teste rezolvate dpp

7/25/2019 Teste Rezolvate Dpp

1/100

1.Definiti notiunea procesul penal

In literatura de specialitate procesul penal este o activitate reglementata de legedesfasurata de orgnalele kompetente ku participarea partilor si altor persoane in

skopul konstatarii la timp si in mod komplet a acelor fapte care konstituieinfractiuni in asa fel incit orice persoana care o savirsit o infractiune sa fiepedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana vinovata sa nu fie atrasa laraspundere penala. Denumirea de proces provine din latinescu procesus.Conform legislatiei in vigoare si anume conform Codului de procedura penala

procesul penal reprezint activitatea organelor de urmrire penal i a instanelorjudectoreti cu participarea prilor n proces i a altor persoane, desfurat nconformitate cu prevederile prezentului cod si are ca scop protejarea persoanei,societii i statului de infraciuni, precum i protejarea persoanei i societii defaptele ilegale ale persoanelor cu funcii de rspundere n activitatea lor legatde cercetarea infraciunilor presupuse sau svrite, astfel ca orice persoan carea svrit o infraciune s fie pedepsit potrivit vinoviei sale i nici o persoannevinovat s nu fie tras la rspundere penal i condamnat.

2.Ilustrati evolutia formei procesuale in cadrul formelor istorice aleprocesului penal

Formele procesului penal sint determinate de anumite trasaturi specifice caredefinesk pe acesat ca un fenomen neomogen. In diferite etape de dezvoltare

asocietatii tinind cont de rolul acelor organe care desfasoara anumite activitatiprocesuale, de mijloacele de proa, si aprecierea acestora, de sarcina pe care oare proatiunea in procesul penal si alti factori deoseim ca forma a procesului

penal! privat" acuzatoriala, inkizitoriala, acuzatoriala, contradictoriala, mi#ta.$entru fiicare tip istorik de proces penal sint caracteristice mai multe forme iaruna dinele este cea dominanta. De e#emplu in procesul penal sklavagist" forma

privat acuzatoriala, iar in cel feudal" inkizitoriala. Procesul privat acuzatorial%catrasatura specifica acestuia este acea ca ecest proces se deklanseaza iarinvinuirea este sustinuta de catre acele persoana care au suferit in urma

infractiunii sau de catre orice cetatean. &ici procesul nu poate fi intentat dinoficiu de catre judecator kiar si in cadrul infractiunilor evidente. Desfasurarea

procesului se efectua cu vointa partilor. Invinuitul se afla de regula in stare deliertate, isi pregatea apararea singur sau prin intermediul judecatorului.$rocedura de judecata era deskisa iar partile prezentau acele proe care eraunecesare si se desfasura in conditii de contradictorialitate fapt ce se aseamana cu

procesul penal actual al '( si anume prin principiul contradictorialitatii siinceperea urmarii penale la plingerea prealaila a victimei. Procesul inkizitorial

% aici se e#clue egalitatea partilor si se neaga drepturile principale ale

invinuitului kare este supus anumitor kinuri. )lementului procesulu inkizitorialse foloseau pentru infractiunile flagrante si infractiunilor de invinuire osteasca.


2/100

* trasatura specifica este ca nu se admite incetarea procesului prin impacareaprealaila a partilor kiar si in situatia cind sa pornit procesul in aza plingeriivictimei. 'ecunoasterea vinovatiei decatre invinuit incadrul acestui proces eraimportant si era considerat ca regina proelor iar pentru otinerea acestora se

foloseau kinurile. +a fel nu se aplica principiul prezumtiei de nevinovatie iarinvinuitul treuia sa dovedeaska nevinovatia. &cesta e#cludecontradictorialitatea si e#clude participarea aparatorului. Procesul acuzatorial%se acorda procurorului mai multe imputerniciri pentru sustinerea invinuirii.Incadrul acestui proces se trece la proele legale adika la principiul liereiaprecieri a proelor. arcina proatiunii le revenea procurorului si partiicivilecare aveau oligatia sa dovedeaska savirsirea infractiunii si prejudiciiul cauzat.Daca nu se dovedea invinuitul putea eneficia de prezumtia de nevinovatie.Procesul contradictorial. -rmarireapenala se desfasura de pe pozitia invinuiriisi de pe pozitia pararii iar judecatorul avea rolulsa sanctioneze kuo serie demasuri ku karacterde constringere aducerea fortata, arest/. &udierea martorilorla urmarirea penala sa facea in prezenta invinuiului si acuzatorului. *rganele destat care desfasoara urmarirea penala nu au oligatia sa adune proe in favoareainvinuitului. Daca invinuitul recunoaste vina la acuzare anketa judecatoreaskanu se desfasoara. Daca invinuitul nega ca a savirsit iar acuzatorul nu a prezentat

proesuficiente persoana era akitata. pecific mai era posiilitatea de inkeia unakord de rekunoastere a vinovatiei si care presupunea ca akuzarea va calificafapta ca fiind mai usora iar invinuitul sa rekunoaka ka a savirsit aceasta. Formamixta a procesuluicare provine de la procesul inkizitorial care este nepulic,

scris, lipsea contradictorialitatea si include elementele procesului contradictorial.In '( procesul penal este contradictorial.

3.Definiti notiunea de proba in procesul penalIn procesul penal dovezile poarta denumirea de proe care conform codului de

procedura penala snt elemente de fapt dondite n modul stailit de prezentulcod, care servesc la constatarea e#istenei sau ine#istenei infraciunii, laidentificarea fptuitorului, la constatarea vinoviei, precum i la stailirea altormprejurri importante pentru justa soluionare a cauzei. $roele sint elemente

ku relevanta informativa asupra tuturor laturilor cauzei penale.

7.Definiti functiile procesual penale

Functiile in procesul penal si interactiunea dintre ele sint elemente de azaderealizare a principiului egalitatii in fata legii si a principiului contradictorialitatii.Daca acest ec0iliru se incalca e#ista posiilitatea de a depasi limitele unui

proces ekitail si contradictoriu in cardul caruia judecatorul infaptueste justitia,procurorul acuza iar avocatul apara interesle persoanei invinuite. )#ista 1 funtii

in procesul penal! functia apararii, acuzarii si functia judecarii. Functia aprariicare consta ca apararea e#ista si se realizeaza de catre avocati pentru asigurarea


3/100

unui proces penal ec0itail. Functia acuzarii este realizatade catre procuror, insalaacest proces mai contriuie si organele de urmarire penala. $rocurorul conduceurmarirea penala, fiind acuzator de stat si reprezinta acuzarea in numele statului.Functia judecatii % este reazlizatanumai de catre instantele judecatoresti, organe

de stat care datorita organizarii si functionarii realizeaza o activitatedesolutionare a unui konflict generat de o fapta prevazuta de C$.

8.Divizati functiile procesuale in dependenta de fazele procesului penal

$rocesul penal este divizat in urmatoarele faze! urmarirea penala, judecareacauzei in prima instanta , e#ecutarea sentintei. In fiecare din aceste fazeoligatorii ale procesului penal se desfasoara functiile procesual penale. &stfelin faza urmarii penale functia acuzarii este realizata de catre procuror care esteacuzatorul de stat si reprezinta interesele acestuia. )l conduce urmarirea penala,este responsail de administrarea si verificarea proelor, recunoaste persoana incalitate de anuit, pune su invinuire peersoana, transmite cauza instantei de

judecata sustinind acuzarea. Functia apararii in faza urmarii penale se realizeazaprin faptul ca anuitului sau invinuitului i se garanteaza dreptul la un aparatornumit din oficiu sau ales la propria dorinta, care va participa la audierea

anuitului, invinuitului, s fac oiecii mpotriva aciunilor organului deurmrire penal i s cear includerea oieciilor sale n procesul"veralrespectiv, s cear recuzarea persoanei care efectueaz urmrirea penal etc. +aurmarirea penala functia judecarii este realizata de catre judecatorul de instructie

cu acordul caruia se efectueaz aciunile de urmrire penal legate de limitareainviolailitii persoanei, domiciliului, limitarea secretului corespondenei,convoririlor telefonice, comunicrilor telegrafice i a altor comunicri, precumi alte aciuni prevzute de lege. Cu autorizarea judectorului de instrucie pot fiaplicate msuri procesuale de constrngere, i anume! amnarea ntiinriirudelor despre reinerea persoanei pn la 23 ore4 aplicarea amenzii

judiciare4punerea unurilor su sec0estru4. In fazajudecarii cauzei functiaacuzarii si apararii se realizeaza de catre procuror si respectiv aparator careactioneaza in proces pe aza principiului contradictorialitatii. &stfel amele parti

au dreptul de a prezenta proe, de a face oiectii, de a adresa intrearimartorilor, partii vatamate, inculpatului, specialistului, e#pertului si altor

persoane participante laprocess. In faza judecarii cauzei functia judecarii esterealizatade catre judecator sau judecatori in functie de cauza e#aminata.5udecatorul este independent, impartial si inamovail si are sarcina de asolutiona cauza penala. In faza e#ecutarii sentintei instantasolutioneazac0estiunea privind aminarea e#ecutarii sentintei, elierareadepedeapsa din kauza olii, e#ecutarea sentintei kind e#iste si alte sentintenee#ecutate, solutionarea cererilor de stingere si reailitare inainte de termen.

&paratorul la rindul are dreptul sa ceara lierarea condiionat de pedeapsnainte de termen, nlocuirea prii nee#ecutate din pedeaps cu o pedeaps mai


4/100

linda, lierarea de la e#ecutarea pedepsei penale a persoanelor grav olnave,amnarea e#ecutrii pedepsei pentru femeile gravide i femeile care au copii nvrst de pn la 6 ani..Proiectati o situatie de incalcare a functiei procesuale in raport cu unele

principii ale procesul p.-n e#emplu de incalcarea functiei procesuale de acuzare ar fi situatia in careorganul de urmarire penala in mod auziv, fara ordonanta procurorului sauinc0eierea judecatorului de instructie patrunde ilegal in domiciliul persoanei

pentru a efectua perkezitia. In cazul dat are lok incalcarea functiei procesuale deacuzare lezind principiul legalitatii si inviolailitatii domiciliului. Daca e sa nereferim la functia apararii o situatie de incalcare a acestei functii aducindu"seatingere a unui principiu al procesului penal ar fi cazul in care procurorul sauorganul de urmarire penala neacordind posiilitatea anuitului, invinuitului de a

eneficia de dreptul sau legitim de aparare, acestuia nu i se acorda un aparatordinoficiu sau posiilitatea de a alege un aparator la propria dorinta. Incazuldat seincalca principiul legalitatii si principiul asigurarea dreptului la aparare. In finedaca e sa ne referim la functia judecarii o incalcare a acesteia ar fi in cazul incare judecatorul printr"o inc0eiere nemotivata, neintemeiata a decis desfasurarea

procesului in sedinta inc0isa. De asemenea a pronuntat sentinta in sedintainc0isa. In cazul dat s"a incalcat principiul pulicitatii in sedinta de judecataconform caruia judecarea cauzei n edina nc0is treuie argumentat iefectuat cu respectarea tuturor regulilor procedurii judiciare.7n toate cazurile,

0otrrile instanei de judecat se pronun n edin pulic.

13.Definiti !arantiile procesuale in procesul penal

unt mijloace juriidce care asigura realizarea drepturilor si oligatiilor inprocesul penala ale tuturor suiectilor..*rice elemente carecontriuie larezolvarea cauzei conform legii,conform adevarului si conform scopului politicii

penale.In sens restrins prin garantii procesuale se intelege acele mijloace legalecare permit e#ercitarea reala a drepturilor procesuale in raport cu interesele

legitime ale fiecarei persoane.1".#lasificati !arantiile procesuale

Dupa natura lor pot fi clasificate in!2. mijloace care asigura posiilitatea e#ecutarii oligatiilor si

imputernicirilor de catre organele statului si persoane cu functie deraspundere pentru realizarea scopului procesului penal.

3. mijloace ce asigura realizarea de catre participanti a drepturilor procesualesi pararea intereselor si liertatilor legitime ale cetatenilor.


5/100

8arantiile ce tin de realizarea scopului procesului penal!a/ Caracterul oligatoriu al ordonantelor procurorului sau

0otaririlor instanttei in legatura cu desfasurarea procesuluipt toate pers fizice si juridice

/ &triutiile organelor de urmarire penalace actiuni deurmarire penala independentc/ &triutiile org de urmarire dea retine persona 93 ore fara

mandatul instanteid/ &triutiile org de urmarire de a cita si ascultia orice

persoana ca martore/ &triutia procurorului de a permiten actiunile de urmarire

penala ce limiteaza dreptul de a parasi localitateaf/ &triutiile instantei de a aplica amenda judiciara

g/ 'eglementarea raspunderii penale pentru nerespectareaoligatiilor procesuale de catre martori,parteavatamata,e#pert

8arantii privind respectarea drepturilor si intereselor legitime alepersoanei!

a/ *ligatiile persoanelor care desfasoara procesul penal de a instiintaparticipantii despre dreptuirle procesuale si de a asigur realizarealor

/ *ligatia org de urmarire de a cerceta circumstantele cauzei sutoate aspectele

c/ *ligatia org de urmarire si a instantei de a emite 0otaririlegale,intemiate si motivate

d/ )#ercitarea controlului respectarii legii in fazade urmarire penalade procuror si instanta

e/ &triutia procurorului de a anula ordonantele ilegale si repunerea indrepturi a persoanelor lezate de actiunile organelor de urmarire

penala si ofiterilor de urmarire penalaf/ &triutia instantei de a aanula unele 0otariri ilegale ale org de

urmarire penalag/ $osiilitatea partilor de a ataca 0otaririle si actiunile organelor de

urmarire penala la judecatorul de instructie, in instanta si in ceaierar0ic superioara.

0/ Dreptul partilor de a avea aparator sau reprezentant.i/ Dreptul partii de lua cunostinta de materialele cauzei si de a intra in

posesisa unei copii a unei 0otariri procesualej/ Dreptul persoanei la reparare prejudiciului cauzat prin intermediul

actiunilor org de urmarire penala si a instanteik/ 'eglementarea raspunderii disciplinare si penale in cazul aaterilor

disciplinare care sunt savirsite de persoanele care desfasoaraprocesul penal.


6/100

1$.Proiectati o situatie in care sunt afectate !arantiile procesuale

)ste situatia cind persoane datorita faptului ca persoana eneficiaza de dreptul laaparare, in cazul retinerii acesteia nu ia sa acordat aparator in termen de o ora de

la momentul retinerii.

1%.Definiti notiunea de obiect probatoriu

$rin oiect proatoriu se intelege totaltatea circumstantelor care urmeaza a fidovedite intr"o cauza penala. Constatarea acestor circumstante nepermite saefectuam o justa solutionare a cauzei si de a realiza in fiecare caz aparte sarcinaunui proces ekitail. $rin circumstante se intelege potrivit C$$ fenomenele lumiimateriale, care includ fapte si imprejurari de fapt.

17.Distin!eti elementele componente ale obiectului probatoriu

Conform C$$ primul element al oiectului proatoriu sint!2/ faptele referitoare la e#istenta elementelor infractiunii si kauzele kare

inlatura caracterul penal al faptei. Intro cauza penala este necesar asedovedi mai intii daka a e#istat fapta infractiunii si daca a avut lok inrealitate un asemenea fenomen si este necesar de a staili daca celecomisein realitate corespund cu elementele componentei de infractiunedin norma penala.

3/ Circumstante prevazute de lege care atenueaza sau agraveazaraspunderea. In toate cauzeel kind se staileste o imprejurare care ar puteasa influenteze asupra pedepsei ea treuie indicata. 'ecunoasterea uneiimprejurari ca fiind o circumstanatatenuanta sau agravanta se face deinstanta sau de organul deurmarire penala. +a constatarea acelorcircumstante este necesar de proat depsre faptul daca cel invinuit aconstientizat aceste imprejurari

1/ Datale personale care caracterizeaza inculpatul si victima care au oimportanta pentru stailirea pedepsei si pentru e#ecutarea acesteia

deoarece lastailirea pedepsei se ia in consideratie situatia materiala acondamnatului, e#istenta minorului laintretinere, comportamentul

postinfractional etc.:/ Caracterul si marimea daunei cauzate prin infractiune. Dauna include

prejudiciul moral,material sau fizic. De cele mai multe ori calificareacorecta se face in dependenta de consecintele faptei. Daca victimaconsidera ca isa kauzat in prejud moral atunci imprejurarea treuie inclusin oiectul infractiunii.

;/ )#istenta unurilor destinate sau utilizate pentru savirsirea infractiunii sau

doindite prin infractiune indiferent de faptul cui ele au fost transmise.


7/100

&ici seinclud si oiectele si avantajele sau veniturile care au fost primitede faptuitor sau de alta persoana in urma savirsirii infractiunii


8/100

1.Definiti tipurile si sistemul izvoarelor interne si internationale ale drproc penal

$rin izvor al dr proc penal se intelege acel ansamlu de normejuridiceoligatorii

careinintregul lor sau aparte contin reglementari cu privire ladesfasurareaprocesului penal, competenta instantelor de judecata, dr si olig partilor si altorpersoane participante la proces. Izvoareledreptului procesual penal se clasifica in3 mari categorii! interne si e#terneIzvoarele interne ale dr proc pen sint ! Constitutia '( care este legea suprema sinici olege sau alt act juridic care contrvine prevederilor ei nu are putere juridica4Codul de procedura penala4 +egea cu privire la secretulde stat, secretulcomercial, protectia martorilor si altor participanti la process, organizarea

judecatoreasca, procuratura, statutul judecatorului etc. Din izvoarele e#ternefacparte! tratatele internationale la care 'm este parte Conventia pt aparare dromuluisi liertatilor fundamntale/In cazul judecarii cauzelor instantele de

judecata treuie sa verifice daca legea sauactul care urmeaza a fi aplicat si carereglementeaza dr si liertatile garantate de Conventie sint compatiile cu

prevederile acesteia, in cazde incompatiilitate instnta va aplica directprevederile Conventiei mentionind aceasta in 0otarirea sa. Conform Constitutiei'( seoliga sa respectecarta *=- si tratatele lacare este parte si sasi azezerelatiile cu alte state pe principiile si normele unanim recunoskute ale drinternational.2(.#lasificati si explicati formele de interpretare anormelor 'uridice

procesual penale

Din punct de vedere din punct de vedere care efectueaza interpretarea ea poate filegala, care este facuta de catre organul care a adoptat legea si care se realizeazain cadrul actului legislativ in care se afla norma juridica. Interpretarea legala esteoligatorie iar forta normei interpretative este aceasi ca si a normei interpretate.Interpretarea judiciara se realizeaza de instantele judecatoresti la aplicareanormei juridice procesuale fara ca sa aia un caracter oligatoriu si pentru alteinstante judiciare. &ceasta interpretare se face la solutionarea oricarei kauze si

are un caracter permanent. Interpretarea doctrinara este realizata de specialisti,cercetatori in domeniul dreptului. &ceasta se azeaza pe argumente stiintifice sise include in manuale,monografii, articole stiintifice. Din punct devedere ametodei interpretarea poate fi! gramaticala care include e#plicarea continutuluinormelor juridice, prin intelegerea e#acta a intelesului termenelor folositi.&ceasta include descifrarea sensului etimologic al cuvintelor si legatura dintre

partile unei propozitii. Interpretarea sistematica care contriuie la intelegereacontinutului unei norme juridice prin raportarea cu alte dispozitii din aceasiramura sau alte ramuri de drept. Interpretarea logica care include e#plicarea

intelesului unei norme juridice pe aza rationamentelor logice. Dupa rezultatinterpretarea poate fi! declarativa" se face prin redarea fi#a a te#tului de lege


9/100

interpretat daca se constata ca redactarea este corecta si precisa4 restrictiva" esteatunci kind se konstata ka in te#tul legii interpretate sa spus mai mult dekit sadorit4 e#tensiva" este atunci kind se konstata ka te#tul legii spune mai putin dekita dorit sa spuna.

21.Proiectati o situatie in care sa demonstrati modul de functionare alexceptiei de neconstitutionalitate in procesul penal

Dac, n procesul judecrii pricinii, se constat c norma de drept ce urmeaz afi aplicat sau care a fost deja aplicat este n contradicie cu prevederileConstituiei 'epulicii (oldova, iar controlul constituionalitii actuluinormativ este de competena Curii Constituionale, instana de judecat este ndrept s sesizeze, n conformitate cu prevederile Codului jurisdicieiconstituionale, Curtea Constituional pentru a verifica constituionalitateaactului respectiv.esizarea Curii Constituionale de ctre instana de judecat este admisiilnumai ncazul n care actul normativ este aplicat sau urmeaz a fi aplicat conform opinieiinstanei n

pricina concret pe care o e#amineaz. Din momentul emiterii de ctre instan anc0eierii cu privire la ridicarea e#cepiei de neconstituionalitate i pn laadoptarea 0otrrii de ctre Curtea Constituional, procedura de e#aminare acazuei sau de e#ecutare a sentintei pronunate se suspend. Daca CurteaConstitutionala admite e#ceptia, norma juridica asupra careia a fost ridicata nu

va mai fi aplicata in cauza concreta si nu isi va mai produce efectele juridicepentru viitor " te#tul de lege devine >mort>.

22.Definiti notiunea de probatoriu

$roatoriu este o totalitate de actiuni intreptate spre stailirea circumstantelorcauzei care sint efectuate de catre instanta si de catreparti. $otrivit C$$

proatoriul include invocarea de proe si propunerea lor, admiterea siadministrarea lor in skopul de constatare acelor circumstante care sint

importante pentru cauza. $roele administrate se verifica si se apreciaza de catreorganul de urmarire penala si de catre instanta de judecata.

23.)nalizati atributiile subiectilor procesuali in cadrul probatoriului

Conform C$$ proele administrate se verific i se apreciaz de ctre organul deurmrire penal sau instan. 7n scopul administrrii proelor, aprtorul admisn procesul penal, n modul prevzut de prezentul cod, este n drept s solicite is prezinte oiecte, documente i informaii necesare pentru acordarea asistenei

juridice, inclusiv s poarte convoriri cu persoane fizice dac acestea snt deacord s fie audiate n modul stailit de lege4 s solicite certificate, caracteristici


10/100

i alte documente din diverse organe i instituii care pot s le eliereze n modulstailit4 n interesul asistenei juridice, s solicite, cu consimmntul persoanei

pe care o apr, opinia specialistului pentru e#plicarea c0estiunilor care necesitcunotine speciale. ?nuitul, nvinuitul, inculpatul, aprtorul, acuzatorul,

partea vtmat, partea civil, partea civilmente responsail i reprezentaniilor, precum i alte persoane fizice sau juridice, snt n drept s prezinteinformaii orale i scrise, oiecte i documente care pot fi utilizate ca mijloacede pro. Instnta de judecata este limitata in activitatea de stringere a proelor,iar aceasta activitate este posiila de e#ecutata doar la cererea partilor. Instantaare oligatia de a verifica proele propuse de catre parti pntru a constataadmisiilitatea, pertinenta si concludenta lorFiecare pro urmeaz s fieapreciat din punct de vedere al pertinenei, concludenei, utilitii i veridicitiiei, iar toate proele n ansamlu % din punct de vedere al coroorrii lor.'eprezentantul organului de urmrire penal sau judectorul apreciaz proeleconform propriei convingeri, formate n urma e#aminrii lor n ansamlu, sutoate aspectele i n mod oiectiv, cluzindu"se de lege. =ici o pro nu are ovaloare dinainte stailit pentru organul de urmrire penal sau instana de

judecat.Instana pune la aza 0otrrii sale numai acele proe la cercetareacrora au avut acces toate prile n egal msur.

2".*edactati o cerere o cerere la #+D, kind un sibiect aincalcat atributiile saleI. P-rile *eclamantul/*eclamanta

2. 80eorg0ita @asile, se# masculin, cetatean al '(, profesia

inginer in constructie, nascut la data de A:.AB.2B9A in satul Cruzestiraionul araclia, cu domiciliul in municipiul C0isinau, stradaFlorilor:3, ap :; tel A331


11/100

Instanta care a examinat cauza in fond a emis o sentinta deconamnare cu pedeapsa inc4isorii pe un termen de 12 ani.

5a examinarea cauzei in )pel instanta nu a anulat deciziainstantei de fond raminind aceasi sentinta de condamnare.

26. Decizia intern definitiv a Curtii upreme de 5ustitie afost condamnarea la privatiune de liertate pe o perioda de 2A aniconform art 2:; alin 2 C$.

Cererea nu a fost e#aminat anterior de ctre Curte sau supusunei alte instane internaionale.

. +xpunerea obiectului cererii 0i a preteniilor provizorii nvederea unei satisfacii ec4itabile

solicit ree#aminarea cauzei si repararea prejudiciului cauzat deorganul de urmarire penala in forma de 2A.AAA euro.

II. 5ista documentelor

a/ uletinul de identitate

/ sentinta de condamnare

c/ raportul de e#pertiza

III. Declaraia 0i semn-tura

3;. Declar pe onoare c informaiile ce figureaz n prezentulformular de cerere sunt e#acte.

emntura (reclamantului sau a reprezentantului) [...]

2.)nalizati modalitatile de administrare a probelor decatre aparator

7n scopul administrrii proelor, aprtorul admis n procesul penal, n modulprevzut de prezentul cod, este n drept!

2/ s solicite i s prezinte oiecte, documente i informaii necesare pentruacordarea asistenei juridice, inclusiv s poarte convoriri cu persoane fizicedac acestea snt de acord s fie audiate n modul stailit de lege4

3/ s solicite certificate, caracteristici i alte documente din diverse organe iinstituii care pot s le eliereze n modul stailit4

1/ n interesul asistenei juridice, s solicite, cu consimmntul persoanei pecare o apr, opinia specialistului pentru e#plicarea c0estiunilor care necesitcunotine speciale.

1/ ?nuitul, nvinuitul, inculpatul, aprtorul, acuzatorul, partea vtmat,

partea civil, partea civilmente responsail i reprezentanii lor, precum i alte


12/100

persoane fizice sau juridice, snt n drept s prezinte informaii orale i scrise,oiecte i documente care pot fi utilizate ca mijloace de pro.&paratorul este in drept s prezinte documente sau alte mijloace de pro pentrua fi ane#ate la dosarul penal i cercetate n edina de judecat4

3(.+stimati in ce masura atributiile aparatorului in cadrul probatoriului seconformeaza cu principiul e!alitatii armelor

In jurisprudenta europeana, principiul egalitatii armelor semnifica tratarea egalaa partilor petoa ta dur ata des fas ura rii pro ced ur ii in fat a u nuitriunal, fara ca una dintre ele sa fieavantajata in raport cu cealalta

parte sau celelalte parti in proces. &cest principiu decurge inmod direct dinfaptul ca orice persoana are dreptul la ascultarea cauzei sale in modec0itail.$rincipiul este un element esential al dreptului la un

proces ec0 i ta i l . &cest pr inc ip iu impune fiecarei parti sa i se ofereposiilitatea rezonaila de a"si sustine cauza sa in conditiicare sa nu plaseze intr"o situatie de net dezavantaj in raport cu adversarul ei si ca e#igentaEegalitatiiarmelor in sensul unui just ec0iliru intre parti are, in principiu acelasi rol atatin procesel civile, cat si in cele penale.&stfel , o diferenta de tratament inascultarea martorilor poate incalca principiul egalitatiiarmelor. *riceinegalitate in comunicarea documentelor poate fi sanctionata innumeleacestui principiu. $artile treuie sa aia posiilitatea de a prezenta in

mod egal mijloacele de proa de care dispun. De asemenea, principiul egalitatiiarmelor treuie sa fie respectat intimpul e#ercitarii cailor de atac. &cuzatulconform art < al Conventiei are dr s se apere el nsui sau s fie asistat de unaprtor ales de el i, dac nu dispune de mijloacele necesare remunerrii unuiaprtor, s poat fi asistat gratuit de un avocat din oficiu, atunci cGnd interesele

justiiei

31.6tabiliti esenta principiului prezumtiei de nevnovatie

$ersoana acuzat de svrirea unei infraciuni este prezumat nevinovat attatimp ct vinovia sa nu"i va fi dovedit, n modul prevzut de prezentul cod,ntr"un proces judiciar pulic, n cadrul cruia i vor fi asigurate toate garaniilenecesare aprrii sale, i nu va fi constatat printr"o 0otrre judectoreasc decondamnare definitiv. $rezumtia de nevinovatie cuprinde si lipsa oligatieiunei

persoane de asi demonstra nevinovatia. +egea procesual penala staileste carasturnarea prezumtiei nevinovatiti sau concluziile despre vinovatia persoanei nu

pot fi intemeiate pe presupuneri. oate duiile n proarea nvinuirii care nu potfi nlturate, n condiiile prezentului cod, se interpreteaz n favoarea

nuitului, nvinuitului, inculpatului.


13/100

32.&eneralizati constatarile #edo in cauza Popovici vs oldova

$etru $opovici 8Glc/, supranumit E(icu, a fost arestat n 3AA2, fiind nvinuitc ar fi dirijat o organizaie criminal ce ar fi comis zece omoruri, 21 tentative

de omor i alte crime grave. $e parcursul urmarii penale, el a negat categoric car cunoate pe cineva dintre memrii gruprii i c ar fi participat la infraciunileincriminate.

+a 9 octomrie 3AA1, Curtea de &pel a '( i"a ac0itat pe (icu i pe 8uzun "una dintre persoanele loiale acestuia " pe toate capetele de acuzare, din lips de

proe. $rocurorii au atacat decizia de ac0itare la C5, care l"a condamnat pe el ipe 8uzun la detenie pe via. -ltimul fugise n 8ermania, ar care refuz pGnazi s"l e#trdeze. Hi de data asta, (icu a jucat strlucit " a refuzat s asiste ladecizia de condamnare, pentru ca s invoce, mai tGrziu, la C)D*, c dosarul afost e#aminat n lipsa lui. +a finele lui 3AA9, C)D* i d dreptate lui (icu,inclusiv n privina nclcrii confidenialitii dintre el i avocai, a lipsei deimparialitate a judectorilor, a condiiilor de detenie degradante, precum i alipsei unei audieri n faa C5. 7ntr"adevr, potrivit Conveniei )uropene aDrepturilor *mului, dup ac0itarea unei persoane n prima instan, procurorultreuie s solicite audierea inculpatului i a principalilor martori n instana derecurs i s prezinte proe noi n susinerea acuzaiilor. 7n cazul (icu, C5 l"acondamnat pe via doar n aza recitirii declaraiilor iniiale ale celor audiai.E7n aza acelorai materiale prin care fusese ac0itat, C5 l"a condamnat la

detenie pe via. urprinztor, n ianuarie 3A2A, aceast instan l"a ac0itat pe(icu pe cele mai grave capete de acuzare, nvinuindu"l doar de antaj,samavolnicie i falsificarea de acte. Iar termenul de detenie i"a fost sczut de lanc0isoare pe via la 21 ani, pe cGnd 8uzun a fost ac0itat totalmente. otarireaCt)D* a 0otarit ca $opovici se afla in condiii de detenie inumane sidegradante n ID$ Direciei 8enerale de Comatere a Crimei *rganizate iCorupiei. +ipsa motivelor suficiente si rezonaile pentru detenie, inclcareadreptului la un proces ec0itail pe motiv c C5 a anulat sentina de ac0itaredat in prim instan, fr a"l audia, Declaraia lui @. 8urulea c Dl. $opovici

(icu/ este eful unei grupri criminale a constituit o nclcare a prezumieinevinoviei. &stfel '( a fost condamnata la recuperarea paguei fata de$opovici in suma de 1$.$(( euro.33.#ompuneti anumite re!uli care trebuie respectate deor!anul deurmarire penala in relatiile cumass media astfel ca sa nu sa seincalceprezumtia de nevinovatie

*rganul de urmarire penala in relatiile ku mass media treuia sa actioneze in asamod incit sa nu incalce prezumtia de nevinovatie a anuitului, invinuitului,

inculpatului. &stfel functionarii organului de urmarire penala nu treuie sadeclare ca anuitul, invinuitul, inculpatul este vinovat de comiterea infractiunii


14/100

la fazadeurmarire . &ceasta poate fi dovedita numai intr"un proces ec0itail sinumaide catre instantele de judecata.

3".Definiti declaratiile persoanei acuzate

Declaratiile persoanei acuzate poate fi definita ca o marturisire, o afirmaredeskisa a unor convingeri data de catre anuit, invinuit, inculpat. Declaratiilesint depuse incadrul urmaririi penale sijudecarii cauzei sisunt recunoscute camijlok de proa doar daca au fost depuse incadrul actiunilor procesualerespective. Declaraiile nuitului, nvinuitului, inculpatului snt informaiileorale sau scrise, depuse de acetia la audiere n conformitate cu C$$ referitor lacircumstanele care au servit temei pentru a"i recunoate n aceast calitate,

precum i la alte mprejurri ale cauzei pe care le cunosc.

3$.)r!umentati necesitatea confirmarii recunoasterii vinovatiei cu alteprobe in cauza penala

'ecunoastere vinovatiei sint declaratiile in care anuitul invinuitul, inculpatulrecunoaste savirsirea faptei imputate, si e#plica circumstantele comiterii acesteifapte. In acest sens are valoare proanta nu insasi recunoasterea faptei dardateledefapt pe care le relateaza faptuitorul. 'ecunoasterea vinovatiei sustinutade declaratii cu privire la fapta savirsita va avea valoare proanta cindva ficonfirmata de totalitatea proelor din cauza penala. Faptulrecunoasterii

vinovatiei nu da dreptulperosanei care face mrarireapenala sa intrerupaadiminstrareaproelor iar instntei sa inceteze e#aminarea altor proe.'ecunoasterea vinovatiei treuie confirmata cu alte proe in cauza penala pentrua staili daca intr"adevart persoana care sia recunoskut vinovatia este vinovatade comiterea faptei si daca aceste declaratii au fost e#puse fara constringerea sauamenintarea anuitului, invinuitului, inculpatului din partea organului deurmarire penala sau de catre alte persoane interesatein cauza. 'ecunoastereavinovatiei treuie confirmata cu alte proe pentru a staili adevarul si pentru

justa solutionare a cauzei, pentru a pedepsi vinovatul si de a restaili ekitatea

sociala.3%.Proiectati o situatie cind #+D, va constata o violare a dr omului infunctie de aprecierea incorecta a declaratiilor persoanei acuzate

-na din modalitatile de apreciare a proelor este veridicitatea acesteia. *situatie de apreciare incorecta a declaratiilor persoanei acuzate ar fi situatia incare anuitul, invinuitul la audieredeclara ca el nu a comis fapta respectiva si kakunoaste o potenitala persoana care cunoaste informatia necesara despreadevaratul faptuitor. *rganul de urmarire penala considerind ca aceste declaratii

au fost e#puse pentru a scapa de o eventuala raspundere neverificind


15/100

veridicitatea declaratiilor acestuia a intocmit rekizitoriul si la transmis sprejudecare instantei de judecata.

37.*eproduceti continutul 'uridic al cerinte e!alitatei tuturor in fatale!ii si

autoritatilorConform principiului egalitatii tuturor in fata legii toi snt egali n faa legii, aorganelor de urmrire penal i a instanei de judecat fr deoseire de se#,ras, culoare, lim, religie, opinie politic sau orice alt opinie, originenaional sau social, apartenen la o minoritate naional, avere, natere sauorice alt situaie. &utoritatile pulice implicate in procesul penal treuie saadopte o atitudine egala fata de toate persoanele fara a face vreo discriminareintre ele. )ste interzis de aplica un tratament mai rau fata de unele persoane simanifestarea unei atitudini indulgenet fata de altele.Condiiile speciale de urmrire penal i judecare fa de anumite categorii de

persoane care eneficiaz, conform legii, de un anumit grad de imunitate seasigur n aza prevederilor Constituiei, tratatelor internaionale, prezentuluicod i altor legi.38.Demonstrati esenta principiului e!alitatii armelor

7n jurisprudenta C)D*, principiul egalitatii armelor semnifica tratarea egala apartilor pe toata durata desfasurarii procedurii n fata unui triunal, fara ca unadin ele sa fie avantajata n raport cu cealalta parte din proces. &cest principiu nu

e prevazut e#pres de legea interna. )l rezulta insa, din art. < 2/, C)D*, fiindimpus de necesitatea respectarii ec0itatii in procesul penal. &ceasta egalitate dearme inseamna, pentru faza de judecata a procesului, o pozitie procesuala aoricareia dintre partile procesului. $rincipiul egalitatii de arme oliga lainserarea in legislatia interna a unor dispo"zitii menite sa garanteze e#ercitareadrepturilor si oligatiilor procesuale. )galitatea de arme in procesul penalinseamna crearea unor conditii concrete pentru ca oricare dintre partile

procesului penal sa aia posiilitatea de a"si sustine cazul in mod egal cu parteacu interese contrare, adica impune cerinta ca nici una dintre parti sa nu fie pusa

in vreo situatie de avantaj sau de dezavantaj fata de partea adversa. * aplicatiepractica in materia cailor de atac "4 ) inec0itail ca o parte sa enefi"cieze demai multe cai de atac decat cealalta parte.

3.ustificati existenta cazurilor de exceptie de la principiul e!alitatii

In '( ligislatia staileste mai multe cazuri de aplicare a unui tratamentdiferentiat. Dat fiind faptul ca anumite persoane in virtutea anumitor

circumstante se pot afla intro situatie de inegalitate in comparatie cu altele. Dee#emplu acelei persoane care nu cunoaste lima in care are lok procesul i se


16/100

ofera interpret. )#ceptiile care fac parte de la regulile generale pentru anumitepersoane nu inkalka principiul egalitatii deorece nu au scopul prioritar deastaili privelegii pentru acestea insa urmaresk de a garanta infaptuireaactivitatii profesionale a acesteia si a garanta una infaptuire a justitiei. C$$

mentioneaza ca condiiile speciale de urmrire penal i judecare fa deanumite categorii de persoane care eneficiaz, conform legii, de un anumit gradde imunitate se asigur n aza prevederilor Constituiei, tratatelorinternaionale, prezentului cod i altor legi. Dupa parerea mea sint justificateaceste e#ceptii dat fiind faptul ca anumite persoane care dispun de o anumitafunctie in stat, respectiv pentru acestia lise ofera o imunitate pentru aprotejainformatiile pe care acestia le detin si in acelasi timp de a proteja si statul.

"(.Descrieti procedura de audiere a banuitului invinuitului si inculpatului

&udierea nuitului, nvinuitului, inculpatului se face numai n prezena unuiaprtor ales sau a unui avocat care acord asisten juridic garantat de stat,imediat dup reinerea nuitului sau, dup caz, dup punerea su nvinuire,dac acesta accept s fie audiat. $ersoana care efectueaz urmrirea penal,nainte de a"l audia pe nuit, nvinuit, l ntrea numele, prenumele, data, luna,anul i locul naterii, precizeaz cetenia, studiile, situaia militar, situaiafamilial i persoanele pe care le ntreine, ocupaia, domiciliul i alt informaienecesar pentru identificarea persoanei lui n cauza respectiv, dup aceea lntrea dac el accept s fac declaraii asupra nuielii sau nvinuirii care i se

incrimineaz. 7n cazul n care nuitul, nvinuitul refuz s fac declaraii,aceasta se menioneaz n procesul"veral al audierii. Dac nuitul, nvinuitulaccept s fac declaraii, persoana care efectueaz audierea l ntrea dacrecunoate nuiala sau nvinuirea ce i se imput i i propune s fac n scrise#plicaii asupra acesteia, iar dac nuitul, nvinuitul nu poate scrie sau refuzs scrie personal declaraia, aceasta se consemneaz n procesul"veral de ctre

persoana care efectueaz audierea.Declaraiile nuitului, nvinuitului se consemneaz n procesul"veral alaudierii, ntocmit n conformitate cu prevederile.

"1.)nalizati constatarile #+D, in cauza aleriu si 9icolae *osca vs *

'eclamanii @aleriu si =icolae 'osca s"au plns su aspectul &rticolului 1 dinConvenie despre rele tratamente aplicate de poliie i anc0etatori la 22 mai 3AA2n Comisariatul de poliie a sectorului Centru, precum i despre refuzul

procurorilor de a iniia o investigaie penal cu privire la pretinse rele tratamentedin acea zi. +a fel, reclamanii s"au plns, conform aceluiai &rticol, despre reletratamente din 21 iunie 3AA2 n Comisariatul de poliie raionului Ialoveni idespre tergiversarea procedurilor referitoare la plngerile acestora despre

maltratri din acea dat. &rticolul 1 din Convenie declar!


17/100

J =imeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumanesau degradante. 'eclamanii s"a de asemenea s"au plns su aspectul &rticolelor1 i 6 din Convenie, referitor la condiiile inumane de detenie precum i decenzurarea corespondenei lor. $artea relevant a &rticolului 6 din Convenie

stipuleaz urmtorele!J2. *rice persoan are dreptul la respectarea vieii sale private i de familie, adomiciliului su i a corespondenei sale.Curtea a hotarit c a avut locviolarea &rticolului 1 din Convenie n ce privete rele tratamente aplicatereclamanilor4 vizavi de omisiunea tatului de a se conforma oligaiunilor

procedurale de investigare a relelor tratamente ale reclamanilor precum i de aasigura o impunere a unei pedepse impaciente asupra persoanelor responsaile4ct i privitor la condiiile de detenie inumane4 Curtea constat nclcarea&rticolului 1 din Convenie cu privire la condiiile de detenie a reclamanilor n

prezenta cauz.Hotrte

a/ c statul reclamat treuie s ac0ite reclamanilor, n decurs de trei luni dela data la care 0otrrea va deveni definitiv, potrivit &rticolului :: K 3 dinConvenie, urmtoarele sume, care urmeaz a fi convertite n leimoldoveneti la rata aplicail la data ac0itrii!

i/ )-' 2;,AAA cincisprezece mii/ pentru fiecare reclamant, plus oriceta# care poate fi aplicat, cu titlu de compensare a prejudiciului moral4

ii/ )-' 3,AAA dou mii/ amilor reclamani cu titlu de compensare a costurilori c0eltuielilor, plus orice ta# care poate fi aplicat4

"2.+stimati mecanismele procesuale de asi!urare a dreptului invinuitului incadrul audierii

C$$ contine un sir de mecanisme procesuale de asigurare a dr invinuitului incadrul audierii. &stfel conform art 2A: C$$ audierea, nvinuitului se face numain prezena unui aprtor ales sau a unui avocat care acord asisten juridicgarantat de stat, imediat dup reinerea nuitului sau, dup caz, dup punereasu nvinuire, dac acesta accept s fie audiat. =u se permite audierea,nvinuitului n stare de ooseal, precum i n timpul nopii, dect doar la cererea

persoanei audiate n cazurile ce nu sufer amnare, care vor fi motivate nprocesul"veral al audierii. De asemenea audierea nvinuitului, nu poate ncepecu citirea sau reamintirea declaraiilor pe care acesta le"a depus anterior.Invinuitul nu poate prezenta sau citi o declaraie scris mai nainte, ns poateutiliza notele sale asupra amnuntelor greu de memorizat. Dac nvinuitul nu are

posiilitate de a se prezenta pentru a fi audiat, organul de urmrire penalprocedeaz la audierea acestuia la locul aflrii lui, daca nu se demonstreaza ca seesc0iveaza ku rea credinta de la prezentarea in fata organului de urmarire penala.

"3.Definiti conceptul de tortura si tratament cu cruzime inuman side!radant


18/100

ortura este un tratament inuman care are ca scop otinerea informatiei sau aunor marturisiri sau aplicarea unei pedepse. ratamentul inuman este aceltratament de as0a natura incit poate provoca fara a fi evitate grave suferinte

mintale sau fizice. ratamentul degradant este un tratament care umileste gravpe un indivit in fata altora sau care il determina sa actioneze impotriva vointeisale.

"".#orsacov vs oldova

'eclamantul s"a plins de incalcarea articolului 1 al Conventiei, carereglementeaza urmatoarele!J=imeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselorsau tratamentelor inumane ori degradante..a/ Constatarile Curtii cu privire la faptele cauzei;


19/100

Curtea a decis ca statul pirit sa ac0ite reclamantului, in decurs de trei luni de ladata la care 0otarirea devine definitiva in conformitate cu articolul :: K3 alConventiei 3A.AAA )uro douazeci de mii de )uro/ in calitate de prejudiciumoral si 2.AAA )uro o mie de )uro/ in calitate de costuri si c0eltuieli, care sa fie

convertite in valuta nationala a statului pirit la rata aplicaila la data e#ecutarii0otaririi, plus orice ta#a care ar putea fi incasata."$.*edactati in calitate de avocat o plin!ere pe numele procurorului despreincalcarea art 3 al #+D, in roivinta clientului dvs

C*nform C$$ $lngerea treuie s cuprind! numele, prenumele, calitatea idomiciliul petiionarului, descrierea faptei care formeaz oiectul plngerii saudenunului, indicarea fptuitorului, dac acesta este cunoscut, i a mijloacelor de

pro. $lngerile mpotriva aciunilor i inaciunilor organului de urmrirepenal i ale organului care e#ercit activitate operativ de investigaii seadreseaz procurorului care conduce urmrirea penal. 7n cazul n care plngerease refer la procurorul care conduce urmrirea penal sau e#ercit nemijlociturmrirea penal n cauza respectiv, acesta este oligat s nainteze plngereadepus, nsoit de e#plicaiile lui, n termen de pn la 3: de ore, procuroruluiierar0ic superior.. *rice declaraie, plngere sau alte circumstane ce ofer temeide a presupune c persoana a fost supus aciunilor de tortur, tratament inumansau degradant urmeaz a fi e#aminate de ctre procurer n procedur separat.$lngerea se e#amineaz de ctre procurorul ierar0ic superior n termenul i ncondiiile prevzute de lege.

"%.Definiti notiunea declaratiile martorului

Declaratiile martorului sint date depuse de catre acesta in cadrul audierii asupraoricaror circumstante care urmeaza a fi constatate in cauze. Declaraiilemartorului snt date orale sau scrise, depuse de acesta n cadrul audierii ncondiiile prezentului cod, asupra oricror circumstane care urmeaz s fieconstatate n cauz, inclusiv asupra persoanei nuitului, nvinuitului,inculpatului, prii vtmate i relaiilor sale cu acetia.

"7.+videntiati erorile care pot inflkuenta asupra declaratiilor martoruluifidel

In cadrul urmarii penale fidelitatea martorului se efectueaza prin semnareaprocesului veral de audiere de catre acesta iar la faza judecarii martorul esteoligat sa depuna juramintul si sa semneze procesul veral referitor ca a fost

prevenit depsre raspunderea pentru declaratiile

"8/+stimati corespunderea le!islatiei nationale cu standerdele #+D,privind declaratiile anonime


20/100

Curtea recunoaste ca toate proele treuie e#aminate cu prezenta persoaneiakuzate in proces pulic cu repsectarea principiului contradictorialitatii si admiteutilizarea declaratiilor martorilor ca proe c0iar si in situatia cind aceste

declaratii nu sint facute intro sedinta de judecata. -tilizarea declaratiilorotinute in faza urmaririi penale ca proe nu este incalcare a art < C)D* insa cuconditia ca dr apararii se respecta. &ceste dr include ca se acorda posiilitatea deacontesta si interoga martorul opozitiei in momentul depunerii marturiilor saudupa proces. Conform C)D* sentinta de condamnare nu treuie sa seintemeieze doar pe declaratiile martorului anonim. Dac e#ist motive temeinicede a considera c viaa, integritatea corporal sau liertatea martorului ori a uneirude apropiate a lui snt n pericol n legtur cu declaraiile pe care acesta leface ntr"o cauz penal privind o infraciune grav, deoseit de grav saue#cepional de grav i dac e#ist mijloacele te0nice respective, judectorul deinstrucie sau, dup caz, instana poate admite ca martorul respectiv s fie audiatfr a fi prezent fizic la locul unde se afl organul de urmrire penal sau n salan care se desfoar edina de judecat, prin intermediul mijloacelor te0nice

prevzute n prezentul articol.

".Definiti conceptul de limitare a libertatii indicind conditiile in carelimitarea libertatii este le!ala

*rice persoan are dreptul la liertate i la siguran. =imeni nu poate fi lipsit deliertatea sa, cu e#cepia urmtoarelor cazuri i potrivit cilor legale !a. dac este deinut legal pe aza condamnrii pronunate de un triunalcompetent 4

. dac a fcut oiectul unei arestri sau deineri legale pentru nerespectareaunei 0otrGri pronunate de un triunal, conform legii, ori n vederea garantriie#ecutrii unei oligaii prevzute de lege 4c. dac a fost arestat sau reinut n vederea aducerii sale n faa autoritii

judiciare competente, atunci cGnd e#ist motive verosimile de a se nui c a

svGrit o infraciune sau cGnd e#ist motive temeinice ale necesitii de a"lmpiedica s svGreasc o infraciune sau s fug dup svGrirea acesteia 4d. dac este vora de detenia legal a unui minor, 0otrGt pentru educaia sasu supraveg0ere sau despre detenia sa legal, n vederea aducerii sale n faaautoritii competente 4e. dac este vora despre detenia legal a unei persoane susceptiile stransmit o oal contagioas, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui to#icomansau a unui vagaond 4f. dac este vora despre arestarea sau detenia legale ale unei persoane n scopulmpiedicrii ptrunderii ilegale pe teritoriu sau mpotriva creia se afl n


21/100

$(.6tepuleac vs oldova

7n cauzaStepuleac c. Moldovei, reclamantul, 80eorg0e )$-+)&C, estedirectorul antal '+, o companie ce ofer servicii de securitate. 'eclamantul a

fost arestat, arestul fiind motivat prin faptul c reclamantul a fost identificat dectre o victim i c el putea influena martorii sau victima. Dup elierarea sa,reclamantul a dat un interviu n care a menionat c arestul i detenia sa auconstituit rezultatul eforturilor (inisterului &facerilor Interne de a monopoliza

piaa serviciilor de securitate.'eclamantul a fost arestat din nou i deinut pGnla 31 mai 3AA


22/100

oligate sa depuna declaratii. )le pot fi audiate in kalitate demartori. Indeclaratiile partii vatamate nu sint incluse doar imprejurartile faptei ca si in celeale unui martor, dar si diferite opinii ale sale.

$".Proiectati o situatie cind in anumite cate!orii de infractiuni apararii i seinterzice de a pune anumite intrebari directe partii vatamate

+a determinarea continutului declaratiilorpartii vatamate este necesar de luat inconsideratie si faptul caL legea ocroteste viata privata a persoanei. Din acesteconsiderente, art 222 C$$ staileste ca in cazul unor infractiuni se#uale seinterzice inculpatului sau aparatorului prezentarea anumitor proe despre

pretinsul caracter sau istoria personala a victimei. &ceste date pot fiprezentate inurma unui demers inaintata instantei care estee#aminat doar insedinta inkisalakare participa inkulpatul si procurorul avind dr sa se e#puna asupra acestorimprejurari. &dmiterea demersului poate avea lok doar in cazulincare omitereaacestor date prezentate de inculpat ar putea sa prejudicieze ac0itarea inculpatlui.otusi nu toate proele vor fi prezentate insa numai acelea pe care le vaconsidera presedintele sedintei posiile de administrat. &ceasta regula se referala datele prezentate de aparare si la intreari eventuale care pot fi adresate partiivatamate.

$$.Definiti inviolabilitatea domiciliului

Inviolailitatea domiciliului este garantat de lege. 7n cursul procesului penal,nimeni nu este n drept s ptrund n domiciliu contrar voinei persoanelor carelocuiesc sau dein sediu n ele, cu e#cepia cazurilor i modului prevzute de

prezentul cod. 3/ $erc0eziiile, cercetrile domiciliului, precum i alte aciuni de urmrire

penal la domiciliu, pot fi ordonate i efectuate n aza unui mandat judiciar, cue#cepia cazurilor i modului prevzute de prezentul cod. 7n cazul efecturiiaciunilor procesuale fr mandat judiciar, organul ailitat s efectueze aceste

aciuni, imediat, dar nu mai trziu de 3: de ore de la terminarea aciunii, prezintinstanei de judecat materialele respective pentru controlul legalitii acestoraciuni.$%.&utu contra oldovei7n cauza Guu c. Moldoveireclamanta, atiana 8-M-,. Fiul su minor (., careavea 23 ani la acea dat, era adesea nuit de comiterea unor furturi mici i erades luat la secia de poliie. =ici o procedur penal nu a fost iniiat mpotrivalui din cauza vGrstei. )l s"a plGns de cGteva ori c a fost tut de poliiti. imama sa a depus plGngeri contra acestora. 'eclamanta a adresat o cerere

$rocurorului 8eneral n care solicita atragerea la rspundere a poliitilor pentrumaltratarea fiului su la. )a susinea c ei au intrat n grdina casei sale i c au


23/100

supus"o tratamentelor inumane i degradante, solicitGnd $rocurorului 8eneral dea iniia proceduri penale mpotriva acestora. $rocurorul 8eneral a refuzatiniierea procedurilor penale contra celor doi ofieri de poliie deoarece e#ista o0otrGre judectoreasc definitiv n care a fost constatat comiterea

contraveniei administrative prevzut de art. 29: K 2 al CC&, astfel aciunilepoliitilor nu puteau fi considerate ilegale.

7n faa Curii, reclamanta s"a plGns de violarea art. 1 al Conveniei interzicereatorturii/ n urma maltratrii de ctre poliiti care au mpins"o jos n noroi iulterior au nctuat"o, datorit condiiilor din celula n care a fost reinut i afost impus de a aprea a doua zi n faa judectorului n aceleai 0aine murdare.'eclamanta mai pretindea violarea art. ; K 2 al Conveniei dreptul la liertate/deoarece a fost reinut timp de apro#imativ 23 ore fr temeiuri legale4 a art. .

& doua condiie general necesar pentru aplicarea msurilorpreventive este e#istena >temeiurilor rezonaile de a presupune cnuitul, nvinuitul sau inculpatul ar putea s se ascund de organul deurmrire penal sau de instan, s mpiedice stailirea adevrului nprocesul penal ori s svGreasc alte infraciuni>, alin. 2/ al art. 29< dinC$$. &ici prin >temeiuri rezonaile> nelegem datele oinute n urmaactivitii procesuale penale sau activitii de investigaie operativ, care

presupun survenirea acelor consecine negative ale desfurrii procesuluipenal4 datele ce se iau n consideraie la aplicarea msurilor preventive auun caracter prezumativ, iar posiilitatea survenirii consecinelor negativetreuie s fie rezonail.

Date care presupun c nvinuitul nuitul/ ar putea s se ascund potfi4 a/ lipsa actelor de identitate sau a locului permanent de trai4 /neprezentarea la citaiile fcute4 c/ concedierea de la locul de munc sauinformaia privind procurarea iletelor n legtur cu plecarea n

strintate4 d/ nstrinarea apartamentului casei/ i altor imoile4 e/starea de recidiv periculoas sau deoseit de periculoas.Date ce presupun mpiedicarea stailirii adevrului n procesul penal

sunt! a/ influenarea martorilor, prii vtmate victimei/, e#pertului princorupere sau ameninare4 / distrugerea ori alterarea proelor materiale.Date ce presupun continuarea svGririi aciunilor infracionale de ctrenvinuit nuit/ sunt! a/ e#istena relaiilor cu mediul criminal4 / acte de

pregtire pentru svGrirea unor infraciuni4 c/ ameninarea real curfuiala fa de victim sau martori.

$otrivit alin. 2/ al art. 29< din C$$, msurile preventive, de asemenea,pot fi aplicate de ctre instana de judecat pentru asigurarea e#ecutriisentinei i n lipsa oricror date care ar presupune esc0ivarea inculpatului

de la e#ecutarea pedepsei. &stfel, instana de judecat aplic msurapreventiv n funcie de gravitatea infraciunii svGrite, iar lapronunarea sentinei de condamnare " de gravitatea pedepsei stailite.


75/100

n afara condiiilor generale menionate mai sus, la aplicarea msurilorpreventive se cere ntrunirea cumulativ i a altor condiii speciale.

&stfel, potrivit alin. 3/ al art. 29< din C$$, arestarea preventiv imsurile preventive de alternativ arestrii se aplic numai n cazurilesvGririi unei infraciuni pentru care legea prevede pedeapsa privativ deliertate pe un termen mai mare de 3 ani, iar n cazul svGririi unei

infraciuni pentru care legea prevede pedeaps privativ de liertate pe untermen mai mic de 3 ani, ele se aplic numai dac nvinuitul, inculpatul acomis cel puin una din aciunile negative fa de desfurarea procesuluide e#emplu, s"a ascuns4 a svGrit o alt infraciune4 a ameninatmartorii4 a nclcat condiiile unei msuri preventive neprivative deliertate/.

$rin urmare, la aplicarea arestrii preventive, arestrii la domiciliu, li "errii provizorii su control judiciar i lierrii provizorii pe cauiune oimportan deoseit o are ncadrarea juridic a faptei imputate. &cestfapt se confirm prin diferite acte procedurale! actul de ncepere aurmririi penale, ordonana de aplicare a msurii preventive, ordonana de

punere su nvinuire, rec0izitoriul, sentina de condamnare.

$entru aplicarea arestrii la domiciliu, lierrii provizorii su controljudiciar i lierrii provizorii pe cauiune, legea procesual penal art.266, 2B2, 2B3 din C$$/ prevede i alte condiii speciale privind! a/gravitatea infraciunii4 / vGrsta i starea sntii nuitului, nvinuitului,inculpatului4 c/ antecedentele penale i comportamentul postinfracionalal nvinuitului inculpatului/.

$entru aplicarea msurilor preventive neprivative de liertate, legeaprocesual nu prevede anumite condiii privind gravitatea infraciunii,prin urmare, acestea pot fi aplicate atGt n cazul infraciunilor sancionatecu pedepse nonprivative de l iertate, cGt i n cazul svGririiinfraciunilor pedepsite cu nc0isoare.uplimentar la condiiile generale i speciale menionate, la soluionareac0estiunii privind necesitatea aplicrii msurii preventive respective organulde urmrire penal avGndu"se n vedere procurorul/ i instana dejudecatvor lua in consideraie o serie de criterii complementare prevzute de alin.1/ alart. 29< dinC$$!1) caracterul i gradul prejudiciail al faptei incriminate42)persoana nuitului, 7nvinuitului, inculpatului43) vGrsta i starea sntii lui44) ocupaia lui45) situaia familial 0iprezena persoanelor ntreinute46) starea lui material47)prezena unui loc permanent de trai4

8) alte circumstane eseniale.1%7.)nalizai constat-rile #t+D, n cauza @arban oldova.n cauza =aran c. Moldovei1 !urtea a notat c1 >n conormitate cu

3e#istrul medical prezentat1 >n perioada deteniei >n Izolatorul de detenieprovizorie al M?I (@8@A noiemrie BB+1 B decemrie BB+ C @A ianuarieBB-)1 reclamantul a ost e%aminat doar o sin#ur dat (cu toate c suer detrei maladii medicale #rave). ? ost respins1 r e%plicaii1 cererea de a iconsultat de ali medici chiar dac reclamantul s8a pl>ns de durere >n re#iuneacervical a coloanei verterale i de amorire a de#etelor i a m>inilor. $l a oste%aminat de neurolo# doar o sin#ur dat1 iar recomandarea neurolo#ului de a

i e%aminat de un neurochirur# nu a ost urmat. 9entru chemarea unei


76/100

amulane era nevoie de decizia !!!$!1 o decizie diicil de luat >n asenaunui medic proesionist. n timpul edinelor de "udecat el era inut >ntr8ocuc1 >n ctue. Medicul a treuit s8i msoare tensiunea printre #ratii. In motivarea 0otrrii privind detenia in cauza =eran c. Moldovei1 !urtea

a reamintit c1 chiar dac art. - al !onveniei nu impune "udectorului1 caree%amineaz o cerere de recurs >mpotriva deteniei1 oli#aia de a se reeri laiecare ar#ument >mpotriva deteniei care se conine >n declaraiile recurentului1#araniile sale ar i lipsite de esen dac "udectorul1 az>ndu8se pe le#islaiai practica naional1 le8ar trata ca irelevante sau nu ar lua >n consideraieapte concrete1 invocate de deinut pentru a pune la >ndoial e%istenacondiiilor eseniale pentru Dle#alitateaE >n sensul !onveniei a privrii deliertate. Instanele naionale nu au acordat nici o atenie ar#umentelorrelevante >n deciziile lor1 nu au reinut ar#umentele prezentate de ctrereclamant1 ie le8au notat pe scurt1 r a se pronuna asupra acestora. $le s8aulimitat la repetarea1 >n deciziile lor1 >ntr8un mod astract i stereotipic1 amotivelor ormale pentru detenie prevzute de le#e. ?ceste motive au ost citate

r a se ace vreo >ncercare de a arta cum se aplic ele >n cauzareclamantului.

Ce tine de e#aminarea proelor la aplicarea arestrii preventive1 n cauza=aran c. Moldovei1 !urtea a constatat c perioada de @ de zile1 care s8a scurs

p>n c>nd instanele au e%aminat cererea reclamantului habeas corpusdin @*ianuarie BB- (cererea a ost e%aminat la eruarie)1 nu corespunde cerineiunei "udecri rapide >n sensul art. - par. +. ?numite chestiuni de ordin

administrativ (cone%area dosarelor1 ormarea unei noi componene acompletului de "udecat1 e%aminarea recuzrii) nu ar treuie s ai prioritate

a de controlul "udiciar al le#alitii deteniei reclamantului1 av>nd >n vedereimportana chestiunii respective pentru acesta.

C-')& 7= -=&=I(I&)!2. 3espin#e oieciile preliminare ale 8uvernului43. Hotrte c a e#istat o violare a articolului 1 al Conveniei ! Interzicereatorturii =Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelorinumane ori degradante.

1. Hotrte c a e#istat o violare a articolului ; K 1 al Conveniei n ceea ceprivete motivarea insuficient a deteniei4 )rticolul $.Dreptul la libertate i lasiguran:.Hotrte c nu a e#istat o violare a articolului ; K 1 al Conveniei n ceea ce

privete deciziile luate de judectori competeni s dispun elierareareclamantului pe parcursul procesului4;. Hotrte c a e#istat o violare a articolului ; K : al Conveniei n ceea ce

privete durata e#aminrii cererii haeas corpus a reclamantului4


77/100

reclamantul nu a prezentat nici o pro care s susin preteniile sale. &stfel,aceast parte a plGngerii nu are nici un suport.

9. Hotrte!a/ c statul pGrGt treuie s plteasc reclamantului, n termen de trei luni de

la data la care 0otrGrea devine definitiv, n conformitate cu articolul :: K 3 alConveniei, :,AAA )-'* cu titlu de prejudiciu moral i 1,AAA )-'* cu titlude costuri i c0eltuieli, care s fie convertite n valuta naional a statului pGrGtconform ratei aplicaile la data e#ecutrii 0otrGrii, plus orice ta# care poatefi perceput4/ c de la e#pirarea celor trei luni menionate mai sus, pGn la e#ecutarea0otrGrii, urmeaz s fie pltit o doGnd la sumele de mai sus egal cu rataminim a doGnzii la creditele acordate de ?anca Central )uropean pe

parcursul perioadei de ntGrziere, plus trei procente.6. 3espin#erestul preteniilor reclamantului cu privire la satisfacia ec0itail.

Identificai momentul ncet-rii calit-ii de b-nuit. Calitatea de nuit nceteaz din momentul elierrii reinutului, revocriimsurii preventive aplicate n privina lui ori, dup caz, anulrii ordonanei derecunoatere n calitate de nuit i scoaterii lui de su urmrire, sau dinmomentul emiterii de ctre organul de urmrire penal a ordonanei de puneresu nvinuire.

29;.)numerai actele procedurale prin care persoana poate fi recunoscut n

calitate de nuit, nvinuit, inculpat, condamnat, ac0itat.?anuit"2/ procesul"veral de reinere43/ ordonana sau nc0eierea de aplicare a unei msuri preventive

neprivative de liertate41/ ordonana de recunoatere a persoanei n calitate de nuit.

Invinuit %ordonanta de punere su invinuireInculpat"din momentul tramsmiterii rec0izitoriului in instanta de judecata29 3a procesului pe"

nal, dat fiind c activitatea procesual se desfoar n jurul fapteisvGrite de aceast persoan i n vederea tragerii sale la rspundere 61.nvinuit poate fi numai o persoan fizic. (omentul n care persoana

fizic capt calitatea de nvinuit este ales de ctre procuror din oficiu saula propunerea organului de urmrire penal i coincide cu e#istenatemeiurilor care rezult din totalitatea proelor de vinovie administraten cauz. &ctul procedural prin care se confer calitatea de nvinuit esteordonana de punere su nvinuire art. 362 din C$$/. De altfel, nu arenici o valoare juridic faptul dac are sau nu are cunotin nvinuituldespre acuzarea naintat, el devenind 7nvinuit din momentul semnrii dectre procuror a ordonanei de punere su nvinuire. CGt privetenaintarea acuzrii, aceasta se va face de ctre procuror n prezena

avocatului n decurs de :6 de ore din momentul emiterii ordonanei depunere su nvinuire, dar nu mai tGrziu de ziua n care nvinui tul s"aprezentat sau a fost adus n mod silit alin. 2/ al art. 363 din C$$/.


78/100

nvinuitul n privina cruia cauza a fost trimis n judecat se numete in"culpat. rimiterea in judecat art. 3B9 din C$$/ a cauzei se efectueaz dectre procurorul care a ntocmit rec0izitoriul, dar nu nainte de a"i

prezenta nvinui tului i aprtorului lui materialele de urmrire penalart. 3B1 din C$$/ t de a soluiona cererile in legtur cu terminareaurmririi penale art. 3B; din C$$/.

entina de condamnare art. 16B din C$$/ se adopt numai n condiiacn urma cercetrii judectoreti vinovia inculpatului n svGrireainfraciunii a fost confirmat prin ansamlul de proe cercetate deinstana de judecat.

entina poate fi de condamnare pentru unele infraciuni i de ac0itarepentru altele.

entina integral de condamnare se adopt n cazul n care faptafaptele/ imputat inculpatului prin rec0izitoriu a fost pe deplin dovedit.

3/ ac0itat, dac sentina este integral de ac0itare.entina de ac0itare duce la reailitarea deplin a inculpatului.$ersoana pierde calitatea de nvinuit, potrivit alin. :/ al art. Z:.dactiloscopia, fotografierea4 s accepte s- dea posibilitate s- i se ia mostrede sGnge, de eliminri ale corpului4 :/ s- fie supus ia cererea or!anului deurm-rire penal sau a instanei expertizei 'udiciareA ;/ s- se supun-dispoziiilor legitime ale reprezentantului organului de urmrire penal 0iale pre0edintelui edinei de judecat4


79/100

:/ va comunica despre orice sc0imare a domiciliului4 ;/ va respecta ordineapulic nu va svri contravenii sau alte infraciuni/. 8arania personal se azeaz att pe ncrederea garanilor fa de cel nuitsau nvinuit precum i a procurorului sau instanei de judecat fa de garani i

persoana nvinuit. 8aranii treuie s fie persoane demne de ncredere adic s fie persoanecunoscute cu o reputaie iresponsail i cu capaciti reale de a influena pozitivasupra comportamentului celui nuit sau nvinuit. 8arania personal nu se va aplica dac garanii urmresc scopul sustrageriinvinuitului de la urmrire penal sau judecat sau snt date c cel acuzat vampiedica aflarea adevrului. 8arania personal poate fi aplicat din iniiativa nvinuitului, aprtorului,rudelor apropiate sau a garanilor. Dar n orice caz se cere cererea scris agaranilor i acordul persoanei n privina creia se d garania. )rticolul 18(.8arania unei organizaii

7n calitate de garant n cadrul acestei msuri preventive pot fi organizaiilede stat, neguvernamentale, comerciale sau de alt natur unde de regulactiveaz nuitul, nvinuitul sau inculpatul n cauz. 8arania unei organizaii se aplic n aceleai condiii ca i garania personal,adic numai la demersul organizaiei i cu acordul celui nuit sau nvinuit.

Demersul se semneaz de conductorul acestei organizaii.2. uma neasc se stailete de ctre procuror sau instana de judecat

n dependen de caracterul organizaiei % garant precum i de

gravitatea faptei imputate persoanei fa de care se ia aceast msurpreventiv.

3. 8arania unei organizaii nu se va aplica dac snt date c nvinuitul seva sustrage de la urmrirea penal sau judecat ori va mpiedicaaflarea adevrului.

1. Drepturile i oligaiile persoanei juridice % garant snt e#ercitate dectre reprezentantul acesteia.

296.Distingei condiiile aplicrii msurilor preventive fa de minori.

$otrivit articolului 2A al 'egulilor de la ?eijing din clipa n care un minor estearestat sunt informai prinii sau tutorele imediat sau dac aceasta nu este

posiil, n cel mai scurt timp.$unctul 2; al 'ecomandrii 'ec 3AA1 3A/ stailete c n cazul n care

minorii se afl n arestul poliiei, se va lua n considerare statutul lor de minori,vGrsta, gradul de vulnerailitate i de maturitate. )i treuie informai despredrepturile i garaniile lor n mod prompt i ntr"o manier foarte accesiil.

&rticolul :99 stailete unele cerine speciale la reinere sau la aplicarea

msurii preventive fa de minor.


80/100

a/ reinerea sau arestarea poate avea loc doar n cazul svGririi unor infraciunigrave, deoseit de grave sau e#cepional de grave.

/ )#istena unei infraciuni grave , deoseit de grave sau e#cepional de grave,nu determin n mod automat aplicarea reinerii sau arestrii. )ste necesar ca

persoana care efectueaz reinerea sau judectorul de instrucie care determinarestarea s constate c o asemenea situaie poate fi recunoscut ca situaiee#cepional i lsarea n liertate a minorului poate determina comiterea altorinfraciuni, ascunderea persoanei, influenarea asupra stailirii adevrului etc.c/ Despre reinerea sau arestarea preventiv a minorului se ntiineaz imediat

prinii sau ali reprezentani legali.d/ +a soluionarea c0estiunii privind aplicarea msurii preventive n primul rGndse pune n discuie posiilitatea transmiterii minorului su supraveg0ere. Doar ncazuri cGnd este imposiil aplicarea unor asemenea msuri preventive see#amineaz c0estiunea privind aplicarea unei altei msuri non " privative deliertate. Doar n cazuri e#cepional cGnd o msur neprivativ de liertate esteimposiil de aplicat se nainteaz demers judectorului de instrucie. 7n demerstreuie s fie menionat faptul c aplicarea unei msuri neprivative de liertateeste imposiil, aducGndu"se argumente incontestaile referitor la necesitateaaplicrii arestului.e/ +a soluionarea c0estiunii privind aplicarea msurii preventive sunt luate nconsiderare i aa mprejurri ca vGrsta persoanei, starea sntii, stareafamilial, activitatea, date privind personalitatea i alte mprejurri. 'einerea iarestarea poate avea loc dup regulile generale aplicate fa de majori.

2. 7n nc0eierea judectorului de instrucie sau a instanei privind arestareapersoanei minore este necesar de menionat c detenia acestei persoane treuies fie n ncperi separate de a majorilor cGt i de minorii condamnai. 'einereai arestul minorului, de regul se efectueaz n timp de zi. Doar n cazuri care nusufer amGnare reinerea poate fi efectuat n timp de noapte. +a soluionareac0estiunii privind naintarea unui demers referitor la aplicarea arestului

procurorul este oligat personal s audieze minorul.3. 5udectorii de instrucie i instanele treuie s acorde o deoseit ateniela legalitatea i oportunitatea aplicrii fa de minor a arestului preventiv n

calitate de msur preventiv.29B.'edactai o cerere de contestare a msurii oligatorii de a nu prsilocalitatea. Cerere 'og instanta sa revoce interdictia de a nu parasi localitea ,din considerenteleca aceasta masura imi complica situtia financiara de care depinde toata familiamea !sotia si 3 copii minori,si anume prin faptul ca locul meu de munca se aflain localitatea vecina ,respectiv prin masura oligatorie aplicata nu pot parasi

localitatea in care imi am domiciliul pru a"mi onora oligatiunile contractualede munca.


81/100

Distingei procedura de renunare la aprtor de procedura de nlturare aaprtorului din procesul penal.

)rticolul 71. *enunarea la ap-r-tor 2. 7n alin. 2 art. 92 se conine definiiile legale a renunrii la aprtor.3. 'enunarea la aprtor poate avea loc la orice etap a procesului penal

numai din iniiativa nuitului, nvinuitului, inculpatului i numai ncazul n care i"au fost create posiiliti reale pentru participareaavocatului la proces pct. 6 otrrea $lenului C5 nr. 1A din Bnoiemrie 2BB6 ECu privire la practica aplicrii legilor pentruasigurarea dreptului la aprare n procedura penal a nuitului,nvinuitului i inculpatului/.

1. 'enunarea la aprtor se face prin cerere scris, ane#at la materialelecauzei. 7n cerere se vor descrie, n mod detaliat, cauzele n virtuteacrora nuitul, nvinuitul, inculpatul a renunat la aprtor.

:. Dispoziiile din alin. 3 art. 92 stailesc dou categorii de condiii, unapentru admiterea renunrii la aprtor i cea de"a doua % pentruneadmiterea renunrii.

&stfel, dac renunarea la aprtor este naintat personal de ctre nuit,nvinuit, inculpat4 enevol, adic fcut de unvoie, nesilit4 din proprieiniiativ, adic fr a fi ndemnat sau silit de altul4 n prezena aprtorului carear putea fi numit din oficiu.

$rezena cumulativ a tuturor condiiilor este oligatorie. Despre aceasta se vameniona n actul procedural.

Dac renunarea la aprtor este determinat de imposiilitatea de a pltiasistena juridic acordat de aprtorul ales, fie din lipsa surselor pentru aangaja un aprtor4 ori este dictat de alte circumstane, de e#emplu,neprezentarea aprtorului ales sau numit din oficiu la aciunile procesuale,constrngerea nuitului, nvinuitului, inculpatului de a renuna la aprtorcererea de renunare se va respinge.

;. &dmiterea sau neadmiterea renunrii la aprtor este lsat la discreia

organului de urmrire penal, procurorului ori instanei de judecat ncazurile de participare oligatorie a aprtorului stailite n art.


82/100

3/ capacitatea nuitului, nvinuitului, inculpatului de a se apra singur % seapreciaz pur individual, avndu"se n vedere capacitile, cunotinele i

priceperea fiecrei persoane n parte, de e#emplu, nuitul, nvinuitul, inculpatulse afl ntr"o stare psi0ic sau fizic anormal, fr ns ca aceasta s"i

determine iresponsailitatea.1/ gravitatea faptei, de svrirea creia persoana este nuit sau nvinuit, i desanciunea prevzut de lege pentru svrirea ei % se va ine cont de importanai pericolul faptei i de eventuala sentin.

$otrivit pct. < din otrrea $lenului nr. 1A din B noiemrie 2BB6interesele justiiei pot cere participarea oligatorie a aprtorului i n cazul ncare este implicat o c0estiune de mare importan pentru socieate, nelund nconsideraie dac aceasta poate sau nu ajuta aprrii.

6. 'enunarea la aprtor conform pct. 6 din otrrea $lenului nr. 1Aurmeaz s fie discutat cu prile n proces.

B. $otrivit alin. 1, admiterea sau neadmiterea renunrii la aprare se decideprin ordonana motivat a ofierului de urmrire penal ori aprocurorului sau prin nc0eierea motivat a instanei de judecat. 7n0otrre se vor arta cine a solicitat renunarea la aprtor, motivele,numele i prenumele aprtorului care ar putea fi numit din oficiu isoluia argumentat.

2A. Din momentul semnrii 0otrrii privind admiterea renunrii la aprtorse consider, conform alin. :, c nuitul, nvinuitul, inculpatul ie#ercit aprarea de sine stttor, adic intrat n posesia

prerogativelor, facultilor i posiilitilor acordate de legeaprtorilor pentru aprarea intereselor justiiaililor art.


83/100

2/ dac el se afl n relaii de rudenie sau n relaii de dependen personal cupersoana care a participat la urmrirea penal sau la judecarea cauzei43/ dac el a participat n aceast cauz n calitate de! a/ persoan care a efectuat urmrirea penal, adic a efectuat mcar una din

aciunile prevzute de art. ;;, ;9 C$$4 / procuror care a luat parte la desfurarea procesului penal, adic a dispusde atriuiile prevzute de art. ;3 % ;1 C$$4 c/ judectoru care a judecat cauza, n acest caz se are n vedere nu numai

judectorul care a judecat cauza n prim instan, n apel, n recurs, ori supusecilor e#traordinare de atac, dar i judectorul de instrucie care a asiguratconform art. :2 C$$ controlul judectoresc n cursul urmririi penale4

d/ grefier, interpret, traductor, specialist, e#pert sau martor a se vedeacomentariul la art.


84/100

urmrire penal, procurorul i judectorul asupra particularitilor, nsuirilor isemnalmentelor oiectelor cercetate4 poate oiecta mpotriva oricrei aateri dela lege, cere completarea proceselor verale respective pct. 6/ e permite aprtorului posiilitatea administrrii proelor prin prezentarea

documentelor, datelor, oiectelor penatru ane#area la dosarul penal de ctreorganul care efectueaz urmrirea penal sau instana de judecat. &cestea se potcpta prin intervievarea persoanelor cu acordul lor. =u se admite intervievarean scopul sc0imrii declaraiilor date anterior. +a cererea aprtorului persoanaintervievat poate e#pune faptele n form scris.&prtorul poate atrage pentru ndeplinirea aciunilor artate avocaii stagiari ispecialiti art. 2: % 2; din +egea cu privire la avocatur/.

&prtorul nu poate efectua aciuni procesuale.)l poate cere recuzri.Cererea de recuzare treuie motivata. 7naintnd cereri, aprtorul le va motiva .$articipnd la aciunea organului de urmrire penal ori a procurorului, poateface oiecii i poate insista asupra includerii lor n procesul % veral. De regul,oieciile sunt nscrise personal de ctre aprtor i semnate . +a terminarea urmririi penale, lund cunotin de materialele cauzei ,aprtorul poate ridica copii. Dac materialele cauzei conin secret de statnainte de a lua cunotin de coninutul lor, aprtorul va da, n scris, odeclaraie de nedivulgare.=u este e#clus posiilitatea de a face copii de pe toatematerialele cauzei.

'edactai o ordonan de recunoatere a persoanei n calitate ca reprezentant

legal. ,*D,9)9E de recunoa0tere n calitate de reprezentant le!al al b-nuitului minormun. #4i0in-u% noiembrie 2(($rocuror in $rocuratura sectorului Centru, municipiul C0iinu, jurist de rangulII, Ignat &ndrian ,e#aminand materialele cauzei penale nr. 3AA


85/100

&restarea la domiciliu poate fi aplicata de ctre procuror, din oficiu ori lapropunerea organului de urmrire penal, sau, dup caz, de ctre instana dejudecat numai n cazurile n care e#ist suficiente temeiuri rezonaile de apresupune c nuitul, nvinuitul, inculpatul ar putea s se ascund de organul

de urmrire penal sau de instan, s mpiedice stailirea adevrului n procesulpenal ori s svreasc alte infraciuni, de asemenea ele pot fi aplicate de ctreinstan pentru asigurarea e#ecutrii sentinei.De regul arestarea la domiciliu se dispune n privina nuitului, nvinuituluisau inculpatului care a depit vrsta de


86/100

1. $entru supraveg0erea persoanei i verificarea respectrii de ctreaceasta a restriciilor impuse nvinuitului i se pot ordona efectuareadiferitor aciunii, care vor fi e#pres menionate n nc0eierea instaneide judecat privind aplicarea acestei msuri.

:. $entru nclcarea restriciilor impuse organul investit cu supraveg0ereae#ecutrii arestrii la domiciliu va prezenta raport procurorului, iar lafaza judecrii cauzei instanei de judecat.

2(".Indicati persoanele care pot fi antrenate in calitate de asistentprocedural si enumerati cazurile in care acestea participa laprocesul penal

&sistentul procedural este persoana care nu are interes personal n cauz, nu esteangajat al organului de urmrire penal i particip la prezentarea persoanei sprerecunoatere. &stfel asistent procesual poate fi orice persoana cu respectareaanumitor conditii ! a/ persoana sa fie neutra ,sa nu fie interesata in cauza si sa nufie cunoscut persoanei c0emate sa faca recunoasterea,sa nu fie angajat alorganului de urmarire penala / sa fie de acelasi se# si asemanator la e#terior cu

persoana ce urmeaza a fi recunoscuta. In cazul prezentarii spre recunoastere laaceasta procenura urmeaza a fi antrenati : asistenti procedurali care sacorespunda acestor criterii si particularitati.&sistentii procedurali pe linga

prezentarea spre recunoastere mai pot participa la reconstituirea faptei sau laefectuarea e#perimentului cind prezenta acestora este considerata oligatorie.2($.Distin!eti statutul asistentului procedural de statutul martorului

(artorul este persoana care poseda informatii cu privire la vreo circumstantacare urmeaza sa fie constatata in cauza. $e cind asistentul procedural e persoanacare nu are nici un interes personal in cauza ,nu e angajat a organului deurmarire penala, si participa 4a prezentarea spre recunoatere de regula. Calitateade martor se doindeste numai in prezenta anumitor conditii , si anume! 2e#istenta unui proces penal in curs de desfasurare in fata organuluii de urmarire

penala sau in instanta43persoana treuie sa cunoasca informatii cu privire lacircumstantele ce urmeaza a fi constatate in cauza, 1citarea persoanei in calitate

de martor de catre organul de urmarire penala sau instanta de judecata sauaudierea decatre organele urmaririi pen. cu privire la faptele si imprejurarile pecare le cunoaste. Formal calitatea de martor se doindeste prin c0emarea unei

persoane ca martor in procesul penal. $e cind asistent procedural poate fi oricepersoana care nu are interes in cauza si care este de acelasi se# si asemanator lae#terior cu persoana ce urmeaza a fi recunoscuta. tatutul martorului sedeoseeste de cel al asistentului procedural prin faptul ca are anumite drepturi decare nu se ucura asistentul si anume! are dreptul de a inainta cereri, cererecuzarea persoanelor participante la audierea sa, sa refuze de a da declaratii sau

a oferi oiecte, documente daca acestea ar marturisi impotriva sa fie asistat deun avocatcare sa"i reprezinte interesele in fata organului de urmarire penala. i


87/100

raspunderea acestor persoane pentru nee#ecutarea oligatiilor lor e diferita ,asistentul procedural pentru neindeplinirea oligatiilor sale poate fi supus unormasurilor procesuale de constringere ca de e#.! olicarea de a se

prezenta,aducerea silita, amenda judiciara. Iar martorulin cazul in care nu"si

indeplineste oligatiile poate fi supus unei amende judiciare, in caz de refuz sauesc0ivare de a face declaratii sau depunerea unor declaratii false poate fi supusraspunderii penale conform art.121 ,123 Cod penal.2(%.+stimati prevederile le!ale privind imunitatile si privile!iile martorilorin raport cu standardele internationale

ermenele imunitate si privilegii nu se utilizeaza direct in procedura penala dartotusi aceasta institutie isi gaseste aplicarea si reglementarea in Codul de

procedura penal. Conform dictionarului e#plicativ a limii romane termenul deimunitati semnifica Jun ansamu de drepturi sau privelegii de care se ucura ocategorie de persoane potrivit aceleeasi surse termenul privilegiu semnifica !avanta, scutire de oligatii, drept sau distinctie sociala care se acorda in situatiispeciale unei persoane sau unui grup. &ceste notiuni se mentioneaza inConventia )uropeana a Drepturilor *mului c0iar daca au o altasemnificatie.Conventia staileste ca judecatorii se ucura de un sir de imnutati si

prevelegii in timpul e#ercitarii functiilor sale.In general imunitatile si privilegiilejudecatorului tin de imunitatea de arestare sau de detinere si de control sauretinere a agajelor.$entru asigurarea aplicarii mai adecvate institutiilor in

procesul penal prin care unele persoane nu pot participa in calitate de martor iar

altele sunt eliereate de oligatia de a depune marturii, e oportun de a folosiimunitate si privelegiu anume cu aceasta semnificatie, ca si in Conventie. Indoctrina procesual penala s"au conturat citeva conditii de e#sitenta a privilegiilorsi anume!2 procesul penal treuie efectuat in conditiile sigurantei ca informatiiletransmise sunt confidentiale si ca ele nu vor fi date pulicitatii!3Confidentialitatea treuie sa poarta un caracter esential in relatiile dintre parti.Conform opinii unor autori imunitatea martorilor se manifesta ca o derogare dela o anumita oligatie procesuala. Codul de procedura pen staileste in art BAalin 3 faptul ca nici o persoana nu poate fi contra intereselor sale sau a rudelor

sale apropiate. &cest drept este ridical la rang de principiu de Cod de proced penin art.32. &cest privilegiu de anu depune declaratii contra sa sau rudelorapropiate se mentine pe tot parcursul procesului. Daca martorul ce e elierat

prin lege de a face declaratii , nu acceptata sa depuna declaratii in sedinta dejudecata , declaratiile lui depuse in cadrul urmaririi penale nu pot fi citate insedinta. I= alin1 art BA sunt indicate o serie de imunitati si anume categoriile de

persoane care nu pot fi atrase ca martori in proces , printre acestea se enumera!aparatorii ,colaoratorii iroului de avocati4 judecatorul procurorul grefierul cu

privire la anumite circumstante pe care le"au cunoscut in timpul e#ercitarii

atriutiilor de serviciu4 jurnalistul 4 slujitorul cultelor4 medicul de familie4


88/100

Imunitatiile si privile#iile au drept scop ocrotirea anumitor relatii recunoscutede societate drept cele mai valoroase. =ecesitate delimitarii imunitatile de

privilegiile e determinate de totalotate drepturilor ce survin in urma aplicariiinstitutiei.In cazul imunitatiilor persoana nu poate participa la proces c0iar daca

doreste acest lucru. $rivilegiul acorda persoanei dreptul dicretional departicipare in proatoriu. Imunitatiile si privilegiile au anumite elemente comune!caracterul relatiilor scopul comunicarii ,confidentialitatea . Imunitatile si

privilegiile apartin persoanei oisnuite care decide de a da sau nu pulicitatiicontinutul comunicarii deoarece secretul i"a apartinut initial.

2(7.Indicati conditiile si temeiurile aplicarii sec4estrului

Conform codului de procedura pen ! $unerea su sec0estru a unurilor este omsur procesual de constrngere, care const n inventarierea unurilor iinterzicerea proprietarului sau posesorului de a dispune de ele, iar n caz denecesitate, de a se folosi de aceste unuri . Conform prevederilor legalesec0estrulpoate fi dispus in urmatoarele conditii ce urmeaza a fi intrunitecomulativ! a/ sa fie inceputa urmarirea penal / daca proele acumulate permitde a presupune intemeiat ca anuitul inviuitul, sau alte persoane la care se afla

unurile urmarite le pot tainui deteriora sau c0eltui4 c/ daca s"a inaintat actiuneacivila, daca pentru daca pentru savirsirea actiunii incriminate anuitului ,invinuitului inculpatului ii pot fi aplicata pedeapsa amenzii sau daca e#ista unul

din unuri prevazute la alin3 art 2A< C$.2(8.Deducati particularitatile amendei 'udiciare in raport cu amendacontraventionala

Coform cod proced pen &menda judiciar este o sanciune neasc aplicat dectre instana de judecat persoanei care a comis o aatere n cursul procesului

penal. $e cind amenda contraventional reprezinta o sanctiune pecuniara care seaplica in cazurile prevazute de Cod contraventional. &mele tipuri de amendase e#prima in unitati conventionale, unitatea conventionala de amenda fiind

egala cu 3A lei . Insa aceste tipuri de amenzi se deoseesc dupa cuantumul sauastfel amenzii judiciare se aplica in marime de la 2 la 3; unitati conventionale,

pecind amenda contraventionala se aplica pentru persoanele fizice in marime dela 2 la 2;A u.c. iar pentru persoane juridice in marimea de la 2A la ;AA u.c. Deaici rezulta o alta delimitare si anume ca amenda judiciara se aplica doar

persoanelor fizice pe cind cea contraventionala atit persoanelor fizice cit sijuridice. Fiecare tip de amenda se aplica pentru anumite tipuri de aateri ce suntprevazute in cazul amenzii juridice in art 3A2alin:/ iar in cazul amenziicontraventionale in partea speciala a codului contraventional. &lte delimetare

este ca amnda judiciara se aplica de catre judecatori cind aaterea are loc incursul judecarii cauzei ,si de judecatorul de instructie cind aaterea are loc in


89/100

cursul urmaririi penale, iar amenda contraventionala sa aplica de regula de catreagentul constatator la locul constatarii faptei contraventionale, astfel amendacontraventional aplicinduse pe o cale e#trajudiciara.&plicarea amenzii judiciarenu inlatura raspunderea penala in cazul in care fapta constitue o infractiune pe

cind amenda contraventionala apare de regula ca sanctiunea principala pentrufapta comisa.2(.Proiectati o situatie de revocare a masurii sec4estrului

Conform C$$ punerea unurilor su sec0estru poate fi contestat n modulstailit de prezentul cod, ns plngerea sau recursul naintat nu suspende#ecutarea acestei aciuni. &lte persoane dect nuitul, nvinuitul, inculpatulcare consider c punerea su sec0estru a unurilor lor este efectuat ilegal saunentemeiat snt n drept s cear organului de urmrire penal sau instanei sscoat unurile de su sec0estru. 7n cazul n care acestea refuz s satisfacrugmintea sau nu au comunicat persoanei respective despre soluionarea cereriitimp de 2A zile din momentul primirii ei, persoana este n drept s solicitescoaterea unurilor de su sec0estru n ordinea procedurii civile. otrreainstanei de judecat n privina aciunii civile privind scoaterea unurilor de susec0estru poate fi atacat de ctre procuror n instana ierar0ic superioar curecurs n termen de 2A zile, ns, dup intrarea ei n vigoare, este oligatorie

pentru organele de urmrire penal i pentru instana de judecat care judeccauza penal n cadrul soluionrii c0estiunii ale cui unuri treuie s fieconfiscate s

teste rezolvate dpp

Documents