cursuri comunitar

8/7/2019 cursuri comunitar

1/35

Tematica:

I aspecte generale privind activitatea jurisdictionala aCJCE

Procedura in fata curtii:

->pr . ordinara->exc. De la normala desfasurare a procedurii ordinare->pr speciale

Actiuni introduse in fata CJCE:->recursul in anulare->recursul in carenta->recursul in interpretare

Procedura pentru neindeplinirea oblgatiilor ale statelormembre

II libera circulatie a marfurilor in spatiul UE-jurisprudenta in domeniu

-marfurile care beneficiaza de libera circulatie-interzicerea taxelor vamalesi a taxelor cu efect echivalent

taxelor vamale-interzicerea restrictiilor cantitative si a masurilor cu efect

echivalent restrictiilor cantitative-exceptii de la principiul liberi circulatii a marfurilor-dispoztiile Tratatului de aderare aRomaniei la UE in materia

circulatiei a marfurilor

III libera circulatie a persoanelor si serviciilor-jurisprudenta in domeniu

-beneficiarii liberei circulatii a persoanelor si serviciilor

-dreptul de deplasare i de sejur-libertatea exercitarii unei activitati economice-exceptii de la principiulliberei circulatii-dispozitiile Tratattuluid e aderare a Romaniei la UE

IV libera circulatie a capitalurilor si a platilor-sediul materiei

1


2/35

-exceptii de la principiul liberei circulatii-dispozitiile tratatului de aderare

Vreguli aplicabile in domeniul concurenteiintreprinderilor-aspecte jur

-interzicerea intelegerilor monopoliste intre intreprinderi-abuzul de pozitie dominanta-clauze de salvgradare-functii de control in comportamentul intreprinderilor-operatiuni de concentrare intre intreprinderi

VI reguli aplicabile in domeniul concurentei statelormembre-aspecte jur

-statutul intreprinderilor publice-regimul ajutoarelor acordate de statele membre-monopolurile de stata avand caracter comercial

Procedura in fata curtii:

-contradictorie-publica-mixata(scris si oral)-tip inchizitional

-gratuita(teoreetic)

Procedura ordinara :-etapa scrisa-orala-deliberatorie-adoptarea hotararilorexceptii de la normala desasurare a procedurii ordinare

apare o etapa noua , cea de ancheta

proceduri speciale :

Porcedura ordinara-cunoaste cele 3 etape(regula), exc-cunoaste 4 etape-ancheta care intervine intre etapa scrisa si ceaorala

2


3/35

Etapa scrisa debuteaza cu sesizarea CJCE de catre statoricare stat membru /resortisant al unui stat membru/ o instantanationala indiferent de grad

Resortisant: in cazul in care un stat devine parte la uninstrument de drept inernational prin intermediul caruia se

reglementeaz

Etapa orala

Debuteaza cu audierea publica a raportului prezentat de judecatorul raportor

Presedintele Camerei deschide dezbaterile, partile nu au dreptul sa pledeze personal

(agenti, avocati, consilieri)

Avocatul genereal prezinta concluziile

Presedintele inchide dezbaterile, cauza este luata in deliberare

Deliberarea si hotarare

Deliberarea este secreta, are loc in camera de consiliu, nu se admite procedura opiniei

separate

Hotararea e data in numele curtii, se prezinta in sedinta publica, trebuie semnata de

presedintele judecatorului raportor, judecatorii care au participat la deliberari, grefieri.

Minuta hotararii (parafata) se depune la grefa.

Exceptii de la etapa deliberarii si hotararii

Asistenta juridica gratuita (e doar teoretica, pt ca in realitate cineva plateste)

Exceptia sau incidentul: una din parti sa nu participle la dezbateri, cea care solicita

printrun document separat sa prezinte situatia de fapt si de drept pe care sa se

intemeieze concluziile precum si probele necesare.

Absenta paratului: e posibil ca el sa nu raspunda la toate termenele, cand paratul nu

formeaza memorial in intampinare. Reclamantul poate cere instantei sa I se dea castig

de cauza, asimiland-o prin hotarare la

Desistarea

*Cand a intervenit intelegerea partilor cu privire la solutionarea litigiilor

*Cand reclamantul renunta in scris la sesizarea facuta

Procedura de urgenta

3


4/35

Cerere de aplicare a unor masuri provizorii

Cerere de suspendare, de executare silita a unui act comunitar sau a unei hotarari a

curtii

Cerere de suspendare de executare a unui act comunitar atacat prin recurs

Tertii intervenienti

Cererea de interventie poate fi atacata oricand la grefa, dar numai pana la deschiderea

procedurii orale.

Cererea tre sa cuprinda precizarea cauzei precum si a partilor, numele si domiciliul

intervenientului, prezentarea motivelor care justifica interesul intervenientului in

solutionarea litigiului, propune mijloacele de proba: domiciliul, desemnarea

avocatului/agentului / consilierului care trebuie sa pledeze.

Se adauga documente de imputernicire a avocatului precum si alte documente care se

anexeaza unei cereri obisnuite.

Curtea hotaraste prin ordonanta dar dupa interventia avocatului general

Rectificarea erorilor material

Omisiunea de a hotara

Opozitia.

Executarea hotararilor CJCE au forta executorie in sfera de

aplicare a documentelor internationale, sunt susceptibile deexecutare imediata

Recursurile in fata CJCE:Recursul in anulareRecursul in carentaRecursul in interpretareRecursul in plina jurisdictieIn dr comunitar, notiunea de recurs are intelesul d actiune

in prima instanta si nu de cale de atac, asa cum este intalnita

in dreptul roman.Recursul in anulare:-se constata ilegalitatea unei norme-posibilitatea pe care o au statele , institutiile comunitare si

persoanelor fizice ori juridice de a ataca in fata Curtii un actobligatoriu emis de Consiliu sau de Comisie si de a obtine inanumite conditii, desfiintarea acestuia

4


5/35

-mijloc de control al conformitatii actelor comunitare, uncontrol de legalitate si urmareste desfiintarea unui act ilegal,nu modificarea acestuia.

-art.146 din TCEEA si art.230 din TCEActele susceptibile de recurs:-actele care au forta obligatorie, emanand de la Consiliu sau

de la Comisie->regulamentele->directivele->in anumite situatii , deciziileLegitimarea procesuala activa in cadrul recursului in

anulare:-statele membre, consiliul si comisia si particularii, pers fiz

sau jur pe de alta parte-poate avea calitatea de reclamant oricarei pers fiz/jur,

acestea putand formula..un recurs..impotriva deciziilor care, desiluate sub aparenta unui regulament sau unei decizii adresate uneialte persoane, i privesc direct si individual

Legitimarea procesuala pasiva in cadrul recursului inanulare:

-Comisia si consiliul(deschiderea recursului in anulare esteposibila numai impotriva actelor de decizie)

Procedura recursului in anulare:-termenulul in care se poate formula recursul in anulare este

de 2 luni si curge, pentru actele generale(jurnalul oficial al UE), de

la publicarea lor, iar pentru actele individuale de la notificarea lorcatre cel interesat

-momentul inceperii termenului de recurs este ziua in carecel interesat a luat cunostiinta de existenta si continutul actuluiindividual, daca acesta nu i-a fost notificat oficial

-termenul curge , in caz de notificare, din ziua urmatoareacestei notificari, iar in caz de publicare, cu incepere din a 15-a ziurmatoare datei publicarii actului atacat in Jurnalul Oficial alComunitatilor Europene

Recursul in carenta :-posibilitatea pusa la dispozitia statelor, a institutiilorcomunitare, precum si a intreprinderilor sau chiar a particularilor,in anumitesituatii strict limitate,de a ataca in fata Curtii de justitieabstentiunea, refuzul Comisiei sau al Consiliului de ministrii de adecide in meterii in care aceste institutii comunitare au, prinTratate, obligatia de a lua o anumita masura.

5


6/35

Legitimarea procesuala activa:-statelor membre-institutiilor comunitare-persoanelor particulareLegitimarea procesuala pasiva:-Consiliul

-ComisiaProcedura recursului in carenta:-o etapa preliminara de punere in ntarziere a institutiei

aflate in carenta-partea interesata trebuie sa ceara institutieicompetente a Comunitatilor sa puna capat inactivitatii sale

-cererea reprezinta o punere in intarziere-trebuie sa fie clara, precisa si sa avertizeze institutia

comunitara ca perseverarea in inactivitate va duce la un recurs incarenta

-cererea preliminara trebuie sa precizeze data de la carecurge termenulde 2 lunii

Cererea preliminara se adreseaza numai institutieicompetente si obligata la o anumita actiune

A doua etapa-procedura contradictorie in fata CurtiiCauzele de ilegalitate invocate pe calea recursului in

carenta:-violarea Tratatului-deturnarea de putereNu reprezinta cauze pentru invocarea de recurs

incompetenta instituttiei sau violarea normelorsubstantiale .

Recursul in interpretare:Posibilitatea ealizarii unei activitati de interpretare de catre

Curte, cu titlu incidental, prealabil, in afara unui litigiu propriu-zisdedus direct in fata instantei comunitare pe calea recursului ininterpretare

Art.177TCE : curtea este competenta sa hotarasca cu titluprejudicial(prealabil):

-asupra interpretarii prezentului Tratat-asupra validitatii si interpretarii actelor luate de institutiileComunitatilor

-asupra interpretarii statuelor organismelor create print-unact al Consiliului, daca aceste statute o prevad

Conditiile cereriide recurs in interpretare :

6


7/35

-trebuie sa existe un litigiu pedinte in fata unei jurisdictiinationale, care sa sesizeze Curtea, cerand interpretarea sauaprecierea devaliditate asupra actului comunitar in cauza

Tratatul subordoneaza competenta Curtii numai existenteiunei cereri, in sensul art.177, fara a fi cauzl pentru judecatorulcomunitar sa examineze daca hotararea judecatorului national a

dobandi autoritate de lucru judecat, potrivit dispozitiilor dreptuluisau national

-practica instantei de la Luxemburg nu retine nici o formulasacramentala pentru sesizarea Curtii in baza ar.234

Legitimarea procesuala activa in cadrul recursului ininterpretare

-numai jurisdictiile nationaleValoarea hotararii Curtii de justitie-are autoritate de lucru judecat relativa(priveste numai

partile interesate)-hotararea Curtii nu suprima actulProcedura recursului :-judecatorul national, care deschide un recurs in

interpretare, suspenda procesul pedinte-comunica hotararea sa Curtii, o notifica prin grefier, partilor

in cauza, statelor membre si Comisiei, precum si Consiliului, dacaactul in discutie emana de la acesta

-in termen de 2 luni de la comunicare, partile, statelemembre, Comisia si , daca a fost anuntat, Consiliul au dreptul sa

depuna Curtii memmorii sau observatii scriseProcedura de infringement(recursul in neindeplinireaobligatiilor asumate de catre statelemembre-art.226 TCE

Comisia Europeana este garantul intereselorcomunitare.Pentru a-si indeplini aceasta sarcina, Comisisabeneficiaza de urmatoarele puteri:

-are monopolul initiativei legislative*-asigua respectarea normelor comunitare*acest monopol exista numai in ceea ce priveste primul pilon

al UE respectiv legislatia comunitaraArt.211 din TCE-Comisia asigura ca prevederile acestuitratat si dispozitiile luate de institutiile in virtutea acestuia suntaplicate

Ce inseamna acesta in concret?In cazul in care un stat membru nu se conformeaza cu

legislatia comunitara Comisia are puterea de a determina statul

7


8/35

respectiv sa respecte normele incalcate, iar atunci cand estenecesar, se poate adresa Curtii de Justitie pentru solutionareacazului, declansand astfel proedura de infringiment, adicaprocedura privind sanctionarea unui stat pentru neindeplinireaunei obligatii ce ii revine in calitate de stat membru

Comisia nu trebuie sa dovedeasca calitatea sa

procesuala activa si nici interesul !Scopl principal al procedurii este de a obliga statul membru

care a incalcat o norma de drept comunitar sa respecte aceanorma

Curtea Europeana de Justitie a statuat in mod repetat cascopul procedurii de infringment este de a da posibilitateastatului membru, pe de-o parte de a-siremedia/corecta/indrepta pozitia fata de problemaprezenta in fata Curtii si, pe de alta parte, de a-si prezentaapararea impotriva plangerilor Comisiei

Situatiile care determina declansarea procedurii deinfringiment

-omiterea notificarii actelor normative nationale caretranspun si implementeaza directivele

-in anul 2004, in domeniul mediului, sectoarele cu cele maimulte cazuri de nenotificare au fost deseuri- 36,4% din cazuri,aer-30,6% si evaluare impact-8.7% din cazuri

-neconformarea legislatiei nationale la cerintele normelorcomunitare

In domeniul mediului, pentru anul 2004, sectoarele cu celemai multe cazuri de neconformare au fost: deseuri-23,3% dincaazuri, natura-23.3%, evaluare impact-20,4% si apa-18,4% dincazuri

-aplicarea necorespunzatoare a actelor normativecomunitare

Sectoarele cu cele mai multe cazuri de aplicarenecorespunzatoare a legislatiei din domeniul mediului au fost, in2004:natura-36,4%, apa 19.4%, deseuri-19% si aer 12.2 %din

cazuriModalitatile de declansare a procedurii de infringiment :-sesizarea automata a situatiilor de omitere a notificarii

legislatiei nationale de transpunere-comisia europeanabeneficiaza de un sistem informational care permite aceastasesizare, determinand declansarea automata a procedurii pentruastfel de cazuri

8


9/35

-o plangere inaintata comisiei de catre orice persoana fizicasau juridica avand ca obiect orice masura (legislativa, dereglementare sau administrativa)sau practica a unui stat membrupe care o considera incompatibila cu normele comunitare-reclamantii* nu trebuie sa dovedeasca un interes in declansareaprocedurii si nici nu este necesar ca ei sa fie direct vatamati de

presupusa incalcare. Singura conditie necesar a fi indeplinitapentru ca plangerea sa fie admisibila este ca aceasta sa se referela incalcarea unei norme comunitare de catre un stat membru

*reclamantii nu sunt parte la procedura de infringiment.Ei isipot apara drepturile utilizand procedurile jurisdictionale nationale,putandu-se ajunge in curtea europeana de justitie, conformart.234 TCE

-propriile investigatii ale comisiei(rapoartele intocmite destatele membre, intrebarile parlamentare, petitiile)

Etapele procedurii de infringimentScrisoarea de notificare formala-comisia transmite statului in

cauza o scrisoare de notificare formala, in care se precizeaza caresunt incalcarile legislatiei comunitare.scrisoarea reprezintadeschiderea formala a procedurii de infringiment.

Etapa este importanta intrucat identifica domeniul maxim alplangerii

Observatiile statului membru-statul membru areposibilitatea de a transmite Comisiei observatiile sale ca raspunsla scrisoarea formala primita.Observatiile reprezinta dreptul

statului de a se apara, garantandu-se astfel, protectia intereselorstatului membru. Statul membru nu poate invoca in favoarea saprevederi practici sau circumstante existente in dreptul internpentru a justifica neconformarea cu obligatiile impuse de dreptulcomunitar, chiar daca acestea sunt de natura constitutionala

Opinia motivata-in cazul in care statul nu a transmis niciun raspuns sau in urma analizarii observatiilor primite de la statulin cauza.Comisia considera raspunsul nesatisfacator, aceastaadopta* o opinie motivata pe care o transmite statului.Opinia

motivata reprezinta un semnal de alarma final si continecerinta Comisiei ca statul mebru sa ia masurile necesareinlaturarii incalcarii legislatiei comunitare

*comisia are la dispozitie 3luni pentru a redacta si transmiteopinia motivata.termenul mai lung poate fi explicat prinimportanta pe care o are opinia motivata

9


10/35

Raspunsul statului membru-acesta trebuie sa contina ,de regula, masurile intreprinse pentru a se conforma cu opiniamotivata a Comisiei.Acestea fie sunt masuri d naturaadministrativa, fie de natura legala, ori pot fi ambele categoriidemasuri.termenul de realizare a masurilor si de raspuns lacerintele comisiei este de regula de 2 luni, desi nu este stipulat ca

atare in TCE. Termenul poate fi prelungit, la cererea statuluimembru interesat cu o perioada de maxim 3 luni

Saisine(sesizarea curtii)-in cazul in care statul membru nuse conformeaza cu prevederile opiniei motivate in termenulstabilit, comisia poate sesiza curtea europeana de justitie. DeciziaComisiei de a inainta cazul CEJ se numeste saisine si pentruaceasta se doreste o confirmare a pozitiei legale a Comisieiadoptata in opinia motivata. Aceasta decizie reprezinta incepereaprocedurii contencioase

Curs 4 continuare a 2-a oraPolitica comerciala comuna domeniul :Politica comerciala comuna face parte din categoria

politicilor comune comunitatilor europene alaturi de (politicaagricola comuna, politica comuna a transporturilor si de politica indomeniul pescuitului).

Politica comuna la nivel comunitar inseamna ca statelemembre nu mai pot actiona independent, politica realizandu-se lanivel comunitar

In acelasi timp politica comerciala comuna este o politica

externa .-competente UE se exprimau prin PESC- competenta externa a comunitatii europene sunt doar 3 :1.politica comerciala comuna2.materia acodurilor de asociere3.materia cooperarii pentru dezvoltare(procedura prin care

comunitatea europeana ajuta statele mai putin dezvoltate)Politica comeriala comuna va determina in esenta conditiile

in care bunuri din tari terte pot fi puse in libera circulatie in

statele membre si bunuri din statele membre pot fi exportate instate terte.Conceptul de bunuri puse in libera circulatie este

ecplicat in art.24 din Tratatul comunitatilor europenePolitica comerciala comuna implica atat masuri adoptate in

mod independent de comunitatea europeana, cat si masuri

10


11/35

contractuale, adica acorduri cu state terte sau cu organizatiiinternationale .

Mecanismul institutional de luare a deciziilor, procedura estestabilita de catre articolul 300 din Tratatul de instituire alcomunitatilor europene

Comisia este insarcinata cu executia masurilor de politica

comerciala comuna ; ea poate recomanda statelor membremasuri optime de colaborare intre ele, poate autoriza daca estecazul anumite masuri de protectie nationala in conditiile in careacestea nu produc perturbari semnificative in functionarea pieteiinterne

Ea are si rol de initiativa (art.133 alin.2)Conduce negocierile pentru incheierea acordurilor de care

am vb mai susConsiliul decide cu majoritate calificata(exceptie masurile

care privesc dr de prop intelectuala cand este cerutaunanimitatea)

Parlamentul european este consultat (nu are roldecizional in politica comerciala comuna)

Regimul importurilor :Baza legala este constituita de regulamentul 3285/1994,

modif pana in 2004.Initial normele privind importurile permiteau statelor

membre sa mentina anumite restrictii cantitative in legatura cuanumite produse.

Dupa anul 1994 importurile au fost liberalizateRegulamentul comunitar prevede anumite masuri de

supraveghere si de salvgardare ce pot fi adoptate de catrecomisie, derogatorii de la principiul liberalizarii

Domeniul de aplicare al regulamentului:Se aplica importurilor din state terte, mai putin importurilor

produselor textile si din punct de vedere geografic, produselor dinanumite tari terte(Albania,Comunitatea statelor independente sianumite state asiatice)

Principiul pe care-l instituie reglamentul este acela potrivitcaruia importul in comunitate al produselor, este liber si nu poatefi supus nici unei restrictii cantitative cu exceptia masurilor desupraveghere si salvgardare adoptate pe baza prezentuluiregulament

Regulamentul instituie 4 categorii de proceduri si anume :1.informarea si consultarea

11


12/35

2.procedura de ancheta3.masuri de supraveghere4.masuri de salgardareInformarea si cosultarea potrivit art. 2 din regulament,

statele membre informeaza comisia in cazul in care este necesarsa se recurga la masuri de supraveghere si salvgardare

Se pot demara consultari fie la cerea unui stat membru, fiela initiativa comisiei ; acestea au loc in cadrul unui comitetconsultativ format din reprezentanti ai statelor membre siprezidat de un reprezentat al comisiei

Procedura de ancheta:Inaintea oricaror masuri de salvgardare trebuie sa aiba loc o

anchetaObiectivula anchetei este de a stabili daca importurile

ameninta sa produca sau produc un prejudiciu grav producatorilorcomunitari

Prejudiciu grav=degradare generala si considerabila asituatiei producatorilor comunitari

Amenintarea cu un prejudicui grav=iminenta evidentaProducatori comunitari=ansamblul producatorilor de produse

similare sau direct concurente care isi desfasoara activitatea peteritoriul comunitar

In termen de 9 luni de la deschderea anchetei, comisia incazul in care considera ca este necesar va lua o masura desupraveghere sau de salvgardare

5.11.2009 curs 5Politica comerciala comunaDomeniul politicii comerciale comuneFundamentul pcc=principii uniforme privitoare la :-modificarea tarifelor-incheierea acordurilor tarifare si comerciale-uniformizarea masurilor de liberalizare a comertului-politica exporturilor si masuri de protectie sociala(in situatii

de dumping)

-ce am scris ma sus a predat data trecutaRegimul importurilor si exporturilorMasuri de salvgardare atunci cand un prous este importat in

comunitate intr-o cantitate mult sporita fata de ceea ce estenecesar

-cand se cauzeaza , in conditiile de mai sus, prejudicii graveproducatorilor comunitari

12


13/35

De aici comisia poate :-sa limiteze perioada de valabilitate a documentelor de

import-sa modifice regimul de import pentru produsul in cauza

prevazandu-se ca el poate fi pus in liber circulatie(in vanzare-cumparare) numai la producerea unei autorizatii de import, care

va fi acordata potrivit modalitatilor si limitelor pe care le definesteComisia

Regimul expOrturilorIn principiu exportul produselor din comunitate spre state

terte este liber adica nueste supus nici unei restrictii cantitative;fac exceptie acele restrictii care sunt aplicate potrivitregulamentului

Regulamentul organizeaza o procedura de informare siconsultare comunitara in cazul in care urmare a unei evolutiineobisnuite inregistrate pe piata un stat membru apreciaza ca potfi adoptate o serie de masuri de protectie

Masurile de protectie pot fi adoptate in primul rand deComisie. Acestea pot fi limiate la exportul spre anumite state sauexportul din anumite regiuni ale comunitatii

Masurile de protectie de mai sus nu afecteaza produselecare se gasesc deja in circulatie spre frontierele comunitare

Deasemenea un stat membru poate adopta masuriunilaterale de protectie in cazul in care apreciaza ca pe teritoriulsau se confrunta cu o situatie critica

Masurile adoptate de catre statele membre au un caracterprovizoriu si se regasesc in cerinta obtinerii unei autorizatii deexport

Regulamentul nr.193/82 nu impedica amploarea sauaplicarea de catre un stat a unor restrictii cantitative la export pemotiv de:

-moralitate publica-ordine publica-securitate publica

-protectia sanatatii si a vietii oamenilor, animalelor sauplantelor-protectia tezaurelor nationale care au valoare artistica,

istorica si arheologica-protectia proprietatii industriale si comercialeLa nivel comunitar sau supuse restrictiilor cantitative la

import si/sau export prin regulamentul 520/94 s-a introdus o noua

13


14/35

procedura de gestionare comunitara a contingentelor(loturi)cantitative.

Regulamentul in cauza nu se aplica produselor care suntsupuse unui regim specific de import sau de export prevazanddispozitii determinate in materie de gestionare a contingentelor

Metode:

-luarea in considerare a curentelor traditionale de schimb(oparte a contingentului este rezervata importatorilor sauexportatorilor traditionali, numai cealalta parte revine ....)

-ordinea cronologica de introducere a cererilor(mai estenumita si metoda primului venit, potrivit acestei metode comisiaeste cea care determina cantitatea pe care orice operator o poateprimi pana la epuizarea contingentului ; aceasta cantitate egalapentru toti se stabileste tinand seama de necesitatea de a atribuicuantumuri economic apreciabile in functie de natura produsuluiin cauza )

-repartizarea in proportia cantitatilor cerute in timpulintroducerii cererilor(aceasta mai este numit asi metodaexaminarii simultane)

Practici neloiale:Practicile de dumping si subventiileRegulamentul 2423/88 potrivit acestuia un produs este

considerat ca face obiectul practicii de dumping daca pretul saude export spre comunitate este mai mic decat un pret comparabilpentru produsul similar aflat in cursul obisnuit al comertului(in

vanzare-cumparare) stabilit pentru statul exportatorCalcul: dupa ce valoarea normala si pretul la export se

determina acestea se compara; pentru a se compara corect cele2 se au in vedere urmatarele aspecte:

-Caracteristicile fixe, stabile ale produsului : cantitate,greutate, densitate, culoare de ex

-Taxele la import si taxele indirecte , se adauga reducerile,rabaturile si cantitatile

-transporturile, asigurarea, incarcarea si cheltuielile

subsidiare-ambalajul-creditul obtinut pentru a procura un astfel de produs,

costurile de dupa vanzare-comisioanele legale adaugate, conversiile monetare, nivelul

comertului

14


15/35

Rezultatul unei astel de comparatii se concretizeaza intr-olimita sau marja de dumping definita ca acea suma cu carevaloarea normala depaseste la export

Cand limitele de dumping oscileaza pot fi stabilite o marja dedumping si medii ponderate

Conditia esentiala importanta pentru aplicarea taxelor de

protectie fata de practicile de dumping este determinarea,cauzarea de prejudicii

Notiunea de prejudiciu are 3 aceptiuni:1.presupune o pierdere materiala cauzata industriei

comunitare2.amenintarea cu o astfel de pierdere materiala3.intarzierea materiala a aparitiei unei astfel de industriiNu intra in aceasta categorie prejudiciile cauzate de alti

factori cum ar fi:1.volumul si preturile importurilor care nu sunt supuse

prcticilor de dumping2.diminuarile privind cererea unor astfel de produse3.schimbarile intervenite in modelele de consum4.practicile comerciale restrictive5.concurenta dintre producatorii straini si comunitari la care

se adauga influenta desvoltarii tehnologice asupra productivitatiiindustriei comunitare

Subventii:Sediul materiei:3284/94 potrivit caruia subventiile pot fi

acordate de catre guvernul tarii de origine a produsului importatsau de catre guvernul unei tari intermediare din care produsuleste exportat spre comunitate, aceasta din urma fiind cunoscutasub denumirea de tara de export

Exista o subventie numai daca sunt indeplinite cumulativ 2conditii:

1.prezenta unei contributii financiare din partea unui guvernal tarii de origine sau tarii de export

2.in acest mod se obtine un beneficiu

Nu sunt supuse masurilor avand caracter protectionist oserie de subventii inscrise in regulament:-subventiile nespecifice-elemente de subventii care pot exista si care sunt enuntate

in anexa 4 la regulamentObstacolele in calea comertului sau la comert:

15


16/35

Sediul materiei: regulamentul nr.2641/84 cu modif sicompletarile ulterioare ; potrivit regulamentului sunt considerateobstacole la comert acele practici comerciale adoptate simentinute de catre un stat tert si in privinta carora reglementarileinternationale de comert stabilesc un drept la actiune

Un astfel de drept la actiune exista in cazul in care aceste

reglementari fie interzic cu desavarsire o practica, fie conferaceleilalte parti afectate de acea practica dreptul de a cereinlaturarea, eliminarea efectului practicii in discutie

In acceptiunea regulamentului pot fi prejudiciate nu numaiimporturile ci si exporturile comunitare

Sunt supuse insa procedurii regulamentului numai acelepractici comerciale internationale care pot fi atribuite statelor ; nuintra in sfera de aplicare a regulamentului acele practici incorecteapartinand intreprinderilor cel putin in masura in care acestea nupot fi imputate statelor

In cazul in care este necesara contrafacereCurs 6 12.11.2009Contrafacerea :Legislatia comunitara reglementeaza conditiile potrivit

carora autoritatile vamale intervin in cazul marfurilor admise inlibera circulatie(cand a trecut de prima vama a UE si au fostindeplinite toate formalitatile, avand in vedere marfurile venitedin state terte) cand sunt susceptibile de a fi contrafacute.

Legislatia comunitara privind contrafacerea nu se aplica :

1.marfurile care poarta o marca de comert avandconsimtamantul titularului acesteia dar care este admisa in liberacirculatie fara consimtamantul acestuia

2.marfurile admise in libera circulatie care poarta o marca decomert potrivit altor conditii decat cele convenite cu titularulacelei marci comerciale

3.marfurile aflate in bagajul personal al calatorilor sautrimise in cantitati mici de natura necomerciala in limitele stabilitede exceptarile de la plata taxelor vamale

Marfa este confiscata urmand a fi distrusa ori se scoate dincomert in orice fel .Libertati:1.libera circulatie a marfurilor-aspecte legate de interzicerea intre statele membre taxelor

vamale de import si export

16


17/35

-interzicerea intre statele membre a taxelor cu efectechivalent taxelor vamale

-recuperarea taxelor vamale si a taxelor cu efect echivalent-cateva informatii legate de reglementari comunitare in

domeniul vamal-exceptii de la principiu liberei circulatii a marfurilor

-clauze de salvgardareLibera circulatie a marfurilor reprezinta regimul in cadrul

caruia marfurile/bunurile nu intampina la frontiere nici un obstacolstabilit de catre stat indiferent daca acestea sunt importate oriexportate.

Aceasta libertate se realizeaza prin interzicerea intre statelemembre a taxelor vamale si a taxelor avand efect echivalentacestora precum si prin interzicerea masurilor cantitative si acelor care au acelasi efect.

Uniunea vamala :Reprezinta ansamblul schimburilor de marfuri care implica

interzicerea intre statele membre a taxelor vamale si adoptareaunui tarif amal comun in relatiile cu statele terte .

Piata unica presupune realizarea unei uniuni vamale la carese adauga interzicerea intre statele membre a restrictiilorcantitative

Libera circulatie a marfurilor se realizeaza in interiorullimitelor geografice in care statele membre isi exercitasuveranitatea

Nu apartin teritoriului vamal urmatoarele zone (incluse interitoriul statelor membre):

-insulele Feroe-insula Hegoland-teritoriul Busingen-comunele Livigno, Campione DItalia, Ceuta si Menilla etc.Avem teritorii care nu sunt parte la uniunea vamala , dar

carora li se aplica libera circulatie a marfurilor:-Principatul Monaco si San Marino

Domeniul de aplicare material:Libertatea schimburilor intracomunitare priveste toatesectoarele economiei ;

Tratatul comunitar se aplica deopotriva marfurilorcomunitare si marfurilor care se afla in libera practica(circulatie).

17


18/35

Tratatul nu defineste marfa ; curtea completeaza spunand camarfa in sensul dreptului comunitar reprezinta orice buntransportat peste frontiera in scopul unor tranzactii comerciale

Sunt considerate marfuri urmatoarele:-bunurile destinate consumului(medicamente, electricitatea,

gazele naturale, deseurile in masura in care au valoare

comerciala)Principiul liberei circulatii a marfurilor se aplica marfurilor

originare din statele membreMarfuri originare=marfuri obtinute in intregime in cadrul

teritoriului vamal al comunitatii fara sa fie folosite marfuriimportate din tari sau teritorii care nu sunt incluse in teritoriulvamal al comunitatii(ex.produsele minerale dintr-un stat,produsele vegetale recoltate in statul respectiv, animalelenascute si crescute in tara respectiva precum si produseleprovenite din animalele crescute in acel stat etc.)

Sunt considerate tot marfuri originare ->marfurile importatedin tari sau teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal alcomunitatii si care se afla in libera practica, adica marfurile careprovin din tari terte pentru care au fost indeplinite formalitatile deimport si export, au fost percepute taxele vamale si cele cu efectechivalent

Marfurile obtinute in cadrul teritoriului vamal al comunitatiiprin prelucrarea unor bunuri care sunt in libera practica sau dinbunuri fabricate in intregime in comunitate si din produse care se

afla in libera practicaInterzicerea intre statele membre a taxelor cu efect

echivalent a taxelor vamale :Prin taxa cu efect echivalent se intelege orice taxa pecuniara

indiferent de marimea sa, denumirea sau modul de aplicareimpusa in mod unilateral marfurilor pentru simplul motiv ca eletrec o frontiera/granita

Caracteristici:-taxa pecuniara

taxele interne stabilite de catre stat in limitele frontierelorinterne nu constituie taxe cu efect echivalent ; prevederilecomunitare nu interzic statelor membre sa impoziteze mai severmarfurile indigene decat marfurile importate

taxele incasate pentru servicii prestate agentiloreconomici(taxa perceputa pentru depozitarea marfurilor)

taxele solicitate in temeiul unor prevederi legale comunitare

18


19/35

19.11.2009*Pentru legislatia europeana cand cineva suspicioneaza ca

un transport are si marfuri ilegale, cel care suspicioneaza trebuiesa plateasca depozitul acestora pentru a le putea verifica, dar inlegislatia romaneasca cel care este controlat

Recuperarea taxelor vamale si a taxelor cu efect

echivalent:In cazul in care au fost dobandite taxe vamale sau cu efect

echivalent, cu incalcarea legislatiei comunitare consecintele seproduc atat in plan normativ cat si in plan fiscal

In plan normativ statul trebuie sa renunte in intregime oripartial la masura instituita

Statul are posibilitatea de a extinde avantajele fiscaleacordate produselor indigene si la marfurile importate

In plan fiscal statul trebuie sa inapoieze sumele incasateRecuperarea taxelor vamale si a taxelor cu efect echivalent

este justificata de legislatia comunitara care interzice autoritatilornationale competente aplicarea unor dispozitii contrareprevederilor tratatului, instituind Comunitatea Europeana

Procedura recuperarii taxelor obtinute in mod ilicit sestabileste de fiecare stat membru, adica fiecare stat membru alcomunitatii desemneaza organele jurisdictionale competente saadopte conduita necesara unor astfel de operatiuni, fiecare statadopta normele procedurale aplicabile(tin de drepturi interne)

Statele membre sunt abilitate sa limiteze restituirea taxelor

incasate daca astfel de taxe au fost incluse de catre agentiieeconomici in preturile platite de catre cumparatori

Reglementarile comunitare in domeniul vamal:In scopul aplicarii taxelor vamale marfurile care fac obiectul

importului sunt clasificate, repartizate, sistematizate in cadrulunui nomenclator tarifar

Nomenclatorul tarifar= o codificare numerica destinatarepartizarii marfurilor susceptibile a fi importate pe pozitii sisubpozitii tarifare

Potrivit unui astfel de nomenclator vom vedea ca marfurileajung in libera practica, ajung in zonele libere sau depozitate incadrul unor antrepozite libere

Marfurile care ajung in libera practica trebuie sa parcurgaanterior unei astfel de etape cateva subetape succesive:

-trebuie repartizate in cadrul nomenclatorului tarifar-trebuie identificata originea marfurilor in cauza

19


20/35

-calculul valorii unor astfel de marfuri in vama-determinarea drepturilor de vama datorate-se verifica respectarea de catre importator a tuturor

obligatiilor pe care le subsumeaza sub etapele anterior parcurseZone libere/antrepozitele libere=acestea reprezinta acele

parti (spatii) din cadrul teritoriului vamal in care marfurile

necomunitare sunt considerate din punctul de vedere al aplicariidrepturilor de import si al masurilor de politica comerciala laimport ca marfuri care nu se gasesc pe teritoriul vamal alcomunitatii

Conditii:Marfurile nu trebuie sa nu faca obiectul vanzarii-cumpararii

si nici supuse unui alt regim vamal utilizate ori consumate inconditii diferite de cele prevazute in legislatia vamala comunitara

Antrepozitele vamale reprezinta tot acele spatii aprobate ecatre autoritatile vamale aflate sub controlul acestora in cadrulcarora marfurile pot fi temporar depozitate

Regimurile juridice aplicabile marfurilor care segasesc pe teritoriul vamal:

Regimul admiterii temporare: permite folosirea marfurilor incadrul comunitatii cu exonerarea totala sau partiala a drepturilorde import fara aplicarea masurilor de politica comerciala

Regimul juridic al perfectionarii active : un astfel de regimjuridic permite intreprinderilor comunitare sa exporte marfuri instatele tertein conditii similare celor de care beneficiaza

concurentii lor din aceste tariRegimul juridic al perfectionarii pasive potrivit caruia

intreprinderile comunitare sunt indrituite sa exporte temporarmarfuri comunitare in afara teritoriului vamal al comunitatii inscopul de a supune aceste marfuri unor operatiuni deperfectionare urmand ca produsele rezultate sa fie puse in liberapractica deasemenea cu exonerarea totala sau partiala adrepturilor de import

Regimul transformarii sub control vamal : permite folosirea

pe teritoriul vamal al comunitatii fara plata drepturilor de importsi fara aplicarea masurilor de politica comerciala a marfurilornecomunitare pentru a fi supuse unor operatiuni care le modificanatura, respectiv starea initiala fiind puse ulterior in liberapractica produsele rezultate din aceste operatiuni

Regimul tranzitului extern:ofera posibilitatea ca marfurilenecomunitare sa circule dintr-un punct in altul al comunitatii fara

20


21/35

plata drepturilor de import si fara aplicarea masurilor de politicacomerciala

Regimul tranzitului intern:permite circulatia marfurilorcomunitare dintr-un punct in altul al comunitatii fara modificareastatutului lor vamal dar cu folosirea teritoriului unui stat tert

Exceptiile de la principiul liberei circulatii a

marfurilor:1.exceptiile reglementate prin art.30 din Tratatul instituind

Comunitatea EuropeanaPotrivit art.30 dinTCE nu sunt prohibite interdictiile sau

restrictiile la import/export ori tranizit justificate de urmatoarelemotive:

a)motivele de morala publicab)motivele de ordine publicac)motivele de securitate publicad)motivele care tin de protectia persoanelor, plantelor si

animalelore)motivele care tin de protectia tezaurelor nationale avand

valoare artistica, istorica sau arheologicaf)motivele care tin de protectia proprietatii industriale si

comerciale2.exceptiile jurisprudentialeIn ce le priveste retinem urmatoarele:Obstacolele la libera circulatie intracomunitara rezultate din

deosebirile existente intre legislatiile nationale privind

comercializarea produselor luate in considerare trebuie sa fieacceptate in masura in care se apreciaza ca sunt necesare pentruindeplinirea exigentelor imperative care tin in special de:

-eficacitatea controalelor fiscale-protectia sanatatii publice-corectitudinea tranzactiilor comerciale si de protectia

consumatorilor-protectia industiei cinematografice-protectia creatiei si diversitatii culturale in domeniul cartii

-protectia mediului inconjurator-protectia retelei publice de telecomunicatii-protectia libertatii de expresie si a pluralismului in domeniul

preseiConditiile in care pot fi invocate exceptiile legale si

cele jurispridentiale:

21


22/35

-inexistenta unei directive de armonizare a legislatiilorstatelor membre care sa aiba acelasi scop cu masura care a fostadoptata

-nu trebuie sa se instituie o discriminare intre bunurileimportate sau exportate si cele indigene care sunt comercializatepe piata nationala a unui stat membru

-masura adoptata trebuie sa fie necesara pentru indeplinireaobiectivului urmarit

-aceeasi masura trebuie sa fie proportionala raportata tot laobiectivul avut in vedere

Clauzele de salvardare:Sunt veritabile derogari de la prevederile TCE care intervin in

situatii deosebite :1.in cazul in care dupa ce Consiliul sau Comisia a adoptat o

masura de armonizare, un stat membru considera ca estenecesar sa mentina dispozitii nationale justificate de exigenteimportante sau referitoare la protectia mediului natural ori amediului de lucru, le va notifica Comisiei precizand si motivelecare determina mentinerea dispozitiilor respective

2.daca dupa adoptarea de catre Comisie sau Consiliu a uneimasuri de armonizare, un stat membru apreciaza ca este necesarsa adopte dispozitii nationale bazate pe noi probe stiintificeprivitoare la protectia mediului natural ori a mediului de lucru,datorate unei probleme specifice acelui stat aparuta ulterioradoptarii masurii de armonizare, statul in cauza notifica

deasemnea Comisiei masurile avute in vedere precum si motivelecare le-au determinat

3.nici un stat membru nu este obligat sa transmitainformatii a caror dezvaluire o apreciaza contrara intereselorvitale ale securitatii sale

4.orice stat membru poate lua masurile pe care le consideranecesare pentru protectia intereselor sale vitale de securitate sicare sunt in legatura cu productia sau comertul cu arme, munitiisi materiale de razboi

5.angajamentele internationale asumate in scopul mentineriipacii si securitatii nationale26.11.2009Libera circulatie a persoanelor si a serviciilor:1.Persoanele care beneficiaza de pricipiul liberei circulatii, de

dreptul de stabilire si de prestare a serviciilor

22


23/35

2.Deplasarea si stabilirea persoanelor fizice pe teritoriuloricarui stat membru pentru a desfasura o activitate profesionalasau pentru a beneficia de anumite servicii

3.Semnifiicatiile implicatiile principiului liberei circulatii apersoanelor si serviciilor

4.Exceptiile de la pricipiul liberei circulatii a persoanelor si

seviciilor5.Clauzele de salvgardareLucratorii salariati , nesalariati sau independenti, persoanele

fizice care sunt destinatare ale unui serviciu, persoanele juridiceAspecte generale:Sediul pricipal al materiei:-sediu primar : tratatul instituind comunitatea eco europeana

1957 cu modif ulterioare , tratatul de aderare a Romaniei la UE,directiva 2004/38 privind libera circulatie a persoanelor(oug102/2005, oug 30/2006, lg.500/2006), directiva 2006/123 liberacirculatie a serviciilor

-sediul secundar:Cele 2 libertati de circulatie se studiaza impreuna pentru ca:-reglementarile care exprima cele 2 libertati privesc

deopotriva persoanele fizice si juridice-libera circulatie a serviciilor nu poate fi pe deplin asigurata

in absenta liberei circulatii a persoanelor-principiul egalitatii de tratament guverneaza ambele

domenii

-exista prevederi legale comunitare semnificative aplicabilecelor 2 situatii

Lucratorii salariati:Sediul primar: tratatul instituind comunitatea eco europeana

1957 cu modif ulterioare art.39 reglementeaza libera circulatie alucratorilor in cadrul comunitatii precizand faptul ca acasta esteasigurata, iar dreptul la libera circulatie in exercitarea sa esteconditionat de indeplinirea a 2 cerinte:

1.persoana in cauza trebuie sa aiba cetatenia unui stat

membru2.persoana trebuie sa desfasoare o activitate profesionalaIn ce priveste cetatenia, retinem ca fiecare stat membru

stabileste in mod suveran conditiile in care aceasta se poatedobandi

Referitor la activitatea profesionala trebuie inteleasa insensul larg al cuvantului pentru ca Curtea de Justitie a

23


24/35

comunitatilor europene considera ca o astfel de cerinta esteindeplinita inclusiv in cazul activitatilor sportive profesionistehotarand ca jucatorilor profesionisti de fotbal li se pot aplica fieprevederile legislatiei comunitare consacrate lucratorilor salariati,fie dispozitiile referitoare la libera prestare a serviciilor

Calitatea de lucrator salariat pentru a-l defini retinem ca

acesta se regaseste in persoana care desfasoara o activitateprofesionala avand valoare economica certa in beneficiul alteipersoane si sub conducerea acesteia in schimbul unei remuneratii

Potrivit Curtii de justitie a comunitatilor europene, nu esteobligatoriu ca persoana care beneficiaza de dispozitiile tratatuluiinstituind comunitatea europeana sa-si desfasoare activitatea peteritoriul comunitatii

De ex. O persoana apartinand unui stat membru alcomunitatii poate fi angajata de catre o societate comercialaavand sediul pe teritoriul unui alt stat membru pentru ca apoiaceeasi persoana sa fie trimisa sa lucreze pe teritoriul unui stattert

Contractul de munca este supus dupa cum urmeaza:-legii statului pe al carui teritoriu salariatul isi desfasoara in

mod obisnuit activitata in temeiul contractului chiar daca estedetasat lucratorul in cauza temporar intr-un alt stat

-legii statului pe teritoriul caruia se gaseste sediulintreprinderii care a angajat salariatul chiar in conditiile in caresalariatul isi desfasoara activitatea prin natura functiei sale in mai

multe stateLucratorii nesalariati:Sediul materiei: tot tratatul instituind comunitatea

europeana art.43 si 49Art.43 este consacrat dreptului de stabilire, acesta

precizeaza faptul ca restrictiile privind libertatea de stabilire acetatenilor unui stat membru pe teritoriul altui stat membru suntinterzise

Interdictia se extinde si asupra restrictiilor care se refera la

infiintarea de agentii, sucursale sau filiale de catre cetatenii unuistat membru stabiliti pe teritoriul unui alt stat membruLibertatea de stabilire presupune in principal 2 aspecte:-accesul la actvitatile nesalariate si corelativ la exercitarea

lor-constituirea si gestionarea intreprinderilor

24


25/35

Art.49 referitor la servicii precizeaza ca restrictiile privindlibera prestare a serviciilor in cadrul comunitatii sunt interzise cuprivire la cetatenii statelor membre

Libertatea de stabilire presupune asezarea durabila peteritoriul unui stat membru si infiintarea unor structuripermanente chiar daca activitatea desfasurata presupune o

anumita mobilitate ex. Operatiunile de transportActivitatea de prestare a serviciilor spre deosebire de dreptul

de stabilire are un caracter temporarServiciile: acestea sunt date de acele activitati desfasurate

in mod obisnuit in masura in care nu sunt luate in consideraredispozitiile legislatiei comunitare referitoare la libera circulatie amarfurilor, a capitalurilor si persoanelor

Serviciile cuprind:1.activitatile avand caracter industrial2.activitatile care au caracter comercial3.activitatile care au caracter artizanal4.activitatile care tin de profesiile liberaleDe retinut este faptul ca persoanele fizice se pot stabili in

tara de primire fie cu titlu permanent, fie cu titlu secundarStabilirea cu titlu permament se realizeaza in cazul in care o

persoana fizica incepe si continua o activitate profesionala peteritoriul unui stat ori isi transfera acea activitate profesionala inintregime pe teritoriul unui alt stat membru al comunitatiieuropene

Stabilirea cu titlu secundar are loc in cazul in care opersoana fizica stabilita pe teritoriul unui stat membru desfasoarao activitate dependenta de aceea inceputa si continuata peteritoriul primului stat membru, pe teritoriul unui alt stat membruex.filialele si sucursalele

In cazul libertatii de prestare a serviciilor se deplaseaza fiepersoana care desfasoara activitatea in cauza, fie se deplaseazabeneficiarul unei astfel de activitati(unui astfel de serviciu) . Esteinsa posibil ca in cazul anumitor servicii sa nu se deplaseze nici

beneficiarul si nici furnizorul serviciuluiPt.prima situatie avocatul care furnizeaza servicii in frantaMedicul in alt stat membruServicii de internetPersoanele fizice care beneficiaza de dreptul de stabilire si

de legislatia comunitara referitoare la libera prestare a serviciilor

25


26/35

in cadrul comunitatii europene sunt cele care indeplinesc in modcumulativ urmatoarele conditii:

-au cetatenia unui stat membru-desfasoara o activitate independenta-in cazul exercitarii dreptului de stabilire cu titlu secundar

intr-un alt stat membru sau daca sunt invocate dispozitiile

privitoare la libera prestare a serviciilor este necesar in plus capersoana in cauza sa fie deja stabilita in alta tara/stat dincomunitate

La libera prestare a serviciilor aceasta cerinta determina dealtfel si caracterul transfrontalier al serviciilor furnizate

Intre dreptul de stabilire cu titlu secundar si libera prestare aserviciilor exista unele asemanari si deosebiri sub aspectulcerintei preexistentei unui sediu/asezari permanente:

Asemanarile:->cerinta preexistentei unui sediu intr-un stat din

comunitate care cerinta este indeplinita in eventualitatea in carepersoana apartinand unui stat membru are intr-un alt stat dincomunitate un centru de activitate secundar chiar daca centrulprincipalei activitati desfasurate se gaseste in afara comunitatii

Deosebirile:->in cazul dreptului de stabilire centrul de activitate

preexistent se poate afla pe teritoriul unui stat membru, stat incare se infiinteaza ulterior un centru de activitate secundar ex. Opersoana avand cetatenie franceza deschide un cabinet

profesional in Belgia in temeiul dreptului de stabilire cu titluprincipal pentru ca apoi sa infiinteze un centru de activitatesecundar in acelasi stat la Bruge

->libera prestare a serviciilor presupune fapul ca prestatorultrebuie sa fie stabilit pe teritoriul unui alt stat membru diferit decel al destinatarului serviciului respectiv

Libera circulate a persoanelor

MEMBRII FAMILIEI

Ratiunea unei astfel de reglementari se afla in ori persoanele care dorescsa beneficieze de un serviciu determinat ar putea renunta la proiectul lor de a se

deplasa intr-un alt stat membru fiind ca trebuie sa se separe de membrii familiei.

Ca sediu principal al materiei intalnim ca punct de plecare regulamentul 16-

12/68, rugulament care la art 10 precizeaza faptul ca membrii familiei lucratorului

salariat au dreptul sa se stabileasca pe teritoriul statului din comunitate in care

lucratorul respective desfasoara o activitate.

26


27/35

In ce priveste lucratorul independent, punctul de pornire sub aspectul

legislatiei derivate il reprezinta directiva 72/148 care la art. 1 cntine dispozitii

similare, insa refieritoare la membrii familiei lucratorului independent si la membrii

familiei persoanei care este destinatara a unui serviciu. Sediul actual al materiei

este dat de directiva nr 2004/38 privind libera circulatie a persoanelor si 2006/123

privind libera circulatie a serviciilor.

Potrivit legislatiei comunitare, primul memebru al familiei estesotul/partenerul.

Descendentii in varsta de pana la 21 de ani ai lucratorului salariat sau

independent ai destinatarului unui serviciu si ai sotului

Descendentii si ascendentii lucratorului ai destinatarului unui serviciu

determinat si ai sotului care se gasesc in detinerea lor.

Persoanele juridice :

Sediul primar al materiei il constituie art 43, 48 si 55 din TCE. Persoanele

juridice constituite potrivit legii unui stat membru si care au sediul pe teritoriul unuiastfel de stat membru, sunt asimilate in vederea aplicarii legislatiei comunitare

referitoare la dreptul de stabilire persoanelor fizice care sunt cetateni ai statelor

membre.

Persoanle juridice care beneficiaza de dreptul de stabilire si de dispozitiile

referitoare la libera prestare a serviciilor trebuie sa indeplineasca in mod cumulativ

urmatoarele conditii:

- Acestea trebuie sa fie constituite potrivit legislatiei unui stat membru

- Trebuie sa aiba sediul pe teritoriul unui stat membru

- Trebuie sa urmareasca un scop lucrativ

In cazul dreptului de stabilire cu titlu secundar si al liberei prestari a

serviciilor, mai trebuie indeplinita o conditie suplimentara si anume

activitatea acestora trebuie sa aiba o legatura efectiva si continua cu

economia unui stat membru.

Semnificatiile si implicatiile principiului liberei circulatii

1. Lucratorii salariati libera circulatie presupune inlaturarea tuturor discriminarilor

intemeiate pe cetatenie dintre lucratorii statelor membre cu privire la angajarea,

remunerarea si celelalte conditii de munca. Sediul primar al materiei in reprezinta

art 39-42 TCE.

a) Lucratorii salatiati au dreptul sa ocupe un loc de munca indifferent din statul din care

vin, ca stat membru al comunitatii europene, in conditii similare celor stabilite pentru

nationalii tarii de primire

27


28/35

b) Lucratorii salariati care au cetatenia unui stat membru beneficiaza in tare de primire

de avantajele sociale si fiscale de care se bucura nationalii acesteia.

c) Lucratorii salariati apartinand statelor membre sunt admisi in institutiile destinate

pregatirii profesionale sau celor de reconversie din tare de primire, la fel, in conditiile

prevazute pentru nationalii acesteia

d) Lucratorii salariati care au cetatenia unui stat membru se pot inscribe in organizatiilesindicale avand drept de vot si posibilitatea de a fi alesi in organelle de conducere

potrivit criteriilor stabilite pentru nationalii tarii de primire.

e) Lucratorii salariati beneficiaza de masurile de securitate sociala aplicate potrivit

legislatiei tarii de primire in care isi desfasoare activitatea chiar daca au resedinta pe

teritoriul unei alte tari.

f) La momentul la care au incetat activitatea, lucratorii salariati sunt indrituiti potrivit

legii tarii de primire, sa obtina pensie pentru limita de varsta daca au ocupat un loc de

munca in tara respectiva in ultimele 12 luni si au avut resedinta in acea tara fara

intrerupere mai mult de 3 ani.

2. Lucratorii independenti - sediul derivat al materiei : directiva 75/34 completata cu

directiva 2004/38.

Potrivit sediului materiei, persoana care a desfasurat o activitate

independenta poate ramane pe teritoriul statului respectiv dupa incetarea

acesteia daca:

a) la momentul la care si-a incetat activitatea lucratorul independent este indreptatit

potrivit legii tarii de primire sa obtina pensie prentu limita de varsta daca si-a

desfasurat activitatea in ultimele 12 luni in tara respectiva si a avut resedinta p

teritoriul acelei tari fara intrerupere mai mult de 3 ani.

b) Lucratorul a avut resedinta pe teritoriul statului de primire fara intrerupere mai

mult de 2 ani, iar activitatea sa a incetat din cauza unei incapacitati permanente de

munca.

c) Persoana in cauza si-a desfasurat activitatea intr-un alt stat membru dup ace, timp

de 3 ani a avut statutul de lucrator independent si in plus a avut fara intrerupere

resedinta pe teritoriul statului din comunitate in care doreste sa ramana,

mentinandu-si o astfel de resedinta pe teritoriul statului respective, revenind pe

teritoriul acelui stat in fiecare zi, sau cel putin o data pe saptamana.

Exceptiile de la principiul liberei circulatii a persoanelor si serviciilor

Sunt 2 categorii de exceptii:

1. Exceptiile prevazute in TCE dar si in legislatia derivate

28


29/35

Limitele aduse principiului liberei circulatii a serviciilor si persoanelor, se

clasifica in funtie de masurile adoptate astfel:

a) Exceptiile instituite prin masurile adoptate in funtie de natura sau caracteristicile unor

activitati profesionale- pe baza acestora, statele membre pot rezerva exercitarea unor

activitati profesionale numai persoanelor care au cetatenia de origine a acelor state

membre(ex. Categoria magistratilor, functionarilor publici in domeniul apararii)

b) Exceptiile instituite prin masurile care au fost adoptate luand in considerare conduita

resortisantilor statelor membre. Aceste masuri indreptatesc statele membre sa refuze

intrarea si sederea persoanelor avand cetatenie originara straina pe teritoriul lor,

refuzul putand fi justificat de acele motive care tin de ordinea publica, securitatea

publica si sanatatea publica.

2. Exceptiile jurisprudentiale

Instanta de la Luxembug a hotarat ca unele motive imperative de interes general

pot justifica instituirea unor restrictii privitoare la exercitarea libertatilor fundamentale

consecrate prin TCE.

Sunt considerate urmatoarele: eficacitatea controalelor fiscale, coerenta

controlului fiscal, asigurarea comunicarii adecvate intre medici si pacienti, precum si

intre medic si autoritatile administrative, respective organismele profesionale; protectia

sanatatii publice

In ce priveste clauzele de salvgardare, retinem faptul ca acestea fac obiectul

reglementarii prin TCE art 296 si 297

Libera circulatie a capitalurilor si a platilor

Sediu primar al materiei:

TCE la art 3 si 14 nu distinge intre libera circulatie a capitalurilor si platilor,

respective celelalte libertati de circulatie. Dar acelasi tratat, la art 56 precizeaza faptul ca

toate restrictiile privind libera circulatie a capitalurilor si marfurilor precum si intre state

membre si state terte sunt interzise. Ele produc efecte directe intre statele membre, nu

aceleasi efecte directe produc prevederile de mai sus in cazul circulatiei capitalurilor intre

statele membre si state terte, deoarece, tot potrivit tratatului, Consiliul poate adopta

masuri referitoare la circulatia capitalurilor avand drept destinatie sau provenind din state

terte, chiar daca aceste masuri sunt de natura sa reprezinte un regres in domeniu.

- Tratatul de la Mastricht care a recunoscut liberei circulatii a capitalurilor o importanta

similara liberei circulatii existente in celelalte materii

- Tratatul de la Lisabona

Sediul derivat:

29


30/35

Directiva din 11 mai 1960 prin care a fost liberalizate investitiile directe

Directiva 86/566 prin care directiva au fost liberalizate operatiunile privind

achizitionarea actiunilor si a obligatiunilor care nu erau negociate la bursa

Directiva 88/361 prin care s-a desavarsit liberalizarea circulatiei capitalurilor

Directiva 2006/123 privind libera circulatie a serviciilor

Libera circulatie a capitalurilor - >Operatiuni financiare care vizeaza investirea

capitalurilor si nu remunerarea unui serviciu

In acest fel libera circulatie a capitalurilor se deosebeste de libera circulatie a

platilor, aceasta din urma reprezentand contraprestatii in cadrul unor tranzactii principale

O astfel de circulatie a capitalurilor include mai multe domenii:

-investitiile realizate in scopul constituirii sau al dezvoltarii unei societati

comerciale ori a unei sucursale

-investitiile imobiliare

-operatiunile cu privire la titlurile cotate sau necotate la bursa

-imprumuturile pe termen mediu si lung

-emisiunea de actiuni si de obligatiuni pe piata statelor membre

-circulatia capitalurilor in interes personal, adica imprumuturi , donatii,

succesiuni, transferul economiilor pe teritoriul unui stat de pe al altui stat, varsamintele in

conturi curente si incheierea contractelor de depozit in strainatate, investitiile in bonurilede tezaur si importul/exportul mijloacelor de plata , daunele interese, dreptul de autor etc

-libera circulatie a capitalurilor presupune un transfer de valori dintr-un stat

membru in altul sau presupune realizarea aceluiasi transfer de valori pe teritoriul aceluiasi

stat dar catre un nerezident, operatiunea respectiva avand caracter autonom

Libera circulatie a platilor:

Tratatul instituind comunitatea europeana, la art.56 precizeaza ca sunt interzise

atat masurile restrictive privind circulatia capitalurilor cat si oricare alte limitari

referitoare la platile intre statele membre , precum si intre statele terte

Art.106 din acelasi tratat, precizeaza faptul ca fiecare stat membru se angajeaza sa

autorizeze platile aferente schimbului de marfuri, servicii si capitaluri in moneda statului

din comunitate unde era stabilit creditorul sau beneficiarul, precum si sa permita tranferul

de capitaluri si salarii

30


31/35

Exceptiile de la rincipiul liberei circulatii a

Declaratia asupra art.56 din tratatul instituind comunitatea europeana , prevede

faptul ca statele membre pot aplica numai acele dispozitii concordante existente in

legislatia fiscala la sfarsitul anului 1993

Art.56 permite adoptarea masurilor necesare pentru a preveni incalcarea legislatiei

comunitare indeosebi in materie fiscala sau in domeniul supravegherii prudentiale ainstituirii financiare

Cauzele de salvgardare:

Consiliul poate adopta masuri referitoare la circulatia capitalurilor intre statele

mebre si state terte,fapt care ca si in cazurile anterioare reprezinta un regres in dreptul

comunitar privind liberalizarea circulatiei capitalurilor , implicand investitiile directe care

au destinatie ori provin din state necomunitare

Elemente de drept concurential european:

Continutul dreptului concurential european

Delimitari conceptuale in acceptiunea de dr comunitar notiunea de intreprindere,

asociatiile de intreprinderi, practicile anticoncurentiale spre deosebire de cele concertate,

pozitia dominanta

Regulile care se adreseaza intreprinderilor-interzicerea intelegerilor si abuzul de

pozitie dominanta

Regulile care se adreseaza statelor sau autoritatilor publice

17.12.2009 elementele de dr concurential

Ex.-exceptiile de la LCM si LCP

Clauzele de salvgardare

Regimul import si export

Taxele cu efect echivalent

Lucr.salariati, independenti s membrii de familie

l.c capitalurilor-def.

Lc serviciilor

Argumentele pt care se ...impreuna

Elementele de dr concurential:

31


32/35

Dr comunitar prezinta urmatoarele caracteristici:

-se se integreaza incadrul dezv constructei europene vizand mai precis

decompartimentarea pietei interne si interpretarea eco statelor membre

-dr concurential se adreseaza atat intreprinderilor cat si statelor

-regulile comunitare ale dr concurential nu se substituie celor din statele membre

Dreptul comunitar concurentieal se ....in jurul a 2 axe principale reguli care se

adreseaza intreprinderilor si care vizeza conduita statelor membre sau mai putin a

autoritatilor pubilce din acestea

Reguli care se adreseaza intreprinderilor****de completat

Se sprijina pe 3 piloni respectiv interzicerea intelegerilor, interzicerea

abuzului de pozitie dominanta, controlul prealabil al operatiunilor de concentrare

Regulile care se adreseaza statelor membre sau autoritatilor publice pot fi

grupate in 2 piloni:

1.reguli care vizeaza intreprinderile publice, intreprinderile titulare de

drepturi speciale sau exclusive si intreprinderile insarcinate cu gestionarea

serviciilor de interes economic general sau care prezinta caracter de monopol de

stat

2.regulile care privesc ajutoarele de stat

Armonizarea dreptului comunitar al concurentei cu drepturile nationale ale

statelor membre:

Dreptul comunitar concurential nu se substituie regulilor nationale in materie.

Prioritatea dreptului comunitar si efectul direct al regulilor concurentiale se

bazeaza pe criteriul repartitiei, competentelor , intre legislatiile si autoritatile

comunitare pe de-o parte si cele nationale

Exista o armonizare intre normele comunitare si cele nationale, dar nu exista

un monopol al institiutiilor comunitare in aplicarea dreptului comunitar specific

materiei

Exceptand situatiile in care UE beneficiaza de competenta exclusiva,

autoritatile si instantele nationale pot avea competenta de a aplica dreptul

comunitar al concurentei

In dreptul concurential pot aparea situatii in care fnctioneaza competente

concurente intre uniune si statele membre in aplicarea dreptului comunitar

Trebuie sa se faca distinctia intre autoritatile care au rolul de a aplica dreptul

concurential cu titlu principal autoritatile care nu au decat puteri administrative

sau sanctionatorii, cele care au rol de a aplica dreptul concurential cu titlu incident-

32


33/35

si autoritatile care aplica cu titlu incident , cele care au drept misiune sa acorde

reparatii sau satisfacerea intereselor si drepturilor subiective ale particularilor lezati

printr-o practica anti-concurentiala (instantele nationale)

Autoritatile care au rolul de a aplica dr concurential cu titlu principal, acestea

beneficiaza de competenta in temeiul regulilor interne ale concurentei pe care sunt

obligate sa le respecte

In ceea ce priveste intantele nationale, acestea au obligatia sa asigure efect

deplin al regulilor concurentiale care beneficiaza de efect direct pentru a apara

drepturile subiective ale particularilor si intreprinderilor

Posibilitatea competentei concurente exista permanent , ea nu dispare decat

atunci cand in temeiul unei norme de drept primar sau al uneia de dr derivat,

uniunea beneficiaza de competenta exclusiva

Arbitralitatea litigiilor care pun in discutie dreptul comunitar , concurential

ridica unele probleme: jurisprudenta nu exclude recurgerea la arbitraj pe motiv ca

contractul care face obiectul litigiului este supus unei reglementari imperative ;

trebuie avut in vedere faptul ca nici o masura rezervata autoritatii publice nu poate

fi pronuntata de un tribunal arbitral

Competentele concurente in materia dreptului concurential comunitar:

In cazul situatiilor in care poate fi intalnita competenta concurenta a UE si-a

statelor membre , exista riscul la prima vedere de a se crea neconcordante intre

decizii sau hotarari pronuntate in materie

Institutiile comunitare si in special curtea de justitie au incercat sa reduca

acest risc recunoscand interesul justitiabililor de a satisface cat mai repede

drepturile lor subiective

Astfel autoritatiile care au rolul de a aplica dreptul concurential cu titlu

principal, isi exercita competenta atata vreme cat comunitatile sau Uniunea nu au

actionat pana in acel moment in situatia respectiva

Autoritatile insarcinate sa aplice dreptul concurential cu titlu incident , nu au

aceeasi obligatie , ele trebuie sa asigure garantarea drepturilor subiective ale

justitiabililor, deasemenea ele pot suspenda procedura de judecata a unui litigiu

pentru a consulta de ex curtea de justitie in cadrul recursului in interpretare

conform dispozitiilor din Tratat

Aplicarea cumulativa sau alternativa a dreptului national si comunitar al

concurentei:

Interzicerea anumitor conduite concurentiale de catre dreptul comunitar

trebuie sa fie respectata in diversele sisteme juridice nationale

33


34/35

In al doilea rand o practica concurentiala poate fi validata in dr comunitar , in

acest caz se pune problema dublei bariere, in sensul in care validarea comunitara

permite dreptului national sa puna o bariera practicii concurentiale, pentru a

determina forta obligatorie a acestei validari comunitare , trebuie sa se ia in

considerare fundamentul sau ex.validarea poate sa rezulte printr-o atestare

negativa prin care Comisia considera ca o intelegere nu este restrictiva pentru

concurenta in sensul normelor comunitare

Autoritatile nationale isi rezerva in principiu libertatea de actiune

Validarea poate sa rezulte si dintr-o decizie individuala de inaplicabilitate sau

dintr-un regulament de exceptare

Jurisdictiile sau autoritatiile nationale nu pot pe baza interpretarii sa extinda

sau restranga forta unei reglementari comunitare in domeniu

Instituiile comunitare pot adopta o conduita de abtinere , este vb de absenta

adoptarii unei decizii formale ; autoritatile nationale isi pastreaza si-n acest caz

libertatea de actiune si pot lua in considerare in motivarea actiunilor pozitia

exprimata de Comisie in mateie , pozitie care nu a fost concretizata printr-o decizie

obligatorie la nivel comunitar

Respectarea principiului subsidiaritatii este strans legata de situatia

competentelor concurente de care dispun statele membre si uniunea in materia

dreptului concurential comunitar

In urma tratatului de la Maarstrich subsidiaritatea a devenit o constanta a

puterii comunitare concurentiale

In timp s-a consacrat o recunoastere generala a principiului subsidiaritatii in

ordinea jur comunitara, comisia aratand ca este oportun ca instantele nationale sapoata garanta ele insele efetul deplin al regulilor comunitare concurentiale in litigiile

care le sunt deduse spre solutionare

Deasemenea aplicarea principiului subsidiaritatii implica si faptul ca

instantele si autoritatile nationale trebuie sa recunoasca in ordinea lor jur interna

competentele necesare pentru a da efect util dispozitiilor din Tratat care

reglementeaza regulile concurentiale

Delimitari conceptuale in materia dreptului comunitar concurential:

Intreprindere=reprezinta in sensul dr comunitar o entitate care desfasoaraactivitate economica indiferent daca are stat de persoana fizica sau jur si care este

capabila sa dobandeasca drepturi si sa-si asume obligatii

Activitatea economica trebuie privita in sens larg fie ca este vb de productie,

servicii sau comert

34


35/35

Asociatiile de intreprinderi=se caracterizeaza prin modul liber de constituire

si-n existenta unei relatii de subordonare,putand fi intalnita o autonomie formala si

una operationala a membrilor unei asemenea asociatii

Practicile concertate=reprezinta o forma de cooperare si coordonare intre

intreprinderi care inlocuiesc in mod intentionat riscul concurentei cu o cooperare

intre ele ceea ce duce la o concurenta neloiala fata de parteneri

Pozitia dominanta=rep o poz de forta eco in care se gaseste o intreprindere si

care ii confera posibilitatea de a impiedica concurenta efectiva , impunerea in mod

indirect a pretului , limitarea roductiei sau a pietei de desfacere, determinarea

incheierii de contracte cu conditia acceptarii de catre cealalta parte a unor conditii

suplimentare care prin natura lor sau potrivit uzantei comerciale nu au legatura cu

obiectul acelor contracte

Intelegerile art.81 din Tratat potrivit caruia sunt incompatibile cu piata

comuna acordurile intre intreprinderi, deciziile asociatiilor de intreprinderi care pot

afecta comertul intre state si care au ca efect impiedicarea , restrangerea ori

distorsionarea concurentei in cadrul pietei interne

cursuri comunitar

Documents