizantă (sponsorizată de stat) ci, de asemenea, un terorism religios bazat pe o
ideologie exclusivistă, criminală, la fel de criminală ca și cea care a produs
Holocaustul, ori cea care a produs Gulagurile staliniste siberiene.
Demersul meu analitic a urmărit înțelegerea – prin trecerea în revistă și scrutarea
istorică a actelor teroriste notabile din era noastră europeană modernă, dacă există ceva
logic în această evoluție, dacă avem de-a face cu același fenomen (evident evolutiv și
evoluând istoricește ca însăși societatea), dacă se poate anticipa/intui ceva util pentru o
mai eficientă contracarare a lui și dacă noi, victimele predilecte ale terorismului
(populația civilă neangajată) am putea contribui cumva la reducerea riscurilor,
diminuarea suferințelor pe care astfel de tragedii le produc, la corectarea însăși a
istoriei (dacă nu e prea târziu pentru civilizația europeană în forma pe care o știm sau
credem că o știm).
Încerc, de asemenea, să înțeleg și să ușurez înțelegerea dacă ceea ce se întâmplă
în acest domeniu după prăbușirea comunismului își are, preponderent sorgintea în
evoluția „firească” (dacă există ceva firesc în acest gen de demență iresponsabilă) a
fenomenului terorist (asociat evoluțiilor politice globale și regionale vizibile) sau în
trenduri mai obscure, în mediul de cavernă care ascunde și hrănește Răul acestei epoci.
În lipsa unei definiții, există – în rândul celor ce utilizează termenul (statele,
grupurile organizate, oamenii de știință, comentatorii) – tendința de a defini terorismul
într-o manieră circumstanțială politizată, potrivit scopurilor lor de moment, fapt ce
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 14 din 38
duce la incertitudine cu privire la modul de sancționare sau de prevenire a terorismului.
Abordarea creează fluctuații în agenda politică a națiunilor puternice și grupurilor care
se consideră oprimate sau care acumulează frustrări, care aderă la a fabrica în mod
artificial motive ideologice sau de altă natură pentru a-și promova interesele criminale.
Lucrurile sunt, în continuare presante, deoarece și astăzi, pentru unii, terorismul
este o infracțiune, iar pentru alții, este o sarcină stabilită de sau în numele ființei
supreme. În același timp, pentru promotorii ideologiilor radicale, politice prin natura
lor, etniciste, rasiste sau religioase, ceea ce noi numim uzual terorism este un act
distinct, onorabil și dezirabil pentru glorificarea vreunui Dumnezeu ori pentru
afirmarea arogantă a puterii și mândriei, o acțiune justificată împotriva oprimării, un
atac asupra păcii, o cărămidă selectă în efortul de construcție sau consolidare a unei
identități.
În ceea ce privește contracararea terorismului, câteva probleme de interes major
își regăsesc ponderea firească în lucrare. Ele pornesc de la faptul că istoricitatea
fenomenului terorist implică și istoricitatea preocupărilor privind măsurile (politice,
juridice, polițienești, militare, de intelligence) menite să asigure contracararea
pericolului terorist, să îl reprime, să protejeze țintele-victimele, să-i pedepsească pe
vinovați, să prevină situația în care fenomenul ar fi putut duce la anarhie, disoluție a
autorității, pierderea suveranității, independenței și identității.
Cele mai importante preocupări sunt cele recente și ele vizează atât eforturile
naționale cât și cele internaționale. În ansamblul eforturilor internaționale sunt
investigate eforturile ONU (Adunarea Generală, Consiliul de Securitate), ale NATO și
OSCE. Ponderea cea mai semnificativă se focalizează pe strategiile și politicile publice
antiteroriste comunitare, ale Uniunii Europene, care are ca principii de lucru
responsabilitatea primordială a statelor membre, nevoia de coordonare unională, clauza
de solidaritate și cooperarea transatlantică, dar și impactul asupra securității naționale.
Cu siguranță, ideea principală a lucrării este aceea ce vizează orice contribuție
specifică posibilă la consolidarea și creșterea eficienței măsurilor de contracarare a
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 15 din 38
terorismului în România, inclusiv prin contribuție civică, în contextul creșterii
pericolului terorist generat de evoluțiile organizației teroriste DAESH/ ISIL (și ale
altor organizații sau grupuri) și de amplificarea fenomenului imigraționist generator
inclusiv de pericole de natura actelor teroriste. Mă refer aici, îndeosebi, la obiectivele
strategiilor UE de contracarare a terorismului:
- conștientizarea pericolului și a gravității acestuia;
- creșterea vigilenței civice, a spiritului participativ și a contribuției la incluziune și
integrare socială;
- contracararea propagandei pro-teroriste și a prozelitismului;
- avertizarea timpurie; prevenirea radicalizării, a recrutării și a infiltrării);
- interacțiunea antiteroristă în rețelele de socializare;
- zădărnicirea pregătirii propriu-zise a actelor teroriste;
- atitudinea adecvată în confruntarea cu situații teroriste tipice sau șocante;
- contribuții la prevenirea escaladării confruntărilor interculturale/ intercivilizaționale
posibil a fi generate de noul terorism jihado-islamist;
- prevenirea abuzului inutil la adresa drepturilor și libertăților cetățenești ca substitut
pentru măsurile adecvate, în condițiile funcționarii eficiente a statului de drept și a
domniei legii.
Încă de la început, acest demers științific s-a dorit să demonstreze că terorismul
nu este un fenomen nou cu care omenirea se confruntă în ultimul secol, el face parte
din istoria noastră, încă înainte de era creștină (dacă ne amintim de teroarea cimbrilor,
în secolul I înainte de Christos), și în epocile care au urmat, chiar dacă el nu a fost
clasificat în acest sens la vremea respectivă (vezi, teroarea la origini: sicarii și asasinii,
dar și complotul prafului de pușcă și, bineînțeles, teroarea franceză, de la care am
moștenit de altfel cuvântul terorism). Terorismul nu e nou, e la fel de bătrân ca și
lumea, ce este nou, este nivelul de amenințare fără precedent la adresa tuturor, fără
granițe și, aparent fără opreliști, și, mai ales, nivelul de spaimă și distanțele la care îl
poate propaga, dispunând de facilitățile pe care le oferă secolul nostru: tehnologice și
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 16 din 38
de comunicare. Analizarea dar și trecerea în revistă prin simpla listare statistică a unor
evenimente teroriste ne confirmă perenitatea fenomenului și persistența lui.
Ca primă concluzie, putem constata că internaționalizarea progresivă a
terorismului a determinat dezvoltarea unei cooperări la nivel european pentru
prevenirea şi combaterea terorismului, fiind necesar un control al mișcării indivizilor şi
fluxurilor financiare, deși construcția europeană presupune, din contră, un principiu
fundamental al liberei circulații a persoanelor şi bunurilor. Printre măsurile luate în
acest sens se numără: întărirea cooperării polițienești şi financiare prin instituirea unui
mandat de arest european , identificarea teroriștilor prin stabilirea unei liste comune a
organizațiilor teroriste, crearea unei echipe de specialiști anti-teroriști care ar trebui să
colaboreze strâns cu omologii săi americani, punerea în mișcare rapidă a tuturor
convențiilor internaționale existente în materie de luptă anti-teroristă, lupta contra
finanțării terorismului şi întărirea securității aeriene. Europol şi Eurojust sunt
organismele europene care joacă un rol cheie în lupta împotriva terorismului facilitând
întărirea legală a cooperării şi schimbului de informații şi dezvoltând noi instrumente
la nivelul Uniunii Europene.
Totuși, una dintre cele mai importante achiziții în acest sens a fost adoptarea de
către Uniunea Europeană a unei definiții comune a infracțiunilor teroriste . Chiar dacă
CETS nr.196 (Convenția Consiliului Europei privind prevenirea terorismului) din
2005, nu a furnizat o definiție concretă a terorismului, a reușit însă să incrimineze
instigarea publică la săvârșirea infracțiunii de terorism și recrutarea și pregătirea pentru
terorism. După 10 ani, în mai 2015, a fost adoptat Protocolul Adițional la Convenție,
incriminând recrutarea, primirea instruirii pentru săvârșirea de acte teroriste, dar și
călătorirea într-un alt stat pentru scopuri legate de terorism, în egală măsură fiind
incriminate furnizarea sau colectarea de fonduri pentru o astfel de călătorie.
Având în vedere diversitatea cauzală, structurală și acțională, istorică și
contemporană a terorismului în Europa, atitudinea civică față de acest fenomen este la
fel de importantă ca și acțiunea statelor, instituțională. Aceasta înseamnă că, fără a
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 17 din 38
neglija nici o clipă pericolul major pe care îl reprezintă noul terorism deja devenit
clasic al grupărilor și organizațiilor extremiste, nu trebuie să uităm nici o clipă (deși
evoluțiile democratice sunt considerate veșnice și garantate divin) că trebuie să fim la
fel de vigilenți și față de formele posibile de terorism exercitat politic, așa cum au
dovedit atât perioadele revoluționare sau contrarevoluționare din istoria Europei, cât și
regimurile totalitare care mai întotdeauna la început și declarativ au vrut binele
poporului.
Procesul de unificare europeană, extinderea occidentului spre estul Europei,
adierea sumbră a unui nou ”război rece” ca și schismele globalizării, solicită cu atât
mai mult vigilență civică și mai ales un efort perseverent și aprofundat spre înțelegere
și cunoaștere. Iar înțelegerea și cunoașterea nu trebuie să rămână preocupare în sine ci
trebuie să determine militantism civic, pentru că, așa cum spuneam de la început, noi,
civilii, suntem țintele predilecte ale terorismului de orice fel.
Dar ce altceva ar mai fi trebuit făcut? Este evident că măsurile întreprinse până
acum nu au fost de ajuns. Poate ar fi trebuit să existe mai multe programe de integrare
socială, ar trebui ca tinerii să aibă acces mai facil la educație, ar trebui să nu se mai
simtă marginalizați și să li se ofere mai multe oportunități de angajare, programe
pentru tineret și pentru promovarea înțelegerii, acceptării și diversității. Huiduirea
primului-ministru francez, după comemorarea victimelor de la Nisa din acest an, arată
că francezii sunt nemulțumiți de insuccesul înregistrat în prevenirea și combaterea
terorismului, dorind eliminarea definitivă din viața lor a acestuia.
Am pornit acest demers, convinsă că la final voi putea demonstra că terorismul
poate fi eradicat prin cunoaștere. Concluzia la care am ajuns este că putem ajunge doar
să îl gestionăm, nu să îl stârpim, agresivitatea fiind în natura umană, iar prin educație
reușim să prevenim transformarea tendinței agresive native în violență. Cunoașterea ne
va ajuta să înțelegem mai bine resorturile care îi determină pe oameni să depășească
granița dintre bine și rău și putem încerca să prevenim o astfel de trecere. Pentru
aceasta sunt necesare programe complexe sociale care să acționeze la nivelul factorilor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 18 din 38
care acționează asupra indivizilor și care să prevină radicalizarea de orice natură,
încercând distrugerea acestei ideologii.
După analiza aprofundată a fenomenului am ajuns însă și la concluzia că
specialiștii teoreticieni în terorism (exceptând desigur pe profesioniștii implicați efectiv
în combaterea terorismului) ajung să fie ca și medicii care tratează cancerul, adică
statisticieni ai victimelor, și, așa cum nu există încă un tratament efectiv care să ducă la
eradicarea cancerului, nici pentru terorism nu s-a descoperit încă leacul.
Ca o ultimă concluzie, și recomandare în același timp, este cea care relevă
necesitatea introducerii în planurile de învățământ, la toate nivelurile (bineînțeles,
ținând cont de nivelul de analiză și înțelegere al copiilor și tinerilor, în funcție de
vârstă, informațiile fiind adaptate acestora), a unei materii care s-ar putea numi
„Combaterea terorismului”, care ar putea fi studiată în cadrul catedrei de educație
civică. Fiind mai bine informați, tinerii vor fi mai greu manipulabili, prevenindu-se
atragerea lor spre astfel de organizații și spre radicalizare. Campanii publicitare în
media, urmărind cunoașterea fenomenului ar putea aduce plus-valoare combaterii
terorismului. În fond, ce altă armă mai bună putem folosi împotriva propagandei, decât
însăși propaganda?
Bombardarea unor ținte în Orientul Mijlociu are urmări asupra existenței
Statului Islamic, dar aceste măsuri militare aplicate în afara granițelor, în zone - sursă
ideologică pentru terorism jihadist, trebuie împletite și cu măsuri de natură economică,
socială și civilă, aplicate în interiorul granițelor europene, care să contribuie la
soluționarea problemelor (sociale) existente și să prevină tendințele de radicalizare, dar
și de promovare a urii și islamofobiei, având ca efect creșterea ponderii politice a
partidelor de extremă dreaptă.
Avem nevoie să clădim punți de legătură între religii și să promovăm cooperarea
interculturală și înțelegerea, refuzând total varianta a ceea ce Samuel Hungtington
numea, în urmă cu 20 de ani, o ciocnire a civilizațiilor.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 19 din 38
BIBLIOGRAFIE
LEGI, ORDONANȚE, ȘI HOTĂRÂRI DE GUVERN
1. *** Declarația universală a drepturilor omului (1948) și Art.1 Carta ONU
2. *** Legea 51/ 1991 pentru Siguranța Națională a României
3. *** Legea 535 - privind prevenirea și combaterea terorismului din 25 noiembrie 2004
4. *** LEGEA nr. 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea şi funcționarea Consiliului Suprem de
Apărare a Țării, M.O. nr. 494 din 10 iulie 2002
5. *** Legea 472/ 2002 pentru aprobarea OUG 141/2001
6. ***Legea nr. 535 - privind prevenirea și combaterea terorismului din 25 noiembrie 2004,
disponibilă on-line: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/57494 precum și la:
http://www.onpcsb.ro/pdf/legea535.pdf
7. *** Strategia de Securitate Națională a României (România Europeană, România Euro-
Atlantică: pentru o viață mai bună într-o țară democratică, mai sigură și prosperă), București,
2006.
8. *** Strategia Europeană de Securitate, Consiliul Uniunii Europene. Editura Comunității
Europene, 2009.
9. *** The National Security Strategy of the United States of America, President of the United
States, White House, Washington DC, September 2002.
10. *** US National Strategy for Combating Terrorism, White House, Washington, 2002.
REGULAMENTE, INSTRUCȚIUNI, RAPOARTE, REZOLUȚII INTERNAȚIONALE
11. *** A global Overview of Narcotics-Funded Terrorist and Other Extremist Groups. A Report
Prepared by the Federal Research Division, Library of Congres sunder an Inter Agency
Agreement with the Department of Defence, May 2002; disponibil on-line:
http://www.loc.gov/rr/frd/pdf-files/NarcsFundedTerrs_Extrems.pdf
12. *** A șasea Conferință Internațională pentru unificarea dreptului penal, Copenhaga, 1935.
13. *** DOD, gestionat de Divizia de Educație Comună și Doctrină, J-7, Personal mixt, inclus în
publicația Joint 1-02, DOD Dicționar de termeni militari și asociați (traducerea autorului), 08
noiembrie 2010, modificat la 15 octombrie 2015: http://www.dtic.mil/doctrine/dod_dictionary/
14. *** European agenda on security - COM(2015) 185 ACT; Communication from the Commission
to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social Commitee and the
Commitee of the Regions: 28.4.2015.
15. *** European Council Decision on Action Plan to Combat Terrorism, European Council,
Bruxelles, iunie 2015, http://www.consilium.europa.eu/en/policies/fight-against-terrorism/
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 20 din 38
16. The European Commission Action Plan to strenghtening the fight against the financing of
terrorism, European Commission, Strasbourg, 2 februarie 2016, disponibil on-line:
http://europa.eu/rapid/press-release_IP-16-202_en.htm
17. *** European Union Terrorism Situation And Trend Report 2016, disponibil on-line:
https://www.europol.europa.eu/content/european-union-terrorism-situation-and-trend-report-te-
sat-2016
18. ***Joint Declaration by the Heads of State and Government of the European Union, the
President of the European Parliament, the President of the European Commission, and the High
Representative for the Common Foreign and Security Policy, adoptată 14 septembrie 2001:
http://www.europa-eu-un.org/articles/fr/article_46_fr.htm
19. *** Joint Publication 3-07.2, Joint Tactics, Techniques, And Procedures For Antiterrorism, 25
iunie 1993: http://edocs.nps.edu/dodpubs/topic/jointpubs/JP3/JP3_07.2_930625.pdf
20. *** Justice and Home Affairs Council Meeting, Implementation of the Action Plan to Combat
Terrorism, Press Release, Brussels, 1 decembrie 2005: http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/e-
library/documents/policies/borders-and-visas/document-
security/docs/conclusions_on_common_minimum_security_standards_for_national_identity_card
s_2005_en.pdf
21. ***Hotărârea nr. 58/2015 - aprobarea opiniei privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul
European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: Agenda
europeană - securitatea - COM (2015) 185, disponibil on-line: http://legeaz.net/monitorul-oficial-
485-2015/hotarare-58-2015-aprobare
22. *** League of Nations' 1937. Convention for the prevention and punishment of Terrorism:
https://www.wdl.org/en/item/11579/#q=terrorism+is&qla=en
23. *** Prevention of Terrorism (Temporary provisions) Act 1989, Chapter 4, disponibil on-line:
http://www.legislation.gov.uk/ukpga/1989/4/1991-08-27
24. *** Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind activitatea desfășurată în anul
2006; disponibil on-line: http://csat.presidency.ro/documente/Raport_CSAT_2006_3ro.pdf
25. *** Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind activitatea desfășurată în anul 2015;
disponibil om-line:
http://csat.presidency.ro/documente/RAPORT%20CSAT%20privind%20activitatea%20desfasura
ta%20in%20anul%202015_14436ro.pdf
26. *** Reinsurance (Act of Terrorism) Act 1993, Chapter 18, 27 mai 1993, disponibil on-line:
http://www.legislation.gov.uk/ukpga/1993/18?view=plain
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 21 din 38
27. *** Rezoluția Celei de-a doua Conferințe Internaționale de unificare a dreptului penal,
Bruxelles, 1930.
28. ***Strategii ale Uniunii Europene şi ale Alianței Nord-Atlantice în prevenirea şi combaterea
fenomenului terorist, p.1, disponibil on-line: https://www.sri.ro/fisiere/studii/strategieue.pdf
29. *** Terrorism Act 2000, Chapter 11, 27 iulie 2000, disponibil on-line:
http://www.legislation.gov.uk/ukpga/2000/11/contents
http://www.legislation.gov.uk/ukpga/2000/11/pdfs/ukpga_20000011_en.pdf
30. ***United Nations Documents on the Development and Codification of International Law,
Supplement to American Journal of International Law, Volume 41, No. 4, October, 1947,
disponibil on-line: http://legal.un.org/ilc/documentation/english/ASIL_1947_study.pdf
31. *** USA Patriot Act, Uniting and strenghtening America by providing appropriate tools required
to intercept and obstruct terrorism - Act of 2001, Public Law 107 – 56, Oct. 26, 2001, 107th
Congress: https://www.gpo.gov/fdsys/pkg/PLAW-107publ56/pdf/PLAW-107publ56.pdf
32. BARRAU Alain; Rapport d’information déposé par la Délégation de l’Assemblée Nationale pour
l’Union Européenne sur la lutte contre le terrorisme : un révélateur des progrès et des
insuffisances de l’Union Européenne, Les Documents d’Information de l’Assemblée Nationale,
no. 3504, 2002, p. 7.
33. KALLEMBACH Gisella, Raportul Parlamentului European privind desfacerea şi producerea
armelor în Uniunea Europeană, disponibil on-line: www.robert-schuman.eu
LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI
34. ANDREESCU Anghel, Managementul stresului profesional, Volumul 2, Ghid pentru personalul
din domeniul ordinii și siguranței publice, Capitolul I, Fenomenul terorist actual, o fatalitate?,
p.22, Editura Ministerului Administrației și internelor, București 2006.
35. ATANASIU Mirela, STĂNCILĂ Lucian; Terorismul – Răul din umbră al începutului de secol,
Editura Universității Naționale de Apărare, București, 2014.
36. BĂDĂLAN Eugen, BOTOȘ Ilie, BOGDAN Vasile, SAVU Gheorghe; Tratat de criză teroristă,
Editura Militară, București, 2011.
37. BARNA Cristian, Osama Bin Laden: Noua „față” a terorismului sau a globalizării, Cultura
politică, Revista Cultura, Fundația Culturală Română nr. 273, 12 mai 2010, disponibil on-line:
http://revistacultura.ro/nou/2010/05/osama-bin-laden-noua-%E2%80%9Efata%E2%80%9C-a-
terorismului-sau-a-globalizarii/
38. CHIHAN Dumitru, Jihad sau drumul spre Djanna, Editura Corint, București, 2011.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 22 din 38
39. CRUCERU Marin, MUREȘAN Carmen; Bioterorismul și pandemiile – riscuri majore de
securitate în secolul al XXI-lea, Editura Top Form, București, 2010.
40. DASCĂLU Ioan, ȘTEFAN Cristian Eduard, MARICA Mariana Daniela, MARICA Septimiu
Mihai, Bioterorismul în societatea modernă, Editura SITECH, Craiova, 2009.
41. DEGERATU Constantin: Suport de curs, Teoria generală a securității și apărării, UCDC, 2011,
vers. electronica, baza de date. Master Studii de Securitate și Apărare/ Facultatea de Științe
Politice/UCDC.
42. DEGERATU Constantin; TUDOSE Mihai; VĂDUVA Gheorghe; Război, cunoaștere, adevăr;
Editura Nemira, 2012.
43. DELCEA Cristian, BĂDULESCU Aurelian; Terorismul. Studii și cercetări asupra fenomenului
terorist, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2008.
44. ECOBESCU Nicolae, Acorduri privind combaterea crimei organizate și a terorismului, Institutul
Român de Studii Internaționale, București, 2003.
45. FERCHEDĂU-MUNTEAN Magda; Terorismul: istoric, forme, combatere (culegere de studii),
Ed. Omega, 2001.
46. GÎRLEANU Ciprian George, Terorismul și securitatea statelor în epoca globalizării, Rovimed
Publishers, Bacău, 2011.
47. GÎRLEANU Ciprian George, Spălarea banilor și fenomenul finanțării terorismului, Rovimed
Publishers, Bacău, 2011.
48. HANGANU Marius, CRISTINEL Gigi: Terorismul Naval și implicarea forțelor navale române
în combaterea lui, Ed. Universității Naționale de Apărare „Carol I” București, 2012.
49. MAZILU Dumitru; Revoluția furată, Memoriu pentru țara mea, Editura Cozia, 1991.
50. MIRCEA Virginia; Noua dimensiune a terorismului internaţional. București : Centrul român
pentru educație și dezvoltare durabilă, Cadran politic, București, 2010, p. 16.
51. MIROIU Mihaela (ed); Ecologismul radical, ecoterorismul și panica verde, în Ideologii politice
actuale, Editura Polirom, 2012.
52. MIU Cristian, MĂMĂLIGAN Tudor, ȘTEFAN Constantin, România în calea amenințării
teroriste, Editura Ideea Europeană, București, 2013.
53. MOSTOFLEI Constantin, Riscuri şi ameninţări actuale: între criză economică şi terorism,
Securitate şi stabilitate regională, Editura Uiversității Naționale de Apărare, Bucureşti, 2009.
54. MUREȘAN Mircea, Viitorul conflictelor armate, Curs de teoria artei militare, Editura
Universității Naționale de Apărare “Carol I”, București, 2005, p. 18
55. MUREȘAN Mircea, STĂNCILĂ Lucian, ENACHE Doru, Aspecte ale conflictelor militare ale
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 23 din 38
viitorului, Editura Universității de Apărare „Carol I”, București, 2006.
56. NICOLESCU Basarab, Trandisciplinaritate, Manifest, Editura Polirom, Iași, 1996.
57. OLA Gavril; Organizații și structuri teroriste, forțe speciale de prevenire și combatere a
terorismului. Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2007.
58. PĂUN Ludovic; Bioterorismul și armele biologice, Editura Amaltea, 2003.
59. PENTILESCU Ilie; Teză de doctorat: Conflictualitatea etnico-religioasă și terorismul –
dimensiune politico-militară, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București,
2009, p. 297.
60. PETRESCU Stan, Călătorii geopolitice. Lumea văzută de la București, Editura Militară,
București, 2010.
61. PETRESCU Stan; Amenințări primare – Terorism. State la răscruce. Conflicte locale și
regionale. Sărăcie și migrație ilegală, Editura Militară, București, 2008.
62. PIVARIU Corneliu, Terorismul. De la amenințare locală la pericol global, Editura Pastel, Brașov,
2005.
63. POPESCU Ilie; RĂDULESCU Nicolae, POPESCU Nicolae: Terorismul internațional, flagel al
lumii contemporane, Editura Ministerului Afacerilor Interne, București, 2003.
64. ROMAN Petre; Libertatea ca datorie, Editura Paideia, 2000.
65. SIMILEANU Vasile, Asimetria fenomenului terorist, Editura Top Form, București, 2003.
66. STANCIU Ion Aurel, Terorism internațional – trecut, prezent, viitor…?, Editura Centrului
Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2007.
67. STANCIU Ion Aurel, SOARE Vasile, Mic tratat de istorie a terorismului, Editura Militară,
București, 2012.
68. STĂNCILĂ Lucian, Dimensiunea militară a operației antiteroriste, Editura Universității de
Apărare “Carol I”, București, 2006.
69. TOMA Gabriel, Terorismul internațional. Reacții ale actorilor regionali și globali, Studii
strategice de securitate, Institutul European, Iași, 2013.
70. VĂDUVA Gheorghe; Terorismul, dimensiune geopolitică și geostrategică. Războiul terorist.
Războiul împotriva terorismului, Ministerul Apărării naționale, Statul Major General, Academia
de Înalte Studii Militare, Centrul de Studii Strategice de Securitate, Editura UNAP, București,
2002.
71. VOINESCU George Viorel, Impactul terorismului asupra economiei mondiale, Editura
Economică, București, 2011.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 24 din 38
72. ZULEAN Marian, Strategiile de securitate națională în spațiul euroatlantic, Editura Tritonic,
București, 2015.
LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI
73. ADAM Alexandre; La lutte contre le terrorisme: étude comparative Union Européenne;
Harmattan, 2005, p. 30
74. BOOKCHIN Murray; Social Anarchism Or Lifestyle Anarchism: An Unbridgeable Chasm; AK
Press, 1995.
75. BRUGUIERE Jean-Louis, Ceea ce n-am putut spune, 30 de ani de luptă împotriva terorismului,
Convorbiri cu Jean-Marie Pontaut, Editura RAO, București, 2012.
76. CHALIAND Gerard: The History of Terrorism: From Antiquity to al Qaeda, Berkeley:
University of California Press, 2007.
77. CHIN Warren, NATO and the Future of International Terrorism and Counterterrorism, NATO
Centre of Excellence Defence against terrorism, Ankara, 2015.
78. CLARIDGE David; Exploring the Myths of Superterrorism; in Terrorism and Political Violence,
Vol. 11, No. 4, 1999.
79. COMBS Cindy C.; SLANN Martin; Encyclopedia of Terrorism, Revised Edition, Infobase
Publishing, 2009.
80. CONQUEST Robert (Autor); The Great Terror: A Reassessment; 40th anniversary Edition;
Oxford University Press; 40th anniversary Edition, November 2007.
81. CRENSHAW Martha; The Causes of Terrorism, Comparative Politics, vol. 13, no. 4, The City
University of New York, iulie, 1981, New York, p. 379.
82. CRESSY David: Bonfires and bells: national memory and the Protestant calendar in Elizabethan
and Stuart England, Weidenfeld & Nicolson, 1989.
83. CROXTON Derek: Westphalia: The Last Christian Peace. Palgrave, 2013.
84. COURTOIS Stéphane; De la Revoluția franceză la Revoluția bolșevică, în Cartea neagră a
Revoluției franceze; volum coordonat de Renaud Escande, traducere Diana Șomfălean, Editura
Grinta, Cluj-Napoca, 2010.
85. DUNNIGAN James F: Noua amenințare mondială: cyber-terorismul; Cartea Veche, 2014.
86. DUGAN Laura; Terrorism and Crime: Their Similarities, Differences and Lessons Learned;
University of Maryland, 2004.
87. ESQUIRE Douglas C. Lovelace Jr., Terrorism – Documents of International and Local Control,
Volume 87, Understanding United States National Security Strategy relating to Terrorism,
Oxford University Press, Oceana, New York, 2008.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 25 din 38
88. Jean Servier, Terorismul, traducere publicată la Institutul European, Iași, 2002, p.23.
89. FERRIGNO Robert: Prayers for the Assassin, Ed. Charles Scribner's Sons Chapter 1, 2006.
90. FIGES Orlando, Revolutionary Russia 1891 – 1991 – A History, Metropolitan Books, Henry Holt
& Co, LLC, New York, 2014, pp. 89-108.
91. FOTION Nicholas, KASHNIKOV Boris, LEKEA Joanne, Terrorism, the new world disorder,
Continuum, New York, 2007.
92. FRIEDMAN Thomas: The Lexus and the Olive Tree, Anchor Books, New York, 2000.
93. FUKUYAMA Francis; The End of History and the Last Man, Free Press, New York, 1992.
94. FURET Francois; The Terror, în Peter Jones (ed.), The French Revolution în Social and Political
Perspective; Editura Arnold, London, 1996.
95. GLANTZ David M.; Soviet military operational art: in pursuit of deep battle; Frank Cass,
London, 1991.
96. HIGGINS Rosalyn, The general international law of terrorism, în R Higgins and M Flory (eds),
Terrorism and International Law, Routledge, 1997.
97. HOBSBAWM Eric, Globalisation, Democracy and Terrorism, Abacus, Londra, 2008.
98. HODGSON Marshall G.S.: The Secret Order of Assassins: The Struggle of the Early Nizârî
Ismâ'îlîs Against the Islamic World, University of Pennsylvania Press, Philadelphia, 2005.
99. HOFFMAN Bruce; Inside Terrorism (The Changing Meaning of Terorism); 2nd Edition. New
York: Columbia University Press, 2006.
100. HUNTINGTON Samuel P; Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, Editura
Antet, București, 1998.
101. JAURES Jean; Histoire socialiste de la Révolution française, Paris, t. VIII, 1924, p. 352
102. JENKINS Brian M.; International Terrorism: A New Mode of Conflict, in David Carlton &
Carlo. Schaerf (eds.), International Terrorism and World Security, Croom Helm, London, 1975.
103. JENKINS Brian M.; The Study of Terrorism: Definitional Problems, The RAND Corp, Santa
Monica CA, 1980.
104. KANT Immanuel Antropologia din perspectivă pragmatică, Editura Antaios, 2001.
105. KAUTSKY Karl, Terrorism and Communism: A Contribution to the natural History of
Revolution, Capitolul 8, The communists at work. W.H. Kerridge, trans. National Labour Press,
Londra, 1919.
106. KEEBLE Harry, HOLLINGTON Kris; Terror Cops – Fighting Terrorism on Britains Streets,,
Simon & Schuster Australia, Sydney, 2010.
107. LANCE Peter: 1000 Years for Revenge, Regan Books, 2003
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 26 din 38
108. LAQUEUR Walter; A History of Terrorism, Transaction Publishers, Dec 31, 2011.
109. LAQUEUR Walter; Terrorism; Weidenfeld and Nicolson Ed., London, 1977.
110. LAQUEUR Walter; The Age of Terrorism; Weidenfeld and Nicolson, 1987.
111. LEWIS Mark, The Birth of the new Justice. The Internationalization of Crime & Punishment,
1919-1950, Oxford University Press, New York, 2014.
112. LITTLETON Matthew J.; Information age terrorism: toward cyberterror; Naval Postgraduate
School, Monterey, December, 1995.
113. LUIZARD Pierre Jean, Capcana DAESH – Statul Islamic sau reîntoarcerea Istoriei,
Traducere Nicolae Constantinescu, Editura Polirom, Iași, 2016.
114. MAZOWER Mark; Dark Continent: Europe’s Twentieth Century, Allen Lane The Penguin
Press, London, 1998.
115. MERARI Ariel; Terrorism as a strategy of insurgence. Terrorism and political violence,
Frank Cass, London, 2001.
116. NAPOLEONI Loretta, ISIS Califatul Terorii, Editura Corint, București, 2015.
117. NIEMAN Susan, Evil in Modern Thought: An Alternative History of Philosophy, Princeton
University Press, Princeton, 2002.
118. PETTIFORD Lloyd, HARDING David; Terrorism. The undeclared war, Cap.3, Terrorist
Groups, editat de Paul Whittle, Editura Selecta Book Ltd, Selec Editions, London, printat în
China, 2004.
119. PIPES Richard, Rusia under the Bolshevik Regime, Paperback, Harvard University, Aprilie
1995; The Russian Revolution, Vintage Books, A Division of Random House, Inc., New York,
1990.
120. PILLAR Paul; Terrorism and U.S. Foreign Policy. Washington: Brookings Institution Press,
2001.
121. RAPPOPORT David Charles, Terrorism. Critical Concepts in Political Science, Routlege,
New York, 2006.
122. RECORD Jeffrey; Bounding the Global War on Terrorism. New York, 2003.
123. ROBINSON Adam, Bin Laden – Dinclo de masca teroristului, traducere de Lidia Grădinaru,
Editura Corint, București, 2012.
124. ROSS Jeffrey Ian; Structural Causes of Oppositional Political Terrorism: Towards a Causal
Model, Journal of Peace Research, vol. 30, no. 3, august 1993, p. 317.
125. SAUL Ben, Defining Terrorism in International Law, Oxford University Press – Monographs
in International Law Series, Oxford, 2006.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 27 din 38
126. SERVIER Jean, Terorismul, traducere publicată la Institutul European, Iași, 2002.
127. SCHMID Alex P; JONGMAN Albert J; Political Terrorism: A New Guide to Actors, Authors,
Concepts, Data Bases, Theories and Literature: North-Holland Publishing Co, Amsterdam, 1988.
128. SCHMID Alex: Political Terrorism: A Research Guide (1983), în The Routledge Handbook
of Terrorism Research, Routledge Taylor & Francis Group, London & New York, 2011.
129. SCHMID Alex; the Definition of Terrorism, Routledge Handbook of Terrorism Research,
2011.
130. SCHNEIDER Manfred, Atentatul. Critica rațiunii paranoice, Ed. Matthes&Seitz, 2011.
131. SCOTT George Ryley: History of Torture Throughout the Ages, Kessinger Publishing, Luxor
Press, London, 1959, Paperback edition, Kessinger Publishing, LLC, 2003.
132. SÉVILLIA Jean; Corectitudinea istorică. Să punem capăt trecutului unic; Traducere din
franceză de Anca Dumitru, Editura Humanitas, București, 2005.
133. SIANI-DAVIES Peter; Revoluția română din decembrie 1989, Editura Humanitas, 2006.
134. SINCLAIR Andrew; An Anatomy of Terror – A History of Terrorism, London: Macmillan,
2003.
135. STEPANOVA Ekaterina, Terrorism in Asymmetrical Conflict Ideological and Structural
Aspects; SIPRI Research Report No. 23; Oxford University Press, 2008.
136. STERN Jessica, Terror in the name of God, Why religious militants kill, Harper Collins
Publishers, New York, 2003.
137. THACKRAH John Richard, Enciclopedie de terorism și violență politică, ed. Routledge &
Kegan Paul Ltd., London, 1987.
138. TROTSKY Léon, Rapport de la délégation sibérienne, Paris, Editura Spartacus, 1970.
139. WACHSMANN Nikolaus; Hitler's Prisons: Legal Terror in Nazi Germany, New Haven:
Yale University Press, 2004
140. WERTH Nicolas, Crimes, Terror, Repression, în Stéphane Courtois: The Black Book of
Communism, Harvard University Press, 1999.
141. WILKINSON Paul; Terrorism and the Liberal State, New York University Press, 1986.
142. WILLIAMSON Myra; Terrorism, War and international Law: the legality of the use of force
against Afganistan in 2001. Ashgate Publishing, 2009.
143. WOLFERS Arnold, National Security as an Ambiguous Symbol, în Political Science Quately,
volumul 67, nr.4, 1952.
144. WRIGHT-NEVILLE David, Dicționar de terorism, Colecția Studii de Securitate, CA
Publishing, Cluj Napoca, 2010.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 28 din 38
STUDII ȘI CERCETĂRI ÎN REVISTE
145. *** Collins English Dictionary – Complete and Unabridged, 12th Edition, Harper Collins
Publishers, 2014.
146. *** Dicționarul Explicativ al Limbii Române, Editura Academiei Române, București, 1998.
147. *** Fizionomia terorismului. Organizații și stucturi teroriste. Terorismul NBC, în Terorismul.
Dimensiunea geopolitică și geostrategică. Războiul terorist. Războiul împotriva terorismului,
București, 2002, p.42-48.
148. *** Terorismul contemporan – factor de risc la adresa securității și apărării naționale, în
condițiile statutului României de membru NATO, CSSAS, Editura Universității Naționale de
Apărare, 2005.
149. *** Centrul de Studii Strategice de Securitate, Terorismul. Dimensiune geopolitică și
geostrategică. Războiul terorist, războiul împotriva terorismului, Editura Academiei de Înalte
Studii Militare, București, 2002, p. 25.
150. *** Institute of Economics and Peace, Global Terrorism, index 2014, p.12.
151. *** Romanian Intelligence Studies Review, Nr. 12, Decembrie 2014, Academia Națională de
Informații „Mihai Viteazul”, București. 2014.
152. ABOBOAIE Cristina; Terorismul transnațional și implicațiile sale pentru satele-națiune din
sudul global, Sfera Politicii, volumul XIX, numărul 11 (165), noiembrie 2011, p.87-94
153. ALEXE Adrian; Terorismul internațional. Comunitatea internațională în căutarea unei
definiții în Revista consilierilor juridici din armată nr. 1/ 2005, p.41.
154. ALEXE Ioana Valeria, Impactul terorismului asupra societății, Academia Română, Institutul
de Economie mondială, 15 august 2015.
155. ANICA Ludmila; Atacul de la Nisa, act terorist religios sau terorism determinat de frustrare,
în Pulsul geostrategic nr. 219, Editura INGEPO Consulting, Brașov, 05 august 2016.
156. ANICA Ludmila, Europa, între terorismul de stat şi terorismul individual: Doborârea
aeronavei de pasageri MH17, în cadrul Conferinței Științifice Internaționale Complexitatea şi
dinamismul mediului de securitate, Secțiunea 1: Actori statali şi non-statali în configurarea
relațiilor de putere ale secolului XXI, Volumul I, București, 25 – 26 noiembrie pp.138-146.
157. ANICA Ludmila; Jihado-Terrorism – A Mortal Threat To The European Civilization,
Stability And Security, International Scientific Conference ”Strategies XXI”: Strategic Changes in
Security and International Relations, Secțiunea Processes and Phenomena of Globalization,
Universitatea Națională de Apărare, Volumul I, București, 14-15 Aprilie 2016, pp. 214-231.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 29 din 38
158. ANICA Ludmila, The Fight Against Terrorism – Between The Political Action And The
Professional Activity: Charlie Hebdo, The Freedom Of Speech And The New Terrorism,
International Scientific Conference ”Strategies XXI”, National Defence University “CAROL I“,
13th Edition, Volume II, Bucharest, Romania, June 11 - 12, 2015.
159. BALABAN Constantin G; Problema terorismului în dreptul internaţional, Revista Impact
Strategic, nr.2/2004.
160. CASSESE Antonio; The Multifaced Criminal Notion of Terrorism in International Law, în
Journal of International Criminal Justice, vol.4, 2006, p.935.
161. CIUREANU Sorina Livia; IOAN Beatrice; Bioterorismul – O problemă a societății
contemporane (II) în Revista Română de Bioetică, vol. 5, nr. 4, oct – dec 2007.
162. DENNING Dorothy; Cyberterrorism: The Logic Bomb versus the Truck Bomb, în Global
Dialogue 2 (4), 2000.
163. ECK Kristine; HULTMAN Liza; One-sided violence against civilians in war: insights from
new fatality data; în Journal of Peace Research, vol. 44, nr. 2, Mar. 2007, p. 233–46.
164. HAVRESCU Petrică Ion, BUCINSCHI Vasile; Terorismul – manifestare a conflictelor
asimetrice; și IORDACHE Constantin, VOICESCU Marcel; Securitatea, terorismul și
globalizarea, Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I” 1, București, 2013, pp. 9-27.
165. GELLATELY Robert; Lenin, Stalin and Hitler: The Age of Social Catastrophe, Pittsburgh
Post-Gazette, 2007.
166. GNESOTTO Nicole, Les trios chantiers de la PESC, UE-IES Bulletîn, no. 8, ISS, octombrie
2003
167. LUTZ James & Brenda, Is Terrorism a Serious Threat to International and National
Security? In Contemporary Debates About Terrorism, edited by Richard Jackson and Samuel
Justin Sinclair Abingdon: Routledge, 2012, 61-75.
168. POPESCU Mihail; Implicații ale terorismului asupra acțiunilor militare, Revista de Științe
militare nr. 1 , București 2002.
169. RAPPOPORT David Charles, Terrorism, articol în Lester R. Kurtz, the New Encyclopedia of
Violence, Peace and Conflict, Academic Press, 1999.
170. STANCIU Ion Aurel; Fizionomia psiho-socială a terorismului contemporan, Colocviu
strategic nr. 19, Centrul de Studii Strategice de Apărare și Securitate, Editura Universității
Naționale de Apărare, București, 2004.
171. TUDOR Radu, Brigada antiteroristă din România își extinde cooperarea în lupta împotriva
terorismului, în Jane s Intelligence Review, ianuarie 2002
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 30 din 38
172. WILKINSON Paul; International terrorism: the changing threat and the EU’s response, ISS
Chaillot Paper nr.84, 1 octombrie 2005.
SURSE WEB
173. *** Colocviu strategic, nr. 19, 2004, p.1: http://cssas.unap.ro/ro/pdf_publicatii/cs19-04.pdf
174. *** Die geheime Staatspolizei – Gestapo; disponibil on-line:
http://www.gelsenzentrum.de/gestapo_staatspolizei.htm
175. *** Goals and Motivations of Terrorists, Terrorism Research, disponibil on-line:
http://www.terrorism-research.com/goals/
176. ***Holocaust Encyclopedia, disponibil on-line:
http://www.ushmm.org/wlc/en/article.php?ModuleId=10005144
177. *** La Terreur; http://www.larousse.fr/encyclopedie/divers/la_Terreur/146370
178. *** Legea de la A la Z, Categorie: (DEX) Dicționar juridic, Terorism, disponibil:
http://legeaz.net/dictionar-juridic/terorism
179. *** Les fragilités de l’Europe face au terrorisme, Institut des hautes études de la défense
nationale : http://www.forumfr.com/sujet691267-information-officielle-sur-le-terrorisme.html
180. *** Liberty – Protecting civil liberties, promoting human rights, Overview of terrorism
legislation, disponibil: https://www.liberty-human-rights.org.uk/human-rights/countering-
terrorism/overview-terrorism-legislation
181. *** Macrohistory and World Timeline, The 14th Century, 1301 to 1400, disponibil on-line:
http://www.fsmitha.com/time/ce14.htm
182. *** Nazi Germany - SchutzStaffel SS, disponibil on-line:
http://www.historyonthenet.com/nazi_germany/ss.htm
183. *** Terrorism Research: State Sponsored Terrorism, disponibil on-line:
http://www.terrorism-research.com/state/
184. BBC News Europe – Article 14 Jan. 2015: Charlie Hebdo attack: Three days of terror,
disponibil on-line: http://www.bbc.com/news/world-europe-30708237
185. *** Terrorism Research: Early History of Terrorism. Early Origins of Terrorism: 14th -18th
Century, disponibil on-line: http://www.terrorism-research.com/history/early.php
186. *** The story of Guy Fawkes and The Gunpowder Plot from the BBC, with archive video
clips. Disponibil on-line: http://www.bbc.co.uk/timelines/z3hq7ty
187. AGERHORM Harriet, Article Nice Attack: ISIS claims of responsibility mocked by French
people, 19.07.2016, disponibil online: http://www.independent.co.uk/news/world/europe/nice-
attack-isis-responsibility-mocked-french-people-twitter-bastille-day-bouhlel-a7143226.html
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 31 din 38
188. ACHARYA, U. D: War on terror or terror wars: The problem in defining terrorism;
9.24.2009, disponibil on-line: http://djilp.org/wp-content/uploads/2011/08/Acharya-Final.pdf
189. ARENDT Hannah; On Violence; New York: Harcourt, Brace and World, 1970; disponibil:
https://play.google.com/books/reader?id=_VM7xoPW6PsC&printsec=frontcover&output=reader
&hl=en&pg=GBS.PT5
190. BARBERIS Peter, John MCHUGH, Mike TYLDESLEY, Encyclopedia of British and Irish
political organisations: parties, groups and movements of the 20th century, Continuum
International Publishing Group, 2000, p. 181: https://en.wikipedia.org/wiki/Column_88
191. BISHARA Marwan; Des guerres asymétriques au «chaos constructif», în Le Monde
Diplomatique: https://www.monde-diplomatique.fr/2006/10/BISHARA/14051
192. BBC News, Europe, Nice Attack: At least 84 killed by lorry at Bastille Day celebration, 15
iulie 2016: http://www.bbc.com/news/world-europe-36800730
193. BLATT Joel; The Dynamite Club: How a Bombing in Fin-de-Siècle Paris Ignited the Age of
Modern Terror (review), în Journal of Social History; Volumul 44, Numărul 4, 2011:
https://muse.jhu.edu/journals/jsh/summary/v044/44.4.blatt.html
194. BLINOVA Ekaterina, NATO ”worse than useless”: Unable to protect Europe from Daesh,
Sputnik, 25 Martie 2016: https://www.sott.net/article/315307-NATO-worse-than-useless-Unable-
to-protect-Europe-from-Daesh
195. Bomb Explodes At Peace News, Irish Times, July 5th 1978, pg. 7, disponibil on-line:
https://en.wikipedia.org/wiki/Column_88
196. BONDITTI Phillippe; Organisation de la lutte anti-terroriste aux Etats-Unis; Cultures &
Conflits, no. 44 (2001), p.76, disponibil on-line la: https://conflits.revues.org/742
197. BURGESS Mark: A Brief History of Terrorism, Center for Defense Information, Straus
Military Reform Project, Center for Defence Information POGO, 13 Februarie 2015:
http://www.pogo.org/straus/issues/other-items/a-brief-history-of-
terrorism.html?referrer=https://www.google.ro/
198. CHOPIN Thierry, The Lisbon Treaty and the European Union’s External Action, Foundation
Robert Schuman, decembrie 2007: http://www.robert-schuman.eu/en/dossiers-
pedagogiques/traite-lisbonne/fiche10.pdf
199. CIUNCAN Dorin, Cronică de documentare juridică, Lexicon, disponibil on-line:
http://dorin.ciuncan.com/lexicon/
200. COWELL Alan, Articol Achille Lauro Smolders After 1,000 Are Rescued, New York Times,
2 decembrie 1994, disponibil on-line:
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 32 din 38
http://www.nytimes.com/1994/12/02/world/achille-lauro-smolders-after-1000-are-rescued.html
201. DENNING Dorothy E, Cyberterrorism, Testimony before the Special Oversight Panel on
Terrorism Committee on Armed Services US House of Representatives, Georgetown University,
23 mai 2000, disponibil on-line:
https://web.archive.org/web/20140310162011/http://www.cs.georgetown.edu/~denning/infosec/c
yberterror.html
202. EVANS Natalie, RKAINA Sam, GRIFFITHS Elle; Nice terror attack: Live updates as 84
killed when truck ploughs into crowd celebrating in Bastille Day; ABC News, 15 iulie 2016:
http://www.abc.net.au/news/2016-07-15/nice-truck-attack-loaded-with-grenades-scores-
die/7631392
203. GAMIO Lazaro, Tim Meko; How terrorism in the West compares to terrorism evreywhere
else, Articol publicat în Washington Post, Section World, USA, 16 iulie 2016:
https://www.washingtonpost.com/graphics/world/the-scale-of-terrorist-attacks-around-the-world
204. GRAHAM Robert; The General Idea of Poudhon Revolution, disponibil on-line:
https://theanarchistlibrary.org/library/robert-graham-the-general-idea-of-proudhon-s-revolution
205. HASSNER Pierre; Etats-Unis: l’empire de la force ou la force de l’empire?, Cahiers de
Chaillot, no. 54, septembrie 2002, p. 40: http://www.iss.europa.eu/uploads/media/chai54f.pdf
206. http://asymetria-anticariat.blogspot.ro/2011_10_01_archive.html
207. http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/terorismul.pdf
208. http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/terorismul_raul_din_umbra.pdf
209. http://cultural.bzi.ro/republica-conventia-si-teroarea-din-revolutia-franceza-9057
210. http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/crisis-and-terrorism/index_en.htm
211. http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=URISERV%3A230801_2
212. http://legal-dictionary.thefreedictionary.com/Terrorist+crime
213. https://robertgraham.wordpress.com/tag/pierre-joseph-proudhon/
214. http://worldview.carnegiecouncil.org/archive/worldview/1978/10/3117.html/_res/id=sa_File1/
v21_i010_a017.pdf
215. http://www.agerpres.ro/externe/2016/07/26/terorismul-islamic-a-ajuns-in-germania-afirma-
prim-ministrul-landului-bavaria-16-06-38
216. http://www.au.af.mil/au/awc/awcgate/usafa/modeling_vnsa.pdf
217. http://www.bbc.co.uk/history/recent/sept_11/changing_faces_01.shtml
218. https://www.britannica.com/topic/Cimbri
219. https://www.britannica.com/topic/terrorism
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 33 din 38
220. http://www.consilium.europa.eu/documents/publications/2009/pdf/european/security/strategy/
secure/europe/better-world
221. http://www.consilium.europa.eu/ro/documents-publications/publications/2014/eu-ipcr/
222. http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/fight-against-terrorism/
223. http://csat.presidency.ro/?pag=41
224. http://www.descopera.ro/istorie/14510401-impuscatura-care-s-a-auzit-in-toata-lumea-si-care-
a-dus-la-declansarea-primei-mari-conflagratii-mondiale
225. http://www.dcnews.ro/cand-va-fi-primul-atentat-isis-in-romania_512140.html
226. http://www.dcnews.ro/teroristi-al-qaeda-expulzati-din-romania-sri-erau-atentatori-
sinucigasi_386845.html#
227. http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/un-pakistanez-suspect-de-terorism-expluzat-din-
romania-556215
228. http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_51_1991_securitatea_nationala_romaniei_republic
ata.php
229. http://www.dtic.mil/doctrine/dod_dictionary/
230. http://www.dw.com/ro/exist%C4%83-un-arhetip-al-atentatorului/a-15264637
231. http://www.forumfr.com/sujet691267-information-officielle-sur-le-terrorisme.html
232. http://www.gandul.info/stiri/scenariu-negru-cum-ar-putea-deveni-isis-un-pericol-pentru-
romania-in-contextul-crizei-din-turcia-15538559
233. http://www.historywiz.com/guillotine.htm
234. http://www.legex.ro/Legea-472-2002-32136.aspx
235. http://www.legex.ro/Legea-535-2004-44927.aspx
236. http://www.notable-quotes.com/t/terrorism_quotes.html#OofOUVcbq1QLzDJR.99
237. http://www.observatorulph.ro/national/69078-10-suspecti-de-terorism-expulzati-din-romania-
recrutari-isis
238. http://www.osce.org/
239. http://www.presidency.ro/files/userfiles/Strategia_Nationala_de_Aparare_a_Tarii_1.pdf
240. http://old.presidency.ro/static/ordine/CSAT/SSNR.pdf
241. http://www.rasfoiesc.com/educatie/istorie/REVOLUTIA-FRANCEZA-Cauze-Incep15.php
242. http://www.rasfoiesc.com/legal/criminalistica/CYBERTERORISMUL11.php/
243. http://www.state.gov/documents/organization/63562.pdf
244. http://www.start.umd.edu/baad/narratives/islamic-state-iraq-and-al-sham-isis#_ednref82
245. http://www.worldatlas.com/webimage/countrys/eu.htm
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 34 din 38
246. http://www.youthpolicy.org/mappings/regionalyouthfunding/mena/regional
247. https://en.wikipedia.org/wiki/Charles_Martel_Group
248. https://en.wikipedia.org/wiki/Strabo
249. https://en.wikipedia.org/wiki/Terrorism
250. https://en.wikipedia.org/wiki/Violent_non-state_actor
251. https://ro.scribd.com/doc/37730985/Univers-Strategic-2
252. https://ro.wikipedia.org/wiki/Atentatele_teroriste_de_la_Paris_din_noiembrie_2015
253. https://ro.wikipedia.org/wiki/Maximilien_de_Robespierre
254. https://ro.wikipedia.org/wiki/Terorism#Erori_de_definire_a_terorismului
255. https://www.amazon.com/History-Torture-Throughout-Ages/dp/1446523268
256. https://www.cepol.europa.eu/sites/default/files/european-agenda-security.pdf
257. https://www.europol.europa.eu/content/european-union-terrorism-situation-and-trend-report-
2015
258. https://www.europol.europa.eu/content/european-union-terrorism-situation-and-trend-report-
te-sat-2016
259. https://www.law.cornell.edu/uscode/text/18/2331
260. https://www.marxists.org/archive/kautsky/1919/terrcomm/ch08b.htm#s6
261. https://www.sri.ro/fisiere/studii/cadrullegislativ.pdf
262. https://www.sri.ro/sistemul-national-alerta-terorista.html,
263. JONES Chris; Analysis - Full compliance: the EU’s new security agenda, May 2015,
disponibil on-line: http://statewatch.org/analyses/no-268-eu-security-agenda.pdf
264. KROPOTKIN Peter; Anarchism; de la The Encyclopædia Britannica, 1910, disponibil on-
line: http://dwardmac.pitzer.edu/anarchist_archives/kropotkin/britanniaanarchy.html
265. LAZĂR Virgil, Cine au fost primii teroriști români, România Liberă, 15 martie 2012, la:
http://m.romanialibera.ro/aldine/history/cine-au-fost-primii--teroristi--romani-214000
266. LINTON Marisa; The Terror in the French Revolution; Kingston University, disponibil:
http://www.port.ac.uk/special/france1815to2003/chapter1/interviews/filetodownload,20545,en.pd
f
267. MANEA Irina Maria, Artcol Religie și rasism, mișcara identitară creștină, disponibil:
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/religie-rasism-miscarea-identitara-crestina
268. MAJORAN Andrew; The Illusion of War: Is Terrorism a Criminal Act or an Act of War?; 31
iulie 2014: http://www.mackenzieinstitute.com/illusion-war-terrorism-criminal-act-act-war
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 35 din 38
269. Mein Kampf, Full text, Complete and Unabridged, Fully Annotated, Sponsors: John
Chamberlain Sidney B. Fay, John Gunther, Carlton J. H. Hayes, Graham Mutton; 1941 NEW:
https://archive.org/stream/meinkampf035176mbp/meinkampf035176mbp_djvu.txt
270. MERRIMAN John; Dynamite club: l'invention du terrorisme a Paris; Tallandier, Paris 2009,
disponibil: https://www.worldcat.org/title/dynamite-club-linvention-du-terrorisme-a-
paris/oclc/654025024
271. OLARU Mircea: Tipuri de terorism – particularități și factori determinanți, disponibil:
http://www.arduph.ro/domenii/diu-si-terorismul/tipuri-de-terorism-particularitati-si-factori-
determinanti/
272. OPREA Horia Dumitru: Guy Fawkes și complotul prafului de puşcă, 25 august 2012, Blog:
https://istoriiregasite.wordpress.com/2012/08/25/guy-fawkes-si-complotul-prafului-de-pusca/
273. PETRE Zoe; Opțiunea lui Charles de Gaulle – Europa unită – o Europă a națiunilor, 9
August 2013, Revista Balcanii și Europa; disponibil: http://www.balcanii.ro/2013/08/optiunea-
lui-charles-de-gaulle-europa-unita-o-europa-a-natiunilor/
274. PÂRLOG Nicu: Aga Khan și misterioșii ismailiți, 09.01.2011, disponibil on-line:
http://www.descopera.ro/cultura/8678627-aga-khan-si-misteriosii-ismailiti
275. PHILLIPS James; Hezbollah’s Terrorist Threat to the European Union, Heritage Foundation,
2007: http://www.heritage.org/research/testimony/hezbollahs-terrorist-threat-to-the-european-
union
276. PIPES Daniel, BLUENFELD Teri: Terorismul sfidează definiția în The Washington Time, 24
Octombrie 2014, disponibil: http://ro.danielpipes.org/15098/terorismul-sfideaza-definitia
277. PROUDHON Pierre-Joseph; Ce este Proprietatea? În Sindicalism, Organizația Râvna:
https://iasromania.wordpress.com/2013/07/06/ce-este-proprietatea-pierre-joseph-proudhon-i/
278. REYNOLDS Paul, UN staggers on road to reform, BBC News, 14 sept. 2005, disponibil on-
line: http://news.bbc.co.uk/2/hi/americas/4244842.stm
279. ROBERTS Adam; The Changing Face of Terrorism, 27.08.2002; disponibil on-line:
http://www.bbc.co.uk/history/recent/sept_11/changing_faces_01.shtml
280. STOINA Neculai, Evoluția fenomenului terorist și implicații asupra acțiunilor militare:
http://www.armyacademy.ro/reviste/3_2004/r4.pdf
281. STEWART Scott, Articol în Tactical Intelligence, 01 august 2011, disponibil on-line:
http://www.policeone.com/terrorism/articles/4146174-Oslo-Norway-Lessons-learned-from-a-
successful-lone-wolf-attack/
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 36 din 38
282. SURUGIU George, Terorism și Jurnalism, Tutorial Curs Mass-media și terorismul,
București, disponibil: https://ro.scribd.com/doc/2895962/Jurnalism-si-terorism-T123
283. VARTA Ion, VARTA Tatiana, SAROV Igor; Asasinări în masă din RASS Moldovenească în
perioada Marii Epurări (1937-1938), Marea Teroare. Cimele bolșevicilor asupra românilor din
Transnistria (I): http://www.ziaristionline.ro/2011/01/31/marea-teroare-crimele-bolsevicilor-
asupra-romanilor-in-transnistria/
284. WHITAKER Brian, The Definition of Terrorism, The Guardian, 07 Mai 2001, disponibil on-
line: https://www.theguardian.com/world/2001/may/07/terrorism
285. WOUTERS Jan & NAERT Frederik: Off Arrest Warrants, Terrorist Offences and Extradition
Deals. An Appraial of the EU’s Main Criminal Law. Measures against Terrorism after ”11
September” – K.U. Leuven Faculty of Law, Working Paper No. 56 – June 2004.
https://www.law.kuleuven.be/goederenrecht/iir/nl/onderzoek/wp/WP56e.pdf/
286. ZALMAN Amy: Sicarii: First Century Terrorists, (traducerea autorului), disponibil on-line:
http://terrorism.about.com/od/groupsleader1/p/Sicarii.htm
287. ZALMAN Amy: The History of Terrorism; 1st Century BCE-13th Century: Terrorism in the
Pre-Modern World: http://terrorism.about.com/od/whatisterroris1/p/Terrorism.htm
288. *** Counter-terrorism’s newest challenge? Tracking digital footprints, disponibil on-line:
http://www.cbsnews.com/videos/counter-terrorisms-newest-challenge-tracking-digital-footprints/
289. *** Paris attacks: Hollande blames Islamic State for 'act of war'; 14 November 2015;
disponibil on-line la: http://www.bbc.com/news/world-europe-34820016
290. http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/ATAG/2015/571320/EPRS_ATA(2015)5713
20_EN.pdf
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 37 din 38
LISTA IMAGINILOR ȘI A FIGURILOR. LISTA ANEXELOR
LISTA IMAGINILOR
1: Europa, 14 iulie 2016: O victimă a atacului terorist de pe faleza din Nisa…. 07.
2: Harta atacurilor teroriste și a arestărilor pentru ele pe teritoriul UE în 2015..197.
LISTA FIGURILOR
1. Fig. 1: Ponderea pe naționalități a atacatorilor……………………….….…..149.
2. Fig. 2: Ponderea atacurilor pe decade, Europa versus Orientul Mijlociu…... 150.
3. Fig. 3: Numărul de atacuri teroriste, în Europa versus teritoriile arabe…….. 151.
4. Fig. 4: Atacuri teroriste pe teritoriile locuite de evrei și arabi, pe țări…….... 151.
5. Fig. 5: Atacuri teroriste pe teritoriul Europei și adiacent, pe țări………….... 152.
6. Fig. 6: Ponderea teritorială a atacurilor, pe țări din numărul total de atacuri teroriste
în ultima decadă a secolului XX…………………………………..….. 162.
7. Fig. 7: Ponderea naționalităților făptuitorilor, în cele 57 de cazuri de terorism
studiate (ultimul deceniu al secolului XX)…………………………………..… 163.
8. Fig. 8: Tipuri de terorism în ultimul deceniu al secolului XX…………...….. 165.
9. Fig. 9: Modalități de acțiune – pondere în totalul atacurilor studiate……...... 165.
10. Fig. 10: Țările de origine ale companiilor aeriene- pondere din total atacuri 170.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagină 38 din 38
LISTA ANEXELOR
1. ANEXA 1: Interviu despre terorism…………………………………………..280
2. ANEXA 2: Participanți la interviul despre terorism…………………………..282
3. ANEXA 3: Atentate teroriste anarhiste relevante…………………………….288
4. ANEXA 4: Atentatul de la Sarajevo: 8 iunie 1914, Bosnia………………… 291
5. ANEXA 5: Lista de asasinate a unor persoane publice în perioada anarhistă 293
6. ANEXA 6: Lista atacurilor teroriste din perioada interbelică……………….. 294
7. ANEXA 7: Atacuri teroriste terestre din Europa și teritorii…………………. 298
8. ANEXA 8: Incidente în spațiul aerian sau pe aeroporturi - 1947-1989……... 308
9. ANEXA 9: Atentate în spațiul terestru – ultimul deceniu secol XX……….... 321
10. ANEXA 10: Masacrul de la Luxor, Egipt…………………………………... 336
11. ANEXA 11: Terorismul maritim la final de secol XX……………………... 337
12. ANEXA 12: Incidente aeriene sau pe aeroporturi………………………….. 339
13. ANEXA 13: Doborârea aeronavei de pasageri MH17……………………... 345
14. ANEXA 14: Terorismul în secolul XXI - Atentate relevante…………….... 346