MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

ACADEMIA DE POLIȚIE „Alexandru Ioan Cuza”

TEZĂ DE DOCTORAT

Titlul tezei:

Consecinţele migraţiei internaţionale asupra

securităţii statelor

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT:

PROF.UNIV. DR. MAZILU DUMITRU

DOCTORAND:

TACHE (UZLĂU) MARILENA CARMEN

REZUMAT

2017

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I: MIGRAŢIA ŞI CARACTERISTICILE FENOMENULUI

MIGRAŢIONIST ÎN CONTEXTUL SECURITĂŢII STATELOR

I.1 Fenomenul migraţiei – principale coordonate

I.2 Cauze şi factori favorizanţi ai migraţiei

I.3 Teorii şi modele privind migraţia internaţională

I.4 Teorii privind integrarea imigranţilor

I.5 Conexiunea migraţiei cu securitatea

CAPITOLUL II REGLEMENTAREA LIBEREI CIRCULAȚII ÎN

UNIUNEA EUROPEANĂ

II.1 Problematica liberei circulații a persoanelor în Uniunea

Europeană

II.1.1 Globalizarea circulaţiei persoanelor

II.2 Principalele coordonate ale liberei circulaţii a persoanelor

stabilite în convenţii şi tratate internaţionale

II.2.1 Tratatul constituind Comunitatea Economică Europeană

II.2.2 Actul Unic European

II.2.3 Tratatul de la Maastricht

II.2.4 Tratatul de la Amsterdam

II.2.5 Acordul Schengen şi Convenţia de Implementare a

Acordului Schengen

II.2.6 Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

II.2.7Tratatul de la Lisabona

II.2.8 Alte acte normative

6

13

13

23

27

48

56

62

62

64

66

66

67

68

70

72

74

74

76

II.3: Dreptul persoanelor la libera circulație

II.3.1 Cum aplică România principiul liberei circulaţii a

persoanelor

II.3.2: Îngrădiri ale dreptului la liberă circulație

CAPITOLUL III CADRUL JURIDIC INTERNAŢIONAL ÎN

DOMENIUL MIGRAŢIEI

III.1Reglementările migraţiei internaţionale şi semnificaţia convenţiilor

III.1.1 Privire generală

III.1.2 Reglementări privind protecţia muncitorilor migranţi

III.1.3 Rolul convenţiilor internaţionale privind statutul migranţilor

III.1.4 Considerentele aderării statelor la convenţiile privind statutul

migranţilor

III.1.5 Stadiul aderării statelor la convenţiile privind statutul

migranţilor

III.2 Politici şi instrumente legislative în UE

III.2.1 Consideraţii generale

III.2.2 Cadrul legislativ al UE

III.2.3 Cadrele legislative naţionale

III.2.3.1Vizele şi permisele care asigură migraţia temporară şi

circulară

III.2.3.2.Condiţiile de reintrare şi permisiunile pentru absenţă

III.2.3.3.Alte drepturi şi condiţii care facilitează migraţia

circulară

III.3 Condiţii şi proceduri generale, indiferent de categoria de imigraţie

III.3.1 Condiţii generale ce trebuie îndeplinite

81

88

90

95

95

95

98

103

104

105

107

107

116

122

123

127

128

131

131

III 3.1.1.Mijloace financiare

III 3.1.2.Cazare

III 3.1.3.Condiţii referitoare la sănătate

III 3.1.4.Condiţii referitoare la integrare

III 3.1.5.Sistemul de cotă

III 3.1.6.Motive generale de respingere

III 3.2 Proceduri generale aplicabile

III 3.2.1.Autorităţile competente

III 3.2.2.Locul depunerii solicitării

III3.2.3.Durata procedurii

III3.2.4.Drepturi de apel

III.3 Respectarea Instrumentelor Legislaţiei UE şi ale Legislaţiei

Internaţionale

CAPITOLUL IV: CONSECINŢELE MIGRAȚIEI ȘI TRANSFORMĂRI

LA NIVEL EUROPEAN

IV.1 Consecinţele migraţiei în ţările gazdă

IV 1.1 Cu privire la drepturile de natură salarială

IV.1.2 Cu privire la sistemul financiar public

IV.1.3 Cu privire la evoluţia forţei de muncă

IV.1.4 Dimensiunea economică a supravegherii frontierelor

IV.2.Consecinţele migraţiei asupra statelor de provenienţă

IV.2.1 Pierderea capitalului uman

IV.2.2 Remiterile financiare

IV.3 Consecintele migraţiei asupra securităţii societății

IV.3.1 Riscuri cauzate de migrație

131

132

133

134

138

139

140

140

141

142

143

144

147

147

148

151

152

154

158

161

163

166

172

IV.3.2 Efecte asupra securității

IV.4 Trendul fenomenului migraţiei în UE şi gestionarea situaţiei

refuguaţilor

CAPITOLUL V: CONSOLIDAREA POLITICILOR EUROPENE

PRIVIND FENOMENUL MIGRAȚIEI

V.1. Programul Stockholm şi controlul mai drastic al graniţelor externe

ale UE

V.2 Particularităţile ţărilor est europene în tratarea problemelor privind

migraţia

V.3 Măsurile restrictive de politică naţională şi acordurile de întoarcere

ASPECTE COMPARATIVE PRIVIND REGIMUL MIGRANȚILOR ÎN

STATELE U.E

1 Austria

2 Germania

3 Grecia

4 Irlanda

5 Italia

6 Olanda

7 Portugalia

8 Spania

9 Suedia

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

173

177

185

185

196

199

201

202

205

207

209

212

215

217

219

221

223

234

Astăzi, într-o lume din ce în ce mai interconectată, migrația internațională a

devenit o realitate care atinge aproape toate colțurile lumii, distincțiile țară de

origine, tranzit ori destinație devenind, deseori, depășite. Transportul modern a

făcut mobilitatea persoanelor mai accesibilă, mai ieftină și mai rapidă. În același

timp, conflictul, sărăcia, inegalitatea și lipsa locurilor de muncă decente se numără

printre motivele care obligă oamenii să-și părăsească domiciliile în căutarea unui

viitor mai bun pentru ei și pentru familiile lor.

Atunci când e susținută de politici adecvate, migrația poate contribui la o

creștere economică durabilă și incluzivă și la dezvoltarea economică în

comunitățile de origine și cele gazdă. În 2014, migranții din țările în curs de

dezvoltare au trimis acasă o sumă estimată la 436 de miliarde de dolari SUA în

remitențe; o creștere de 4,4% față de nivelul din 2013 (Banca Mondială 2015),

depășind cu mult asistența oficială pentru dezvoltare și, cu excepția Chinei,

investițiile străine directe. Aceste fonduri sunt adesea folosite pentru a îmbunătăți

mijloacele de trai ale familiilor și ale comunităților prin investiții în educație,

sănătate, salubritate, locuințe și infrastructură.

Țările de destinație pot beneficia de asemenea, de migrație. În țările de

destinație, adesea migranții susțin contracararea efectelor crizei deficitului de forță

de muncă, crează locuri de muncă, devenind antreprenori și își aduc contribuția în

ceea ce privește impozitele și taxele, contribuțiile la asigurările sociale. În ciuda

numeroaselor beneficii ale migrației, migranții rămân printre cei mai vulnerabili

membri ai societății. Ei sunt adesea primii care își pierd locul de muncă în cazul

unei recesiuni economice, lucrând deseori pentru venituri mai mici, ore

suplimentare și în condiții mai dificile decât lucrătorii naționali. În timp ce pentru

mulți, migrația este o experiență pozitivă, de creștere, alții devin victime ale unor

încălcări ale drepturilor omului, abuzului și discriminării.

Cooperarea internațională este esențială pentru asigurarea unei migrații

regulate sigure, ordonate și care implică respectarea deplină a drepturilor omului și

tratamentul uman al migranților și refugiaților.

Obiectivul acestui demers ştiinţific îl constituie prezentarea evoluţiilor în

domeniul fenomenului migraţionist la nivel internaţional prin prisma evaluărilor în

raport cu formele actuale de manifestare acestuia. Abordările teoretice sunt

prezentate într-un demers de evaluare a caracterului lor explicativ şi de predicţie

raportat la tendinţele contemporane de manifestare a migraţiei internaţionale.

Descrierea teoriilor folosite într-un domeniu de cercetare, mai ales în

contextul unei evaluări, generează un pericol iminent de transformare într-o căutare

fără finalitate, în demersul de a identifica noi viziuni în literatura de specialitate.

Numărul studiilor în domeniu este uriaş şi se poate crede că cea mai simplă soluţie

în cazul de faţă este aceea de a accepta modalităţile de analiză propuse de un grup

de cercetători într-una din abordările devenite de referinţă în domeniul fenomenului

migraţionist. Motivul principal al acestei alegeri este legat de orientarea analizei

asupra unei tratări teoretice care este sau poate deveni fundamentul unor teorii cu

privire la migraţia internaţională şi nu al unor puneri în practică limitate (care sunt

pur descriptive sau au rolul minimalist de verificare a unor ipoteze) fără a oferi

direcţii centrale de cercetare în acest domeniu.

Pe cât posibil am încercat să ofer abordărilor o dimensiune temporală

(raportat la tendinţele fenomenului migraţionist internaţional) şi una spaţială

(realitatea care a fundamentat construcţia teoretică).

Dimensiunea temporală include ,,circulaţia” şi ,,migraţia”, chiar dacă în

practică diferenţa dintre cele două noţiuni este de cele mai multe ori estompată.

Prin urmare, migraţia este doar una din formele pe care le ia fenomenul mai amplu

al mobilităţii umane, alte forme incluzând comutarea pe distanţe scurte sau lungi,

migraţia temporară şi naveta. Tipologiile mobilităţii umane prezintă o imagine de

ansamblu a dimensiunilor temporale şi spaţiale ale mobilităţii umane. Dimensiunea

spaţială este divizată în două categorii, internă şi internaţională. Mobilitatea internă

se desfăşoară între graniţele unei anumite ţări, în timp ce mobilitatea internaţională

presupune trecerea graniţelor dintr-o ţară şi intrarea pe teritoriul unei alte ţări.

Tipologiile migraţiei fac întotdeauna subiectul unor analize complexe, iar

mobilitatea populaţiei, indiferent de distanţă sau motivaţie, este rezultatul acţiunii

aceloraşi factori, precum sărăcia, lipsa de securitate, lipsa pământului şi refuzul sau

lipsa perspectivelor.

În problematica migraţiei trebuie să luăm în considerare faptul că, factori

precum gradul de inegalitate tot mai crescut între ţări, perfecţionarea comunicaţiilor

şi a transportului şi migranţii deja stabiliţi în alte ţări care pot servi drept ancoră

pentru noii veniţi, duc la creşterea migraţiei internaţionale. În plus îmbătrânirea

populaţiei, fluctuaţiile pieţei de muncă şi extinderea serviciilor medicale au

alimentat cererea de migranţi din partea ţărilor bogate, în timp ce salariile mici şi

şomajul încurajează în special tinerii provenind din ţările sărace să caute

perspective dincolo de graniţele propriei ţări.

Majoritatea covârşitoare a analizelor rezervate procesului migraţiei se

focusează asupra deplasării forţei de muncă, însă deplasarea muncitorilor salariaţi

constituie doar una dintre problemele deplasării în masă a persoanelor, chiar dacă

nu este cel mai important.

Literatura de specialitate cuprinde mai multe teorii cu privire la procesul de

integrare al imigranţilor. Una dintre ele afirmă că imigranţii sunt încorporaţi în

noua societate, pe parcursul a două - trei generaţii, urmând ca în final deosebirile

dintre ei sunt doar în privinţa numelui şi aspectului.

Dificultatea esenţială în acceptarea acestei teorii este faptul că, uneori chiar

dacă trec mai multe generaţii, se pot vedea unele diferenţe culturale între familiile

imigrante şi societatea-primitoare. Totodată, este clar faptul că în comunităţile

dezvoltate în urma fenomenului de migraţie se întăreaşte propria identitate

culturală, chiar dacă proprii membri participă totalmente în cadrul societăţii de

destinaţie. Altfel spus, această participare totală în cadrul societăţii de destinaţie nu

înseamnă, obligatoriu, renunţarea la propriul specific cultural.

Concluzia este că asimilarea, demonstrează a avea două componente,

structurală şi culturală. Cea structurală presupune creşterea activităţii sociale a

persoanelor şi a grupurilor în colectivitate, mai ales la nivel instituţional (piaţa

muncii, educaţie, sistem de sănătate etc.), iar cea culturală simbolizează

procesele de repoziţionare a valorilor şi recunoaştere culturală a imigranţilor.

Adesea migraţiile se amestecă cu factori de putere politică, militară şi

culturală, integrându-se perfect în interiorul lor. Astfel consecinţele asupra

societăţilor de provenienţă şi a celor gazdă este deseori pluridimensional.

Factorul politic decide care este calea cea mai potrivită pentru a folosi

resursele necesare îndeplinirii obiectivelor, care sunt ameninţările la adresa

securităţii naţionale şi cum trebuie tratate statele din sistemul internaţional.

Referentul securităţii este statul, iar sistemul modern de organizare ne

îndreptăţeşte să credem că o altă formulă de organizare politică este încă greu de

găsit. Politicile de securitate sunt în mare măsură influenţate şi de aderenţa sau

respingerea de către oamenii politici a unor modele sau teorii despre Securitate.

O altă direcţie de abordare a temei alese se plasează în sfera analizei

conceptului de cetăţenie europeană a drepturilor şi obligaţiilor ce rezultă din

calitatea de cetăţean european dar şi raportul în care se află cetăţenii europeni cu

statele naţionale. Cetăţenia Uniunii nu este o realitate consolidată; mai degrabă este

începutul unui lung proces a cărui finalizare va depinde de soarta procesului de

integrare europeană. Instituţionalizarea Cetăţeniei Uniunii la Maastricht a constituit

fără îndoială cel mai important efort de a construi un pod între instituţiile europene

şi cetăţeni.

Importanţa abordării principiului liberei circulaţii a persoanelor în cadrul

acestui demers trebuie pusă în evidenţă şi prin analiza managementului integrat al

frontierelor.

Statele membre au acte normative care reglementeză libera circulaţie a

persoanelor dar de cele mai multe ori aceste acte normative nu sunt rezultatul

transpunerii integrale a legislaţiei comunitare. Totodată pot apărea situaţii în care se

crează un conflict între dreptul comunitar şi dreptul intern al statelor membre

întâietate având normele dreptului comunitar conform principiului priorităţii.

Abordarea principiului liberei circulaţii a persoanelor nu se poate realiza fără o

analiză comparativă a actelor normative care reglementează acest principiu în

câteva state ale Uniunii Europene. Libera circulaţie a persoanelor nu are un caracter

absolut ci ea poate fi restrânsă pentru anumite consideraţii expres prevăzute de

legislaţia comunitară şi implicit de legislaţiile statelor membre. Un rol important în

stabilirea definirea şi sancţionarea restricţiilor la libera circulaţie îl are Curtea de

Justiţie a Uniunii Europene dar şi instanţele naţionale.

Dezvoltarea cadrului legislativ referitor la migraţie a avansat o idee politică

ce trece peste exclusivismul colaborării, prin valorificarea în comun a

independenţei naţionale. Dacă la nivel naţional, atitudinile politice vis a vis de

imigranţi pot oglindi ideile de naţiune, îngăduinţă, diversitate şi alegere individuală

a statelor privind asimilarea şi integrarea migranţilor, intrarea lor pe piaţa muncii, şi

controlul graniţelor, odată ce teme ca imigraţie, azil, şi cetăţenie au dictat în mediul

interesului politic al Uniunii Europene, se observă un progres calitativ, succesiv şi

indispensabil în materie de management în comun a procesului imigraţiei şi

riscurilor sale.

De cele mai multe ori intensitatea acestor efecte depinde în mare măsură de

condiţiile demografice şi sociale ale comunităţii, de intensitatea fluxurilor

migratoare, localizarea acestora, etc.

Având în vedere însă constrângerile asigurării securităţii interne, statele

alocă sume importante destinate controlului migraţiei, în special în ceea ce priveşte

controlul frontierelor şi monitorizarea fluxurilor migratorii, atât la frontierele

externe cât şi la nivel intern, evident aceste aspecte având diferite grade impact

social şi percepţie publică. Practic, din perspectiva tematicii prezente, este

imposibil de trecut cu vederea faptul că imigraţia produce efecte asupra nivelului

de securitate al societăţii de inserţie. Acest lucru este cu atât mai evident cu cât, ca

vector al globalizării, migraţia provoacă ciocniri de civilizaţie pe care, aşa cum am

arătat, numai capacitatea comunităţii şi a statului reuşesc să o gestioneze,

rezultatele acestor eforturi şi risipei de mijloace şi măsuri fiind în măsură să arate

gradul de integrare socială. Cu alte cuvinte, gradul de integrare socială a grupurilor

de imigranţi reprezintă barometrul nivelului de securitate al unei comunităţi.

Securitatea ar trebui să constituie o prioritate cheie într-o gamă largă de

instrumente de finanţare, programe de cercetare şi inovare, precum şi de iniţiative

de formare. Priorităţile existente trebuie ajustate după caz.

Atacurile teroriste din Europa au evidenţiat nevoia unui răspuns mai puternic

din partea UE faţă de terorism şi de luptătorii terorişti străini. Cetăţenii europeni

continuă să se alăture grupărilor teroriste în zone de conflict, instruindu-se şi

constituind o potenţială ameninţare la adresa securităţii interne a Europei la

întoarcerea acestora. În timp ce această chestiune nu este nouă, dimensiunea şi

fluxul de luptători în cadrul conflictelor în desfăşurare, în particular în Siria, Irak şi

Libia, precum şi natura tip reţea a acestor conflicte, sunt fără precedent.

Europa se confruntă în prezent cu un fenomen de migraţie mixtă, în care

migranţii economici şi solicitanţii de azil călătoresc împreună. În realitate, aceste

grupuri se pot suprapune şi chiar se suprapun, iar această zonă gri este exacerbată

frecvent de metodele contradictorii cu care solicitările de azil sunt deseori procesate

în cele douăzeci şi opt state membre UE.

Peste un milion de persoane au căutat refugiu în statele membre ale UE in

2015, ceea ce a facut ca UE sa se confrunte cu o provocare fără precedent. Deși

aceasta reprezintă doar aproximativ 0,2% din populația totală, numărul a fost mult

mai mare decât în anii precedenți. În plus, cu aproximativ 60 de milioane de

oameni din lume deplasați cu forța ca urmare a persecuției, conflictului, violenței

generalizate sau incălcări ale drepturilor oamenilor, este probabil ca amploarea

acestor mișcări sa continue ceva timp. Măsurile politice aplicate la nivelul UE și la

nivelul statelor membre în domeniul gestionării situaţiei actuale a migraţiei sunt

semnificative și se referă la probleme foarte sensibile din perspectiva drepturilor

fundamentale. Acestea implică acțiuni care - dacă sunt efectuate în mod

necorespunzător - pot duce la încălcări grave ale drepturilor fundamentale garantate

de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Carta UE)

Sosirea la scară largă, necontrolată a migranţilor şi a solicitanţilor de azil a

pus la încercare nu doar sistemele de azil ale multor state membre ci şi Sistemul

European Comun de Azil ca întreg. Volumul şi concentrarea sosirilor a expus, în

particular slăbiciunile Sistemului Dublin, care stabileşte că statul membru

responsabil pentru examinarea unei solicitări de azil este cel ce constituie primul

punct al intrării ilegale. Din aceste motive, s-a propus revizuirea şi înlocuirea

instrumentelor curente de azil pentru a gestiona mai bine fluxurile de migraţie şi

pentru a oferi protecţie adecvată celor ce au nevoie de aceasta, în linie cu abordarea

stabilită în Agenda Europeană privind Migraţia.

În mai 2016, ca parte din reforma propusă a Sistemului European Comun de

Azil, Comisia a prezentat un proiect de propunere pentru a face Sistemul Dublin

mai transparent şi pentru a-i spori eficienţa, în timp ce asigură un mecanism pentru

gestionarea situaţiilor de presiune disproporţionată asupra sistemelor de azil ale

statelor member.

Eforturile depuse de către toate statele membre pe linia consolidării

politicilor în domeniu ajută la gestionarea mai eficientă a migraţiei, îmbunătăţesc

securitatea internă din UE şi protejează principiul liberei circulaţii a persoanelor.

Concluzii

Societăţile cu o mare diversitate de aptitudini şi experienţe sunt mai bine

plasate pentru a-şi stimula dezvoltarea prin intermediul resurselor umane, iar

migraţia este una din modalităţile prin care schimbul de talente, servicii şi

aptitudini poate fi favorizat. Totuşi migraţia rămâne foarte politizată şi adesea

percepută negativ, în ciuda nevoii evidente de diversitate în societăţile şi

economiile actuale, aflate într-o rapidă evoluţie. Cu toate acestea, migraţia

internaţională a crescut în amploare şi complexitate, datorită diferenţierilor în

creştere demografică, noii dinamici globale şi politice, revoluţiei tehnologice şi

reţelelor sociale, cu un profund impact asupra componenţei socio-economice şi

etnice a societăţii. Toate acestea au condus la noi provocări în aria politică, legat de

integrarea cu succes a imigranţilor în societăţile gazdă, a modului în care sunt

percepuţi în ţările lor de origine şi, într-un sens mai larg, a modului în care migraţia

este experimentată în cadrul comunităţilor, în general.

Opinia şi percepţia publică a migraţiei diferă mult între ţări, în interiorul

acestora (ca şi în cadrul subgrupurilor din cadrul comunităţilor), dar şi de-a lungul

timpului. Având în vedere aceste nuanţe, nu este posibilă izolarea unei singure

păreri publice, totuşi cererile bazate pe opinia publică sunt adeseori subliniate în

discursurile politice. Concluziile analizei sunt bazate pe o recenzie extinsă a

studiilor existente, explorează o parte din factorii care influenţează opinia publică şi

care adeseori se află în centrul şi la baza sentimentului predominant negativ.

Formularea politicilor adecvate pe baza informaţiilor disponibile sunt influenţate de

concepţia convenţională predominantă şi de gradul de înţelegere a ceea ce

reprezintă „migrant” (migraţia muncii, refugiat, azilant, migrant ocazional). Cel din

urmă aspect poate influenţa, de asemenea, limita până la care migranţii sunt

percepuţi a contribui sau nu într-un anumit spaţiu.

Formularea unei evoluţii viitoare a politicilor privind migraţia la nivel

european nu este o sarcină uşoară în condiţiile în care tipologia de dezvoltare a fost

serios afectată de criza economică. Din acest punct de vedere, am încercat, cu

ajutorul celor mai noi analize dar şi a efectelor politicilor şi strategiilor adoptate la

nivelul continentului nostru, o reflecţie asupra viitorului migraţiei în Europa.

În considerarea celor arătate, abordarea pe care am propus-o se concentrează

pe două direcţii principale: pe termen scurt, având în vedere efectele crizei

economice, şi pe termen mediu, pornind de la prezumţia că mecanismele specifice

care stau la baza modelului social european nu sunt afectate în substanţa lor de

fluctuaţiile temporare economice.

Abordarea problematicii imigraţiei a început să aibă două direcţii

principale care vor continua să coexiste. Prima, strâns legată de noul concept

de “spaţiu comun de libertate, securitate ş i justiţie", asigură securitizarea

imigraţiei prin elaborarea, implementarea ş i dezvoltarea măsurilor de control

al frontierei, combaterea imigraţiei ilegale, prevenirea şi combaterea

terorismului. A doua abordare este cea socio-economică centrată pe

dimensiunea socială şi economică a imigraţiei ca şi componentă a modelului

social european.

În acest sens, elaborarea politicilor invocate trebuie să urmărească în

principal aspecte care ţin de statutul migranţilor, de specificul instituţional şi

de specificul naţional.

BIBLIOGRAFIE

a. Acte normative internaţionale, europene şi naţionale

1 Decizia 2006/617/EC a Consiliului din 24 iulie 2006 privind încheierea, în

numele Comunităţii Europene, a Protocolului împotriva traficului ilegal de

migranţi pe uscat, maritime şi aeriene, completarea Convenţia Organizaţiei

Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate cu privire

la dispoziţiile din protocol, în măsura în care dispoziţiile protocolului intră în

domeniul de aplicare al părţii a treia titlul IV din Tratatul de instituire a

Comunităţii Europene (JO L 262 din 22 septembrie 2006);

2. Decizia 2006/619/EC a Consiliului din 24 iulie 2006 privind încheierea, în

numele Comunităţii Europene, a Protocolului privind prevenirea, reprimarea

şi pedepsirea traficului de fiinţe umane, în special a femeilor şi copiilor,

adiţional la Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva organizate

transnaţionale Crimă în ceea ce priveşte dispoziţiile protocolului, în măsura

în care dispoziţiile protocolului intră în domeniul de aplicare al părţii a treia

titlul IV din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene (JO L 262 din 22

septembrie 2006);

3. Principiile comune pentru schimbul de date în CIREFI: Doc 9987/98 CIREFI

48;

4. Rezoluţia Consiliului 97 / C 221/03 din 26 iunie 1997 privind minorii

neînsoţiţi care sunt resortisanţi ai ţărilor terţe (JO C 221 din 19 iulie 1997);

5. Acţiune comună adoptată de Consiliu pe baza de K.3.2.b articol din Tratatul

privind Uniunea Europeană în ceea ce priveşte facilităţile de călătorie pentru

elevii din ţări terţe care locuiesc într-un stat membru (JO L 327 din 19

decembrie 1994) ;

6. Rezoluţia Consiliului din 30 noiembrie 1994 referitoare la limitări privind

admiterea resortisanţilor ţărilor terţe pe teritoriul statelor membre în scopul

de activităţi care urmăresc ca independente (JO C 274 din 19 septembrie

1996) ;

7. Concluziile Consiliului din 30 noiembrie 1994 privind organizarea şi

dezvoltarea Centrului pentru informare, discuţii şi schimb de date privind

trecerea frontierelor şi imigraţie (CIREFI) (JO C 274 din 19 septembrie

1996);

8. Rezoluţia Consiliului din 20 iunie 1994 privind limitarea la admitere a

resortisanţilor ţărilor terţe pe teritoriul statelor membre pentru ocuparea forţei

de muncă (JO C 274 din 19 septembrie 1996).

9. Regulamentul (CE) nr 862/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului

din 11 iulie 2007 privind statisticile comunitare referitoare la domeniul

migraţiei şi protecţiei internaţionale şi de abrogare a Regulamentului

Consiliului (CEE) nr 311/76 al Consiliului privind elaborarea de statistici cu

privire la lucrătorii străini (JO L 199 din 31 iulie 2007);

10. Regulamentul (CE) nr 1905/2006 al Parlamentului European şi a Consiliului

din 18 decembrie 2006 de stabilire a unui instrument de finanţare a

cooperării pentru dezvoltare (JO L 378 din 27 decembrie 2006) - programul

tematic privind cooperarea cu ţările terţe în domeniul migraţiei şi azil

(articolul 16);

11. Decizia 2006/688/CE a Consiliului din 5 octombrie 2006 privind instituirea

unui mecanism de informare reciprocă cu privire la măsurile statelor membre

în domeniul azilului şi imigraţiei (JO L 283 din 14 octombrie 2006);

12. Directiva 2005/71/CE a Consiliului din 12 octombrie 2005 privind o

procedură specială de admisie a resortisanţilor ţărilor terţe în scopuri de

cercetare ştiinţifică (JO L 289 din 3 noiembrie 2005);

13. Decizia 2004/927/EC a Consiliului din 22 decembrie 2004 stabilind ca

anumite domenii reglementate de titlul IV din partea a treia din Tratatul de

instituire a Comunităţii Europene care urmează să fie reglementate de

procedura prevăzută la articolul 251 din tratat (JO L 396 din 31 decembrie

2004);

14. Directiva 2004/114/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 privind

condiţiile de admisie a resortisanţilor ţărilor terţe în scopul de schimb de

elevi de studii, formare profesională neremunerată sau servicii de voluntariat

(JO L 375 din 23 decembrie 2004);

15. Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi al Consiliului din 29

aprilie 2004 privind dreptul cetăţenilor Uniunii şi membrii familiilor acestora

la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre de modificare a

Regulamentului (CEE) nr 1612 / 68 şi de abrogare a Directivelor

64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE,

75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365 / CEE şi 93/96/CEE (Text cu relevanţă

pentru SEE) (JO L 158 din 30 aprilie 2004);

16. Directiva 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul

resortisanţilor ţărilor terţe care sunt rezidenţi pe termen lung (JO L 16 din 23

ianuarie 2004);

17. Directiva 2011/51/EU a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 mai

2011 de modificare a Directivei 2003/109/CE în vederea extinderii

domeniului său de aplicare la beneficiarii unei protecţii internaţionale Text

cu relevanţă pentru SEE (JO L 132, 19.5.2011);

18. Directiva 2003/86/CE a Consiliului din 22 septembrie 2003 privind dreptul

la reîntregirea familiei (JO L 251 din 3 octombrie 2003, p. 12);

19. Regulamentul (CE) nr 1030/2002 al Consiliului din 13 iunie 2002 de

stabilire a unui model uniform de permis de şedere pentru resortisanţii ţărilor

terţe (JO L 157 din 15 iunie 2002);

20. Decizia 2008/381/CE a Consiliului din 14 mai 2008 de instituire a unei

Reţele europene de migraţie (JO L 131 din 12 mai 2008);

21. Comisiei 2009/350/EC Decizia din 28 aprilie 2009 privind cererea Irlandei

de a accepta Decizia 2008/381/CE a Consiliului de instituire a unei Reţele

europene de migraţie (notificată cu numărul C (2009) 2708) (JO L 108 din

29 aprilie 2009);

22. Decizia nr 2007/435/CE din 25 iunie 2007 de instituire a Fondului european

de integrare a resortisanţilor ţărilor terţe pentru perioada 2007-2013, ca parte

a Programului general "Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii, (JO

L 168 din 28 iunie 2007);

23. Decizia Comisiei (2007/599/EC) din 21 august 2007 de punere în aplicare

Decizia 2007/435/CE a Consiliului în ceea ce priveşte adoptarea orientărilor

strategice pentru 2007-2013 (C (2007) 3926);

24. Decizia Comisiei (2008/457/EC) din 5 martie 2008 de stabilire a normelor de

punere în aplicare a Deciziei 2007/435/CE a Consiliului de instituire a

Fondului european de integrare a resortisanţilor ţărilor terţe în perioada

2007-2013, ca parte a Programului general "Solidaritatea şi gestionarea

fluxurilor migratorii", în ceea ce priveşte gestionarea ale statelor membre şi a

sistemelor de control, normele de gestiune administrativă şi financiară şi

eligibilitatea cheltuielilor privind proiectele cofinanţate de fond (JO L167, 27

iunie 2008);

25. Decizia Comisiei 2009/534/EC din 9 iulie 2009 de modificare a Deciziei

2008/457/EC din 5 martie 2008 de stabilire a normelor de punere în aplicare

a Deciziei 2007/435/CE a Consiliului de instituire a Fondului european de

integrare a resortisanţilor ţărilor terţe perioada 2007 - 2013, ca parte a

Programului general "Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii", în

ceea ce priveşte gestionarea ale statelor membre şi a sistemelor de control,

normele de gestiune administrativă şi financiară şi eligibilitatea cheltuielilor

privind proiectele cofinanţate de fond ( JO L 179 din 10 iulie 2009);

26. Comisiei 2010/173/EC Decizia din 22 martie 2010 de modificare a Deciziei

2008/457/EC din 5 martie 2008 de stabilire a normelor de punere în aplicare

a Deciziei 2007/435/CE a Consiliului de instituire a Fondului european de

integrare a resortisanţilor ţărilor terţe perioada 2007 - 2013, ca parte a

Programului general "Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii", în

ceea ce priveşte gestionarea ale statelor membre şi a sistemelor de control,

normele de gestiune administrativă şi financiară şi eligibilitatea cheltuielilor

privind proiectele cofinanţate de fond ( JO L75 din 23 martie 2010);

27. Decizia Comisiei 2011/151/EU din 03 martie 2011 de modificare a Deciziei

2008/457/EC de stabilire a normelor de aplicare a Deciziei 2007/435/CE a

Consiliului de instituire a Fondului european de integrare a resortisanţilor

ţărilor terţe pentru perioada 2007 2013, ca parte a "Solidaritatea şi

gestionarea fluxurilor migratorii", a Programului general în ceea ce priveşte

gestionarea ale statelor membre şi a sistemelor de control, normele de

gestiune administrativă şi financiară şi eligibilitatea cheltuielilor privind

proiectele cofinanţate de fond (notificată cu numărul C (2011) 1289) (JO L

62, 9.3.2011);

28. Directiva 2009/50/CE a Consiliului din 25 mai 2009 privind condiţiile de

intrare şi de şedere a resortisanţilor ţărilor terţe în scopul ocupării forţei de

muncă înalt calificate (JO L 155 din 18 iunie 2009).

29. Decizia 2005/267/CE a Consiliului din 16 martie 2005 de instituire a unui

informaţională sigură pe internet şi de reţea de coordonare pentru statele

membre ", serviciile de gestionare a migraţiei (JO L 83 din 1 aprilie 2005);

30. Decizia Comisiei din 15 decembrie 2005 de stabilire a normelor detaliate

pentru punerea în aplicare a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului de instituire

a unui web-based securizat de informare şi coordonare de reţea pentru

migrării ale statelor membre serviciile de gestionare a (C (2005) 5159);

31. Decizia 2004/573/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind organizarea

de zboruri comune pentru expulzarea de pe teritoriul a două state membre

sau mai multe, a resortisanţilor ţărilor terţe care fac obiectul măsurilor

individuale de expulzare (JO L 261 din 6 august 2004);

32. Directiva 2004/82/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind obligaţia

operatorilor de transport de a comunica datele privind pasagerii (JO L 261

din 6 august 2004);

33. Decizia Comisiei 2011/502/EU din 10 august 2011 privind înfiinţarea

Grupului de experţi privind traficul de fiinţe umane şi de abrogare a Deciziei

2007/675/EC (JO L 207, 12.8.2011);

34. Directiva 2011/36/EU a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie

2011 privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane şi protejarea

victimelor sale, şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI a Consiliului,

(JO L 101, 15.4. 2011);

35. Directiva 2004/81/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind permisul de

şedere eliberat resortisanţilor ţărilor terţe care sunt victime ale traficului de

fiinţe umane sau care au făcut obiectul unei facilitări a imigraţiei ilegale, care

cooperează cu autorităţile competente (JO L 261 din 6 august 2004);

36. Regulamentul (CE) nr 377/2004 al Consiliului din 19 februarie 2004 privind

crearea unei reţele de ofiţeri de legătură imigrare (JO L 64 din 2 martie

2004);

37. Decizia Comisiei din 29 septembrie 2005 (2005/687/CE) privind formatul

pentru raportul privind activităţile de imigraţie reţelelor de ofiţeri de legătură

şi cu privire la situaţia din ţara gazdă în materie de imigraţie ilegală

(notificată cu numărul C (2005 ) 1508 (JO L 264 din 8 octombrie 2005);

38. Regulamentul (UE) nr 493/2011 al Parlamentului European şi a Consiliului

din 05 aprilie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr 377/2004 al

Consiliului privind crearea unei reţele de ofiţeri de legătură imigraţie, JO L

141, 27.5.2011);

39. Directiva 2003/110/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind asistenţa

în cazuri de tranzit în cadrul măsurilor de îndepărtare pe cale aeriană, (JO L

321 din 06 decembrie 2003);

40. Decizia-cadru 2002/946/JAI din 28 noiembrie 2002 privind consolidarea

cadrului penal pentru a preveni facilitarea intrării, tranzitului şi şederii (JO L

328 din 5 decembrie 2002);

41. Directiva 2002/90/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2002 de definire a

facilitării intrării, tranzitului şi şederii (JO L 328 din 5 decembrie 2002);

42. Directiva 2001/51/CE a Consiliului din 28 iunie 2001 de completare a

dispoziţiilor articolului 26 din Convenţia de punere în aplicare a Acordului

Schengen din 14 iunie 1985 (JO L 187 din 10 iulie 2001);

43. Directiva 2001/40/CE a Consiliului din 28 mai 2001 privind recunoaşterea

reciprocă a deciziilor de expulzare a resortisanţilor ţărilor terţe (JO L 149 din

02 iunie 2001);

44. Decizia 2004/191/CE a Consiliului din 23 februarie 2004 de stabilire a

criteriilor şi sistemelor practice de compensare a dezechilibrelor financiare

care rezultă din aplicarea Directivei 2001/40/CE privind recunoaşterea

reciprocă a hotărârilor de expulzare a resortisanţilor ţărilor resortisanţi (JO L

60 din 27 februarie 2004);

45. Decizia nr 575/2007/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23

mai 2007 de instituire a Fondului european de returnare pentru perioada

2008-2013, ca parte a Programului general "Solidaritatea şi gestionarea

fluxurilor migratorii" (JO L 144 din 6 iunie 2007)

46. Decizia Comisiei (2007/837/CE) din 30 noiembrie 2007 de punere în

aplicare a Deciziei nr 575/2007/CE a Parlamentului European şi al

Consiliului în ceea ce priveşte adoptarea orientărilor strategice pentru 2008-

2013 (JO L 330 din 15 decembrie 2007);

47. Decizia Comisiei (2008/458/CE) din 5 martie 2008 de stabilire a normelor de

aplicare a Deciziei nr 575/2007/CE a Parlamentului European şi a

Consiliului din 23 mai 2007 de instituire a Fondului european de returnare

pentru perioada 2008 la 2013, ca parte a Programului general "Solidaritatea

şi gestionarea fluxurilor migratorii", în ceea ce priveşte gestionarea ale

statelor membre şi a sistemelor de control, normele de gestiune

administrativă şi financiară şi eligibilitatea cheltuielilor privind proiectele

cofinanţate de fond (JO L167, 27 iunie 2008);

48. Decizia Comisiei 2009/614/EC din 23 iulie 2009 de modificare a Deciziei

2008/458/CE de stabilire a normelor de aplicare a Deciziei nr 575/2007/CE a

Parlamentului European şi a Consiliului din 23 mai 2007 de instituire

European de Returnare Fondul pentru perioada 2008 - 2013, ca parte a

Programului general "Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii", în

ceea ce priveşte gestionarea ale statelor membre şi a sistemelor de control,

normele de gestiune administrativă şi financiară şi eligibilitatea cheltuielilor

privind proiectele cofinanţate de către Fondul (JO L 210 din 14 august

2009);

49. Decizia Comisiei 2010/70/EU din 8 februarie 2010 de modificare a Deciziei

2008/458/CE de stabilire a normelor de aplicare a Deciziei nr 575/2007/CE a

Parlamentului European şi a Consiliului din 23 mai 2007 de instituire

European de Returnare Fondul pentru perioada 2008 - 2013, ca parte a

Programului general "Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii", în

ceea ce priveşte gestionarea ale statelor membre şi a sistemelor de control,

normele de gestiune administrativă şi financiară şi eligibilitatea cheltuielilor

privind proiectele cofinanţate de către Fondul (JO L 36 din 9 februarie

2010);

50. 2011/177/EU: Decizia Comisiei din 02 martie 2011 de modificare a Deciziei

2008/458/CE de stabilire a normelor de aplicare a Deciziei nr 575/2007/CE a

Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a Fondului european de

returnare pentru perioada 2008 - 2013, ca parte a "Solidaritatea şi gestionarea

fluxurilor migratorii", a Programului general în ceea ce priveşte gestionarea

ale statelor membre şi a sistemelor de control, normele de gestiune

administrativă şi financiară şi eligibilitatea cheltuielilor privind proiectele

cofinanţate de fond (notificată în conformitate cu numărul C (2011) 1159),

(JO L 77, 23.3.2011);

51. Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European şi al Consiliului din 16

decembrie 2008 privind standardele şi procedurile comune în statele-membre

pentru returnarea resortisanţilor ţărilor terţe (JO L 348, 24 decembrie 2008) ;

52. Directiva 2009/52/CE a Consiliului din 18 iunie 2009 de stabilire a

standardelor minime privind sancţiunile şi măsurile împotriva angajatorilor

de şedere ilegală-resortisanţi din ţări terţe (JO L 168 din 30 iunie 2009).

53. Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în

străinătate, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 682 din 29 iulie 2005,

rectificata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 316 din 7 aprilie 2006,

actualizata în baza actelor normative de modificare si completare publicate în

Monitorul Oficial până în 9 noiembrie 2007;

54. Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, publicata in Monitorul Oficial,

Partea I, nr. 428 din 18 mai 2006, rectificata in Monitorul Oficial, Partea I, nr.

68 din 29 ianuarie 2007, actualizata în baza actelor normative de modificare

publicate în Monitorul Oficial până în 12 decembrie 2007;

55. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a

României, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 352 din 30 iunie 2001,

aprobată cu modificări prin Legea nr. 243/2002, actualizata în baza actelor

normative de modificare si completare publicate în Monitorul Oficial până în

27 decembrie 2006;

56. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în

România, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008;

57. Ordonanţa de Guvern nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care

au dobândit o formă de protecţie în România, publicată în Monitorul Oficial,

Partea I, nr. 93 din 31 ianuarie 2004, actualizatǎ în baza actelor normative de

modificare si completare publicate în Monitorul Oficial până în 29 noiembrie

2006;

58. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenta, domiciliul,

reşedinţa si actele de identitate ale cetăţenilor români, publicată în Monitorul

Oficial, Partea I, nr. 641 din 20 iulie 2005, actualizatǎ în baza actelor

normative de modificare si completare publicate în Monitorul Oficial până în

27 iulie 2007;

b. Cărţi, tratate, monografii, articole

59. A.L. Hillman, A . Weiss, ,,A Theory of Permissible Illegal Immigration",

European Journal of Political Economy, vol. 15, 1999.

60. Alain Josee, ,,Imperiul haosului”, Ed. Corint, Bucureşti, 2003

61. Alfred Zimmermann, ,,L'ethnicik et ses frontieres”, Montreal, 1995

62. Andrew Quinn, ,,Relation deprivation wage differentials and mexican

migration”. Review of developement economies, nr. 10(1), 2006

63. Andrew Sjaastad, ,,The cost and returns of human migration”. Journal of

Political Economic, nr. 70 (5), 1962

64. Andronovici, Constantin, Drept internaţional public, ed. «Graphix», Iaşi,

1993

65. Apud Philippe Destatte, ,,La construction d'un système post-westphalien”, în

http://www.wallonie-en-ligne.net/Wallonie_Prospective/Mission-

Prosp_W21/Rapport-2002/2-2_Systeme-post-westphalien.htm#_ednref23

66. Arango, Joaquin -Explaining migration: a critical view, International Social

Science Journal, 2000

67. Arnold Esveldt, ,,From immigrant to transmigrant”, Antropological Quaterly,

Washington, 1998

68. Arthur Lewis, ,,Economic Development with Unlimited Supplies of Labor”.

School of Economic and Social, Manchester, 1994

69. Aurel Vasile Sime, Gabi Eşanu -Migraţie şi globalizare, Ed. Detectiv, 2005

70. Barbara Harff, ,,Minorities at Risk”, Washington D.C., 1996

71. Baruah, N. and Cholewinski, R., Handbook on establishing effective labour

migration policies, Mediterranean edition 2007

72. Bădescu, I. Mihăilesccu, I.N. Sava - Geopolitica integrare, globalizare, Ed.

Mica Valahie, Bucureşti, 2003

73. Bibere Octav, Uniunea Europeană între real şi virtual, Edit. All Beck,

Bucureşti, 1999

74. Bigo Didier, ,,Terrorisme, drogue, imigration; des nouvelles figures de

l’insecurite en Europe”, Montreal

75. Bogue Donald, ,,International Migration, The Study of Population”,

University of Chicago Press, 1982

76. Boshnakov, V. and Mintchev, V. “Return Migration Profile and Experience:

Empirical Evidence from Bulgaria”, Global Development Network Southeast

Europe, The Vienna Institute for International Economic Studies, Vienna,

2006

77. Boyd, Monica. Family and personal network in international migration:

recent developments and new agendas. În Robin Cohen (ed.), The sociology

of Migration. Brookfield, Vermont, US: Edward Elgar Publishing Company,

1996

78. Brigitte Baccaini, ,,Analyse des migrations interne et estimation, du solde

migratoire enterne au niveau local a l'aide des donnees censitaires”, Ed. Pais,

Roma, vol. 54/2006

79. Budeanu A, Duţescu O, „Evoluţia valenţelor conceptului de suveranitate” în

volumul Suveranitate naţională şi integrare europeană, Ed. Polirom, Iaşi,

2002

80. Burian, Alexandru, Sistemul relaţiilor internaţionale contemporane, -în

„Administrarea Publică”, nr. 3-4, 2000

81. C. Gott, K. Johnston - "The migrant population in the UK fiscal effects",

Home Office RDS,2001

82. Carrera, S., Building a common policy on labour immigration: towards a

comprehensive and global approach in the EU?, CEPS Working Document

No. 256 February 2007

83. Carrera, S., Legal Migration Law and policy trends in a selection of EU

Member States, Briefing Paper for the European Parliament 2006.

84. Castels, Stephen, Miller, Mark J. The age of migration. International

Population Movements in the Modern World. London, 1993

85. Cătălin Zamfir, Simona Ştefănescu -Enciclopedia dezvoltării sociale, Ed

Polirom Iaşi, 2007

86. Christian Mountford, ,,Sociologie des reseaux transnationaux”, Paris,

L´Harmatton, 1998

87. Chudinovskikh, O. “Comparability and Exchange of International Migration

Statistics in the CIS countries”, Working paper 5, prepared for the Joint

UNECE/ Eurostat Work Session on Migration Statistics, 3-5 March 2008

88. Crăcană Mihaela, Marcel Căpăţână -Libera circulaţie a persoanelor ,

bunurilor, serviciilor şi capitalurilor , Ed. Tritonic, Bucureşti , 2007

89. D S Massey, .Economic Development and International Migration in

Comparative Perspective·Population and Development Review. vol. 14,

no.3. 1988

90. D. Smith, National Identity, University of Nevada Press, Reno, Nevada,

1991.

91. D. Smith, National Identity, University of Nevada Press, Reno, Nevada,

1991.

92. D. Turner, C. Giorno, A. De Serres, A. Vourc'h, P Richardson, .The

macroeconomic Implications of Ageing in a Global Context", OCDE

Economics Department Working Paper no. 193, 1998, disponibil la adresa

web·http://www.oecd.org/dataoecd/3S/S/18649 32.pdf.

93. Daniel Massey, ,,The ethnossurvey in theory and practice”. Intrernational

migration review nr. 21 (4),1993

94. Daniel Massey, ,,Theories of international migration”, 1993

95. Deaconu Ştefan, Uniunea Europeană după Tratatul de reformă de la

Lisabona, Revista Română de Drept Comunitar, nr. 5/2009

96. Diaconu Nicoleta, Sistemul instituţional al Uniunii Europene, Editura

Lumina Lex, Bucureşti, 2007.

97. Douglas S. Massey, Joaquin Arango, Graeme Hugo, Ali Kouaouci, Adela

Pellegrino and J. Edward Taylor. Worlds in motion. Understanding

International Migration at the End of the Millennium, Clarendon Press

Oxford,1998

98. Dumitru Sandu, ,,Spaţiul social al tranziţiei”, Ed. Polirom, Iaşi, 2005

99. Durand Jorge, ,,International Migration Review”, nr. 30/2004

100. Duţu Mircea, Drept International Public - Vol. I, Ed. Universul

Juridic, Bucuresti, 2008;

101. E. A. Kolodziej, „Securitatea şi relaţiile internaţionale”, Ed Polirom,

Iaşi, 2007

102. Ernest Hamilton, ,,Migration Net York, and Imigrant

Enterpreneardis”, London, 1997

103. European Migration Network, Conditions of entry and residence of

third-country highly skilled workers in the EU May 2007

104. F Arnold, .The Contribution of Remittances to Economic and Social

Development", în Mary M. Kritz, Lin Lean Lim şi Hania Zlotnik (eds),

International Migration Systems·A Global Approach, Clarendon Press,

Oxford, 1992

105. Faist, Thomas, The Crucial Meso-Level. În Thomas Hammar, Grete

Brochmann, Kristof Tamas, Thomas faist (eds.), International Migration,

Immobility and Development. Multidisciplinary perspectives. Oxford, New

York,1997

106. Faist, Thomas. The volume and Dynamics of International Migration

and Transnational Social Spaces. Oxford: Clarendon Press, 2000

107. Floareş Alecu, ,,Mobilitatea populaţiei”, Ed. Junimea, Iaşi, 1980

108. Frattini, F, European Commissioner responsible for Justice, Freedom

and Security, Enhanced mobility, vigorous integration strategy and zero

tolerance on illegal employment: a dynamic approach to European

immigration policies, High-Level Conference on Legal Immigration, Lisbon

2007.

109. Fuerea Augustin, Introducere în problematica dreptului internaţional al

drepturilor omului, ediţia a II-a, Editura Era, Bucureşti, 2001

110. Fuerea Augustin, Tratatele fundamentale ale Uniunii Europene,

Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2013

111. G. Hargreaves,"Immigration, "Race" and Ethnicity in Contemporany

France, Routledge, New York, 1995

112. G. J. Borjas, Heaven's Doar: lmmigration Policy and the American

Economy, Princeton University Press, 1999

113. Gabi Eşanu, Teza de doctorat cu tema ,,Instituţii de afaceri interne în

mediul de securitate post război rece 1990-2005”

114. Gaubert, P., “Pour une immigration maîtrisée en Europe” (“For a

managed immigration in Europe”), Le Monde (23 August 2007)

115. Giuseppe G. De Bartolo, Immigration in Italy: the Great Emergency,

University of Calabria, Italy, 2007

116. Godees Andrew, ,,Migration and the Welfore state in Europa”, 2003

117. Groenendijk, K., “Access of third-country nationals to employment

under the new EC migration law” in Edstrom, O., Julien-Lapierre, F. and

Labayle, H. (eds.), The European immigration and asylum policy: a critical

assessment five years after the Amsterdam Treaty 2005.

118. Gurak, Douglas T., Caces, Fe. Migration Networks and the Shaping of

Migration systems. În Kritz.M., Lim, L, Zlotnik, H. (eds.), International

migration systems – a global approach, Oxford; Clarendon Press1992

119. Guy Issac -Droit communautaire general, Ed. A III-a , Paris , 1991

120. H G. Johnson, Economic Policies toward less Developed Countries

.Praeger. New York, 1967.

121. H Nigel, „Should Europe End Imigration Controls A Polemic",

European Journal of Development Research, vol. 12, nr.1, iunie 2000

122. H. Jerome, Migration and Business Cycles, NBER, New York. 1926

123. Haisler, O.N. Layton-Henry, ,,Migration and the Links Betwen Social

and Societal Security”, in Identity, migration and the new security agenda in

Europe, editat de Barry Buzan, New York, 1993

124. Hugo, Graeme J. Village- communities ties, village norms, and ethnic

and social networks: a review of evidence from the Third World”. În Gordon

F. DeJong, Robert W. Gardner (eds), Migration Decision making:

Multidisciplinary Approac hes to Microlevel Studies in Developed and

Developing countries, New York; Pergamon Press,1981

125. Immanuel Wallerstein, ,,The Modern World System: Capitalist

Agriculture and the Origins of the European World Economy in the

Sixteenth Century”, Academic Press New York, 1974

126. Immanuell Wellerstens, The Politics of the World-Economy. The

States, the Movements and the Civilization Cambridge: Cambridge

University Press 1984

127. Indans, I., Roots, L. and Martinaitis, L., Immigration policy in the

Baltic States, Friedrich- Ebert-Foundation 2007

128. International Migration Outlook, SOPEMI, 2009

129. International Report of Migration 1992-1998, New York.

130. IOM, Glossary on migration Geneva, IOM, 2004

131. IOM, International legal norms and migration: an analysis Geneva,

IOM, 2002

132. IOM, The world migration report, Geneva, In Press, 2008

133. Ionel Nicu Sava, ,,Studii de securitate”, Centrul Român de Studii

Regionale, 2005

134. J. Coppel et al. „ Trends in Immigration and Economic Consequences”

OCDE Econmic Departament, WP nr 284, 2001

135. J. Coppel, J.C. Oumont. I. Visco, Trends in Immigration and

Economic Consequences", OCDE Ecanomics Department Working Papers,

no. 284, 2001

136. J. Moses, B. Letnes, If People Were Money: Estimating the Gains and

Scape of Free Migration", în G. J. Borjas, J. Crisp (eds.), Poverty,

International Migration and Asylum, Palgrave, New York, 2005

137. James N. Rosenau, ,,Turbulence in World Politics, A Theory of

Change and Continuity”, Princeton, New Jersey, Princeton University Press,

1990

138. James Taylor, ,,Migration, human capital, and developement”, JAI

Pres, 1998

139. Joaquin Arango, Explaining Migration: A Critical View in

International Social Science Journal Volume 52, Issue 165, September 2000

140. John Muller, ,,Scenares catastrophe:desorde apres la guerre froide”,

Ed. Fayard, 2001

141. K. Devesh, J. M cHale,. Migration's New Payoff - Globalisation at

Work", în Foreign Policy, noiembrie-decembrie 2003

142. Kearney, Michael. From the invisible hand to visible feet:

Anthropological Studies of Migration and development, Annual Reviews of

Anthropology, 1986

143. Kollwelter, S., “Luxembourg” in Niessen, J. et al (eds.), Current

immigration debates in Europe: a publication of the European Migration

Dialogue 2005.

144. Kritz. M., Zlotnik. H. Global interactions; Migration sisytems,

processes, and policies. În Kritz.M., Lim, L, Zlotnik, H. (eds.). International

migration systems – a global approach. Oxford: Clarendon Press, 1992.

145. Lucian Gabriel Pereş -Globalizarea în raport cu libera circulaţie, Ed.

Sitech, 2009

146. Luigi Preti, ,,Migraţia în Europa”, Ed. Tehnică, 1993

147. M. Alexandru. A. C. Pristavu. „România, parte of the European Area

of Freedom.Security and Justice. Legal Aspects" - în G. Silaşi, O L. Simina

(eds.). Migration, mobility and human rights at the Eastern border of the

European Union, Ed. Universităţii de Vest, Timişoara 2008

148. M. Schain, „Immigration Policy and Reactions to Terrorism after

September 11 ", in A. Chebel d'Appolonia şi S. Reich (editors). Immigration

Integration. and Security·America and Europe in Comparative Perspective,

University of Pittsburgh Press, 2008

149. MacDonald, E. and Cholewinski, R., The Migrant Workers

Convention in Europe: obstacles to the ratification of the International

Convention on the Protection of the Rights of All Migrant Workers and

Members of their Families: EU/EEA perspectives, Report UNESCO, 2007

150. Macmillan Eyal, Gil, Szelenyi, Ivan, Townley, Eleanor. Capitalism

fără capitalişti. Noua elită conducătoare din Europa de Est.Bucureşti: Editura

Omega, 2001

151. Mahnig Hans, ,,Politique d“imigraţion et principe d“egalite”,Homme&

Migration, 1998

152. Malmberg George, ,,Timp şi spaţiu în migraţia internaţională”

Hammon & Co., New-York, 1997

153. Manolache O., Tratat de drept comunitar, Ediţia 5, Edit. C.H.Beck,

Bucureşti, 2006

154. Marin Voicu - Uniunea Europeană înainte şi după Tratatul de la

Lisabona, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2009

155. Marius Petrescu, Neculae Năbârjoiu, „Managementul informaţiei” vol

I, Ed Biblioteca, Târgovişte, 2006

156. Mark Stoufer, ,,A dinamic Analysis of Migration, Demography”, New

York, 1945

157. Martin Kritz, ,,International mirgation systems. A global approach”,

Clarendon Press, Oxford, 1992

158. Martin Piore, ,,Bird of passage: migrant labour in industrial societes”,

Cambridge University Press, 1979

159. Massey Douglas, ,,Worlds in motion: Understanding international

migration on the end of the millennium”. Clarydon Press, Oxford, 2003

160. Massey, Douglas, Alarcon, Rafael, Durand, Jorge, Gonzalez,

Humberto, Return to Aztlan. The social process of international migration

from Western Mexico. Berkley and Los Angeles: University of California

Press, 1987

161. Massey, Douglas, Arango, Joaquin, Hugo, Graeme, Kouaouci, Ali,

Pellegrino, Adela Taylor, Edward J.). Theories of international migration: A

review and appraisal. Population and Development Review. Vol. 19,1993

162. Massey, Douglas, Arango, Joaquin, Hugo, Graeme, Kouaouci, Ali,

Pellegrino, Adela Taylor, Edward J. An evaluation of international migration

theory: The North American Case. Population and Development Review.

Vol. 20, 1993

163. Massey, Douglas, Espinnosa, Kristin. Undocumented migration and

the quality and quantity of social capital. În Ludger Pries (ed.), Migration

and Transnational social spaces. Ashgate Publishing Company,1999

164. Mathieu Michelle, ,,Le pouvoir des medies.” Ed. Cerime, Strasbourg,

2000

165. Max Weber, ,,Economie et societe”, Ed. Plon, Paris, 1971

166. Mazilu Dumitru, Integrarea europeană – Drept comunitar şi instituţii

europene, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001

167. Mazilu, Dumitru, „România în sistemul de relaţii şi organizaţii

internaţionale”, în volumul „Refugiatul între speranţă şi deziluzie, UNHCR,

Editura Presa Universitară Română”, Timişoara, 2001

168. Mazilu, Dumitru „O nouă etapă în procesul integrării europene.

Exigenţe legislative şi instituţionale”, Studii de Drept Românesc, anul 14

(47), nr. 3-4, iulie- decembrie, 2003

169. Mazilu, Dumitru Integrare Europeană. Drept comunitar şi instituţii

europene, Editura Lumina Lex, 2000; Ediţia a II-a, 2004; Ediţia a III-a, 2005

170. Mazilu, Dumitru Forţa de muncă în Uniunea Europeană. Liberalizarea

pieţei muncii. Impact asupra comerţului european şi global, Revista de Drept

Comercial. Serie nouă, anul XV, nr. 4, 2005

171. Mazilu, Dumitru Dreptul Internaţional Public, Volumul I, Editura

Lumina Lex, ediţia aV-a 2010

172. Mazilu, Dumitru Dreptul Internaţional Public,Volumul II, Editura

Lumina Lex, ediţia aV-a 2010

173. Mazilu, Dumitru Tratatul de la Lisabona - un pas important în procesul

construcţiei europene, în dezvoltarea unui spaţiu de libertate, securitate şi

justiţie, Universul Strategic, Revista Universitara Română de Studii de

Securitate, ISSN 2068-1682, nr1/2010

174. Mazilu, Dumitru „Criza refugiaţilor în Uniunea Europeană.

Imperativul unui tratament umanitar” în volumul „Exercitarea dreptului la

nediscriminare şi egalitate de şanse în societatea contemporană”, Editura Pro

Universitaria, Bucureşti, 2015

175. Michael Milles, ,,International, Historical Statics. Europe”,

Macmilian, Londra, 1996

176. Michael Zuru, ,,The Challange of migration and individualisation”,

Westwiew Press, New York, 2004

177. Michel Foucher, ,,Les nouvelles frontières de l'Union européenne”, în

Revue internationale de Politique comparée, vol. 2, nr.3, 1995

178. Münz, R., “Europe: population and migration in 2005”, Migration

Information Source (1 June 2006).

179. Münz, R., Migration, labour markets and integration of migrants: an

overview for Europe, Hamburg, Hamburg Institute of International

Economics. 2007

180. Nicola Piper; Margaret Satterthwaite. “Migrant Women” în Ryszard

Cholewinski şi alţii: International Migration Law: Developing Paradigms

and Key Challenges (T.M.C Asser Press), 2007

181. Norbert Elias, ,,La societe des individus”, Ed. Fayard, 1991

182. Norbert Elias, ,,La societe des individus”, Ed. Fayard, 1991

183. O. L. Simina, .On the New European Borders: The New Geography of

the European Migration", în G. Silaşi, O L. Simina (editori), Migration,

mobility and human rights at the Eastern border of the European Union, Ed.

Universităţii de Vest, Timişoara 2008.

184. Oli Stark, ,,Defence industries în international relations”, New York,

1998

185. Oli Stark, David Bloom. ,,The new economics of labor migration”.

American Review Migration, nr. 75(2), 1985

186. Philip Martin, "Bordering on Control. Combating Irregular Migration

in North America and Europe", IOM Research Series no 13/2003, Geneva.

187. Pierre Cahuc, Andre Zylberberg, „Labour Economics”, The MIT

Press, Cambridge, London 2004

188. Portes, Alejandro, Wilson, Kenneth. Immigrant enclaves: An analysis

of the labor market experiences of Cubans in Miami. În Robin Cohen (ed.),

The sociology of Migration, Brookfield, Vermont, US: Edward Elgar

Publishing Company, 1996

189. Pries, Ludger. New migration in transnational spaces. În Pries, Ludger

(ed.), Migration and transnational social spaces, Ashgate Publishing

Company, 1999

190. Quillin, B., Segni, C., Sirtaine, S. and Skamnelos, I. “Remittances in

the CIS Countries: A Study of Selected Corridors”, Chief Economist’s

Working Paper Series, Europe and Central Asia Finance and Private Sector

Development Department, Vol. 2, No. 2, World Bank, July 2007.

191. R Dilip, M. Sanket, "Increasing the Macroeconomic Impact of

Remittances on Development", Development Prospects Group The World

Bank disponibil la adresa web:

http://siteresources.worldbank.org/INTPROSPECTS/Resources/3349341110

315015165/ Increasing_the_Macro_Impact_of Remittances _on

Development.pdf

192. R Koslowski, Migrants and Citizens: Demographic Change in the

European State System, Cornell University Press, Ithaca, 2000

193. R L. Heilbroner, The making of Economy Society. 7th edn, Prentice

Hali Englewood Cliffs. NJ. 1985; de asemenea, P.A Samuelson. Economics.

10th edn. McGraw-Hill, New York. 1976

194. R. Friedberg, J. Hunt, ,The impact of Immigration on Host Country

Wages, Employment and Growth",Journal of Economic Perspectives, vol. 9.

no.2. 1995

195. Ralph Martin, ,,Migration of Etnic Unmixing in the New Europe”,

2000

196. Ray Brian, ,,Policy Charges and Integration Challenges in au

Increasingly Diverse Society”, Columbia University, 2006

197. Ray von Dijk, ,,Financial systems and monetary integration”, Londra,

1986

198. Raymond Boudon, ,,Le paradoxe du vote et la theorie de la

rationalite”, Revue française de sociologie, nr. 38/2005

199. Raymond Boudon, ,,Le paradoxe du vote et la theorie de la

rationalite”, Revue française de sociologie, nr. 38/2005

200. Richard Perruchoud şi Katarina Tomolova. Compendium of

International Migration Law Instruments (T.M.C. Asser Press), 2007

201. Ripoll Carulla, S., “Spain’s bilateral agreements on foreign workers: a

new instrument of Spanish immigration and development policy”, VII

Spanish Yearbook of International Law 2004.

202. Rudolph Harris, Todaro Michael, ,,Migration, unemployment and

development. A two - sector analysis”. American economic review nr. 60/1,

1970

203. Rudolph Lee, ,,A theory of migration” in Demography vol.3, nr.1,

editat de Population Association of America, 1996

204. Ryszard Cholewinski şi alţii (eds). International Migration Law:

Developing Paradigms and Key Challenges,2007

205. Ryszard Cholewinski. Protection of the Human Rights of Migrant

Workers and Members of their Families under the UN Migrant Workers

Convention as a Tool to Enhance Development in the Country of

Employment Disponibil la:

http://www2.ohchr.org/english/bodies/cmw/mwdiscussion.htm, 2005

206. S. Castles, A. Davidson, „Citizenship and Migration:Globalisation and

the politics of belonging”, Routledge, 2000

207. S. Strange, State şi pieţe, Institutul European, 1997

208. Sam Oberg, Bill, Wils, ,,East-West migration in Europe. Can

migration theories help estimate the membres”, Popnet, nr. 22, 1996

209. Statisticile-cheie privind migrația în UE ale Rețelei europene de

migrație, Eurostat, Populație și condiții sociale, 38/2011

210. Selejan-Guțan Bianca, Spaţiul european al drepturilor omului:

reforme, practici, provocări. Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008

211. T. Aleinikoff, Klusmeyer, “Plural Nationality: Facing the Future in a

Migratory World", în Weiner Myron şi Russell Sharon Stanton (eds.),

Demography and National Security, Berghahn Books, 2001

212. T. Brinley, Migration and Economic Growth A Study of Great Britain

and the Atlantic Economy, Cambridge University Press. Cambridge. 1954.

213. T. J Hutton. J. Williamson. The Age of Mass Migration· Causes and

Economic Impact, Oxford University Press Oxford 1998

214. The Economic and Fiscal Impact of Immigration - A Cross-

Departmental Submission to the House of Lords Select Committee on

Economic Affairs, London, 2007

215. Thomas Faist, ,,The Volume and Dynamics of International Migration

and Transnational Social Spaces”. Oxford University Press, 2000

216. Thomas Hatton, George Williamson, ,,The ages of mass migration.

Causes and economic impact, Oxford University Press”, 1998

217. Tudorel Ştefan, Beatrice Andreşan -Grigoriu, Tratatele Uniunii

Europene.Versiune oficială consolidată, Colecţia Legislaţie UE,

Edit.Hamangiu Bucureşti, 2010

218. Ulrich Bech, ,,Ce este globalizarea?” Ed. Trei, 2003

219. United Nations Population Division 2006 Trends in the Total Migrant

Stock: The 2005 Revision, United Nations, February, 2005.

220. Useem James, ,,Harvard Bussiness Schools woman problems”, 1998

221. Van Hear, ,,Circulatory migration”, Ed. Pool, Amsterdam, 2002

222. Vasile Marin, ,,Elemente de analiză geopolitică a ordinii

internaţionale contemporane”, în GeoPolitica.Revista de Geografie Politică,

GeoPolitică şi GeoStrategie, Bucureşti, Anul I, nr. 2-3,2003

223. Vedsted-Hansen, J., “Migration and the right to family and private

life” in Chetail, V. (ed.), Globalization, migration and human rights:

International Law under review ,2007

224. Walzer Michael, ,,Spheres of justice. A defense of pluralism and

equality”, Oxford, 1983

225. William Darque, ,,Political migrations”, University Columbia, 2003

226. William Mc Neil, ,,Dynamics of diversity”, Oakland CD, 1995

227. William Milne, ,,Macroeconomic influences on migration”, Regional

Studies, vol.27(4), 1993

228. Willy Isard, ,,Methods of regional analysis an introduction to regional

scientl”. Geographical Review, New York, 1960

229. Wiss Zelinsky, ,,The hypothesis of the mobility transition”,

Geographical Review, nr. 61 (21)

230. World Bank 2006 Global Economic Prospects: Economic Implications

of Remittances and Migration, 2006.

231. World Bank 2008 Migration and Remittances Factbook, by Ratha, D.

and Xu, Z., Development Prospects Group, World Bank, February 2008

232. World Migration Managing Labour Mobility in the evolving global

economy, volume 4, World Migration Report Series, 2013

233. Zlotnik, H. Empirical identification of international migration systems.

În Kritz.M., Lim, L, Zlotnik, H. (eds.), International migration systems – a

global approach. Oxford; Clarendon Press, 1992

c.Surse WEB

234. http://www.iom.int,site-ul oficial al Organizaţiei Internaţionale a

Muncii

235. http://www.un.org , site-ul oficial al Organizaţiei Naţiunilor Unite.

236. .http://www.coe.int , site-ul oficial al Consiliului Europei.

237. http://www.echr.cone.int, site-ul oficial al Curţii Europene a

Drepturilor Omului.

238. www.oecd.org site-ul oficial Organizaţia pentru Cooperare şi

Dezvoltare Economică

239. www.ec.europa.eu site-ul oficial al Comisiei Europene

240. epp.eurostat.ec.europa.eu/.../statistic site-ul oficial al Comisiei

Europene, statistici

241. www.insse.ro

242. http://cor.europa.eu/ Comitetul regiunilor

243. https://www.isi International Statistical Institute

244. http://www.unece The United Nations Economic Commission for

Europe