Subiecte pentru testele la disciplina „DREPTUL AFACERILOR”Subiectul 1. Noţiunea de drept al afacerilor

nr. Conţinutul subiectului1.1. Relataţi despre noţiunea de “drept al afacerilor” şi raporturile juridice pe care le

reglementează, referindu-vă inclusiv la noţiunile de “drept comercial”, „dreptul antreprenoriatului”, „drept economic”, „drept civil”.Drept al afacerilor – un ansamblu de norme juridice care reglementeaza relatiile sociale patrimoniale si nepatrimoniale ce apar intre persoane in legatura cu desfasurarea activitatii de intreprinzator, precum si relatiile care apar in cazul interventiei statului in aceasta activitate. Dreptul afacerilor reglementeaza raporturile juridice care apar in legatura cu activitatea economica aducatoare de profit intre PF si PJ, care au calitatea de intreprinzator:---R.j.care apar in legatura cu dobindirea, mentinerea si incetarea calitatii de intreprinzatorm inclusiv relatiile corporative (inregistrarea intreprinzatorilor, reorganizarea si lichidarea intreprinzatorilor PJ, incetarea activitatii intreprinzatorilor PF);---R.j.ce apar in activitatea de intreprinzator in legatura cu obtinerea de profit (incheierea si executarea diferitor contracte comerciale, extragerea, cultivarea si producerea de bunuri, executarea de lucrari si prestare de servicii);--R.j.care apar intre autoritatile publice si persoanele care au calitatea de intreprinzator (legate de eliberarea licentelor, autorizatiilor etc.)Dreptul comercial reglementeaza relatiile sociale patrimoniale si nepatrimoniale din sfera activitatii de comert,la care participa persoanele care au calitatea de comerciant. De regula, dreptul comercial isi are originea in lege speciala – cod comercial.Dreptul antreprenoriatului -Conceptul de drept economic este mai larg decit cel de drept al afacerilor, notiunea de activitae economica incorporeaza si alte activitati decit cele care au scop obtinerea de profit.De exemplu, dreptul economic francez are ca parti componente dreptul concurentei, dreptul distributiei si protectia consumatorului.Aparitia in interiorul dreptului civil a dreptului afacerilor este un proces firesc al specializarii dreptului. Normele dreptului afacerilor sunt incorporate atit in Codul Civil, cit si in acte legislative speciale. Ele pot fi sistematizate in functie de caracterul omogen al relatiilor pe care le reglementeaza, relatii ce apar in legatura cu defasurarea, de catre PF si PJ care au calitatea de intreprinzator, a activitatii economice aducatoare de profit.

1.2. Clasificaţi izvoarele dreptului afacerilor după forţa juridică, evidenţiind rolul uzanţelor, practicii judecătoreşti, doctrinei şi a actelor corporative.Sunt considerate izvor al dreptului afacerilor actele normative cu prevederi care reglementeaza raporturile dintre intreprinzatori. Dupa forta lor juridica, actele normative au urmatoarea ierarhie:1. Constitutia – stabileste factorii de baza ai economiei : piata,libera intitiativa, concurenta loiala,

inviolabilitatea investitiilor Pfsi PJ. Se tine cont si de hotaririle Curtii Constitutionale de interpretare a Constitutiei.

2. Acordurile si conventiile internationale - Constitutia obliga la respectarea conventiilor si pactelor internationale privind drepturile omului si la respectarea altor tratate la care RM este parte.

3. Legile (organice si ordinare) – deosebirea dintre legea organica si cea ordinara conta in modul lor de aprobare: legea organica (2 lecturi, votul majoritati deputatilor alesi), legea ordinara (cu votul majoritatii deputatilor prezenti la sedinta Parlamentului). In cazul in care doua norme legale contravin una alteia, se aplica norma speciala in detrimentul normei generale. Exceptie : daca e lege ordinara si lege organica, se aplica prevederile legii organice. Exemplu : Codul civil este lege organica si contine norme juridice generale, insa Legea cu privire la SA este lege ordinara, chiar daca contine norme juridice speciale. Legi organice : Cod Civil, cu privire la SRL, cu privire la CNPF, cu privire la reglementarea prin licentiere a unor genuri ale activ de intreprinz.Legi ordinare : cu privire la SA, cu privire la BNM, cu privire la patenta de intreprinzator.

4. Ordonantele si hotaririle Guvernului – dispozitiile ordonantelor dobindesc forta de lege daca Parlamentul nu respinge proiectul de lege privind aprobarea ordonantelor sau nu adopta o lege care reglementeaza domeniul respectiv.

Hotaririle GUV – adoptate in scopul punerii in executare a legilor, fara a cuprinde norme juridice primare. (ex: Hot.G. cu privire la reglementarea monopolurilor).

5. Actele BNM si ale CNPF – actele BNM cu caracter normativ sunt obligatorii pentru institutiile financiare. (ex: Regulamentul BNM cu privire la licentierea bancilor). Actele normative ale CNPF sunt obligatorii pentru participantii la piata financiara nebancara. (ex: Hotarirea CNPF cu privire la aprobarea Regulilor Bursei de Valori a Moldovei).

6. Actele autoritatilor AP centrale (Agentii Nationale, Ministere, Departamente) – ANRE, Agentia Nationala pentru Protectia Concurentei, CN Audiovizualului.

7. Actele autoritatilor publice locale – consiliul local aproba planul urbanistic general si planul de amenajare a teritoriului unitatii administrativ teritoriale.

8. Actele corporative – care contin norme de conduita pentru membrii sai (actele de constituirea a PJ, hotaririle adunarii generale a asociatilor, actele organului executiv).

Uzantele comerciale – norme e conduita neconsfintite de lege, dar recunoscute si aplicate pe parcursul unei perioade indelungate intr-un anumit domeniu. Ele sunt aplicate mai frecvent in raporturile juridice cu element de extranietate.Practica judecatoreasca - pentru aplicarea corecta si uniforma a legislatiei, CSJ generalizeaza din oficiu, practica examinarii de catre instantele judecatoresti a unor anumite categorii de pricini, adopta si da publicitatii hotariri explicative privind aplicarea corecta a normelor de drept si solutionarea justa a cauzelor.Doctrina dreptului nu este izvor al dreptului afacerilor. Totusi ea joaca un rol deosebit de important in procesul de studiere si aplicare a normelor juridice ce fac obiectul disciplinei.

1.3. Unii autori afirmă că „raporturile juridice dintre autorităţile publice şi persoanele private sunt raporturi de drept public reglementate de dreptul administrativ”. Alţii afirmă că „raporturile juridice dintre stat şi persoanele fizice şi juridice ce apar în legătură cu desfăşurarea activităţii de întreprinzător sunt reglementate de dreptul afacerilor”. Dovediţi care din autorii menţionaţi au dreptate. Sunt necesare niste mecanisme prin care statul sa intervina in activitatea de intreprinzator a persoanelor private pentru a le limita spatial de libertate. Statul reglementeaza activitatea intreprinzatorilor prin norme juridice imperative. Raporturile juridice de drept public dintre AP si intreprinzator sunt de urmatoarele categorii:-Ce apar in legatura cu inmatricularea intreprinzatorului in Registrul de stat si efectuarea de modificari in acest registru;-Ce apar in legatura cu obtinerea de autorizatii/licente pentru unele genuri de activitate de intreprinzator-Ce apar in legatura cu incalcarea regulilor concurentei;-Ce apar in legatura cu tinerea corecta a evidentei contabile de catre intreprinzator;-Ce apar in legatura cu insolvabilitatea intreprinzatorului.

Subiectul 2. Noţiunea şi clasificarea activităţii de întreprinzător nr. Conţinutul subiectului1.1. Relataţi despre elementele activitatăţii de întreprinzător din definiţia acesteia.

Definitia- Activitate de intreprinzator- activitatea de fabricare a productiei, de executare a lucrarilor si de prestare a serviciilor, desfasurata de cetateni si asociatiile acestora in mod independent, din proprie initiativa, in numele si cu riscul propriu, sub raspunderea lor patrimoniala, in scopul asigurarii unei surse de venituri permanenta.Elementele- pag. 50-56: 1)practicata de cetateni si de asociatiile lor;2)independenta;3)din proprie initiativa;4)in nume propriu;5)pe riscul propriu si sub raspundere patrimoniala proprie; 6)permanenta;7)aducatoare de beneficii;8)profesionista;9)legala.Activitatea independentă presupune libertatea întreprinzătorului în alegerea obiectului viitoarei activităţi şi a metodelor de lucru, inadmisibilitatea imixtiunii în afacerile private. Întreprinzătorul activează din propria voinţă şi în interesul său propriu.Activitatea independentă a întreprinzătorului are, totuşi, anumite limite, astfel că nu putem vorbi de libertate totală. Independenţa lui poate fi limitată de actele normative, dar numai în măsura necesară asigurării securităţii statului, ordinii publice, sănătăţii, drepturilor şi libertăţilor legale ale altor persoane etc.Activitatea din proprie iniţiativă este activitatea care se exercită prin propriul spirit de întreprinzător şi propria ingeniozitate. Iniţiativa trebuie să fie raţională, întemeiată, reală şi legală. Nimeni nu poate fi obligat să practice activitatea de întreprinzător.Activitatea în nume propriu este desfăşurată de întreprinzător sub denumirea de firmă proprie, dacă este persoană juridică cu scop lucrativ, iar de întreprinzătorul individual sub numele său, care trebuie să fie inclus în denumirea de firmă. Denumirea de firmă şi numele individualizează întreprinzătorul în activitatea sa.Activitatea pe riscul propriu şi sub răspunderea patrimonială proprie. Riscul activităţii de întreprinzător, spre deosebire de alte noţiuni juridice ale riscului, poate fi definit ca activitatea acestuia pe piaţă, în condiţiile incerte referitoare la posibilul câştig sau pierdere, când cel care ia decizia, nefiind în stare să prevadă faptul dacă va obţine profit sau va suferi pierderi, trebuie, totuşi, să opteze pentru una din deciziile optime.Răspunderea materială a întreprinzătorului este diversă, în funcţie de forma organizatorico-juridică, şi intervine atunci când activitatea sa este ineficientă sau când nu şi-a onorat obligaţiile.Activitatea în scopul asigurării unei surse de venit permanent.

Activitatea de întreprinzător presupune obţinerea sistematică a unei surse de venit, ca rezultat al unei activităţi continue, şi nu ocazionale.Activitate profesionista-prin specialitatea concreta ,cu atitudine de cunostinte ,echipament loc special,automobilcu utilajul respectiv.Astfel intrepr este chemat sa raspunda fat de consumator ,chiar dac el nu este producatoul bunului vindut ,trebuie sa cunoasca calitatile bunului.Activitate legala- sa fie desfasurata in mod transparent si cu respectare dispozitiilor legala,fiind inregistrat corespunzator .Pers care desf activitati ilegale de intreprinzator poarta rasp contraventionala sau penal,precum se interzice pseudoactivitatea de intreprinzator in vederea acoperiri unor genuri de activitate ilicite.

1.2. Clasificaţi genurile activităţii de întreprinzător după criteriile cunoscute.Genurile activitatii de intreprinzator – pag. 56-64.Genurile activităţii de întreprinzător pot fi deduse din definiţia dată la art.1 al Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi: fabricarea producţiei, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor. Conform doctrinei,ceea ce nu se include in definiţie ,nu a fost indicată cea mai răspândită activitate – comercializarea mărfurilor şi a produselor. Mai sunt şi alte genuri de activitate reglementate de legislaţie: activităţile bancare, de investiţii, operaţiunile cu valorile mobiliare, de asigurare etc. În legislaţia altor state acţiunile întreprinse de agenţii economici în procesul activităţii lor sunt denumite acte sau fapte de comerţ (Franţa, România). Tipurile activităţii de întreprinzător După importanţa pentru societate, activităţile de întreprinzător pot fi clasificate în: activităţi interzise; activităţi monopol de- stat; activităţi monopoluri naturale, activităţi supuse licenţierii; activităţi practicate în baza patentei de întreprinzător; activităţi care pot fi practicate liber, fără autorizaţie specială..Doctrina romana:1)operatiuni de interpunere de schimb ;2)operatiuni care realizeazaorganizarea si desfasurarea activitatii de productie ,adica intreprinderile.3)operatiunile conexe .Doctrina engleza:1)activitati de extragere a bunurilor materiale; 2)activitati de prelucrae a b materiale; 3)activitati de punere in circulatie a bunurilor materiale –cumparare vinzare.Clasificarea activitatii de intreprinzator dupa diferite criterii: 1) activităţi interzise; 2)activităţi monopol de- stat;3) activităţi monopoluri naturale,4) activităţi supuse licenţierii; 5)activităţi practicate în baza patentei de întreprinzător; 6)activităţi care pot fi practicate liber, fără autorizaţie specială.

1.3. Argumentaţi dacă următoarele activităţi pot fi calificate ca fiind de întreprinzător: a) actvitatea avocatului-NU; b) activitatea persoanei care comercializează cărţi la tarabă-DA; c) activitatea angajatului-NU; d) activitatea instituţiei de învăţământ-DA; e) activitatea acţionarului-NU; f) activitatea păstorului-DA; g) activitatea agentului brokerului la bursa de valori-NU, h) activitatea notarului-NU; i) activitatea frizerului invitat la domiciliul clientului-DA; Nu au calitatea de intreprinzatori actionarii ,asociatii cu rasp limitata si nici membrii coperativei , deoarece o au societile comerciale insele,iar de a fi asociat nu inseamna de a participa neaparat la activitatea de intreprinzator a societatii,astfel detinerea actiunilor nuinseamna practicarea activitatii de intreprenzator .Astfel Lg 845 /1992 activitatea de munca individuala are carcter de intreprinzator si se desfasoara sub forma de organizare juridica a Intreprinzatorului Individual sau in baza patenteia) Legea cu privire la avocatură stabilește expres că avocatura nu constitue active. De întreprinzător; b) poate fi calificat astfel, deoarece acest gen de activit. e prevăzut în legea cu privire la patenta de întreprinzător și respectiv nu e prevăzut sau interzis de alte legi , mai ales că patenta de întreprinzător se eliberează pentru practicarea active. de întreprinzător; c) nu poate, deoarece activ. de salariat nu întrunește în sine elementele constitutive ale active. de întreprinzător (activ. Independent, în nume propriu, pe riscul și sub răspunderea patrimonială proprie) și în plus activ. Salariatului intră sub incidența raporturilor sociale de muncă; d) poate, dacă e instituție de învățămînt privat, pentru acest gen de activ. fiind prevăzută necesitatea obținerii licenței; e)nu poate fi, deoarece se consider că pers. Jur. Va practica activ. De întreprinzător (adică soc. Pe acțiuni) iar nu acționarul care face parte din ea, chiar și dacă e singurul fondator; f) poate dacă întrunește elementele constitutive; g)legea licențierii unor genuri de activ. h)nu e active. De întreprinzător, expres prevăzut în lege; i)similar cu f).

Subiectul 3. Natura juridică a activităţii de întreprinzător

nr. Conţinutul subiectului2.1. Caracterizaţi noţiunea activităţii de întreprinzător, referindu-vă şi la noţiunile activitate

economică, antreprenoriat, afaceri . Activitate de intreprinzator- activitatea de fabricare a productiei, de executare a lucrarilor si de prestare a serviciilor, desfasurata de cetateni si asociatiile acestora in mod independent, din proprie initiativa, in numele si cu riscul propriu, sub raspunderea

lor patrimoniala, in scopul asigurarii unei surse de venituri permanenta.Despre activitate economica – pag.45 Sunt activitati economice acele activitati umane de producere,circulatie si repartirie a bunurilor materiale si imateriale care au ca scop satisfacere cerintelor de consum nintrerupt ale omului pentru asigurarea existentei lui.Se evidentiaza 2 categorii de activitati:a)o activitate economica care reprezinta fie actiuni de confectionare(extragere si cultivare), de prestare a serviciilor,fie actiuni de punere in circulatie a bunurilor si srviciilorde la producator la consumator numita activitate economicaaducatoare de profit ,activitate de intreprinzator sau afacere care isi are rationament si finalitate in majorarea valorilor patrimoniale puse in circulatie.b)activitate economica de consum , necomercial.Despre afaceri – in trimiterile de la pag.46.Activitatea de întreprinzător (afacerile) reprezintă  un mijloc legal deacumulare a bogăţiilor, de asigurare a existenţei materiale şi spirituale.  Această  activitate apare o dată cu formarearelaţiilor de piaţă,  adică cu apariţia produselor destinateschimbului de mărfuri. Relaţiile de piaţă, fiind economicedupă conţinut, apar în procesul de producere, repartiţie şiconsum al bunurilor materiale şi nemateriale. Deşi sunt obiective, adică predeterminate de factori economici, nu apar spontan, ci prin voinţa oamenilor, devenind astfel obiectulreglementării normelor de drept şi dobândind prin aceasta caracter juridic.onf codului fiscal afacere-orice activitate,conform legistlatiei,exceptia muncii prestate in baza de contract ,desf de pers in urma careia se obtine venit ,acesta fiind sau nu scopul activitatii. Afacerile – operațiuni social utile de extragere, creare sau dobîndire de bunuri, pentru a fi comercializate, astfel încît suma de bani primită ca plată să acopere toate cheltuelile suportate și să asigure persoanei obținerea unui profit.

2.2. Comparaţi activităţile monopol de stat cu activităţile monopol natural.1) Monopol de stat – desfasurate exclusive de organe ale statului sau de PJ constituite de stat. Este

situatia in care un numar limitat de agenti economici sunt investiti de catre AAP cu drept exclusive de a desfasura anumite activitati aducatoare de profit. Activitati monopol de stat : supravegherea si tratamentul bolnavilor de narcomanie, de boli contaioase sau deosebit de periculoase; confectionarea ordinelor si medaliilor; producerea emblemelor care confirma achitarea impozitelor si a taxelor de stat; prestarea serviciilor postale si confectionarea timbrelor postale; producerea si comercializarea tehnicii militare speciale si de lupta, a substantelor explosive, a armelor; evidenta de stat, inregistrarea de stat si inventarierea tehnica a bunurilor immobile, restabilirea documentelor pentru dreptul de proprietate si administrarea acestor bunuri; imprimarea si baterea monedei, imprimarea hirtiilor de valoare de stat; efectuarea lucrarilor astronomo-geodezice, gravimetrice, hidrometeorologice. 2 )(Monopol natural – situatia in care producerea, transportarea, comercializarea, procurarea marfurilor si grupurilor de marfuri fungibile, prestarea anumitor tipuri de servicii, in virtutea unor factori de ordin natural, economic sau tehnologic se afla sub controlul direct al unuia sau mai multi agenti econ. Dezavantajul – lipsa de concurenta, risc sporit, influienta negative asupra pietii bunurilor si serviciilor. Statul poate interveni in activitatea acestor societati comerciale pentru a proteja interesele consumatorilor de posibilele abuzuri.Monopol natural sunt activitatile legate de exploatarea:căile ferate magistrale cu zonele lor de protecţie, instalaţiile de cale, construcţiile de arbă şi serviciile de exploatare a acestora; --staţiile şi punctele de tiraj pentru prelucrarea tehnologică şi trecerea garniturilor de tren (materialului rulant);-- gările feroviare;--autostrăzile, construite din contul bejetelor republican şi locale, cu zonele de protecţie, construcţiile de arbă şi serviciile de întreţinere şi exploatare a acestora-- căile nevigabile naturale şi artificiale, cu sistemele de navigaţie şi condiţiile navigabile asigurate;--porturile fluviale, instalaţiile portuare, debarcaderele şi danele de acostare de folosinţă generală pe căile de comunicaţie pe ape naturale, cu serviciile de întreţinere şi exploatare a lor;-- întreprinderile pentru toate tipurile de transport în comun, cu exepţia taximetrilor;-- reţele magistrale de telecomunicaţii;--reţele de televiziune şi radiodifuziune pentru difuzarea radioprogramelor de stat:--reţele publice de radiodifuziune prin fir;-- reţele de telecomunicaţii internaţionale;-- reţeaua de difuziune a presei periodice. în complexul termico-energetic:întreprinderile staţionare de producere a energiei electrice şi termice, conectare la sistemul energetic unic;--reţelele electrice de toate tensiunile şi reţelele termice magistrale ale sistemului energetic unic;-- reţelele de gaze şi obiectivele sistemului unic de gazificare, transportul prin conducte.-- întreprinderile şi organizaţiile, care exploatează reţelele şi comunicaţiile de aprovizionare cu energie termică, conductele de apă şi canalizare; ---serviciile pentru colectarea gunoiului şi curăţirea zăpezii;--întreprinderile pentru prestarea serviciilor rituale;--întreprinderile pentru înmormîtarea substanţelor radioactive (noxelor) şi a altor substanţe dăunătoare.-- aeroporturile, complexele de construcţii şi mijloace tehnice ale aeroporturilor, sistemelor de dirijare a circulaţiei aeriene, de comunicaţie dintre navele aeriane şi de asigurare a securităţii decolării şi

aterizării aeronavelor.2.3. Societatea comercială “Tablă” SRL a procurat din Germania utilaje pentru confecţionarea

numerelor de înmatriculare a automobilelor, tractoarelor, remorcilor etc. Pe parcursul anilor 1995-2001 societatea a acordat regulat servicii de confecţionare a numerelor tuturor solicitanţilor. „Tablă” SRL avea contract şi cu Poliţia Rutieră care, fiind responsabilă de înmatricularea automobilelor, le punea la dispoziţia proprietarilor de automobile. Prin Hotărârea Guvernului nr.1229 din 13.11.2001 s-a stabilit că producţia şi livrarea tuturor numerelor de înmatriculare a mijloacelor de transport se pun în sarcina S.A. “Artmet”, stabilind prin aceasta monopolul unui singur producător asupra producerii numerelor de înmatriculare. Este oare confecţionarea numerelor de înmatriculare o activitate monopol de stat? Ce trebuie să întreprindă SRL „Tablă” pentru a desfăşura activitatea de confecţionare a numerelor de înmatriculare? Raspuns : confectionarea numerelor de inmatriculare nu reprezinta o activitate monopol de stat – nu este prevazuta in lista exhaustiva prevazuta prin Hotarirea Guvernului cu privire la reglementarea monopolurilor. De asemenea, conform Legii privind reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator, nu este prevazut ca pentru confectionarea numerelor de inmatriculare este necesara eliberarea licentei.

Subiectul 4. Licenţierea activităţii de întreprinzător.nr. Conţinutul subiectului1.1. Relataţi despre noţiunea de licenţă referindu-vă la ea ca la autorizaţie de a desfăşura activitatea

de întreprinzător şi ca drept al titularului de licenţă – pag. 66-67. Art. 2 al legii cu privire la reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator din 2001 avem notiunea:   licenţă  - act administrativ cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea de licenţiere în procesul de reglementare a activităţii de întreprinzător, ce atestă dreptul titularului de licenţă de a desfăşura, pentru o perioadă stabilită, genul de activitate indicat în aceasta, integral sau parţial, cu respectarea obligatorie a condiţiilor de licenţiere; Licenta –manifestare de vointa a statului de a autoriza subiecul sa desfs genul respectiv de activitate.,pe de alta parte confirma dreptul titularului dea desfasura acest gen de activitate.Licenta este un act oficial ,eliberat de aut publica pentru lientiere,ce atesta dr titularului de licenta de a desfs intro anumita perioada genul de activitate indicat in ea cu respectarea obligatorie a uno conditii.Licenta poat fi considerata si un bun ,conf practicii judecatoresti CEDO,care da nasterePentru titularul ei o speranta rezonabikla si de durata privind obtinerea avantajelor ce rezulta din activitatea carei obiectul acesteia..Licenta fiind privita si ca un bun patrimonial al intreprinzatorului

1.2. Comparaţi procedura de licenţiere a activităţii de transport de pasageri(de către Camera de Licenţiere; cu taxa de 3250 lei; pe un termen de 5 ani)Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana împuternicită de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere personal, prin scrisoare recomandată sau prin postă electronică (sub formă de document electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine:a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau alorganizaţiei;b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăsurare solicitantul de licenţă intenţionează să obţină sau să prelungească licenţa;c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăsurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă si pentru veridicitatea documentelor prezentate.La declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei se anexează:a) copia certificatului de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei (art. 10 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător);b) copiile certificatelor de înmatriculare (înregistrare) a vehiculelor, eliberate în modulstabilit, ori certificatelor de înmatriculare (înregistrare) a vehiculelor însoţite de un altdocument ce atestă dreptul la utilizarea acestora sau, după caz, certificatelor deînmatriculare (înregistrare) eliberate pe numele persoanei juridice (Regulamentulcirculaţiei rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009);c) copia contractului individual de muncă cu privire la angajarea persoanei responsabile de activitatea de transport si securitatea circulaţiei transportului auto, cu anexarea copiei diplomei de studii în domeniul transportului auto (art. 16 lit. l) din Regulamentul transporturilor auto de călători si bagaje, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 854 din28.07.2006);d) copia contractului individual de muncă cu privire la angajarea persoanei responsabile decontrolul medical al conducătorilor auto, cu anexarea copiei diplomei de studii despecialitate (Art. 16 lit. l) din Regulamentul transporturilor auto de călători si bagaje, aprobat prin

Hotărîrea Guvernului nr. 854 din 28.07.2006, art. 4 din Legea nr. 264 din27.10.2005 cu privire la exercitarea profesiunii de medic).Documentele pot fi însoţite si de copii pe suport electronic.Solicitarea altor documente se interzice.Documentele se depun în original sau în copie cu prezentarea concomitentă a originalului.*Documentele care se verifică prin procedura ghiseului unic în cadrul Camerei de Licenţiere.1. ÎNREGISTRAREA DECLARAŢIEIDeclaraţia pentru eliberarea/prelungirea sau cererea de reperfectare a licenţei si documentele anexate la ea se înregistrează conform borderoului, a cărui copie se expediază (se înmînează) solicitantului de licenţă, cu menţiunea privind data înregistrării declaraţiei, autentificată prin semnătura persoanei responsabile a Camerei de Licenţiere.Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea sau cererea de reperfectare a licenţei nu se înregistrează în cazul în care:a) aceasta a fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective;b) documentele au fost perfectate cu încălcarea cerinţelor indicate mai sus. Despre refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau cererii de reperfectare a licenţei, solicitantul de licenţă este informat în scris în cel mult 3 zile lucrătoare din ziua adresării, indicîndu-se temeiurile refuzului. După înlăturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă poate depune o nouă declaraţie, care se examinează în modul stabilit.2. DECIZIA PRIVIND ELIBERAREA/PRELUNGIREA/REPERFECTAREA LICENŢEI SAU PRIVIND RESPINGEREA DECLARAŢIEI PEN ELIB/ PRELUNGIREA/REPERFECTAREA LICENŢEICamera de Licenţiere, în baza declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei si documentelor anexate, adoptă decizia privind eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei sau privind respingerea declaraţiei în cel mult 5 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. Solicitantul poate, în ultima zi a termenului de adoptare a deciziei, să formeze numărul de tel. 022 82-07-57 (orele 8.00-17.00) pentru a obţine informaţia despre decizia adoptată de Camera de Licenţiere. Informaţia despre adoptarea deciziei privind eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei se comunică solicitantului cel tîrziu în ziua lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei. Temei pentru respingerea declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei este depistarea de către Camera de Licenţiere a datelor neveridice în documentele prezentate de către solicitantul de licenţă. În caz de respingere a declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei, solicitantul poate depune o nouă declaraţie după înlăturarea cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea declaraţiei precedente.3. PERFECTAREA LICENŢEILicenţa se perfectează în termen de 3 zile lucrătoare, începînd cu ziua primirii documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Menţiunea despre data primirii documentului, care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de licenţă.Dacă solicitantul, în termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (înmînat) înstiinţarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei, nu a prezentat nemotivat documentul ce confirmă achitarea taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera licenţa perfectată, Camera de Licenţiere este în drept să anuleze decizia privind eliberarea licenţei sau să adopte decizia privind recunoasterea licenţei ca fiind nevalabilă.Titularul de licenţă nu este în drept să transmită licenţa sau copia de pe aceasta altei persoane. Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător stabileste principiul aprobării tacite în cazul depăsirii de către Camera de Licenţiere a termenului stabilit pentru eliberarea, reperfectarea licenţei si în lipsa unei comunicări scrise din partea acesteia, cu excepţiile prevăzute de legea respectivă sau de legile ce reglementează expres activităţile licenţiate. În cazul survenirii unei astfel de situaţii, solicitantul de licenţă se prezintă la Camera de Licenţiere cu prezentarea dovezilor de încadrare în condiţiile legale ale aprobării tacite si de neobţinere a răspunsului în termenul prevăzut de lege. În astfel de situaţii, Camera de Licenţiere perfectează licenţa în termen de 3 zile lucrătoare, începînd cu ziua primirii documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Răspunsul negativ, dat în termenele prevăzute de lege, nu echivalează cu aprobarea tacită.----------------------------- cu activitatea farmaceutică(de către Camera de Licenţiere - Taxa pentru eliberarea licenţei pentru unităţile farmaceutice, cu excepţia unităţilor farmaceutice veterinare, din localităţile rurale este de 2340 lei. Taxa pentru eliberarea licenţei pentru activitatea farmaceutică veterinară în localităţile rurale este de 390 de lei. Taxa pentru eliberarea licenţei pentru asistenţă veterinară în localităţile rurale nu se percepe; pe un termen de 5 ani).DOCUMENTELE NECESARE PENTRU OBŢINEREA LICENŢEIPentru obţinerea licenţei, conducătorul

intreprinderii sau organizaţiei ori persoana imputernicităde acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere personal, prin scrisoarerecomandată sau prin postă electronică (sub formă de document electronic cu semnăturădigitală) o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate, semnată de persoana care depunedeclaraţia, ce conţine:a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al intreprinderii sau al organizaţiei;b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăsurare solicitantul de licenţă intenţionează să obţină licenţă;c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăsurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă si pentru veridicitatea documentelor prezentate.La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează:a) Copia de pe certificatul de inregistrare de stat a intreprinderii sau organizaţiei (art. 10 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de intreprinzător);b) Copia extrasului din registrul bunurilor imobile sau a contractului de locaţiune aimobilului, unde se va desfăsura activitatea licenţiată, cu anexarea schemei, intocmite de solicitantul de licenţă, privind amplasarea incăperilor si suprafaţa lor (cu indicarea destinaţiei acestora) (Art. 4 alin. (4) din Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411-XIII din28.03.1995; Art. 36 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din25.02.1998; Hotărirea cu privire la aprobarea si implementarea Regulilor si normativelor sanitaro-epidemiologice „Privind amplasarea, dotarea si exploatarea intreprinderilor si instituţiilor farmaceutice” nr. 11 din 29.09.2005, aprobată de Medicul Sef sanitar de stat al Republici Moldova);c) Copia autorizaţiei sanitare de funcţionare a intreprinderii sau instituţiei farmaceutice, eliberată de serviciul sanitaro-epidemiologic teritorial (Art. 21 alin. (1) si 42 alin. (5) din Legea nr.10-XVI din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice);d) Copia autorizaţiei Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor al Republicii Moldova pentru utilizare a obiectivelor si incăperilor destinate activităţilor legate de circulaţia substanţelor narcotice si psihotrope si a precursorilor (Art. 7 alin. (2) lit. a) si art. 40 alin. (1) si alin.(2) din Legea nr. 382-XIV din 06.05.1999 cu privire la circulaţia substanţelor narcotice si psihotrope si a precursorilor);e) Copiile diplomelor de absolvire a instituţiei superioare sau medii de specialitate indomeniul farmaceutic ale specialistilor (după caz, certificatele de echivalare a diplomelor obţinute in străinătate, eliberate in modul stabilit) (Art. 22 alin. (1) si alin. (2) si art. 27 alin. (1) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea farmaceutică);f) Copia certificatului ce confirmă perfecţionarea continuă a cunostinţelor specialistului (Art. 9 alin. (3) si art. 10 alin. (1) si (3) din Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411-XIII din 28.03.1995);g) Copiile carnetelor de muncă ale specialistilor cu inscrierea respectivă despre angajarea in funcţia dată (pentru conducătorii unităţilor farmaceutice si filialelor acestora) (Art. 143 lit. e) art. 22 alin. (4) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitateafarmaceutică; Pct. 1, 2 si 4 din Regulamentul privind completarea, păstrarea si evidenţa carnetului de muncă, aprobat prin Hotărirea Guvernului nr. 1449 din 24.12.2007 privind carnetul de muncă.);h) Adeverinţa eliberată de autoritatea administraţiei publice locale privind numărul de locuitori (Art. 19 alin. (5) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea farmaceutică).Documentele pot fi insoţite si de copii pe suport electronic.Solicitarea altor documente se interzice.Documentele se depun in original sau in copie cu prezentarea concomitentă a originalului.*Documentele care se verifică prin procedura ghiseului unic în cadrul Camerei de Licenţiere.ELIBERAREA LICENŢEI 1. ÎNREGISTRAREA DECLARAŢIEI Declaraţia pentru eliberarea licenţei si documentele anexate la ea se inregistrează conform borderoului, a cărui copie se expediază (se inminează) solicitantului de licenţă, cu menţiunea privind data inregistrării declaraţiei, autentificată prin semnătura persoanei responsabile a Camerei de Licenţiere.Declaraţia pentru eliberarea licenţei nu se inregistrează in cazul in care:a) aceasta a fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective;b) documentele au fost perfectate cu incălcarea cerinţelor indicate mai sus.Despre refuzul inregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă este informat in scris in cel mult 3 zile lucrătoare din ziua adresării, indicindu-se temeiurile refuzului. După inlăturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul inregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă poate depune o nouă declaraţie, care se examinează in modul stabilit. 2. DECIZIA PRIVIND ELIBERAREA/RESPINGEREA DECLARAŢIEI PENTRUELIBERAREA LICENŢEICamera de Licenţiere, in baza declaraţiei pentru eliberarea licenţei si documentelor anexate, adoptă decizia privind eliberarea licenţei sau privind respingerea declaraţiei in cel mult 5 zile lucrătoare de la data inregistrării acesteia. Solicitantul poate, in ultima zi a

termenului de adoptare a deciziei, să formeze numărul de tel. 022 82-07-57 (orele 8.00-17.00) pentru a obţine informaţia despre decizia adoptată de Camera de Licenţiere. Informaţia despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei se comunică solicitantului cel tirziu in ziua lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei. Temei pentru respingerea declaraţiei pentru eliberarea licenţei este depistarea de către Camera de Licenţiere a datelor neveridice in documentele prezentate de către solicitantul de licenţă. In caz de respingere a declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul poate depune o nouă declaraţie după inlăturarea cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea declaraţiei precedente.3. PERFECTAREA LICENŢEILicenţa se perfectează in termen de 3 zile lucrătoare, incepind cu ziua primirii documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Menţiunea despre data primirii documentului, care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de licenţă.Dacă solicitantul, in termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (inminat) instiinţarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei, nu a prezentat nemotivat documentul ce confirmă achitarea taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera licenţa perfectată, Camera de Licenţiere este in drept să anuleze decizia privind eliberarealicenţei sau să adopte decizia privind recunoasterea licenţei ca fiind nevalabilă.Titularul de licenţă nu este in drept să transmită licenţa sau copia de pe aceasta altei persoane. Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de intreprinzător stabileste principiul aprobării tacite in cazul depăsirii de către Camera de Licenţiere a termenului stabilit pentru eliberarea, reperfectarea licenţei si in lipsa unei comunicări scrise din partea acesteia, cu excepţiile prevăzute de legea respectivă sau de legile ce reglementează expres activităţile licenţiate. In cazul survenirii unei astfel de situaţii, solicitantul de licenţă se prezintă la Camera de Licenţiere cu prezentarea dovezilor de incadrare in condiţiile legale ale aprobării tacite si de neobţinere a răspunsului in termenul prevăzut de lege. In astfel de situaţii, Camera de Licenţiere perfectează licenţa in termen de 3 zile lucrătoare, incepind cu ziua primirii documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Răspunsul negativ, dat in termenele prevăzute de lege, nu echivalează cu aprobarea tacită.

1.3. Camera de Licenţiere a decis retragerea licenţei SRL „Titan” pentru activitatea particulară de detectiv şi pază. Ca motiv al retragerii Camera a indicat că titularul de licenţă a desfăşurat activitatea de depozitare şi folosire a substanţelor explozive. Administratorul SRL „Titan” solicită răspuns la următoarele întrebări: a) poate să fie retrasă licenţa pentru un gen de activitate dacă societatea nu a încălcat modul de desfăşurare a acestui gen, ci a desfăşurat o altă activitate ?; b) poate SRL „Titan” să obţină o altă licenţă pentru genul de activitate ?; c) Este în drept Camera de Licenţiere să retragă licenţa de activitate? d) care sunt temeiurile de retragere a licenţei pentru acest gen de activitate; Elaboraţi o notă informativă cu răspunsuri la întrebări.Legea privind activitatea particulara de detectiv si paza spune din 2003:  Articolul 5. Licenţierea şi restricţia activităţii particulare  de detectiv şi de pază    (1) Activitatea particulară de detectiv şi de pază se desfăşoară în bază de licenţă, eliberată, în coordonare cu Ministerul Afacerilor Interne, în modul stabilit de legislaţie, luîndu-se în considerare particularităţile stipulate în prezenta lege. Persoanelor fizice şi juridice care nu dispun de licenţă pentru activitatea de detectiv şi de pază li se interzice prestarea serviciilor prevăzute la art.(6).    (2) Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor pentru activitatea de detectiv şi de pază se efectuează în centre specializate de învăţămînt, stabilite de Guvern. Licenta se retrage daca se incalca prevederile art.6 : Articolul 6. Genurile de activităţi particulare de detectiv şi de pază    (1) În activitatea particulară de  detectiv  este permisă prestarea următoarelor servicii:a) colectarea, în bază de contract, a informaţiilor, importante pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice; b) colectarea de probe în cauze civile în bază de contract încheiat cu participanţii la proces;c) studierea  pieţei, colectarea de informaţii  pentru  negocieri, depistarea  partenerilor de afaceri insolvabili sau care nu  insuflă încredere;d) protejarea  întreprinderilor şi a firmelor contra  spionajului industrial;e) colectarea de date biografice sau de altă natură pentru persoana  cu care se încheie contractul, cu acordul ei scris;f) identificarea autorilor sau a expeditorilor de scrisori anonime, a colportorilor; g)  identificarea locului de aflare a persoanelor dispărute; h)  căutarea bunurilor pierdute; i)  colectarea  de  date în cauze penale pentru acordarea  de  ajutor organelor de drept în bază de contract încheiat cu participanţii la proces.    (2) În activitatea particulară de pază este permisă prestarea următoarelor servicii:  a) ocrotirea vieţii şi sănătăţii, paza bunurilor, executarea gărzii de corp;  b) paza fizică şi tehnică a localurilor şi a teritoriilor;c) proiectarea, instalarea şi întreţinerea sistemelor de alarmare, a componentelor

acestora, precum şi exploatarea dispeceratelor de monitorizare  a alarmelor; d) paza şi însoţirea  încărcăturilor importante, a bunurilor personale;e) patrularea,  în comun cu organele de drept,  a  zonelor criminogene;f) acordarea de ajutor organelor de drept la menţinerea ordinii publice, la asigurarea securităţii oamenilor; g) informarea publicului în probleme de protecţie contra acţiunilor ilicite.Hotarirea Guvernului cu privire la reglementarea unor genuri de activitate nr.110 din 98, prevede ca Ministerul Afacerilor Interne licentiaza: folosirea substanţelor explozive, mijloacelor de explodare şi pirotehnică;(astfel, licenta pentru activitatea data nu poate fi retrasa, iar agentul economic din speta trebuie sa obtina licenta pentru a doua activitate realizata cu depozitarea substantelor explozive)Nu poate să retragă licența, deoarece în conformitate cu art.19 alin.(8) al legii cu privire la licențierea unor genuri de activitate: În cazul în care se depistează încălcări ale condiţiilor de licenţiere, autoritatea de licenţiere, în termen de 15 zile lucrătoare de la data întocmirii actului de control, emite prescripţia privind lichidarea încălcărilor, cuprinzînd recomandările privind modul de remediere a tuturor deficienţelor identificate, precum şi avertizarea despre posibila suspendare sau retragere a licenţei dacă încălcările depistate nu vor fi lichidate în termenul stabilit. Ca condiție de licențiere care a fost încălcată e nerespectarea cadrului legislativ și normative în vigoare la desfășurarea activității licențiate (conform ordinului Min. Economiei privind condițiile de licențiere). Titularul de licenţă, primind prescripţia privind lichidarea încălcărilor condiţiilor de licenţiere, este obligat, în termenul indicat în prescripţie, să prezinte autorităţii de licenţiere informaţia privind lichidarea încălcărilor. c) Decizia camerei de licențiere privind retragerea licenței poate fi contestată în instanța de judecată.

Subiectul 5. Obligaţia întreprinzătorului de a obţine licenţă.nr. Conţinutul subiectului1.1. Relataţi despre organul/ele de stat împuternicite de a elibera licenţe.Conf LG pr reglem prin

licentiere a activ de INTREPRINZATOR NR 451 DIN 2011 art 6 Autorităţile de licenţiere sînt:a) Camera de Licenţiere; b) Banca Naţională a Moldovei; c) Comisia Naţională a Pieţei Financiare;d) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică;e) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei;f) Consiliul Coordonator al Audiovizualului.Se supun reglementării prin licenţiere următoarele genuri de activitate: a) de către Camera de Licenţiere:1) activitatea de audit;2) activitatea de evaluare a bunurilor imobile; 3) activitatea burselor de mărfuri; 4) activitatea cu metale preţioase şi pietre preţioase; funcţionarea caselor de amanet; 5) activitatea în domeniul jocurilor de noroc: organizarea şi desfăşurarea loteriilor (cu excepţia monopolului de stat exercitat în condiţiile Legii nr. 285-XIV din 18 februarie 1999 cu privire la jocurile de noroc), întreţinerea cazinourilor, exploatarea automatelor de joc cu cîştiguri băneşti, stabilirea mizelor la competiţiile sportive;6) importul şi păstrarea alcoolului etilic; importul, păstrarea şi comercializarea angro a producţiei alcoolice şi/sau a berii importate;7) fabricarea alcoolului etilic, producţiei alcoolice, berii şi/sau păstrarea, comercializarea angro a alcoolului etilic, a producţiei alcoolice şi a berii produse de producătorii autohtoni;8) importul articolelor de tutun; importul şi/sau prelucrarea industrială a tutunului; fabricarea articolelor din tutun şi/sau comercializarea angro a articolelor din tutun şi a tutunului fermentat;9) activitatea farmaceutică veterinară şi/sau asistenţa veterinară (cu excepţia activităţii desfăşurate de serviciul veterinar de stat); 10) importul şi/sau comercializarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor;11) transportul auto de călători în folos public 12) activitatea de proiectare pentru toate categoriile de construcţii, urbanism, instalaţii şi reţele tehnico-edilitare, reconstrucţii, restaurări 13) construcţiile de clădiri şi/sau construcţiile inginereşti, instalaţiile şi reţelele tehnico-edilitare, reconstrucţiile, consolidările, restaurările14) extragerea substanţelor minerale utile şi/sau îmbutelierea apelor minerale şi naturale potabile;25) activitatea farmaceutică, inclusiv cu folosirea preparatelor narcotice şi/sau psihotrope, desfăşurată de întreprinderile şi/sau instituţiile farmaceutice (pentru întreprinderile şi instituţiile nou-create, pînă la obţinerea certificatului de acreditare), cu excepţia cazurilor cînd se modifică ori se completează genul de activitate;26) fabricarea, comercializarea, asistenţa tehnică şi reparaţia dispozitivelor medicale, inclusiv a opticii; 27) acordarea asistenţei medicale de către instituţiile medico-sanitare private (pentru instituţiile nou-create, pînă la obţinerea certificatului de acreditare), cu excepţia cazurilor cînd se modifică ori se completează genul de activitate;28) activitatea legată de plasarea în cîmpul muncii a cetăţenilor în ţară şi/sau în străinătate, activitatea de încadrare/înscriere a studenţilor în programe de schimb educaţional-cultural care prevăd componenta de angajare remunerată în cîmpul muncii pe o perioadă determinată de timp, în

perioada vacanţei de vară; 29) activitatea de turism;30) activitatea de depozitare a cerealelor cu eliberarea certificatelor de depozit pentru cereale; 31) activitatea magazinelor duty-free, inclusiv pentru deservirea corpului diplomatic 32) activitatea de broker vamal;b) de către Banca Naţională a Moldovei: 33) activitatea băncilor şi unităţilor de schimb valutar (altele decît băncile); c) de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare: 34) activitatea asigurătorilor (reasigurătorilor), brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare; 35) activitatea de gestiune a activelor fondurilor nestatale de pensii; 36) activitatea asociaţiilor de economii şi împrumut; 37) activitatea profesionistă pe piaţa valorilor mobiliare; 38) activitatea birourilor istoriilor de credit;d) de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică: 39) importul şi comercializarea cu ridicata şi/sau cu amănuntul a benzinei, motorinei şi/sau a gazului lichefiat la staţiile de alimentare;40) producerea energiei electrice; transportul energiei electrice şi/sau activitatea de dispecerat central; distribuţia energiei electrice; furnizarea energiei electrice la tarife reglementate sau nereglementate;41) producerea şi/sau stocarea gazelor naturale; producerea combustibilului regenerabil; transportul gazelor naturale; distribuţia şi/sau furnizarea gazelor naturale la tarife reglementate sau nereglementate e) de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei: 42) utilizarea frecvenţelor sau canalelor radio şi/sau a resurselor de numerotare în scopul furnizării reţelelor şi/sau serviciilor de comunicaţii electronice; 43) serviciile de creare, implementare şi de asigurare a funcţionării sistemelor informaţionale automatizate de importanţă statală, inclusiv a produselor program;f) de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului: 44) activitatea de emisie pentru difuzarea serviciilor de programe pe cale radioelectrică terestră şi/sau prin orice alte mijloace de telecomunicaţii decît cele radioelectrice terestre. Genurile de activitate neindicate mai sus se desfăşoară fără licenţe sau fără alte acte administrative cu efect similar, cu excepţia autorizaţiilor, stabilite expres prin lege, pentru confirmarea unor cerinţe tehnice, norme separate sub un anumit aspect. Licenţa pentru comercializarea resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucrată, către agenţii economici aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, precum şi pentru exportul acestora se eliberează pe bază de concurs, conform regulamentului aprobat de Guvern.

1.2. Analizaţi procedura legală de eliberare a licenţei, termenul de valabilitate şi încetarea valabilităţii licenţei. (din carte pag 68- 72).art 11 LG Articolul 11. Decizia privind eliberarea/prelungirea licenţei  sau privind respingerea declaraţiei pentru   eliberarea licenţei    (1) Autoritatea de licenţiere, în baza declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei şi documentelor anexate, adoptă decizia privind eliberarea/prelungirea licenţei sau privind respingerea declaraţiei în cel mult 5 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. (2) Prin derogare de la prevederile alin.(1), în cazurile expres stabilite de legile care reglementează activitatea licenţiată respectivă, poate fi stabilit un termen mai mare pentru adoptarea de către autoritatea de licenţiere a deciziei privind eliberarea/prelungirea licenţei sau privind respingerea declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei. (3) Informaţia despre adoptarea deciziei privind eliberarea/prelungirea licenţei se comunică solicitantului cel tîrziu în ziua lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei.(4) Temei pentru respingerea declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei este depistarea de către autoritatea de licenţiere a datelor neveridice în documentele prezentate de către solicitantul de licenţă. (5) În caz de respingere a declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei, solicitantul poate depune o nouă declaraţie după înlăturarea cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea declaraţiei precedente.(6) Licenţa se consideră eliberată dacă autoritatea de licenţiere nu răspunde solicitantului de licenţă în termenele prevăzute de lege. După expirarea termenului cumulativ stabilit pentru înştiinţarea despre refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei, despre respingerea acesteia sau despre adoptarea deciziei privind eliberarea/prelungirea licenţei, cu condiţia lipsei unei comunicări scrise despre temeiurile refuzului înregistrării şi/sau respingerii declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei, solicitantul de licenţă poate desfăşura activitatea pentru care a solicitat licenţa.(7) În cazul survenirii situaţiei prevăzute la alin.(6), autoritatea de licenţiere perfectează licenţa în condiţiile art.14 alin.(1). (8) Procedura aprobării tacite, prevăzute la alin.(6), se aplică tuturor licenţelor, cu excepţia celor emise de autorităţile de reglementare din sectorul financiar (bancar şi nebancar), în domeniul activităţilor care vizează regimul armelor de foc, muniţiilor şi explozibililor. (9) Răspunsul negativ, dat în termenele prevăzute de lege, nu echivalează cu aprobarea tacită.Aprobare tacita exceptie:BNM si Comisia Nationala a pietii Financiare ,activitati ce vizeaza armele de foc ,munitii si explozivi

1.3. Societatea cu răspundere limitată „ArahnidImob”, principalul gen de activitate al căreia era vânzarea - cumpărarea bunurilor imobile, precum şi evaluarea acestora, s-a adresat la un avocat cu următoarele întrebări:Are oare societatea nevoie de licenţă pentru genurile de activitate desfăşurate?- pentru activitatea de evaluare a bunurilor => DA LG nr 451 din 2001 pr reglementarea prin licentiere a activitatii de Intreprinzator art 8 aln (1) lit a pct 2Care sunt condiţiile pentru a obţine licenţa pentru evaluarea bunurilor imobile? Cerinţele şi condiţiile necesare obligatorii pentru solicitantul sau titularul de licenţă la desfăşurarea genului respectiv de activitate: a) Desfăşurarea activităţii licenţiate în conformitate cu cadrul legislativ şi normativ; b) Respectarea restricţiilor privind activitatea şi independenţa evaluatorului (art. 23 al Legii nr. 989-XV din 18.04.2002 cu privire la activitatea de evaluare); c) Semnarea raportului de evaluare doar de evaluatorii indicaţi în licenţă (art. 11 alin (4) al Legii nr. 989-XV din 18.04.2002 cu privire la activitatea de evaluare).Care este lista documentelor necesare pentru obţinerea licenţei?Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana împuternicită de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere respectivă personal, prin scrisoare recomandată sau prin poştă electronică (sub formă de document electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine: a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al organizaţiei ori numele, prenumele, adresa şi IDNP al persoanei fizice; b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de licenţă intenţionează să obţină licenţă sau să o prelungească;c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăşurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă şi pentru veridicitatea documentelor prezentate. La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează: a) copia de pe certificatul de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei ori de pe buletinul de identitate al persoanei fizice;b) documentele suplimentare în conformitate cu prevederile actelor legislative ce reglementează activitatea licenţiată pentru care se solicită licenţa. Documentele se depun în original sau în copii, inclusiv pe suport electronic, cu prezentarea originalelor pentru verificare, cu excepţia celor stabilite spre verificare prin procedura ghişeului unic.La declaraţia pentru prelungirea licenţei se anexează numai documentele care necesită actualizare sau conţin date diferite de cele prezentate la momentul eliberării licenţei. Solicitarea altor documente decît cele prevăzute de lege se interzice.Documentele se depun în original sau în copie. Datele din documentele şi informaţiile depuse se verifică prin procedura ghişeului unic.Indicaţi organele specializate antrenate în eliberarea licenţei pentru genul respectiv de activitate. Autoritatea de licenţiere este Camera de Licenţiere. Accesul pentru public şi consultaţiile sunt organizate în Sala de recepţionare a documentelor (timpul de audienţă: Luni – Vineri de la 8.30 pînă la 15.00). Consultaţiile sînt asigurate de doi specialişti pentru fiecare domeniu, numele cărora şi altă informaţie despre ei nu sunt accesibile publicului. Toate consultaţiile şi adresările se înregistrează.

Subiectul 6. Suspendarea şi retrarea licenţei pentru activitatea de întreprinzător 2.1. Descrieţi cum influenţează obţinerea licenţei asupra capacităţii de exerciţiu a titularului de

licenţă–pag.66 Ca institutie juridica ,licentierea este o interventie a statului in activitatea economica care doar la o abordare superficiala pare a fi o limitare a dr de activitate de intreprinzator si o restringere a capacitatii civile a subiectelor. O activit a statului ,licentierea nu numai ca autorizeaza intreprinzatorul sa practice anumita actvitate economica ,dar si exercita fata de el o functie de control ,asigurind astfel respectarea legalitatii ,protectia drepturilor ,intereselor si sanatatii cetatenilor ,apararea securit statului si ocrotirea mostenirii culturale a poporului ,altor interese publice

2.2. Comparaţi temeiurile şi procedura de suspendare a licenţei cu procedura şi temeiurile de retragere a licenţei. Articolul 20. Suspendarea temporară şi reluareavalabilităţii licenţei        (1) Licenţa poate fi suspendată temporar în conformitate cu prevederile Legii cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.  (2) Drept temei pentru realizarea acţiunilor prevăzute de lege pentru suspendarea temporară a licenţei servesc:     a) cererea titularului de licenţă privind suspendarea acesteia;     b) neachitarea anuală, în termenul stabilit, a taxei pentru licenţă;     c) nerespectarea de către titularul de licenţă a termenului de depunere a cererii de eliberare a duplicatului licenţei pierdute sau deteriorate;d) desfăşurarea de către filială şi/sau altă subdiviziune

separată a titularului de licenţă a activităţii licenţiate fără copia autorizată de pe licenţă, în cazurile cînd obligativitatea obţinerii copiilor autorizate de pe licenţă este stabilită prin lege. (3) Decizia privind suspendarea temporară a licenţei se aduce la cunoştinţă titularului de licenţă în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii ei. Termenul de suspendare temporară a licenţei nu poate depăşi 2 luni, dacă legile care reglementează activitatea licenţiată respectivă nu prevăd altfel.   (4) Titularul de licenţă este obligat să înştiinţeze în scris autoritatea de licenţiere despre înlăturarea circumstanţelor care au dus la suspendarea temporară a licenţei.   (5) Decizia privind reluarea valabilităţii licenţei se adoptă de autoritatea de licenţiere în temeiul hotărîrii instanţei de judecată care a emis hotărîrea de suspendare a acesteia, în termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii înştiinţării. Decizia se aduce la cunoştinţă titularului de licenţă în termen de 3 zile lucrătoare de la data adoptării acesteia. (6) Termenul de valabilitate a licenţei nu se prelungeşte pe perioada de sistare temporară a acesteia Articolul 21.Retragerea licenţei - (1) Licenţa poate fi retrasă în conformitate cu prevederile Legii cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.  (2) Drept temei pentru realizarea acţiunilor prevăzute de lege în vederea retragerii licenţei servesc:  a) cererea titularului de licenţă privind retragerea acesteia; b) decizia cu privire la anularea înregistrării de stat a titularului de licenţă; c) depistarea unor date neautentice în documentele prezentate autorităţii de licenţiere; d) stabilirea faptului de transmitere a licenţei sau a copiei de pe aceasta altei persoane în scopul desfăşurării genului de activitate licenţiat;   e) neînlăturarea, în termenul stabilit, a circumstanţelor care au dus la suspendarea temporară a  licenţei;  f) nerespectarea a doua oară a prescripţiilor privind lichidarea încălcărilor ce ţin de condiţiile de licenţiere;    g) neachitarea lunară şi trimestrială, în termenul stabilit, a taxei pentru licenţă. (3) Licenţa se retrage şi în alte cazuri prevăzute expres de legile ce reglementează genul de activitate licenţiat. (4) Menţiunea referitoare la data şi numărul deciziei privind retragerea licenţei se înscrie în registrul licenţelor nu mai tîrziu de ziua lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei.  (5) În cazul retragerii licenţei, taxa pentru licenţă nu se restituie. (6) Titularul de licenţă este obligat, în decurs de 10 zile lucrătoare de la data adoptării deciziei de retragere a licenţei, să depună la autoritatea de licenţiere licenţa retrasă.

2.3. Societatea cu răspundere limitată „Imobilestim” SRL, principalul gen de activitate al căreia era vânzarea - cumpărarea bunurilor imobile, precum şi evaluarea acestora, s-a adresat la un avocat cu următoarele întrebări: Are oare societatea nevoie de licenţă pentru genurile de activitate desfăşurate? Care sunt condiţiile pentru a obţine licenţa pentru evaluarea bunurilor imobile? Care este lista documentelor necesare pentru obţinerea licenţei? Indicaţi organele specializate antrenate în eliberarea licenţei pentru genul respectiv de activitate.Pentru vinarea-cumararea bunurilor imobile nu este necesara licenta; insa pentru evaluarea bunurilor imobile, cf. art.8 alin.(1) punctul 2 al Legii privind reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator va fi necesara licenta eliberata de Camera de Licentiere.Docum necesare sunt prev. de art.10 al legii privind reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator:  (1) Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana împuternicită de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere respectivă personal, prin scrisoare  recomandată sau prin poştă electronică (sub formă de document electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine: a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al organizaţiei ori numele, prenumele, adresa şi IDNP al persoanei fizice;b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de licenţă intenţionează să obţină licenţă sau să o prelungească;c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăşurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă şi pentru veridicitatea documentelor prezentate.    (2) La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează:a) copia de pe certificatul de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei ori de pe buletinul de identitate al persoanei fizice; b) documentele suplimentare în conformitate cu prevederile actelor legislative ce reglementează activitatea licenţiată pentru care se solicită licenţa. Documentele se depun în original sau în copii, inclusiv pe suport electronic, cu prezentarea originalelor pentru verificare, cu excepţia celor stabilite spre verificare prin procedura ghişeului unic.(21) La declaraţia pentru prelungirea licenţei se anexează numai documentele care necesită actualizare sau conţin date diferite de cele prezentate la momentul eliberării licenţei (3) Solicitarea altor documente decît cele prevăzute de prezentul articol se interzice.(4) Documentele se depun în original sau în copie. Datele din documentele şi

informaţiile depuse se verifică prin procedura ghişeului unic.(5) Declaraţia pentru eliberarea/ prelungirea licenţei şi documentele anexate la ea se înregistrează conform borderoului, a cărui copie se expediază (se înmînează) solicitantului de licenţă, cu menţiunea privind data înregistrării declaraţiei, autentificată prin semnătura persoanei responsabile a autorităţii de licenţiere (6) Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei nu se înregistrează în cazul în care: a) aceasta a fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective; b) documentele au fost perfectate cu încălcarea cerinţelor prezentului articol. (7) Despre refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei, solicitantul de licenţă este informat în scris în cel mult 3 zile lucrătoare din ziua adresării, indicîndu-se temeiurile refuzului.(8) După înlăturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă poate depune o nouă declaraţie, care se examinează în modul stabilit.

Subiectul 7. Evidenţa contabilă.nr. Conţinutul subiectului1.1. Determinaţi importanţa evidenţei contabile pentru fondatorii persoanei juridice şi pentru

însăşi persoana juridică.Evidenta contabila asigura inregistrarea cronologica si sistemarica, prelucrarea si pastrarea informatiei cu privire la patrimoniu, cheltuielile de fabricare si circulatie, decontarile, obligatiile, drepturile si rezultatele obtinute, utilizate atit pentru necesitatile proprii, cit si in relatiile cu actionarii, clientii, furnizorii, bancile, organelle fiscal si cu alte PF/PJ. Evidenta contabila permite detinerea controlului operatiunilor patrimoniale efectuate si furnizeaza informatia necesara pentru determinarea patrimoniului national.Astfel contabilitatea este principalul instrument de gestiune a patrimoniului intreprinzatorulu .Iar administrarea patrimoniului destinat activitateii de intreprinzator cere subiectului cunoasterea tuturor operatiunilor economice(procurate)si desfacerea marfurilor,prelucrarea materiilor prime ,executarea lucrarilor si prestarilor serviciilor.

1.2. Analizaţi ciclul contabil. Ciclul contabil al entităţii cuprinde:    a) întocmirea documentelor primare şi centralizatoare;--Sunt doc primare:xontractele,facturile de eliberare sau receptionare a marfurilor ,dispozitiile de plata ,tabelele de evidenta,ordinele administratorului si altele asemenea foi daca sunt intocmite pe suport de hirtie fie electronic.Pentru a fi valabile documentele primare întocmite vor conţine următoarele elemente obligatorii: a) denumirea şi numărul documentului; b) data întocmirii documentului;c) denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al entităţii în numele căreia este întocmit documentul;d) denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al destinatarului documentului, iar pentru persoanele fizice - codul personal; e) conţinutul faptelor economice; f) etaloanele cantitative şi valorice în care sînt exprimate faptele economice;  g) funcţia, numele, prenumele şi semnătura, inclusiv digitală, a persoanelor responsabile de efectuarea şi înregistrarea faptelor economice.La întocmirea documentelor primare, pentru persoanele neînregistrate ca subiecţi ai activităţii de întreprinzător, respectarea prevederilor alin.(6) lit.d) nu este obligatorie. Documentele primare primite de entitate într-o limbă străină, alta decît cea engleză şi rusă, vor fi traduse în limba de stat, cu expunerea tranzacţiei respective.   Persoanele care întocmesc şi/sau semnează documentele primare răspund în conformitate cu art.44.Corectări în documentele primare care justifică operaţiunile de casă, bancare, de livrare şi achiziţie a bunurilor economice şi a serviciilor nu se admit.  b) evaluarea şi recunoaşterea elementelor contabile;-- Evaluarea şi recunoaşterea elementelor contabile se efectuează în conformitate cu prevederile Standartele Internationale de Raportare Financiara,cu Standardele Nationale de Contabilitate si alte acte normtaive.Procedura de evaluare si de recunoastere a elementelor contabile este o procedura tehnica si necesita studii speciale.c) reflectarea informaţiilor în conturile contabile;-- Entitatea care aplică sistemul contabil în partidă dublă este obligată să ţină evidenţa activelor, capitalului propriu, datoriilor, consumurilor, cheltuielilor şi veniturilor în baza conturilor contabile.  Nomenclatorul grupelor de conturi contabile şi metodologia privind utilizarea acestora sînt stabilite în Planul general de conturi contabile, care se elaborează şi se aprobă de Ministerul Finanţelor. d) întocmirea registrelor contabile;-- Registrul contabil va conţine următoarele elemente obligatorii:a) denumirea registrului; b) denumirea entităţii care a întocmit registrul;c) data începerii şi finisării ţinerii registrului şi/sau perioada pentru care se întocmeşte acesta  d) data efectuării faptelor economice, grupate în ordine cronologică şi/sau sistemică;  e) etaloanele de evidenţă a faptelor economice;  f) funcţia, numele, prenumele şi semnăturile persoanelor responsabile de întocmirea registrului.Registrele  contabile se întocmesc pe suport de hîrtie sau în formă electronică.  Dacă registrul contabil este întocmit în

formă electronică, entitatea, la solicitarea organelor autorizate, este obligată să imprime pe cont propriu copia acestuia pe suport de hîrtie. Registrele contabile obligatorii sînt Cartea mare sau balanţa de verificare şi alte registre centralizatoare, care servesc drept bază pentru întocmirea rapoartelor financiare. Nomenclatorul şi structura registrelor contabile pentru instituţiile publice se elaborează şi se aprobă de Ministerul Finanţelor.e) inventarierea elementelor contabile;-- operatiune de comparae a datelor din documenteleprimare si registrele contabile cu obiectele materiale detinute de intreprinzator sau procedeu de control şi autentificare documentară a existenţei elementelor contabile care aparţin şi/sau se află în gestiunea temporară a entităţii;Entitatea are obligaţia să efectueze inventarierea generală a elementelor de activ şi pasiv, cel puţin o dată pe an pe parcursul desfăşurării activităţii sale, în cazul reorganizării sau încetării activităţii, precum şi în cazurile prevăzute de Regulamentul privind inventarierea, aprobat de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei.Modul şi regulile de efectuare a inventarierii se elaborează şi se aprobă de Ministerul Finanţelor.Regulile specifice de efectuare a inventarierii în ramurile respective se elaborează de organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi de alte organe autorizate şi se aprobă de Ministerul Finanţelor f) întocmirea balanţei de verificare, a Cărţii mari şi a rapoartelor financiare.raport financiar - totalitate sistematizată de indicatori ce caracterizează situaţia patrimonială şi financiară, existenţa şi fluxul capitalului propriu şi al mijloacelor băneşti ale entităţii pe o perioadă de gestiune; Entităţile de interes public întocmesc şi prezintă rapoarte financiare semianuale şi anuale.Entităţile, cu excepţia instituţiilor publice şi a entităţilor menţionate la alin.(1), întocmesc şi prezintă rapoarte financiare anuale.Rapoartele financiare semianuale cuprind: a) bilanţul contabil condensat;  b) raportul de profit şi pierdere condensat c) raportul privind fluxul mijloacelor băneşti condensat; d) raportul privind fluxul capitalului propriu condensat; e) notele explicative selectate.Rapoartele financiare anuale cuprind:a) bilanţul contabil b) raportul de profit şi pierdere;c) raportul privind fluxul mijloacelor băneşti;d) raportul privind fluxul capitalului propriu;e)  notele explicative, inclusiv anexele la rapoartele financiare.Suplimentar la rapoartele financiare, entitatea va prezenta anual raportul conducerii şi raportul auditorului, în cazul în care auditul este obligatoriu.Rapoartele financiare se întocmesc în conformitate cu prevederile prezentei legi, ale standardelor de contabilitate şi vor oferi imaginea reală şi fidelă a elementelor contabile ale entităţii.Rapoartele financiare se întocmesc cu utilizarea datelor inventarierii pentru autentificarea existenţei şi stării activelor şi datoriilor.  Rapoartele financiare reflectă valoarea elementelor aferente perioadelor de gestiune curentă şi precedentă. Dacă această valoare nu este comparabilă, datele perioadei precedente vor fi ajustate. Absenţa comparabilităţii şi orice ajustare vor fi prezentate în notele explicative.

1.3. Cetăţeanul Pruteanu solicită consultaţie cu privire la obligativitatea ţinerii evidenţei contabile de către: a) titularul patentei de întreprinzător; b) întreprinderea individuală; c) societatea cu răspundere limitată. De asemenea el solicită ai explica deosebirea dintre diferite sistemuri de ţinere a evidenţei contabile. Întocmiţi o notă informativă cu răspunsul la aceste întrebări.Raspuns :a)Titularul patentei de intreprinzator nu este obligat sa tina evidenta contabila. b)Intreprinzatorul individual tine contabilitate in partida simpla.c)SRL – tine contabilitate in partida simpla daca nu are obligatia sa tina evidenta contabila in partida dubla sau daca depaseste limitele a doua din criteriile: 1. Totalul veniturilor din vinzari- cel mult 3mln lei ; 2. Valoarea de bilant a activelor pe termen lung- cel mult 1 mln lei; 3. Nr mediu scriptic al personalului in perioada de gestiune – cel mult 9 persoane. Daca se depasesc aceste criterii, atunci SRL va tine contabilitate in partidua dubla simplificata.d)Deosebirea dintre diferite sisteme contabile. – pag 75-76 din carte.Contabilitate financiara –un sistem de ,grupare, prelucrare si sistematizare a informatiei privind existenta si miscarea activelor ,capitalului propriu ,datoriilor ,venituilor si cheltuielilor in expresie valorica pentru intocmirea rapoartelor financiare.Ea se intocmeste cu o anumitta regularitate si s e prezinta periodic ,sub forma de raport financiar,organelor de stat competente.Contabilitate de gestiune (manageriala)-reprezinta un sistem de colectare ,prelucrare ,pregatire si transmitere a informatiei pentru planificarea calculelor costurillor ,verificarea si analiza executorilor bugetelor ,in scopul pregatirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale.,fiind de uz intern . Conform Lg contabilitatii sistemul contabil poate fi in in partida simpla sau dubla .Iar sitemul tinut in partida dubla poate fi simplificat sau complet.1.Sistem contabil în partidă simplă - sistem contabil care prevede reflectarea unilaterală a faptelor economice, utilizînd înregistrarea în partidă simplă conform metodei “intrare-ieşire”;2 sistem contabil simplificat în partidă dublă - sistem contabil ce

prevede reflectarea faptelor economice în baza dublei înregistrări, cu aplicarea variantelor simplificate ale planului de conturi contabile, registrelor contabile şi rapoartelor financiare; 3.sistem contabil complet în partidă dublă - sistem contabil care prevede reflectarea faptelor economice în baza dublei înregistrări, cu aplicarea planului de conturi contabile, registrelor contabile şi rapoartelor financiare; ; c) SRL pot utilize pentru tinerea contabilitatii sistemul simplificat al partidei duble sistem contabil complet оn partidг dublг - sistem contabil care prevede reflectarea faptelor economice оn baza dublei оnregistrгri, cu aplicarea planului de conturi contabile, registrelor contabile єi rapoartelor financiare; sistem contabil оn partidг simplг - sistem contabil care prevede reflectarea unilateralг a faptelor economice, utilizоnd оnregistrarea оn partidг simplг conform metodei “intrare-ieєire”; se utilizeaza daca activitatea e bazata pe munca individuala a membrilor unei familii si volumul annual al vinzarilor nete nu depaseste limita de 1 mln lei, iar valoarea totala de bilant a mijloacelor fixe limita de 350 mii lei

Subiectul 8. Noţiunea de concurenţă.nr. Conţinutul subiectului1.1. Descrieţi condiţiile de existenţă a concurenţei şi funcţiile concurenţei – CONDITIILE –

pag.83:1)liberalizarea comertului;-fiecare intreprinzator este in drept sa-si aleaga domeniul de activitate,libera alegere de aprodice si /sau vinde marfurile ,de a presta servicii cerute pe piata,conf Constitutiei-libera initiativa economica ,statul asigura libertatea comertului si activitatii de intreprinzator 2)existenta unui numar suficient de agenti economici privati; -Legiuitorul permite inregistrare pf ca intrep individual si a participa la constiturea pj cu scop lucrativ .Concurenta inceteaza a fi eficenta in cazul cind furnizorii sau cnsumatorii pierd alegerea a partenerului de afaceri .Nr mic de agenti economici transforma piata in monopolsau monopson.3)liberlizarea preturilor si tarifelor-Intreprinzatorii isi stabilesc in mod independent preturile si tarifele la productie sau la serviciile prestate in baza de contract .Insa sunt tarife releentate prin acte legistlative-pentru energie electrica ,gaze naturale,criterii la preturile pentru produsele petroliere ,medicamentele ,transportul de pasageri,asigurarea populatiei cu apa ,servicii postale.Se stabileste lista marfurlor importate la preturi libere;4)asigurarea unui cadru legal.care sa sanctioneze si sa previna concurenta ilicita.Libera concurenta este asigurata de un cadru normativ ce interzic un sir de actiuni ce aduc la denaturarea si suprimarea concurentei ,cu abuz la situatoa dominanta pe piata,acordurile anticoncurentiale ,acte de concurenta neloiala,actiunile autoritatilor adm publice care limiteaza concurenata. FUNCTIILE – pag.85:1)regulator al cererii si ofertei;-echilibru intre cerere si oferta astfele la produsele care se duce lipsa preturile cesc ,iar cind cererea de piata este satisfacuta preturile scad.2)factor determinant la stabilirea preturilor marfurilor si serviciilor; --impiedica impunerea preturilor de mono[ol si obtinerea de suprabeneficiicare de asemenea au caracter de monopol. 3)mecanism al repartizarii profitului intre agentii economici implicati in productia si dstributia marfurilor.Pentru a se mentine pe piata si a obtine profit ,intreprinzatorii au dr de a utilza intrumesnte ca :reducerea cheltuielior de productie si a pretului de cost,producere si prestari de o calitate mai inalta ,stabilirea unui termen de garntie intensificarea publicitatii comerciale,alte condiii favorizante.

1.2. Clasificaţi actele care suprimă concurenţa după criteriile cunoscute – Uneleactiuni interzise intrpr isi au origine in operatiuni cu elemente de extraniette :operatiuni de dumping ,importul marfurilor subventionale,importul in proportii mari cu scopul subminarii si chia la inlaturarii de ppe piata a producat nationali practicile monopoliste, care sunt:1. abuzul de situatie dominanta-adica pozitia pe care o

intreprindere singura sau cu altele este in masura de a domina pretul unui bun,serviciu sau respectiv unui grup de bunuri ,servicii; 2. acordurile anticoncurentiale;--orice intelegeri expressau tacit ,intre agentii economici ,precum si orcie decizii de asociere sau practici concertate intre acestia ,care au ca obiect sau pot avea ca efect restringerea impidicarea sau denaturrea concurentei lor pe piata Acordurile anticoncurenţiale sînt, în special, cele îndreptate spre: a) stabilirea directă sau indirectă a preţurilor de cumpărare sau de vînzare sau a oricăror alte condiţii de tranzacţionare;  b) limitarea sau controlul producerii, comercializării, dezvoltării tehnice sau investiţiilor;c) împărţirea pieţelor sau surselor de aprovizionare;d) participarea cu oferte  trucate la licitaţii sau la orice alte forme de concurs de oferte; e) limitarea sau împiedicarea accesului pe piaţă şi a libertăţii exercitării concurenţei de către alte întreprinderi,

precum şi acordurile de a nu cumpăra sau de a nu vinde către anumite întreprinderi fără o justificare rezonabilă; f) aplicarea, în raporturile cu partenerii comerciali, a condiţiilor inegale la prestaţii echivalente, creînd astfel acestora un dezavantaj concurenţial; g) condiţionarea încheierii contractelor de acceptare de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte. 3. concentrarile economice—concentrarea economica este un fenomen pozitiv,unirea capitalurilor inlesneste cooperare,insa acapararea a segmentelor de mari proprtii ale pietii de o singura societate comerciala devine periculoasa ,astfel in cadrul reorganizarii crearii si extinderii agentilor economici ,holdingurle ,corporatiilor transnationale si grupuri industraiale statul exercita control.-Agentia Natinala are astfel de functii de a impiedica abuzurile de sitautie dominanta pe piataO operaţiune de concentrare economică are loc în cazul în care modificarea de durată a controlului rezultă în urma:  a) fuzionării a două sau mai multor întreprinderi independente anterior ori mai multor părţi ale unor întreprinderi independente anterior; sau b) preluării, de către una sau mai multe persoane care controlează deja cel puţin o întreprindere ori de către una sau mai multe întreprinderi, fie prin  achiziţionarea de valori mobiliare (părţi sociale) sau de active, fie prin contract ori prin alte mijloace, a controlului direct sau indirect asupra uneia ori mai multor întreprinderi sau părţi ale acestora, inclusiv prin crearea unei societăţi în comun care îndeplineşte în mod durabil toate funcţiile unei entităţi economice autonome.nu împiedică punerea în aplicare a unei oferte publice sau a unei serii de tranzacţii cu valori mobiliare, inclusiv cu valori mobiliare convertibile în alte tipuri de valori mobiliare, acceptate în vederea tranzacţionării pe o piaţă de tipul bursei de valori, prin care se dobîndeşte controlul de la vînzători diferiţi, cu condiţia ca:a)  concentrarea economică să fie notificată fără întîrziere Consiliului; şi b)  cel care dobîndeşte controlul să nu exercite drepturile de vot aferente valorilor mobiliare în cauză sau să facă acest lucru numai pentru a menţine valoarea integrală a investiţiei sale în temeiul unei derogări acordate de Plenul Consiliului Concurenţei în conformitate cu alin. (6). Plenul Consiliului Concurenţei poate acorda, la cerere, o derogare de la obligaţiile impuse la alin. (1) sau (5). Cererea pentru acordarea unei derogări trebuie justificată.    Nu constituie operaţiuni de concentrare economică situaţiile în care:  a) controlul este dobîndit şi exercitat de către un lichidator sau administrator desemnat prin hotărîre judecătorească sau de către o altă persoană împuternicită de autoritatea publică pentru îndeplinirea unei proceduri de lichidare, de insolvabilitate sau altei proceduri similare; b) băncile şi participanţii profesionişti la piaţa financiară nebancară ale căror activităţi includ operaţiuni cu valori mobiliare pe cont propriu sau pe contul terţilor deţin temporar valori mobiliare ale unei întreprinderi pe care le-au dobîndit în vederea revînzării, cît timp ele nu exercită drepturile la vot conferite de valorile mobiliare pentru a determina comportamentul concurenţial al întreprinderii în cauză ori le exercită numai în vederea pregătirii înstrăinării integrale sau parţiale a întreprinderii în cauză sau a activelor acesteia ori revînzării valorilor mobiliare în cauză, cu condiţia ca înstrăinarea sau revînzarea să aibă loc în termen de pînă la 12 luni de la data dobîndirii. Plenul Consiliului Concurenţei poate prelungi acest termen, la cerere, în cazul în care respectivele bănci sau participanţii profesionişti la piaţa financiară nebancară pot dovedi că revînzarea nu a fost posibilă, în condiţii rezonabile, în termenul stabilit; c) întreprinderile, inclusiv grupurile de întreprinderi, realizează operaţiuni de restructurare sau de reorganizare a propriilor activităţi. concurenta neloiala-incalcare obligatiei comerciantului de a folosi in activitatile comerciale sau industriale numai procedee oneste ,corecte care sunt: 1) Discreditarea concurenţilor-Este interzisă discreditarea concurenţilor, adică defăimarea sau punerea în pericol a reputaţiei sau credibilităţii acestora prin: a) răspîndirea de către o întreprindere a informaţiilor false despre activitatea sa, despre produsele sale, menite să îi creeze o situaţie favorabilă în raport cu unii concurenţi;  b) răspîndirea de către o întreprindere a unor afirmaţii false despre activitatea unui concurent sau despre produsele acestuia, afirmaţii ce dăunează  activităţii concurentului.2)Instigarea la rezilierea contractului cu concurentul - Este interzisă instigarea, din interes sau în interesul persoanelor terţe, la rezilierea neîntemeiată a contractului cu concurentul unei alte întreprinderi, la neîndeplinirea sau la îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale faţă de concurentul respectiv prin acordarea sau oferirea, mijlocit sau nemijlocit, de recompense materiale, compensaţii sau de alte avantaje întreprinderii parte a contractului. 3) Obţinerea şi/sau folosirea ilegală a secretului comercial al concurentului- Se interzice obţinerea şi/sau folosirea de către o întreprindere a informaţiilor ce constituie secret

comercial al concurentului, fără consimţămîntul lui, dacă acestea au adus sau pot aduce atingere intereselor legitime  ale concurentului.4) Deturnarea clientelei concurentuluiEste interzisă deturnarea clientelei concurentului realizată de întreprinderi prin inducerea în eroare a consumatorului cu privire la natura, modul şi locul de fabricare, la caracteristicile principale, inclusiv utilizarea, cantitatea produselor, preţul sau modul de calculare a preţului produsului.5)Confuzia Sînt interzise orice acţiuni sau fapte care sînt de natură să creeze, prin orice mijloc, o confuzie cu întreprinderea, produsele sau activitatea economică a unui concurent, realizate prin:a) folosirea ilegală, integrală sau parţială a unei mărci, embleme de deservire, denumiri de firmă, a unui desen sau model industrial sau a altor obiecte ale proprietăţii industriale de natură să creeze o confuzie cu cele folosite în mod legal de către o altă întreprindere; b) copierea ilegală a formei, a ambalajului şi/sau a aspectului exterior al produsului unei  întreprinderi şi plasarea produsului respectiv pe piaţă, copierea ilegală a publicităţii unei întreprinderi, dacă aceasta a adus sau poate aduce atingere intereselor legitime ale concurentului.

1.3. Mai mulţi întreprinzători din or. Hânceşti s-au adresat în instanţa de judecată cu o cerere pentru a anula o clauză din contractul de arendă semnat de Primăria or. Hânceşti şi SRL “VOCO”. Potrivit acestui contract a fost transmis în arendă un lot de 20 de ari pentru a organiza o piaţă comercială. Prin contract Primăria s-a obligat ca după darea în exploatare a pieţei, să retragă autorizaţiile de comerţ tuturor micilor întreprinzători care comercializează mărfuri în raza de 1 km de la piaţă. După ce piaţa a început să funcţioneze, Primarul a retras autorizaţiile de comerţ mai multor întreprinzători care activau în raza de 1 km de la piaţa nou formată. În referinţa Primăriei a fost menţionat că motivul retragerii autorizaţiilor este necesitatea de a face ordine în oraş precum şi cel de onorare a obligaţiei contractuale faţă de SRL “VOCO”. Cum va fi soluţionat litigiul? Instanta de judecata va stabili clauza contractuala conform careia primaria s’a obligat sa retraga dreptul de a vinde de la comerciantii din raza de 1 km de la piata ce urmeaza a fi deskisa, ca clauza de concurenta neloiala, care in esenta sa prezinta un acord anticoncurential. Astfel, claua respectiva va fi anulata si va fi interzisa retragerea autorizatiilor tuturor acelor agenti economici mici.

Subiectul 9. Concurenţa neloială.nr. Conţinutul subiectului1.1. Relataţi despre noţiunea de concurenţă neloială şi evidenţiaţi actele de concurenţă neloială

reglementate în legislaţia R. Moldova. LEGE CONCURENŢEINr. 183 din 11.07.2012 Concurenta neloiala – incalcarea obligatiei comerciantului de a folosi in activitatile comerciale sau industriale numai procedee oneste, corecte, ceea ce ii permite agentului economic obtinerea unor avantaje neintemeiate in detrimentul reputatiei si obtinerii profitului de catre alti agenti economici. concurenţă neloială – orice acţiune, realizată de întreprinderi în procesul concurenţei, care este contrară uzanţelor oneste în activitatea economică;    1).  Instigarea la rezilierea contractului cu concurentul Este interzisă instigarea, din interes sau în interesul persoanelor terţe, la rezilierea neîntemeiată a contractului cu concurentul unei alte întreprinderi, la neîndeplinirea sau la îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale faţă de concurentul respectiv prin acordarea sau oferirea, mijlocit sau nemijlocit, de recompense materiale, compensaţii sau de alte avantaje întreprinderii parte a contractului.2) Obţinerea şi/sau folosirea ilegală a secretului comercial al concurentului--Se interzice obţinerea şi/sau folosirea de către o întreprindere a informaţiilor ce constituie secret comercial al concurentului, fără consimţămîntul lui, dacă acestea au adus sau pot aduce atingere intereselor legitime  ale concurentului.3) Deturnarea clientelei concurentului--Este interzisă deturnarea clientelei concurentului realizată de întreprinderi prin inducerea în eroare a consumatorului cu privire la natura, modul şi locul de fabricare, la caracteristicile principale, inclusiv utilizarea, cantitatea produselor, preţul sau modul de calculare a preţului produsului.4) Confuzia-- Sînt interzise orice acţiuni sau fapte care sînt de natură să creeze, prin orice mijloc, o confuzie cu întreprinderea, produsele sau activitatea economică a unui concurent, realizate prin:a) folosirea ilegală, integrală sau parţială a unei mărci, embleme de deservire, denumiri de firmă, a unui desen sau model industrial sau a altor obiecte ale proprietăţii industriale de natură să creeze o confuzie cu cele folosite în mod legal de către o altă întreprindere; b) copierea ilegală a formei, a ambalajului şi/sau a aspectului exterior al produsului unei  întreprinderi şi plasarea produsului respectiv pe piaţă, copierea ilegală a publicităţii unei întreprinderi, dacă aceasta a adus sau poate aduce atingere intereselor legitime

ale concurentului. 5)Discreditarea concurenţilor--Este interzisă discreditarea concurenţilor, adică defăimarea sau punerea în pericol a reputaţiei sau credibilităţii acestora prin:a) răspîndirea de către o întreprindere a informaţiilor false despre activitatea sa, despre produsele sale, menite să îi creeze o situaţie favorabilă în raport cu unii concurenţi;  b) răspîndirea de către o întreprindere a unor afirmaţii false despre activitatea unui concurent sau despre produsele acestuia, afirmaţii ce dăunează  activităţii concurentului.

1.2. Comparaţi „acte de concurenţă neloială” cu actele autorităţilor publice ce pot afecta concurenţa. Articolul 12. Interzicerea acţiunilor sau inacţiunilorautorităţilor şi instituţiilor administraţieipublice centrale sau locale de restrîngere, împiedicare sau denaturare a concurenţei   (1) Sînt interzise orice acţiuni sau inacţiuni ale autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale sau locale care restrîng, împiedică sau denaturează concurenţa, precum:a) limitarea drepturilor întreprinderilor de procurare ori comercializare; b) stabilirea de condiţii discriminatorii sau acordarea de privilegii pentru activitatea întreprinderilor, în cazul în care acestea nu sînt prevăzute de lege;c) stabilirea de interdicţii sau restricţii, neprevăzute de lege, pentru activitatea întreprinderilor;d) impunerea, directă ori indirectă, a întreprinderilor de a se asocia ori de a se concentra sub orice formă.(2) În cazuri excepţionale, Guvernul, autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale sau locale sînt în drept să realizeze acţiunile sau inacţiunile prevăzute la alin. (1) pentru lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale şi catastrofelor şi pentru prevenirea epidemiilor, în conformitate cu Legea nr. 212-XV din 24 iunie 2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război. 3) Faptele autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice realizate contrar prevederilor alin. (1) constituie încălcări ale prezentei legi. (4) Persoanele cu funcţie de răspundere din cadrul autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice poartă răspundere, în conformitate cu Codul contravenţional, pentru nefurnizarea informaţiilor, a documentelor solicitate de Consiliul Concurenţei sau pentru furnizarea de informaţii şi documente neautentice sau incomplete.     Articolul 13.    Modul de executare a deciziilor Consiliului Concurenţei privind acţiunile sau inacţiunile autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale sau  locale de restrîngere, împiedicare sau denaturare a concurenţei (1) În cazul în care autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale sau locale nu execută sau nu se conformează, în termenul stabilit, măsurilor dispuse prin decizie de către Consiliul Concurenţei, în scopul restabilirii mediului concurenţial, acesta înaintează acţiune în contencios administrativ, solicitînd instanţei, după caz, anularea în tot sau în parte a actului care a condus la restrîngerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei, obligarea autorităţii sau instituţiei în cauză să emită un act administrativ sau să efectueze o măsură ce se impune

1.3. O persoană juridică străină titular al mărcii de producţie „Adidas” s-a adresat în instanţa de judecată din Moldova cu o cerere către SRL „Piele” şi a indicat că ultima vinde pantofi cu marca de producţie ce-i aparţine fără permisiunea respectivă. SRL „Piele” în referinţă a menţionat că importă încălţămintea din China şi nu poartă nici o vină pentru că încălţămintea poartă marca respectivă. 1 Ce drepturi are titularul mărcii de producţie? -Legea cu privire la protectia marfurilor, 2008:Înregistrarea mărcii conferă titularului dreptul exclusiv asupra acesteia. Titularul mărcii este în drept să interzică terţilor să utilizeze în activitatea lor comercială, fără consimţămîntul său: a) un semn identic cu marca pentru produse şi/sau servicii identice cu cele pentru care marca este înregistrată;b) un semn care, din cauza identităţii ori similitudinii cu marca înregistrată şi identităţii ori similitudinii produselor sau serviciilor acoperite de semn şi de marcă, generează riscul de confuzie în percepţia consumatorului; riscul de confuzie include şi riscul de asociere între semn şi marcă; c) un semn identic ori similar cu marca pentru produse şi/sau servicii diferite de cele pentru care marca este înregistrată cînd aceasta din urmă a dobîndit un renume în Republica Moldova, iar persoana terţă, în urma folosirii semnului, fără motive justificate, profită de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau le aduce atingere acestora.Titularul mărcii poate cere să fie interzise următoarele acţiuni ale terţilor:a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje, precum şi utilizarea lui în calitate de ambalaj, în cazul mărcilor tridimensionale; b) oferirea produselor spre comercializare sau comercializarea ori stocarea lor în aceste scopuri sau, după caz, oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn; c) importul sau exportul produselor sub acest semn d) utilizarea semnului pe documentele de afaceri şi în publicitate; e) multiplicarea, stocarea sau comercializarea semnului în scopurile menţionate la lit.a)-d).Dreptul exclusiv asupra mărcii produce efecte pentru terţi începînd cu data publicării în BOPI sau cu data înscrierii în Registrul internaţional a datelor

referitoare la înregistrarea mărcii. Totodată, poate fi cerută o despăgubire rezonabilă, în limita prejudiciului cauzat, pentru acele fapte, săvîrşite după publicarea cererii de înregistrare a mărcii, care vor fi interzise după publicarea înregistrării mărcii. Instanţa judecătorească sesizată să se ocupe de cazul respectiv nu poate să decidă în fond atîta timp, cît datele referitoare la înregistrarea mărcii nu au fost publicate.2 Cum urmează a fi soluţionat litigiul?În cazul cînd s-a constatat încălcarea drepturilor, instanţa de judecată poate ordona, la cererea reclamantului, luarea de măsuri cu privire la produsele cu care s-a încălcat dreptul asupra unei mărci şi, în cazurile corespunzătoare, cu privire la materialele şi instrumentele care au servit la crearea şi fabricarea acestor produse. Printre măsuri vor figura în special:a) retragerea provizorie a produselor din circuitul comercial b) retragerea definitivă a produselor din circuitul comercial; sau c) distrugerea produselor, în cazul în care marca nu poate fi înlăturată de pe acestea fără a le deteriora, precum şi în cazul în care înlăturarea mărcii nu va fi suficientă pentru a exclude încălcarea de drepturi. (2) Măsurile specificate la alin.(1) se realizează din contul pîrîtului, cu excepţia cazului cînd există motive temeinice care se opun acestui lucru.(3) La examinarea cererii de aplicare a măsurilor corective, instanţa de judecată se va conduce de principiul echităţii, de proporţia între gravitatea încălcării şi remedierile ordonate, precum şi de interesele persoanelor terţe.Asigurarea executării hotărîrii judecătoreşti: În cazul în care a emis o hotărîre de constatare a încălcării unui drept asupra mărcii, instanţa de judecată, la cererea titularului, poate lua măsuri de asigurare a executării hotărîrii împotriva contravenientului, prin care acesta va fi somat să înceteze orice acţiune ce constituie încălcare a drepturilor titularului. În acest scop, instanţa poate cere depunerea de către contravenient a unei cauţiuni sau garanţii echivalente corespunzătoare. Titularul de drepturi poate cere dispunerea acestor măsuri şi împotriva intermediarilor ale căror servicii sînt utilizate de un terţ pentru a încălca drepturile sale asupra mărcii.Măsurile de alternativa : În cazul în care a cauzat neintenţionat sau din imprudenţă un prejudiciu material prin încălcarea drepturilor asupra mărcii, contravenientul va fi obligat de instanţa de judecată, la cererea persoanei interesate, la plata unor despăgubiri pecuniare în locul măsurilor de asigurare a drepturilor prevăzute de prezentul capitol. La stabilirea cuantumului despăgubirilor pecuniare se va lua în considerare cel puţin valoarea royalty datorată către titularul de drepturi în cazul utilizării autorizate a drepturilor asupra mărcii titularului. Despăgubirile: La cererea părţii lezate, pîrîtul care a încălcat drepturile asupra unei mărci cu bună ştiinţă sau avînd motive rezonabile de a şti acest lucru va repara titularului de drepturi pagubele pe care acesta le-a suportat în mod real din cauza încălcării drepturilor sale. La stabilirea despăgubirilor: a) se va ţine cont de toate aspectele relevante, cum ar fi consecinţele economice negative, inclusiv beneficiul ratat, suferite de partea lezată, beneficiile realizate pe nedrept de pîrît şi, după caz, de alte aspecte, cum ar fi dauna morală cauzată titularului de drept prin încălcarea drepturilor sale; saub) poate fi fixată, ca alternativă, o sumă unică pe baza unor elemente, cum ar fi, cel puţin, valoarea royalty sau încasările care ar fi fost datorate în cazul în care pîrîtul ar fi cerut autorizaţia de a utiliza marca respectivă. În cazul cînd a comis o încălcare din neştiinţă sau fără a avea motive rezonabile de a şti acest lucru, contravenientul se obligă să recupereze beneficiile ratate sau pagubele aduse titularului de drepturi, stabilite conform legii.

Subiectul 10. Actul de constituire a persoanei juridice cu scop lucrativ.nr. Conţinutul subiectului1.1. Descrieţi condiţiile de valabilitate ale actului de constituire a persoanei juridice cu scop

lucrativ- pag. 140, care sunt:1)conditii de fond: capacitatea consimtamintul, obiectul si cauza;2)conditii de forma: scrisa, semnatura privata , autentificata notarial, arpbat prin acte administrative, dupa caz.3)conditii specifice:* aportul fondatorilor; *affectio societatis (intentia de a crea o societate); *obtinerea si impartirea beneficiilor. Prin conditile de valabilitate se inteleg acele cerinte impuse de lg pentru ca un astfel de act sa produca efecte fata de pers care l-au semnat sau care au aderat la el ulteriorActul de constituire este supus aceleasi elemente ca si acsta din urma. Aportul fondatorilor –se intelege contributia unei persoane la o activitate ,este obligator si pentru societate civila si pentru societate comerciala.Sub aspect juridic prin aport –obligatiape care si-o asuma fiecare asocat ,de a aduce in societate un anumit bu ,o valoare patrimoniala,lingvistic desemneaza chiar bunul adus in societate .Daca nu se varsa aportul ,fondatorul va raspunde pentru daune interese ,si sanctionat cu excluderea.Intentia de a crea o societate-de a conlucra pe principii de egaitate in vederea impartirii beneficiile si infruntarea solidara a riscurilor.Element psihologic de a colobora in comunprin exercitarea dr

cum ar fi de luarea a deciziilor si la exercitarea controlului asupra activittii societatii .In cadrul SNC –elementul personal,participarea personala este o conditie indenspensabila iar elementul material poate lipsi cu desavirsire . Obtinerea si impartirea beneficiilor si participare la pierdri Participarea la beneficii si pierderi in impartirea lor(profit-rezultatul pozitiv) ,iar daca activitatea este ineficienta de a suporta daune-rezultatul negativ Beneficiul se calculeaza doar cind activele nete ale societatii au o valoare mai mare decit capitalul,Principiul proportionalitatii la beneficii ,conform participatiunii la capitalul social ,se interzice clauza leoonina-nimeni nu poate avea dr la intreg profitrealizt de societate si nimeni nu poate fi absolvit de pierderi suferite de ea.

1.2. Comparaţi actul de constituire a societăţii comerciale cu actul de constituire a unei întreprinderi de stat arătând care sunt pers. care au dreptul să le aprobe, clauzele obligatorii ale acestor acte constitutive şi actele normative care le reglementează. STATUTUL-MODEL al întreprinderii de stat Clauze obligatorii:1)Cl privind individualizarea viitoarei pers juridice :denumire Întreprinderea de Stat IS si sediul (numărul, data  şi  denumirea completă a hotărîrii Guvernului şi sau a ordinului organului abilitat) Sediul Întreprinderii,  (adresa  poştală). Întreprinderea poate încheia contracte în numele său, îşi poate asuma obligaţii, poate fi reclamant sau pîrît în instanţele judecătoreşti.2)Clauze privind indentificare fondatorilor –daca in calitate de fondator prticipa statul sau unit adm terit ,fiinf PJ de dr public ,se identifica prin aceleasi date ca si PJ de drept privat .3)Clauze pr carcteristicele PJ pr obiectul de activitate-activitatea care urmaeaza a fi practicata de pj cu scop lucrativ- intreprinderea dobîndeşte dreptul de persoană juridică din momentul înregistrării ei de stat la Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale,in caz intreprinderi de stat este o activitate ce I se permite ei a o desfasura ,fie activitati ce necesita licentaÎntreprinderea este agent economic şi desfăşoară activitate de întreprinzător pe baza proprietăţii ce i-a fost transmisă în gestiune. Activitatea Întreprinderii este reglementată de Codul civil, nr.1107-XV din 6 iunie 2002, Legea nr.146-XIII din 16 iunie 1994 cu privire la întreprinderea de stat,  Legea nr.845-XII din3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, alte legi şi acte normative şi de prezentul Statut.Genurile ce constitue monopol de sta sau monopol natural sunt indicate de HG nr 582 1995 ,durata-perpetua,insa pot form ape un termen sau pina la o anumita data ,capital social-marimea capitalului I participatiunea fiecarui fondator ,nu mai mici decit cuantumul prevazut de lg sau cel indicat de actul de constituire . Patrimoniul Întreprinderii aparţine în totalitate statului şi se formează din următoarele surse:a) depuneri materiale ale Fondatorului în capitalul social;b) profitul net înregistrat din activitatea economico-financiară a Întreprinderii;c) suma uzurii şi amortizării calculate;d) investiţii capitale şi dotaţii de la buget;e) bunuri transmise cu titlu gratuit;f) alte surse legale. Capitalul social se formează din următoarele surse a) aportul Fondatorului în mijloace băneşti şi bunuri aflate în circuitul civil;b) investiţii capitale din contul subvenţiilor şi profitului net;c) bunuri transmise cu titlu gratuit;d) drepturi patrimoniale (drepturi de folosinţă a mijloacelor fixe, terenurilor, resurselor naturale); e) alte surse neinterzise de legislaţie La prezentul Statut se anexează actul de inventariere a bunurilor Întreprinderii, aprobat de Fondator, avînd indicate în el componenţa, cantitatea şi valoarea bunurilor la data aprobării Statutului, inclusiv suma mijloacelor băneşti din conturile Întreprinderii. Pentru bunurile imobile, suplimentar, se va indica adresa poştală şi, după caz, numărul cadastral.4)Clauze pr dr si oblig a) să deschidă conturi proprii în instituţiile financiare înregistrate în Republica Moldova şi în alte ţări, precum şi să beneficieze de mijloacele depuse pe aceste conturi;b) să încheie contracte privind acordarea sau obţinerea unor împrumuturi în mărime de c)să determine direcţiile şi modul de utilizare a întregii proprietăţi ce i-a fost transmisă în gestiune;d) să stabilească legături economice şi comerciale cu orice parteneri, inclusiv din străinătate, să extindă activitatea de întreprinzător;f) să stabilească preţurile şi tarifele la producţia proprie, la serviciile prestate etc., precum şi normativele sau fondul de retribuire a muncii, cu excepţia cazurilor în care, conform legislaţiei, preţurile, tarifele şi alţi indicatori se reglementează de către stat; Întreprinderea este obligată:a) să asigure integritatea, folosirea judicioasă şi reproducţia lărgită a bunurilor de stat, transmise în gestiune;b) să onoreze obligaţiile  ce decurg din legislaţie şi  contractele încheiate;c) să încheie contracte (acorduri) de muncă cu cetăţenii angajaţi;d) să  achite integral plăţile salariale conform contractelor   (acordurilor)   încheiate,  independent de  starea  financiară a Întreprinderii;f) să execute hotărîrile ministerelor, altor autorităţi administrative centrale şi ale autorităţilor administraţiei publice locale privind protecţia socială a invalizilor şi altor persoane cu posibilităţi de muncă limitate;Întreprinderea nu este în drept sa dea

in arenda gaj comercializeze caseze bunurile, fără autorizaţia Fondatorului.Modul unei atare investiţii este determinat de către legislaţia statului în care sînt plasate investiţiile şi de legislaţia Republicii Moldova;h) să transmită fondurile fixe şi alte active.V. Organele de conducere ale Întreprinderii Fondatorul îşi exercită drepturile de gestionar al Întreprinderii prin intermediul Consiliului de administraţie şi Administratorului Întreprinderii (organul executiv). Fondatorul adoptă decizii privind modificarea capitalului social al Întreprinderii, operarea modificărilor şi completărilor în Statut, reorganizarea sau lichidarea Întreprinderii.Consiliul de administraţie este organul colegial de administrare a Întreprinderii, reprezintă interesele statului şi îşi exercită activitatea în temeiul Legii nr.146-XIII din 16 iunie 1994 cu privire la întreprinderea de stat, prezentului Statut şi Regulamentului Consiliului de administraţie al Întreprinderii, aprobat de Fondator.Consiliul de administraţie se desemnează de către Fondator pe un termen de (pînă la 3) ani, ţinîndu-se cont de propunerile Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei şi Comerţului, colectivului de muncă.Componenţa numerică a Consiliului de administraţie se stabileşte de Fondator, în număr de (număr impar, nu mai mic de 3)  persoane, în funcţie de indicii economico-financiari (personalul scriptic, volumul de afaceri şi alţi indici) ai Întreprinderii.În componenţa  Consiliului de administraţie intră, în mod obligatoriu, reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei şi Comerţului, reprezentanţi ai Fondatorului şi ai colectivului de muncă. În componenţa Consiliului de administraţie pot intra, de asemenea, reprezentanţi ai altor ministere şi autorităţi administrative centrale, specialişti în domeniul de activitate al Întreprinderii, specialişti în economie şi în drept. Lichidarea Întreprinderii se efectuează de către comisia de lichidare, constituită prin hotărîrea Fondatorului, căreia i se transmit toate împuternicirile privind conducerea activităţii curente a Întreprinderii.Modificările şi completările statutului intră în vigoare la data înregistrării lui la Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale.Pentru actul de constituire a societatii comerciale, avem: semnarea acestuia de catre fondatorii societatii comerciale, care pot fi atit PF cit si PF cetateni ai RM, cit si cetati straini si PJ straine; actul de constituire trebuie sa fie aprobat de Camera Inregistrarii de Stat a RM. Clauzele obligatorii ale acestuia sunt: denumirea persoanei juridice; sediul PJ; identificarea fondatorilor; clauza privind obiectul de activitate a PJ; durata activitatii PJ; capitalul social al PJ si aporturile fondatorilor; clauza privind drepturile si obligatiile fondatorilor; claua privind structura atrinutiile, modul de constituire si functionare a organelor PJ, clauza privind modul de reprezentare; clauza privind reorganizarea, dizolvarea si lichidarea PJ clauza privind filialele si reprezentantele PJ.

1.3. În instanţa de judecată a fost depusă o cerere privind nulitatea societăţii pe acţiuni invocându-se motivul că actul de constituire al acestei societăţi nu corespunde prevederilor legii. Lipsa căror clauze din actul de constituire servesc drept temei de nulitate a societăţii comerciale? Ca temei de nulitate a actului de constituire a societatii comerciale sunt lipsa clauzelor din acest act cum sunt:a) numele, locul si data nasterii, domiciliul, cetatenia si datele din actul de identitate al fondatorului persoana fizica; denumirea, sediul, nationalitatea, numгrul de оnregistrare al fondatorului persoanг juridica; b) denumirea societatii; c) obiectul de activitate;d) participatiunile asociatilor, modul si termenul lor de varsare;e) valoarea bunurilor constituite ca participatiune оn naturг si modul de evaluare, dacг au fost fгcute asemenea aporturi;f) sediul;g) structura, atributiile, modul de constituire єi de functionare a organelor societatii;h) modul de reprezentare; i) filialele єi reprezentantele societatii;Deasemenea ca lista clauzelor care in cazul lipsei duc la nulitatea societatii pe actiuni, deoarece anume despre aceasta se vorbeste in speta, am putea enumera si:a) cuantumul capitalului social; b) numarul, tipul si valoarea nominala a actiunilor; clasele de actiuni si numгrul de actiuni de fiecare clasa; c) msrimea aportului si numarul de actiuni atribuit fiecarui fondator; d) modul de tinere a registrelor societatii;f) ordinea de incheiere a contractelor cu conflict de interese.

Subiectul 11. Întreprinzătorii – subiecte ale dreptului afacerilor1.1 Identificaţi persoanele care au calitatea de întreprinzător făcându-le o scurtă caractistică. Pag.96.

Intreprinzatorul –pf sau pj inregistrata in registrul de stat sau luata in evidenta in modul stabilit de lg care desfasoara profesional si cu cunostinte in cauza ,in nume si pe propriul risc activitati permanente de fabricare si comercilizare a bunurilor ,de executare a lucrarilor si prestarilor de servicii catre consumatori sau alte categorii de pers in scopul de a obtine profit.Sunt intreprinzatori persoanele care se ocupa de afaceri ,adica cele ce desfasoara activitate de intreprinzator ,fiind dobindita prin inregistrarea in mod stabilit de lg.Statul si unitatile adm teritoriale sunt si ele pj , insa

de dr public,ele participa la relatiile civile si ralatiile comerciale pe picior de egalitate.(BNM,CNPF,consiliul coordonator al aodiovizualului…) PF –subiect al dr afacerilorConform art. 26 Cod Civil al R.M., persoana fizică are dreptul să practice activitatea de întreprinzător, fără a constitui o persoană juridică, din momentul înregistrării de stat în calitatede întreprinzător individual sau în alt mod prevăzut de lege. PF, ca întreprinzător individual, poatedesfăşura activitatea de întreprinzătordaca are capacitate de exercitiu si dacă:a)a înregistrat o întrepr individu; b) a înregistrat o gospodărie ţărănească;c)a dobândit patenta de întreprinzător. Capacitate de exercitiu-majorat 18 ani ,s-au casatorit ori emenicipare.Activitate de intreprizator individual nu poate fi realizata prin reprezentare.PJ subiectsunt de drept public si de drept privat .PJ de drept public ele nu au calitate de intreprinzatori si nu desfasoara afaceri in nume propriu .Statul poate constitui participa la constituirea unor pj ,societati comerciale –SA SRL,ca fondator ,asociat actionar.Unitatile adm terit sunt in dr sa infiinteze, sa gestioneze IM care desfasoara activitati de intreprinzator , participa la constituirea SA si SRL,daca decide consiliul local.Unele operatiuni economice ale statului si ale altor pj de dr public sunt de aceiasi natura juridica ca si activitate de intreprinzator ,de ex,arendarea bunurilor ce le apartin ,transmiterea dr de pospectiune si exploatare a dr afacerilor,acordare de credit..PJ de drept privat-pot avea scop lucrativ (comercial) si scop nelucrativ necomercial.. Această clasificareare la origine scopul pe care şi-1 propun fondatorii la constituirea persoanei juridice. Dacă ei îşipropun să obţină beneficiu, o astfel de persoană are scop lucrativ, asupra ei dobândind drepturi patrimoniale şi transmisibile. Dacă îşi propun alte scopuri decât obţinerea de profit (de exemplu,ocrotirea naturii, protecţia salariaţilor, susţinerea culturii, artelor, învăţământului, ),  fondatorii vor constitui o persoană juridică cu scop nelucrativ dobândind asupra ei, de regulă, drepturi nepatrimoniale şi netransmisibile. Spunem „de regulă",deoarece  tehnica juridică a avansat  în ultimii ani astfel încât a permis constituirea unor organizaţii necomerciale asupra cărora există drepturi patrimoniale.Persoane juridice cu scop lucrativ   sunt societăţile comerciale (Codul civil, art.106-170), întreprinderile de stat şi municipale (Codul civil, art.179 şi Legea nr.146/1994 cu privire la întreprinderea de stat160), cooperativele de producţie şi cooperativele de întreprinzător . Fondatorii societăţilor comerciale urmăresc scopul de a obţine beneficii din activitatea societăţii şi a le împărţi între ei cu titlu de dividend.Acelaşi scop, în principiu, este urmărit şi de fondatorii întreprinderilor de stat şi municipale,precum şi de membrii cooperativelor de întreprinzător şi a cooperativelor de producţie. Altfel spus, persoanele juridice cu scop lucrativ sunt constituite şi gestionate de fondatori, asociaţi,membri, acţionari pentru obţinerea anumitor foloase materiale. Acestui scop îi este dedicată întreaga viaţă socială a acestor persoane juridice, din care considerent, legiuitorul a interzis donaţiile dintre ele.Persoanele juridice cu   scop   lucrativ   iau  naştere  (dobândesc calitatea de subiect) prin înregistrare de stat şi înmatriculare în Registrul de stat al întreprinderilor, fapt demonstrat de certificatul de înregistrare, eliberat de Camera înregistrării de Stat. Persoana juridică cu   scop   nelucrativ  (necomercial) se fondează  pentru satisfacereaintereselor spirituale, profesionale, culturale, ştiinţifice, sociale etc, ceea ce necesită mijloace  materiale, inclusiv băneşti, obţinute din cotizaţiile de membru, din donaţii, dar şi din activităţieconomice aducătoare de profit. Prin urmare, în anumite condiţii, şi persoanele juridice cu scopnelucrativ au dreptul, cu titlu de excepţie, să desfăşoare activitate de întreprinzător. În acest sens, art.60 alin.(3) din Codul civil dispune că o persoană juridică poate desfăşura numaiactivitatea prevăzută de lege şi de actul de constituire. în dezvoltarea acestei dispoziţii,legiuitorul determină că organizaţiile necomerciale sunt în drept să desfăşoare orice activitateneinterzisă de lege care ţine de realizarea scopurilor prevăzute de statut sau care decurg dinele. Dacă o astfel de activitate este supusă licenţierii, organizaţia necomecială o va putea desfăşura  doar după ce va obţine licenţă.  Venitul realizat de organizaţia necomercială dinactivitatea de întreprinzător nu poate fi împărţit între membrii ei, ci este destinat realizăriiscopurilor propuse, membrii neavând drepturi patrimoniale transmisibile faţă de ea..

I. PF :1)intreprinzator indiviual,ce s-a inregistrat la Camera inreg de stat2)titularul patentei de intreprinzator de la Inspectoratul Fiscal3)gospodria taraneasca

II. PJ 1.Pj de dr public nu au calitate de Intrepr (statul ,unitatile adm teritoriale,) BNM,CPFP,ANRE,Consiliul adudio,Curtea de Conturi. 2Pj de dr privat a)PJ cu scop lucrativ sunt 1.societatile comerciale(SNC ,SC ,SRL ,SA) 2.cooperatiste (cooperativa de intreprinzatori, cooperativa de productie)3.intreprinderi(Intreprinderea de stat si intrep municipale). b)PJ fara scop lucrativ,ce desfasra activitate de intreprinzator(asociatiile, institutiile, fundatiile)

1.2 Comparaţi noţiunea de întreprinzător cu cea de: a) agent economic; b) întreprindere; c)

antreprenor; d) comerciant; e) persoană juridică; pag. 97-101. a)Agent economic inseamna persoana care desfasoara activitate de intreprinzator sau care tine evident contabila , sau care , in genere desfasoara o activitate ecomomica, astfel evident contabila e tinuta de un cerc mai mare de persoane, inklusiv de cele ce nu desfasoara activitate de intreprinzator, ca avocatii, notarii,ambasade, organizatii de binefacere , etc.si activitatea economika in sensul de activitate care are ca obiect bunuri material e desfasurata de un cerc mai larg de persoane. Rezulta ca not de agent economic are un sens mai larg, incluzind atit intreprinzatorii , cit si alte subiecte.b) intreprindere termenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect.Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu , acesta fiind inseparabil de patrimonial fondatorului , nici raspundere personala, deoarece pentru obligatii raspund fondatorii si prin urmare nici nu pot fi distinct de fondator.Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex patrimonial unic,adica un bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate servi ca un obiect al diferitor contracte.Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de intreprinzator nu corespunde notiunii intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr.c)antreprenor legiuitorul nostru a utilizat termenul de antreprenor pentru a desemna toate pers care desfasoara activitate de antreprenoriat, astfel intelegem ca acesta ar fi un sinonim al cuvintului intreprinzator. Insa acest termen mai are un sens juridic consacrat , prin care desemneaza partea contarctului de anrepriza.. prin urmare antreprenorul e un intreprinzator, dar nu toti intreprinzatorii sunt antreprenori.d)comerciant in legislatiile altor state in sensul termenulu nostrui de intreprinzator se foloseste termenul comerciant,adica pers fiz sau jur ce desfasoara o activitate comerciala,adica savirseste fapte de comert cu character professional.in legislatia moldava comerciantul apare ca persoana fiz sau jur , inregistrata in calitate de intreprindere , care detine licenta pentru importarea si comercializarea produselor.prin urmare comerciantul e un intreprinzator care desfasoara afaceri in domeniul comertului , calitatea de intreprinzator insa o detin si fabricantii sau industriasii.e)pers jur mdin prevederile codului civil reese ca Persoanг juridicг este organizaюia care are un patrimoniu distinct єi rгspunde pentru obligaюiile sale cu acest patrimoniu, poate sг dobоndeascг єi sг exercite оn nume propriu drepturi patrimoniale єi personale nepatrimoniale, sг-єi asume obligaюii, poate fi reclamant єi pоrоt оn instanюг de judecatг.Astfel fiind practice asemanatoare cu reglementarea legala a intreprinzatorului cu diferentele ca intreprinzatorul poate fi deasemenea si persoana fizica , desfasoara activitate economica ca un profesionist cu skopul de a obtine profit.

1.3 Consultaţi cetăţeanul Pruteanu, explicându-i forma de organizare juridică care poate fi utilizată la desfăşurarea activităţii de întreprinzător în domeniul: a) schimbului valutar - Pe teritoriul Republicii Moldova au dreptul de a efectua operaţiuni de schimb valutar în numerar cu persoane fizice următoarele categorii de rezidenţi, denumiţi, în sensul prezentei legi, unităţi de schimb valutar:---banca licenţiată care efectuează operaţiuni de schimb valutar în numerar cu persoane fizice prin intermediul punctelor sale de schimb valutar;---casa de schimb valutar - persoană juridică rezidentă constituită conform legislaţiei Republicii Moldova, avînd ca gen unic de activitate efectuarea pe teritoriul Republicii Moldova a operaţiunilor de schimb valutar în numerar cu persoane fizice;---persoana juridică rezidentă ce prestează servicii hoteliere, care efectuează operaţiuni de cumpărare a numerarului în valută străină/cecurilor de călătorie în valută străină de la persoane fizice prin intermediul propriului punct de schimb valutarb) activităţii de asigurare - Activitatea de asigurare (reasigurare) poate fi desfăşurată exclusiv de către asigurători (reasigurători), sub formă de societate pe acţiuni, inclusiv cu investiţii străine, care deţin licenţă de activitate.c) comerţul cu produse alcoolice şi tutun - intreprinzator individual, SRL/SA care detin licenta in acest sens.d) reparaţia tehnicii de uz casnic – in baza patentei, forma de intreprinzator individual, SRL. e) jocurile cu noroc - SRL sau SA.f) comerţul cu produse petroliere - Participanţi la piaţa produselor petroliere pot fi persoanele juridice care sînt titulari de licenţă sau de autorizaţie tehnică, excepţie făcînd consumatorul, şi care au reşedinţă în Republica Moldova. Participanţii la piaţa produselor petroliere beneficiază de drepturi egale, indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de organizare. Este inadmisibilă favorizarea unor participanţi prin acordarea de înlesniri neprevăzute de lege, precum şi limitarea directă sau indirectă a drepturilor şi intereselor legitime. Participanţii la piaţa produselor petroliere sînt în drept să înfiinţeze asociaţii, uniuni şi alte forme de asociere în scopuri ce nu contravin legislaţiei, inclusiv reglementărilor liberei concurenţe.

Subiectul 12. Întreprinzător Individual – titular al patentei de întreprinzător.nr. Conţinutul subiectului1.1. Identificaţi drepturile şi obligaţiile întreprinzătorului individual – titular al patentei de întreprinzător

făcând o caracteristică a acestora – pag. 114.1.2. Determinaţi actele necesare pentru eliberarea patentei de întreprinzător la desfăşurarea activităţii de:

a) Comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete şi din autovehicule în pieţe şi în alte locuri autorizate; b) predarea limbilor străine; c) arat şi alte lucrări de cultivare a pământului cu mijloace tehnice; d) reparaţie a locuinţelor; e) organizare a disco-cluburilor; f) servicii veterinare şi zootehnice.(1) Solicitantul patentei depune cerere la inspectoratul fiscal teritorial pe raza căruia îşi are domiciliul sau la locul de desfăşurare a activităţii preconizate. În cazul prevăzut la alin.(7), solicitantul depune cererea la primăria respectivă.(2) În cerere se indică: a) prenumele, numele şi domiciliul solicitantului; b) genul de activitate de întreprinzător pentru exercitarea  căreia se solicită patenta;c) durata patentei; d) tipul mijlocului de transport şi numărul de înmatriculare al acestuia, dacă se prevede că acest mijloc de transport va fi utilizat la desfăşurarea activităţii menţionate.A)Pentru comertul cu amanuntul la o taraba va aplica la primaria impreuna cu cererea si autorizatia de la APL cu privire la permisiunea de a utiliza teritoriul respectiv pentru o asemenea actiitate; plus bonul de plata a taxei de patenta;B) Pentru predarea limbilor straine, solicitantul va mai prezenta actul ce confirmă calificarea solicitantului în domeniul limbilor străine(diploma),bonul de plată a taxei p/u patentă;C) Pentru arat si alte lucrari de cultivare a pamintului cu mijloace tehnice, actele ce confirmă dreptul a/a mijloacelor tehnice care vor fi utilizate(contract de arendă,actul de proprietate),bonul de plată a taxei p/u patentă;D)Pentru reparatia locuintelor, va depune actul care confirma calificarea solicitantului in domeniul constructiilor si reparatiei locuintelor, plus bonul de plata a texei de patenta;E)Pentru organizarea discocluburilor, va anexa si documentul care confirma dreptul de proprietate sau dreptul de locatiune asupra spatiului in care isi va desfasura activitatea plus bonul de plata a taxei de patenta;F) Servicii veterinare si zootehnice, va anexa documentul ce atesta calificarea solicitantului in domeniul veterinariei si zootehniei un document de studii de specialitate, plus bonul de plata a taxei de patenta.

1.3. Inspectoratul fiscal a emis o prescripţie prin care a prevenit cet. Tigreanu că începând cu data de 20 decembrie i se suspendă patenta deoarece el a comercializat îmbrăcăminte, încălţăminte şi cărţi deşi nu titularul de patentă nu are acest drept. Cet. Tigreanu s-a adresat avocatului după asistenţă juridică şi a întrebat în ce cazuri încetează patenta şi în ce cazuri se suspendă, care este organul competent de a suspenda patenta şi dacă cu adevărat comercializarea îmbrăcămintei, încălţămintei şi cărţilor este interzisă. Conform legii cu privire la patenta de intreprinzator, cartile , imbracamintea si incaltamintea intra sub incidenta marfurilor care pot fi comercializate de catre titularul patentei de itnreprinzator. Articolul 9. Suspendarea patentei  (1) Patenta se suspendă:   a) în baza cererii titularului patentei în legătură cu boala lui, în limitele termenelor stabilite de legislaţia muncii; b) în cazul neexecutării obligaţiilor prevăzute la art.3 alin.(7) lit.a), b) şi d) şi a prevederilor alin.(8);  c) în cazul neachitării  în termen a taxei pentru perioada următoare de valabilitate a patentei;    (2) La expirarea perioadei de timp pentru care patenta a fost suspendată şi după înlăturarea cauzelor ce au condus la suspendarea patentei, valabilitatea ei se restabileşte şi se prelungeşte pe perioada respectivă.(3) În cazul depistării de către organele de control a cazurilor de continuare a activităţii în baza patentei suspendate conform alin.(1) lit.b) şi c), acestea informează autoritatea fiscală teritorială sau primăria care a eliberat sau a prelungit durata patentei despre cele depistate, indicînd, în mod obligatoriu, numărul şi seria patentei.Articolul 8. Încetarea valabilităţii patentei  (1) Valabilitatea patentei încetează: a) odată cu expirarea duratei patentei;b) în cazul în care titularul patentei renunţă la patentă pe calea depunerii cererii respective; c) în baza cererii titularului  patentei în legătură cu pierderea capacităţii de muncă, confirmată de concluzia respectivă a comisiei medicale;d) în cazul decesului titularului patentei;e) în cazul aplicării faţă de titularul patentei a unor sancţiuni administrative; f) în cazul în care se constată transmiterea patentei către o altă persoană; g) în cazul în care durata patentei nu este prelungită în decurs de 12 luni consecutive de la data suspendării ei pentru neachitarea în termen a taxei pentru patentă. (2) Dacă valabilitatea patentei încetează în temeiurile indicate la alin.(1) lit.c) şi d), titularului patentei sau moştenitorilor acestuia li se restituie suma plătită pentru perioada nefolosită.

Subiectul 13. Întreprinzătorul individualnr. Conţinutul subiectului

2.1. Relataţi despre procedura înregistrării de stat a întreprinzătorului individual, referindu-vă şi la cazurile în care înregistrarea nu se admite. Pag. 108-109Articolul 28.  Procedura înregistrării de stat a întreprinzătorilor individuali  (1) Pentru înregistrarea de stat a întreprinzătorilor individuali se depun următoarele documente:a) cererea de înregistrare, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;b) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.(2) Depunerea documentelor la înregistrarea de stat a întreprinzătorilor individuali se efectuează în modul stabilit la art.8. (3) La înregistrarea de stat se verifică identitatea şi capacitatea de exerciţiu ale persoanei fizice.(4) Registratorul, în termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii documentelor, adoptă decizia de înregistrare sau de a refuza înregistrarea.    (6) Documentele depuse de către întreprinzătorul individual împreună cu decizia de înregistrare se păstrează în dosarul de evidenţă în arhiva organului înregistrării de stat. Articolul 30. Refuzul înregistrării întreprinzătoruluiindividual.Înregistrarea de stat a întreprinzătorului individual nu se admite în cazul în care: a) persoana fizică este deja înregistrată în calitate de întreprinzător individual;  b) persoana respectivă este lipsită, prin hotărîrea instanţei de judecată, de dreptul de a practica activitate de întreprinzăto În cazurile prevăzute la alin.(1), registratorul adoptă decizia de a refuza înregistrarea. Inregistrarea de stat nu poate fi refuzată pentru motive de inoportunitate.Refuzul înregistrării de stat nu poate împiedica depunerea repetată a documentelor în vederea înregistrării dacă au fost înlăturate cauzele care au servit drept temei pentru refuzul înregistrării.  Decizia de a refuza înregistrarea poate fi contestată în instanţa de judecată şi poate fi anulată numai de instanţa de judecată.

2.2. Comparaţi drepturile, obligaţiile şi răspunderea întreprinzătorului individual cu cele ale titularului patentei de întreprinzător.1)Intreprinzatorul individual. Are dreptul de a desfasura orice gen de activitate neinterzis de lege, cu exceptia celor care se desfasoara doar de catre persoane juridice. Respectiv, pentru unele genuri de activitate intrepr ind trebuie sa obtina licenta. Pentru a activa, intr ind are obligatia sa se inregistreaza la CIS. El are dreptul sa utilizeze munca salariatilor. El este obligat sa plateasca toate taxele si impozitele prevazute de lege. De asemenea, este obligat sa tina evidenta contabila in partida simpla. Raspunderea este nelimitata, personala, cu toate bunurile persoanei care desfasoara activitate de intreprinzator sub forma de intreprinzator individual.2)Titularul patentei de intreprinzator. Are dreptul sa desfasoare activitate de intreprinzator daca a obtinut patenta de intreprinzator, eliberat de Inspectoratul fiscal teritorial de la domiciliul PF sau de la locul unde aceasta urmeaza sa-si desfasoare activitatea., sau de catre primarie (daca in localitate nu exista oficiu al inspectoratului fiscal). Este obligat, pina la inceperea activitatii, sa achite taxa pentru patenta.Este obligat sa desfasoare doar activitatile prevazute in anexa legii cu privire la patenta de intreprinzator. Are dreptul sa se asocieze cu alti titulari de patenta pentru a desfasura in comun activitate de intr, dar nu are dreptul sa transmita patenta catre o alta persoana. Titularul raspunde pentru transmiterea patentei catre o alta persoana, fiind sanctionat cu suspendarea patentei. Nu are dreptul sa utilizeze munca salariatilor. Este in drept sa desfasoare activitate in baza patentei pe intreg teritoriul tarii, daca in patenta nu este stabilit altfel. Nu este obligat la tinerea evidentei contabile si nici la efectuarea operatiunilor de casa. Nu are dreptul sa comercializeze produse alcoolice si articole de tutun. Trebuie sa respecte drepturile consumatorilor, sa prezinte (la cerere) actele de provenienta a marfurilor si factura, inclusiv dovada de plata a taxei vamale. Titularul patentei raspunde cu tot patrimoniiul sau, exceptie: bunurile care nu pot fi urmarite.Astfel Iipoate angaja salariati,iar tit patentei nu .2)II este obligat sa tina contabilitate ,tit patentei nu 3) Titularii patente nu pot desasura activitt supuse licentierii trebuie sa se inregistreze nu poate comercializa marfuri supuse accizei ,ncesar a fi inregistrat ca PJ 4)Patenta poate fi valabila si pe o raza redusa 5)Tit patentei nu achita impozite pe venit separat,se include in patenta

2.3. Consultaţi întreprinzătorul individual cu privire la genurile de activitate pe care acesta le poate desfăşura:a) activitate de asigurare – nu b) comerţul cu băuturi spirtoase şi articole din tutun – trebuie sa obtina licenta.c) activitate în domeniul jocurilor de noroc – nu d) activitate de schimb valutar- nu e) organizarea disco-cluburilor-DA Titularii patente nu pot desasura activitt supuse licentierii trebuie sa se inregistreze si nu poate comercializa marfuri supuse accizei ,ncesar a fi inregistrat ca PJ .HG din 1995 nr 212 despre aprob reg de comercializare cu amanuntul a bauturilor aloolice

Subiectul 14. Noţiunea de persoană juridică cu scop lucrativ.nr. Conţinutul subiectului

1.1. Relataţi despre formele de persoane juridice cu scop lucrativ-pag.124. Avem 4 forme: SA; SRL, SNC, SC. Societăţile comerciale pot avea forma de societate în nume colectiv, societate în comandită, societate cu răspundere limitată sau societate pe acţiuni. Fondatorii societăţilor comerciale la constituire pun în comun anumite bunuri pentru a desfăşura activităţi de întreprinzător în scopul realizării şi distribuirii între ei a beneficiilor.În conformitate cu prevederile art.106 alin.2 al C. civ. societatea comerciala poate fi constituita doar sub forma de societate în nume colectiv (SNC), de societate în comandita (SC), de societate cu raspundere limitata (SRL) si de societate pe actiuni (SA).Deosebirea dintre diferitele forme ale societatilor comerciale au drept criteriu întinderea raspunderii asociatilor fata de terti pentru obligatiile societatii. Pe baza acestui criteriu, legea defineste fiecare forma juridica de societate comerciala.a)     Societatea în nume colectiv este societatea comerciala ai carei membri practica, în conformitate cu actul de constituire, activitate de întreprinzator în numele societatii si raspund solidar si nelimitat pentru obligatiile acesteia (art.121 C. civ.) (la momentul înregistrarii de stat este obligatoriu de varsat cel putin 40% din aportul subscris daca statutul nu prevede o suma mai mare). Pj formata prin vointa mai multor pers exprimata in act de constituire ,prin care acestia convin sa puna in comunanumite bunuri pentru a desf activit de intrepr ,a realiza si imparti beneficii,asociatii raspund pentr obligatiile sale nelimitat si solidar.Adm si reprezent se face de insusi asociati ,modific actului de constituire si conducerea societ se adopta u vot unanim.b)    Societatea în comandita este societatea comerciala în care, de rând cu membrii care practica în numele societatii activitate de întreprinzator si poarta raspundere solidara nelimitata pentru obligatiile acesteia (comanditati), exista unul sau mai multi membri-finantatori (comanditari) care nu participa la activitatea de întreprinzator a societatii si suporta în limita aportului depus riscul pierderilor ce rezulta din activitatea societatii (art. 136 C. civ.).actul de constituire al societatii în nume colectiv poate fi modificat numai prin votul unanim al tuturor asociatilor.La momentul înregistrarii societatii în comandita, comanditarul este obligat sa verse cel putin 60 % din participatiunea la care s-a obligat.PJ formata prin vointa a 2 sau m.m pers prin act de constituire convin a desf activ de intrepr pentru a realiza si imparti bneficii ,societate in unii asociati-comanditatii raspund nelimitat si solidar,iar altii-comanditarii-suporta riscul activit acesteia in limitele partii sociale detinute.c)     Societatea cu raspundere limitata este societatea comerciala al carei capital social este divizat în parti sociale conform actului de constituire si ale carei obligatii sunt garantate cu patrimoniul societatii (art.145 C. civ.).Aici se impune o precizare legat de înstrainarea partii sociale, deoarece, cu toate ca este vorba de bunuri mobile, potrivit art.152 C. civ. actul juridic de înstrainare a partii sociale se autentifica notarial iar orice clauza contrara este nula (la momentul înregistrarii de stat este obligatoriu de varsat cel putin 40% din aportul subscris daca statutul nu prevede o suma mai mare).d)    Societatea pe actiuni este societatea comerciala al carei capital social este divizat în actiuni si ale carei obligatii sunt garantate cu patrimoniul societatii (art.156 C. civ.).Capitalul social al societatii pe actiuni se varsa integral pâna la înregistrarea de stat în cazul în care aportul este în numerar si, în termen de 30 de zile  de la înregistrare daca aportul este în natura (art.158 C. civ.).Avem 3 tipuri de societati comerciale: de tip inchis de tip deschis, hibrid.

1.2. Comparaţi noţiunea de persoană juridică cu scop lucrativ cu noţiunile de a) societate comercială b) societate civilă; c) întreprindere; d) agent economic; e) întreprinzător-in carte nu-i. a)societatea comerciala poate fi definite ca o PJ fondata in baza actului de constituire prin care asociatii convin sa puna in comun anumite bunuri pentru exercitarea activitatii de intreprinzator , in scopul realizarii si impartirii beneficiilor rezultate,in asa mod se poate afirmativ de concluzionat ca persoana juridical cu scop lucrativ inglobeaza in sine societate comerciala , avind un caracter mai vast , mai intrind cooperativele si intreprinderile de stat si municipal ;b)societatea civila -chiar in urma constituirii prin contract civil intocmit in forma autentica nu-si schimba natura civila, iar persoana juridica cu scop lucrativ de la bun inceput reprezinta o persoana juridica care poate practica o multitudine de activitati premise de lege, pe cind societatea civila doar acelea care le pot desfasura asociatii ei;c)intreprindere- Articolul 3 legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi 1992:  Întreprinderea  1. Forma organizatorico-juridică a activităţii de antreprenoriat este întreprinderea. 2. Întreprinderea constituie un agent economic cu firmă (titulatură) proprie înfiinţată de antreprenor în modul stabilit de legislaţie. 3. Întreprinderea are dreptul de persoană juridică sau de persoană fizică, în conformitate cu prezenta Lege. Întreprinderea-persoană juridică şi întreprinderea-persoană fizică au aceleaşi drepturi şi obligaţii, cu excepţia răspunderii patrimoniale pentru obligaţiile lor  4. Întreprinderea devine subiect de drept din momentul înregistrării de stat. Termenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect.Ca subiect distinct de dr e aparenta

datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu , acesta fiind inseparabil de patrimonial fondatorului , nici raspundere personala, deoarece pentru obligatii raspund fondatorii si prin urmare nici nu pot fi distinct de fondator.Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex patrimonial unic,adica un bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate servi ca un obiect al diferitor contracte.Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de persoana jur ku skop lukrativ nu corespunde notiunii intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr.

a) intreprinzatorul in comparatie cu persoana juridica cu scop lucrativ poate fi si persoana fizica ce desfasoara legal activitate producatoare de venit ca un profesionist , in permanenta , in nume propriu ,cu riscul si sub raspunderea proprie cu scopul de a obtine venit;

b) agent economic prezinta o notiune mult mai larga decit persoana juridica cu scop lucrativ , tinind de drept public, in drept fiscal reprezentind persoana care practica activitate de intreprinzator , iar in contabilitate oana care are obligigatia de a prezenta rapoarte orgoanului competent. , astfel cuprinzind atat persoana juridica cu si fara scop lucrativ de drept public, precum si pers fizica ce practica activitate de intreprinzator.

--)persoana juridica fara skop lukrativ se deosebeste essential de pers juridika ku skop lucrati, insasi din denumirea acestora rezulta diferentierea de skopuri si mijloacele de realizarea a acestora, cele fara skop nelukrativ se fondeaza pentru satisfacea intereselor spiritual,profesionale cultural ,sociale etc.--) pers juridika de drept public se difera essential de cea cu skop lukrativ prin faptul ca din cea de dr public fac parte statul ,unitatile adm-ter, alte autoritati publice, pe cind din cele cu skop lukrativ societatile comerciale, intreprinderile de stat si municipal, cooperativele de productie si de intreprinzator .

1.3. Procurorul a înaintat o cererea de chemare în judecată şi a solicitat instanţei de a anula înregistrarea SRL “VERDICT”, deoarece fondatorii acesteia sunt în incopatibilitate şi nu au dreptul să desfăşoare alte activităţi remunerate decât funcţia pe care o ocupă. În motivaţie a fost indicat că unul din fondator este procuror, al doilea este membru al Curţii Constituţionale, iar al treilea a fost ales deputat în Parlament. Cum trebuie să procedeze instanţa? Conform legislatiei in vigoare, deputatul Parlamentului RM, procurorii, si judecatorii pot contribui la constituirea unui SRL.I n alt aspect este si faptul ca poti fi fondator/actionar de companii. Deci nu esti in drept sa desfasori activitate operativa de administrare, nu poti fi membra a organelor de ocnducere al acesteia.ConformLg cu privire la procuratura ,Lg cu priv la statutul judecatorilo:li se interzic sa desfasoare orice alta activitate remunerata ,cu exceptia celei stiintifico didactica Astfel nu pot fi fondatorii SNC, asociati si nici comanditati ,nici la cooperativa de productie .Insa au capacitatea de a fi fondatori la SA SRL ,calitatea de asociat presupune participarea la benificii ,dar nu si o activitate de munnca proprie in aceste societati,se reduce la dr de dividente .

Subiectul 15. Înregistrarea de stat a persoanei juridice cu sop lucrativnr. Conţinutul subiectului1.1. Numiţi acţiunile exercitate de registrator privind luarea deciziei asupra înregistrării cererii de

înregistrare a persoanei juridice. Registratorul verifica legalitatea actelor prezentate, capacitatea juridica si identitatea fondatorilor, verifica respectarea tuturor conditiilor de constituire, decide asupra cererii de inregistrare prin acceptare si emiterea deciziei de inregistrare. Registratorul este persoană împuternicită pentru înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi întreprinzătorilor individuali. Registratorul activează în cadrul oficiului teritorial al Camerei. În funcţia de registrator se angajează prin concurs persoane licenţiate în drept. Regulamentul privind modul de desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de registrator se aprobă de organul înregistrării de stat.    (2) Registratorul:  a) examinează cererile cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice, cu privire la înregistrarea modificărilor operate în actele de constituire şi în datele înscrise în Registrul de stat, cu privire la înregistrarea reorganizării, suspendării sau reluării activităţii, precum şi cererile de radiere din Registrul de stat;b) verifică identitatea a administratorului şi fondatorilor persoanei juridice ,în conformitate cu baza de date a Registrului de stat al populaţiei; c) autentifică actele de constituire ale persoanelor juridice, precum şi modificările operate în actele de constituire şi în datele înscrise în Registrul de stat;d) înregistrează persoanele juridice, sau refuză înregistrarea acestora, adoptînd decizia respectivă; d1) legalizează copiile şi extrasele din actele de constituire păstrate în dosarul de evidenţă al persoanei juridice2) certifică specimenul semnăturii ce va fi folosită în actele persoanei juridice, dacă legea prevede depunerea acestu e) examinează cererile

repetate cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice, cu privire la înregistrarea modificărilor operate în actele de constituire şi în datele înscrise în Registrul de stat, cu privire la înregistrarea reorganizării, suspendării sau reluării activităţii, precum şi cererile de radiere din Registrul de stat, verifică respectarea de către solicitant a cerinţelor indicate în decizia precedentă privind refuzul înregistrării de stat;f) primeşte în audienţă şi acordă consultaţii în problemele înregistrării de stat a persoanelor juridice şi întreprinzătorilor individuali;  g) prezintă informaţie cu privire la înregistrarea de stat autorităţilor administraţiei publice locale şi inspectoratelor fiscale teritoriale;h) ţine evidenţa persoanelor juridice în oficiul teritorial respectiv şi prezintă Camerei informaţia respectivă;  i) asigură integritatea şi păstrarea permanentă a dosarelor de evidenţă;j) alte atribuţii ce ţin de înregistrarea de stat a persoanelor juridice.

1.2. Comparaţi natura juridică a actului de înregistrare emis de Camera Înregistrării de Stat cu alte acte administrative cu caracter normativ sau ne normativ. Prin actul de inregistrare emis de Camera se da nastere unei pj si se certifica legitimitatea aparitiei ,existentei ei ulterioara ca subiect de drept.Aceasta deosebire este o particularitate a actului de inregistrare de multitudinea de acte adm cu carcter normativ sau nenormativ.Deosebirea se manifesta specialla declararea nulitatii inregistrarii .Astfel daca se pronunta nulitatea unui act adm ,instanta poateobliga organul adm sau functionarul sa satisfaca cerintele reclamantului ori sa lichideze consecintele negative ale actului ilegal..Nu se poate proceda la fel si in cazul pronuntarii unei hot de nulitate a pj.La fel nulitatea actului de inregistrare nu duce la imediata pierdere a personalitatii juridice a societatii comerciale..Ea trebuie sa-si previna creditorii si sa satisfaca toate cerintele ,ulterior isi inceteaza existenta. Registrul de stat al intreprinderilor se inregistreaza si se tine de catre Camera Inregistrarii de Stat pe cind registrul actionarilor se tine de catre Societatea pe actiuni. In conformitate cu Legea privind inregistrarea de stat a persoanelor juridice si a intreprinzatorilor individuali Tinerea Registrului de stat consta оn оnscrierea оn acesta a datelor despre persoanele juridice, inclusiv filialele si reprezentantele acestora, оnregistrate, reorganizate si lichidate,despre modificarile operate оn actele de constituire si a altor date despre persoanele juridice, precum si a datelor privind obtinerea si оncetarea calitatii de оntreprinzator individual de catre persoanele fizice. In conformitate cu prevederile CC registrul actionarilor trebuie sa contina denumirea, sediul, si numarul de inregistrare al societatii emitente, numarul de inregistrare al fiecarei emisiuni acordat de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare; numele, alte date din actul de identitate, domiciliul actionarului; denumirea, numarul de inregistrare si sediul actionarul; numarul de actiuni tipul, clasa si valoarea nominala a actiunilor detinute de fiecare actionar; data la care fiecare actionar a dobindit sau a instrainat actiuni. Registrul trebuie sa mai aiba o rubrica speciala in care s ementioneaza sechestrul, gajul sau o alta grevare a actiunilor fiecarui actionar. Sint diferite aceste 2 registre si prin efectele pe care le are inscrierea datelor in ele. Astfel efectul juridic al inregistrarii persoanei juridice sau intreprinzatorului individual in Registrul de stat al intreprinderilor consta in faptul ca acestea din urma exista si au capacitate civila atita timp cit sint inregistrate, iar radierea lor atrage imposibilitatea practicarii activitatii de intreprinzator. Registrul actionarilor pe de alta parte serveste ca sursa de informatie pentru societatea emitenta, actionari si pentru Comisia nationala a valorilor mobiliare, privind orice persoana inregistrata in calitate de posesor sau detonator nominal de actiuni precum si operatiunile effectuate in baza acestor actiuni.

1.3. Consultaţi clientul privind procedura de înregistrare a fiecărei forme de persoane juridice cu scop lucrativ, în special care sunt cazurile (temeiurile) de neadmitere a înregistrării de stat a persoanei juridice. Capitolul II din legea nr220/ 2007.    Articolul 13. Refuzul înregistrării de stat a persoanei juridice în cazurile: a) nedepunerii tuturor documentelor necesare pentru înregistrare;    b) necorespunderii actelor de constituire sau altor documente depuse pentru înregistrare cerinţelor prevăzute de lege;c) încălcării procedurii legale de constituire, reorganizare, lichidare, suspendare sau reluare a activităţii persoanei juridice, de modificare a actelor de constituire ale persoanei juridice; c1) constituirii unei noi persoane juridice de către fondatorul persoanei juridice radiată din Registrul de stat ca rezultat al aplicării art.1741 din Codul fiscal - în decursul a 3 ani; [Art.13 al.(1), lit.c1)f) modificat prin LP235 din 26.10.12, MO248-251/07.12.12 art.812]d) încălcării, din motive neîntemeiate, a termenului de depunere a documentelor pentru înregistrarea modificărilor operate în actele de constituire sau în datele înscrise în Registrul de stat; e) stabilirii interdicţiei de înregistrare, emisă de instanţa judecătorească sau de executorul judecătoresc;f) gajării, sechestrării sau grevării în alt mod a părţii sociale din capitalul social sau a întreprinderii în calitate de complex patrimonial unic. (2) În cazurile prevăzute la alin.(1), registratorul adoptă decizia de a refuza înregistrarea. (3) Înregistrarea de stat nu poate fi refuzată pentru motive de inoportunitate.(4) Refuzul înregistrării de

stat nu poate împiedica depunerea repetată a documentelor în vederea înregistrării dacă au fost înlăturate cauzele care au servit drept temei pentru refuzul înregistrării. 

Subiectul 16. Înregistrarea de stat a societăţii comerciale.nr. Conţinutul subiectului1.1. Numiţi actele necesare pentru înregistrarea de stat a SRL cu 3 fondatori, unde un fondator este

statul Republica Moldova, al doilea fondator este o persoană juridică străină şi al treilea fondator este un cetăţean al Republicii Moldova. Cf Legii cu privire la inrgistrarea PJ si intreprinzatorului individual-Actele necesare sunt:-cererea de inregistrare;-actul de constituire al societatii care urmeaza sa fie inregistrata; -actele de identitate ale fondatorilor:a)cetatean al R.M: buletinul de identitateb)pers.jur.:extras din registrul pers.jur.,copia de pe certificatul de inregistrare si de pe actul de constituire,certificatul de bonitate care demonstreaza solvabilitatea sau capacitatea ei de a varsa aportul la care s-a obligat,toate in forma autentica traduse in limba romana si legalizate; c)statul se reprezinta prin organele sale sau intreprinderile formate de acesta, si respectiv va fi denumirea organului sau intreprinderii.-bonul de plata al taxei de timbru;-bonul de plata a taxei de inregistrare;-actul bancar;-actul de evaluare a bunurilor care se transmit ca aport in natura la capitalul social; a)statul prezinta avizul organului de stat care exercita dreptul de proprietar in numele statului,adica Guvernul imputernicit prin lege.(4) Pentru înregistrarea de stat a persoanelor juridice cu investiţii străine, pe lîngădocumentele prevăzute la alin.(1) şi (2), se vor depune: a) extrasul din registrul naţional din ţara de origine a investitorului; b) actele de constituire ale persoanei juridice străine; c) cazierul judiciar al administratorului persoană fizică străină, eliberat de organul competent din ţara sa de origine şi din Republica Moldova.

1.2. Comparaţi registrul de stat al persoanelor juridice cu registrul acţionarilor evidenţiind destinaţia, deţinătorul şi conţinutul.I.Registrul actionarilor – SA este obligata sa tina un registru al actionarilor,cu exceptia societatilor care emit actiuni la purtator. Registrul reprezinta un sistem unic de evidenta a detinatorilor de actiuni si a operatiunilor cu actiunile SA. Legislatia prevede ca registrul actionarilor este o lista de persoane ce permite identificarea persoanelor care au calitatea de actionar,a persoanelor care au alte drepturi asupra actiunii.Registrul este, pentru societatea emitenta,pentru actionari si pentru comisia nationala a valorilor mobiliare o sursa de informatie asupra executarii dispozitiilor de transmitere a actiunilor, de colectare si pastrare a informatiei privind actiunile si documentele care implica operarea de modificari in registru. SA poate sa detina registrul actionarilor de sinestatator ori sa il incredinteze unui registrator. Actele juridice savirsite cu actiuni trebuie consemnate in registrul actionarilor.II.Registrul de stat al intreprinderilor – este o lista de societati comerciale pers.jur. si date informative despre ele. In el se inscriu: denumirea completa si prescurtata a societatii,sediul, obiectul principal de activitate, termenul pentru care a fost constituita, marimea capitalului social, data si numarul de inregistrare, numele registratorului, alte date. Registrul se tine in mod computerizat si manual. Cel manual are prioritate. Efectul juridic al inregistrarii se exprima prin faptul ca societatea ca pers.jur. exista atita cit figureaza in registrul de stat. In numele societatii neinregistrate nu se pot incheia acte juridice si nu se poate practica activitate de intreprinzator,altfel societatea va fi sanctionata. Societatea este in drept sa faca modificari in registru dar numai prin hotarirea a organului suprem de decizie.

1.3. Consultaţi fondatorului unic, al cărei cereri de înregistrare a SRL a fost respinsă de Camera Înregistrării de Stat pe motivul că “prinsul peştelui în Marea Nordică” nu este reglementat de legislaţia R. Moldova şi din această cauză nu poate fi înregistrată o societate comercială care îşi propune un astfel de obiect de activitate. Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi stabileste la art 10, al (1) ca intreprinderea este in drept sa practice orice genuri de activitate, cu exceptia celor interzise de lege. Se va actiona conform principiului ceea ce nu este interzis este permis. Totusi solicitantul va trebui sa reformuleze sintagma inclusa in documentele de inregistrare a PJ respective si sa depuna din nou actele penrtu inregtistrare, deja cu modificarile operate.

Subiectul I7. Obligaţiile asociatului societăţii comerciale.nr. Conţinutul subiectului1.1. Descrieţi obligaţiile asociatului societăţii comerciale. Obligatiille patrimoniale  Membrul

societăţii comerciale este obligat: a) sa transmită participaţiunea la capitalul social in ordinea, mărimea, modul si termenele prevăzute in actul de constituire;Obligatii nepatrimoniale b) sa nu divulge informaţia confidenţiala despre activitatea societăţii; c) sa comunice imediat societăţii faptul schimbării domiciliului sau a sediului, a numelui sau a denumirii, alta informaţie necesara

exercitării drepturilor si îndeplinirii obligaţiilor societăţii si ale membrului ei; d)  sa îndeplinească alte obligaţii prevăzute de lege sau de actul de constituire.(2) Fără acordul societăţii de persoane, membrul nu are dreptul sa practice activităţi similare celei pe care o practica societatea. Acordul membrilor se prezumă, până la proba contrara, pentru activităţile despre care membrii erau informaţi la data acceptării in calitate de membru.(3) In cazul in care membrul încalcă prevederile alin.(2), societatea poate cere repararea prejudiciului sau cesiunea drepturilor si obligaţiilor sau a beneficiului care rezulta din actele încheiate. Cererea privind repararea prejudiciului sau cesiunea drepturilor si obligaţiilor sau a beneficiului se prescrie in termen de 3 luni de la data la care membrii au aflat sau trebuiau sa afle despre încheierea actului, dar nu mai târziu de un an de la data încheierii actului juridic.Principala obligaţie a asociatului societăţii comerciale este transmiterea aportului (participaţiunii) la care se obligă prin actul de constituire. Asociatul unic trebuie să verse aportul său indiferent de natura acestuia, până la data înregistrării societăţii comerciale (vezi art.112 alin.(4). Acţionarii au obligaţia să verse întregul aport în numerar datorat pentru acţiunile subscrise de asemenea până la înregistrarea societăţii (art.34 alin.(4), iar aportul în natură pentru acţiunile subscrise se transmit în termen de o lună de la data înregistrării de stat. Asociaţii altor forme de societăţi transmit aportul în modul stabilit de actul de constituire însă cu respectarea dispoziţiilor art.113 alin.(3) şi art.112 alin.(3).  Obligaţia pusă în sarcina asociatului prin alin.(1) lit. c) este una imperfectă. Societatea nu-l poate sancţiona pe asociat pentru neonorarea obligaţiei respective, ci asociatul suportă consecinţele toate consecinţele negative ce vor surveni. De exemplu, acţionarul nu poate invoca faptul că nu a fost informat  despre convocarea adunării generale dacă el nu a comunicat despre schimbarea adresei sau a sediului său. Succesorul poate să nu fie admis la adunarea generală dacă în Registrul acţionarilor nu i-a fost înscris numele sau denumirea.Fiecare asociat are obligaţia să păstreze informaţia confidenţială ce ţin de afacerile societăţii. Care informaţie este considerată confidenţială pentru societate trebuie să decidă organul executiv. Organul executiv stabilind care informaţie este confidenţială trebuie să ţină cont de dispoziţiile Legii nr.171/1994 cu privire la secretul comercial. Încălcarea obligaţiei de confidenţialitate duce la dreptul societăţii de a pretinde despăgubiri de la persoana vinovată.    

1.2. Comparaţi modalitatea şi termenul de transmitere a aportului asociaţilor SRL cu cea a: a) asociatului comanditar – statutul juridic al acestuia este asemanator cu cel al asociatului SRL. Termen de varsare a aportului este prevazut doar pentru comanditari : pina la inregistrarea de stat – cel putin 60% din valoarea aportului la care s-au obligat, restul – nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii.b) acţionarilor-fondatori ai societăţii pe acţiuni – persoana care subscribe actiuni contra mijloacelor banesti este obligata sa le transmita integral pina la inregistrarea societatii, iar cel care subscribe si se obliga sa transmita aporturi in natura – in cel mult 1 luna de la data inregistrarii SA. c) asociatului unic al societăţii cu răspundere limitată – varsa integral aportul in numerar pina la data inregistrarii societatii comerciale, iar aportul in natura – in cel mult 30 zile de la inregistrarea de stat a SRL.Pentru asociatii SRL - legea obliga fondatorii sa verse in numerar cel putin 40% din aportul subscris pina la inregistrare, si restul 60% timp de 6 luni de la data inregistrarii SRL.

1.3. Cetăţeanul Verega, asociat al SRL „Buleandra”, a înaintat o acţiune în instanţa de judecată către asociatul Luţcan V. prin care solicita excluderea acestuia din societate din motivul că acesta nu a vărsat întregul aport la capitalul social la care s-a obligat. În acţiune s-a arătat că Dl. Luţcan trebuia până la 10 noiembrie să verse integral aportul său, însă a trecut mai mult de 20 de zile de la data când el trebuia să-şi îndeplinească obligaţia, iar aportul nu a fost vărsat. Acţiunea era întemeiată pe art.116 alin.(1) lit.a) C. civ. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?Raspuns : instanta urmeaza sa stabileasca daca a fost respectata procedura prealabila. Conform prevederilor Codului Civil, in cazul in care asociatul nu a varsat in termen aportul, oricare asociat are dreptul sa-I ceara in scris aceasta, stabilindu-I un termen suplimentare de cel putin 1 luna si avertizindu-l despre posibilitatea excluderii acestuia din societate. Daca nu varsa aportul in termenul suplimentar, asociatul pierde dreptul asupra partii sociale si asupra fractiunii varsate, fapt despre care este notificat.

Subiectul 18. Drepturile asociatului societăţii comercialenr. Conţinutul subiectului1.1. Descrieţi drepturile asociatului societăţii comerciale- pag. 171: dreptul de creanta; dreptul de a

participa la conducerea si activitatea PJ; dreptul la informatie; dreptul la dividend; dreptul la o parte din activele societatii inc azul lichidarii acesteea.Prin participrea la fondarea pj si exectarea a oblig varsate a aportului,fondatorululterior,asociatul, membru dobindeste drept complex fata de

societate numit drept de creanta (drept asupra cotei)care include 3 componente de baza :1) dreptul de a participa la conducerea si activitatea PJ;2)dreptul la dividend; 3)dreptul la o parte din activele societatii inc azul lichidarii acesteea.Dreptul de a participa la conducerea si activitatea PJ-fondatorii si ulterior asociatii,membrii sunt in drept sa conduca cu pj pe care au constitut-o ,realizata prin organul suprem (-fondator-IS,IM SRL si SA cu asociat unic;—Adunarea Asociattilor la SNC si SC; Adunarea generala a asociatilor, actionarilor,membrilor la SRL,SA cooperativa de productie si de intreprinzator).In cazul cind organul suprem este format din mai multe pers ,dr fondatorilor de a participa la conducere si activitatea societatii consta in :a)dr de a participa la sedinte ;b)dr de a expune pct de vedere asupra problemelor de pe ordinea de zi ;c)dr de vot; d)dr de a fi ales in organul executiv sau de control.Dreptul la dividend;-obtinerea de profit din activitate pj cu scop lucrativ este esenta si motivul pentru care oamenii se asociaza in astfel de societati,se repartizeza proportional participatiunii la capitalul social,daca actul de constituire nu prevede altfel.,paote fi rimestrila sau chiar lunara .repartizarea are loc numai daca activele depasesc valoarea sumara a capitalului socialsi a celui de rezerva.Dreptul la o parte din activele societatii inc azul lichidarii acesteea-activele pj care au ramas dupa satisfacerea creantelro sunt transmise de lichidator membrilor,fondatorilor,aociatilor proportional participatiunii lor la capital socialla 12 luni de la data ultemei publicari in MO.Dreptul la informatie fiecare fondator are dr de a cunoaste intreaga informatie despre activitatea pj ,avind acces la doc ei ,actele constitutive s modificarile in aceaste,pr-vb ale Ad Generale ,ale Consiliului,Comisiei de Cenzori .Se asigura prin dr de a controla personaol actiitatea pers juridice sau de a cere efectuarea controlului de organul de control dac pj are astfel de organe.

1.2. Comparaţi dreptul de a participa la conducerea şi activitatea societăţii a asociatului comanditat cu cel a asociatului societăţii cu răspundere limitatăI.n cadrul societatii in comandita exista 2 categorii de asociati: comanditati si comanditari.1) Administrarea societatii in comandita tine de competenta exclusiva a asociatilor comanditati. Acestea gestioneaza bani si bunurile transmise societatii de catre comanditari iar bunurile se repartizeaza intre comanditati si comanditari in conformitate cu actul de constituire. Atit comanditatii societatii in comandita, cit si asociatii societatii cu raspundere limitata participa la adunarea generala si au drept de vot. Diferenta este ca comanditatii SC participa in mod obligatoriu personal la administrarea societatii, pe cind asociatii SRL pot participa la adunarea generala atit personal cit si prin reprezentanti.2) Comanditatii SC au dreptul la un singur vot, pe cind numarul de voturi al unui asociat SRL depinde de participarea acestuia la capital.3) Plus la asta numele comanditatilor se inscrie in Registrul de stat al Intreprinderilor. 4)In ceea ce priveste reprezentarea societatii in raport cu tertii, comanditatii au atit dreptul cit si obligatia de a activa pentru si in numele societatii, iar asociatii SRL au dreptul si de multe ori transmit dreptul de gestiune si reprezentare a societatii unor manageri profesionali-persoane terte.5) Raspunderea comanditatilor in SC este una nelimitata si solidara, iar cea a asociatilor SRL este una limitatasi subsidiara.

1.3. Cet. Negrescu, asociat al SRL “IKKEL” în ultimii 3 ani nu a primit dividende. El solicită consultaţie şi posibilă asistenţă juridică în instanţă cu privire la: a) dreptul de a pretinde la dividende din activitatea societăţii; b) proporţionalitatea dividendelor c) modalitatea de plată a dividendelor; d) cazurile de imposibilitate a împărţirii beneficiului între asociaţi. Întocmiţi o notă informativă şi răspundeţi la întrebările puse precum şi explicaţii dacă are el dreptul să depună o cerere în instanţă pentru încasarea forţată a sumei dividendului?a) Asociatul SRL are dreptul la dividende in conformitate cu art 115 alin(1) lit c) CC care stipuleaza dreptul asociatului societatii comerciale de a participa la repartizarea profitului societatii. b) atit art 115 CC cit si art 39 alin (2) din Legea cu privire la SRL prevad ca asociatul are dreptul la un beneficiu repartizat proportional cu marimea partii sale sociale. Art 115 alin(2)CC prevede ca actul de constituire poate prevedea si o alta modalitate de repartizare a profitului. Art 39 alin (2) prevede ca modul de distribuire a beneficiului societatii poate fi modificat prin hotarirea adunarii generale a asociatilor, care se adopta cu votul unanim al asociatilor. NU este admisa insa clauza lionina prin care asociatul ar pretinde la intreg beneficiul realizat de societate. c) In conformitate cu art 39 alin (1) si (3) din Legea cu privire la SRL societatea distribuie anual beneficiul ramas dupa achitarea impozitelor si altor plati obligatorii. Beneficiul se plateste asociatilor оn forma baneasca, in decurs de 30 de zile de la data adoptarii hotarоrii privind distribuirea beneficiului, daca adunarea asociatilor nu a stabilit un alt termen. d) In conformitate cu art 40 din Legea cu privire la SRL societatea nu este in drept sa adopte hotarire privind distribuirea beneficiului intre asociati 1.pina la varsarea integrala a aporturilor;

2.daca, in urma distribuirii beneficiului, valoarea activelor nete ale societatii va deveni mai mica decit suma capitalului social si capitalului de rezerva. Societatea nu este in drept sa plateasca asociatilor beneficiul a carui distribuire s-a hotarit la adunarea generala a asociatilor daca, la momentul achitarii, societatea este in stare de insolvabilitate sau poate ajunge in aceasta stare in urma distribuirii beneficiului. in cazul incetarii circumstantelor mentionate, societatea este obligata sa plateasca asociatilor beneficiul a carui distribuire s-a hotarit la adunarea generala a asociatilor. Beneficiul platit contrar reglementarilor stabilite se restituie societatii.

Subiectul 19. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativnr. Conţinutul subiectului1.1. Identificaţi persoanele care nu pot fi desemnaţi în funcţie de administrator al unei SRL.

1)Persoanele carora, prin lege sau hotarire judecatoreasca, le este interzisa detinerea functiei de administrator sau a unei alte functii care acorda dreptul de dispozitie asupra bunurilor materiale;2)Persoanele cu antecedente penale nestinse pentru infractiuni contra patrimoniului, infractiuni economice, infractiuni savirsite de persoane cu functie de raspundere sau de persoane care gestioneaza organizatii comerciale.3)Persoanele care ocupa o functie publica incompatibila cu o alta functie remunerata.La fel pers fara capacitate de exercitiu .Restrictii:functionarii publici ,procurorii , judecatorii,lucartorii organelorde interne si de securiate,pers care fac serviciul militar , deputatii, ministrii ,Presedintele RM .Persone care prin lege li s-a interzis dr de a ocupa o astfel de functie(au sav infr din domeniul spalare de bani,evaziune fiscala etc) fie din culpa sau neglijenta a survenit propria insolvabilitate chiar daca afost director ,membru al comitetului..Lg obliga in cazul SC si SNCadministratorul sa fie neaparat asociatul sau membru al SNC SC.,precum si interdicti ca o perspoate fi adm numai intr-o singura pj cu exceptia cind adm este si asociat membru,cnsideram ca nu poate fi cumulata functia de adm su functia de membru al organului de consucere ai aceleasi pj.

1.2. Analizaţi raportul juridic dintre administrator şi persoana juridică pe care o gestionează. Pag.177-178. Potrivit art 61 CC raporturile dintre persoana juridical si cei care alcatuiesc organele sale executive sunt supuse prin analogie regulilor mandatului daca legea sau actul de constituire nu prevede altfel . Legislatia muncii se aplica raporturilor ce apar intre administrator si societatea comerciala numai daca administratorul nu are si calitatea de asociat al societatii comerciale. Raportul juridic dintre societatea comerciala si administratorul sau are temei juridic in contractul de societate in cazul in care administratorul este si asociat ori in contractul individual de munca incheiat intre societate si salariat, cind administratorul nu este asociat. In ambele cazuri, administratorul este imputernicit sa actioneze similar unui mandatar “in numele sip e contul persoanei juridice”. Asadar raportul dintre administrator si societatea comerciala este un mandate cu sau fara reprezentare. Mandatul administratorului are o dubla natura: contractuala si legala. Mandatul este contractual deoarece imputernicirile administratorului rezulta din imputernicirile date de asociati, concretizate in actele constitutive ale societatii sau in hotaririle adunarii adunarii generale sau ale consiliului. Relatiile administratorului cu societatea urmeaza a fi reglementate si de contractul de mandat. Mandatul acordat administratorului este unul general, deoarece se da pentru toate afacerile societatii si se exercita cu titlu oneros. Natura legala a mandatului rezulta din generalitatea functiilor exercitate de administrator. In acest sens legea privind SA prevede ca organul executive poate face orice in vederea indeplinirii obiectului societatii cu exceptia celor ce tin de competenta adunarii generale a actionarilor sau de consiliul societatii.

1.3. Consultaţi administratorul unei societăţi pe acţiuni care doreşte să vândă o clădire a societăţii cu 2 mln. lei, şi explicaţi-i cum trebuie să procedeze, atunci când capitalul social al societăţii este de 4 mln. lei, iar activele societăţii sunt doar de 3,5 mln. lei. ?????In cazul dat, hotaririle cu privire la o tranzactie in proportii ce depasesc valoarea activelor societatii potrivit ultimului bilant, in conformitate cu art 83 alin (2) din Legea privind SA, se iau de catre adunarea generala a actionarilor. Respectiv urmeaza a fi convocata adunarea generala extraordinara, intrucit nu se spune in speta daca adunarea generala urmeaza a fi convocata in conf cu prevederile legii mentionate. In conformitate cu art 53 alin (3) din aceeasi lege, adunarea generala extraordinara se convoaca de catre organul executiv (administrator) in temeiul deciziei luate de consiliul societatii. Prin urmare in speta data administratorul trebuie sa convoace adunarea generala extraordinara pentru a hotari asupra vinderii cladirii in valoare de 2 mln lei. De asemenea in speta data valoarea activelor este mai mica decit valoarea capitalului social. In conformitate cu art 39 alin (6) din Legea privind SA, daca,

la expirarea celui de-al doilea an financiar sau a oricarui an financiar ulterior, valoarea activelor nete ale societatii, potrivit bilantului anual al societatii, va fi mai mica decit marimea capitalului social, adunarea generala anuala a actionarilor este obligata sa ia hotarire:a) cu privire la reducerea capitalului social; si/saub) cu privire la majorarea valorii activelor nete prin efectuarea de catre actionarii societatii a unor aporturi suplimentare, in modul prevazut de statutul societatii; sau c) cu privire la lichidarea societatii. Prin urmare administratorul societatii date ar trebui sa ia in considerare una din variantele expuse mai sus intrucit daca nu este luata o decizie in acest sens in conformitate cu art 158 alin (5) societatea se dizolva.

Subiectul 20. Patrimoniul persoanei juridice cu scop lucrativ.nr. Conţinutul subiectului1.1. Descrieţi noţiunea de patrimoniu al persoanei juridice evidenţiind elementele lui-pag. 182.Prin

patrimoniu 1 Prin patrimoniu, în sens juridic, se înţelege o - talitate de drepturi şi obligaţii cu caracter economic (Codul civil, irt.284 alin.(l)) pe care societatea comercială le are în mod distinct şi ndependent de cele ale altor subiecte de drept, precum şi de cele ale r-ersoanelor care o alcătuiesc. Acest sens are o latură activă (drepturile) şi o latură pasivă (obligaţiile).Sensul economic al noţiunii de patrimoniu include numai o latură activă, adică o totalitate de drepturi (bunuri corporale şi incorporale) zeţinute de societate, fiind utilizat mult mai frecvent.Distincţia dintre ambele sensuri este evidentă. Prin urmare, la iplicarea dispoziţiilor legale trebuie identificat sensul adecvat. O confuzie comite însuşi legiuitorul în definiţia persoanei juridice, date la art. 55 din Codul civil. Este o imprecizie, care constă în dubla utilizare a :ermenului patrimoniu în diferite sensuri. Indicând că persoana juridică ire un patrimoniu distinct, legiuitorul evidenţiază un element mdispensabil al subiectului de drept. în acest sens, juridic, patrimoniul fiind o totalitate de drepturi şi obligaţii cu caracter economic, este indicată atât latură activă, cât şi latura pasivă. Afirmaţia că persoana uridică ar răspunde pentru obligaţiile sale cu acest patrimoniu este :ncorectă, deoarece nu se poate ca un subiect de drept să răspundă cu italitatea de drepturi şi obligaţii pentru obligaţiile sale. Persoana răspunde cu toate drepturile sale (totalitate de bunuri corporale şi •ncorporale) pentru obligaţiile asumate. Utilizarea acestui termen cisemantic în definiţia legală nu este justificată din cauza confuziei pe care o provoacă.Patrimoniul societăţii comerciale este suportul material care oferă acesteia posibilitatea realizării scopului pentru care a fost înfiinţată, permiţându-i să participe în nume propriu la raporturile juridice şi să-şi asume drepturile şi obligaţiile pe care această participare le presupune461. Toate bunurile societăţii comerciale fac parte componentă din patrimoniul (activul) ei. Iniţial, acesta se constituie din bunurile transmise cu titlu de aport la capitalul social, suplimentându-se cu bunurile dobândite de societate în procesul activităţii. Bunurile mobile, care se pot mişca dintr-un loc în altul, fie prin forţă proprie, fie cu ajutorul energiei străine (o masă, un televizor, un autoturism, o carte) fără aşi pierde forma sau valoarea economică. în aceastâ categorie intră banii şi hârtiile de valoare, orice alt lucru care nu este imobil

1.2. Clasificaţi după criteriile cunoscute bunurile ce intră în componenţa activului patrimoniului persoanei juridice cu scop lucrativ-pag.183I.Bunurile corporale,care au o existenta materiala fiind perceptibile simtului omului.a)bunurile mobile,care se pot misca dintr-un loc in altul fie prin forta proprie fie cu ajutorul alteia.b)bunuri imobile,care prin natura lor au o asezare fixa si nu pot fi mutate din loc in loc fara asi pierde valoarea lor economica;c)intreprinderea ca un complex patrimonial unic; d)mijloacele economice ale intreprinzatorului;e)sursele mijloacele economice. II.Bunuri incorporale,care au o existenta abstracta,ideala,ele fiind percepute cu ochii. a)dreptul asupra firmei b)dreptul asupra emblemei c)dreptul asupra marcilor de productie si de serviciu d)dreptul asupra clientelei si vadului comercial e)dreptul de autor f)dreptul asupra modelului si desenului industrial g)dreptul asupra inventiilor Bunurile mobile, care se pot mişca dintr-un loc în altul, fie prin forţă proprie, fie cu ajutorul energiei străine (o masă, un televizor, un autoturism, o carte) fără aşi pierde forma sau valoarea economică. în aceastâ categorie intră banii şi hârtiile de valoare, orice alt lucru care nueste imobil.Bunurile imobile, care, prin natura lor, au o aşezare fixă şi nu pot l'i mutate din loc în loc fără a-şi pierde valoarea lor economică464. Potrivil art.288 din Codul civil, sunt imobile terenurile, porţiunile de subsol, obiectivele acvatice separate, plantaţiile prinse de sol prin rădăcini, clădirile, construcţiile şi orice alte lucrări legate solid de pământ, precum şi tot ceea ce, în mod natural sau artificial, este încorporat durabil în acesta. Calitatea de imobil o păstrează şi acele materiale care, fiind separate provizoriu de un teren, sunt destinate reamplasării în alt loc. Prin lege pot fi considerate imobile şi alte bunuri.Din activul patrimoniului societăţii comerciale poate face

parte şl întreprinderea ca un complex patrimonial unic. Noţiunea de întreprindere are două sensuri: unul juridic - ca subiect de drepf46'1 inclusiv ca societate comercială, şi altul economic - ca un complo patrimonial unic. Deşi, în unele cazuri, o noţiune bisemantică poate provoca unele confuzii, excluderea unui sens sau a celuilalt din circuil duce la alte deficienţe. Important este ca persoana care aplică legea s| aibă dexteritatea profesională de a desluşi sensul pe care legiuitorul 1-a încorporat în norma respectivă466.Prin întreprindere-obiect de drept trebuie înţeles un bun complex ce cuprinde un ansamblu de bunuri corporale şi incorporale, mobile şi imobile. Acest ansamblu de bunuri asigură întreprinzătorului, inclusiv societăţii comerciale, unirea factorilor de producţie (mijloacele de producţie, capitalul şi forţa de muncă) astfel încât, în urma interacţiunii lor, să apară mărfuri, lucrări şi servicii. Exemplu de întreprindere complex patrimonial unic pot servi fabricile (de conserve, de vin, de iricotaje, de ciment etc), uzinele (de maşini-unelte, de tractoare), atelierele de reparaţii, restaurantele, hotelurile etc.In acest sens, întreprinderea apare ca un bun material deosebit cu însuşiri specifice: a)este destinat activităţii de întreprinzător şi aparţine, de regulă,întreprinzătorului; b)este distinct de alte bunuri ce aparţin aceleiaşi persoane; c)este un complex patrimonial unic, care nu reprezintă un ansamblu de lucruri separate, ci un bun complex neconsumptibil467, destinat să asigure unei activităţi un proces unic. Un subiect de drept, întreprinzător persoană fizică ori societate comercială, poate avea în proprietate una sau mai multe întreprinderi-complexe patrimoniale. O societate comercială poate deţine în proprietate o fabrică de vin, o moară şi un atelier de reparaţie a automobilelor468. O fabrică de încălţăminte şi o fabrică de mobilă se pot afla concomitent şi în proprietatea unui întreprinzător persoană fizică, şi în proprietatea unei societăţi comerciale. O fabrică de vin, ca bun complex, poate fi în coproprietatea a două sau mai multe societăţi comerciale.Potrivit art.817 din Codul civil, proprietarul unei întreprinderi-complex patrimonial poate să-şi realizeze dreptul de dispoziţie asupra ei înstrăinând-o prin act de vânzare-cumpărare. De altfel, fiind un bun, întreprinderea poate fi înstrăinată sau dată în posesiune şi prin alte acte juridice: schimb, act de societate, arendă, ipotecă etc. întreprinderea poate fi transmisă şi prin succesiune.în caz de înstrăinare a întreprinderii în stare funcţională, în care procesul de producţie a mărfurilor sau de prestare a serviciilor continuă, poate să apară şi problema salariaţilor. Deşi preţul întreprinderii poate fi influenţat de acest factor, forţa de muncă nu poate fi inclusă în componenţa ei ca valoare.Nu considerăm că întreprinderea ar putea încorpora şi obligaţii. Legiuitorul stabileşte că întreprinderea este un complex patrimonial, adică un ansamblu de bunuri, o parte a activului societâţii. Obligaţiile (datoriile) însă nu pot fi incluse în activ, deoarece ele sunt prin excelenţă pasive şi nu pot face parte din bunuri.Bunurile incorporale ocupă în activul patrimoniului un loc deosebit. Ele au o reglementare specifică, iar succesul ori insuccesul întreprinzătorului depinde în mare măsură şi de ele. Aceste bunuri explică atât diferenţele care există în situarea pe piaţă a unei firme consolidate, cu o anumită vechime, faţă de o firmă în curs de instalare, cît şi eficienţa, diferită, înregistrată de firme cu vechime şi dotări materiale comparabile. Factorul care produce diferenţa de profit constă tocmai în calitatea diferită a elementelor incorporale ale fondului de comerţ. Acestea concură la formarea reţelei de relaţii şi parteneri, a clientelei, a reputaţiei şi creditului în afaceri prin contribuţia calităţilor comerciantului, calitatea mărfurilor, lucrărilor sau serviciilor oferite, amplasamentul stabilimentului, firma şi mărfurile utilizate etc. Ca urmare, acestc elemente incorporale au o pondere însemnată în valoarea economică a societăţii comerciale sau a unei părţi din ea476.Sunt bunuri incorporale: dreptul asupra denumirii de firmă, dreptul asupra emblemei, dreptul de autor, drepturile asupra mărcii, drepturilc asupra modelelor industriale, clientela, vadul comercial477 etc.

1.3. Unitatea Administrativ Teritorială „Comuna Vultureni” a transmis în capitalul social al S.A. „Vulturenii de Jos” un iaz de 10 ha. Camera Înregistrării de Stat a refuzat să înregistreze societatea cu asemenea bunuri în capitalul social, ori potrivit Constituţiei şi Codului civil, apele şi pădurile de interes public sunt bunuri ale domeniului public. Juristul Primăriei Comunei Vultureni a atacat refuzul înregistrării în instanţa de judecată. Cum urmează a fi soluţionat litigiul ? Instanta va permite inregistrarea societatii respective cu aport la capitalul social a unui iaz de 10ha, intrucit chiar daca cunoastem faptul ca iazurile sunt in proprietate publica a statului acestea pot fi transmise cu drept de gestiune economica si societatilor comerciale pentru satisfacerea necesitatilor activitatii sale.

Subiectul 21. Aportul în natură la capitalul social.nr. Conţinutul subiectului1.1. Descrieţi procedura de vărsare a aportului nemonetar la formarea şi majorarea capitalului

social al societăţilor comerciale. Pag. 202-203. Majorarea- pag.207.Aportul in natura la capitalul social se face cu orice bunuri aflate in circuitul civil:corporale si incorporale.operatiunea de transmitere se face dupa regurile similare sunt unele partikularitati bazate pe natura bunului care se transmite.Bunul se transfera in proprietate prin indicarea acestui fapt in actul de constituire , in cayul unui bun supus inregistrarii proprietatea se considera transmisa la data inskrierii actului in Registrul de stat,daca sunt immobile se inskriu in Registrul de iimobile,daca sunt in forma de actiuni sau de obligatiuni se inskriu in registrul aktionarilor.bunurile corporale care nu sunt pasibile de inregistrare se transmit in proprietatea societatii prin semnarea unui act intre administrator ei sau o pers imputernicita de acesta si fondatorul, care varsa aportul si transmite efectiv bunurile.Deasemenea bunul poate fi transmis in folosinta la formarea si majorarea capitalului social,considrerinduse doar valoarea pentru utilizarea bunului transmis.O a doua forma de majorarea acapitalului social-prin noi aporturi –aceasta poate fi depusa de catre asociati ,care au dr sa-si mentina influenta in societate,dar si de terti.Daca particpiatiunile cresc din contul aporturilor suplimentare ale tututror detinatorilor ,capitalul social se vamajora ,fara a afecta interesele lor.Sau se poate majora prin aporturile suplimentare neproportinale a unor asociati sau unor terti.

1.2. Stabiliţi interdependenţa dintre noţiunile de „aport la capitalul social”, «participaţiune» „parte socială”, „acţiune” “aport suplimentar”. Capitalul social se divizeaza in participatiuni care apartin fondatorilor, numite si parti de interes, parti sociale, actiuni, cote de participare, a caror valoare are in mod obligatoriu expresie baneasca. Valoarea acestei participatiuni ale asociatului nu poate fi mai mare decit valoarea aportului varsat la capitalul social de catre acesta. Daca participatiunilr asociatilor cresc din contul aporturilor suplimentare ale tuturor detinatorilor, capitalul social se va majora fara a afecta interesele asociatilor. Insa capitalul social se poate majora prin aporturi suplimentare neproportionale, ale tuturor asociatilor sau numai a unora dintre ei.Exista o interdependenta enorma, deoarece anume prin aportul in bani sau in natura se formeaza capitalul social al societatii comerciale care la rindul sau e divizat in participatiuni care apartin fondatorilor, numite si parti de interes , parti sociale sau in actiuni a caror valoare are in mod obligatoriu expresie baneaska.Ca efect al transmiterii aportului, asociatul obtine un dr de creanta, materializat prin participatiunea acestuia la capitalul social, care poarta denumirea de parte de interes, parte sociala sau obtine un nr de actiuni.valoarea participatiunii(partii sociale) asociatului nu poate fi mai mare decit valoarea aportului varsat de acesta. Partea sociala reprezintг o fractiune din capitalul social al societгюii al cгrei cuantum se stabileєte оn funcюie de cuantumul aportului єi include toate drepturile єi obligaюiile asociatului. Acюiunea este un document, care atestг dreptul proprietarului lui (acюionarului) de a participa la conducerea societгюii, de a primi dividende, precum єi o parte din bunurile societгюii оn cazul lichidгrii acesteia.

1.3. Recomandaţi soluţii cet. Scurtu V., fondator unic al SRL “MIXT”, care a decis să verse cu titlu de aport în capitalul social un bun imobil, un automobil, acţiunile pe care le deţine în S.A. “Tîmplarul”  referindu-vă la la termenul de vărsare, modul de evaluare şi de predare a acestora. In calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, єi bani.Astfel Scurtu V.A. va trebui sa verse aportul in numerar va fi varsat integral pоnг la оnregistrarea de stat a societгюii conform art. 18 al.1 din legea privind srl , deoarece e asociat unic, astfel el va trebui sa verse pina la inregistrare suma de 5400 lei. Aportul оn naturг caimobilul, automobilul, al asociatului unic va fi vгrsat оn cel mult 30 de zile de la оnregistrarea de stat a societгюii. Dovada vгrsгrii acestui aport va fi prezentatг organului de оnregistrare оn termen de 10 zile de la vгrsare. Aportul оn naturг al asociatului unic va fi evaluat de un evaluator independent.Actiunile din SA Timplarul nu pot fi transmise ca aport la capitalul social, conform CC RM art.114 al.3 Nu se pot constitui aporturi la formarea sau la majorarea capitalului social al societгюii de capital creanюele єi drepturile nepatrimoniale, astfel actiunile din SA Timplarul reprezentind creante.Inregistrarea imobilului va avea lok in Registrul bunurilor immobile, iar inregistrarea automobilului va fi in Regstrul de stat al transporturilor.

Subiectul 22. Bunurile incorporale ale persoanei juridice cu scop lucrativ.nr. Conţinutul subiectului1.1. Identificaţi bunurile incorporale ce se includ în activul persoanei juridice, definindu-le şi

explicându-le esenţa- pag. 184(definitia)+pag. 187 explicatia lor.In activul persoanei juridice se include urm bunuri incorporale: dr asupra denumirii de firma, dr asupra emblemei, dr asupra marcilor de productie, dr asupra clienteleisi vadului commercial, dr de autor, dr asupra modelului si desenului industrial, dr asupra inventiilor. Denumirea de firma identifica persoana juridica din

totalitatea subiectelor de dr. Denumirea se inscrie in Registrul de stat al intreprinderilor si trebuie sa figureze in toate actele emise de societate comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile sub sanctiunea platii de daune-interese. Societatea dobindeste un dr exclusive de utilizare a firmei, dr de proprietate incorporala. Societatea care si-a inregistrat in modul stabilit firma are dr sa ceara oricarui subiect de dr care ii utilizeaza ilegal firma sa inceteze a o folosi si sa-I plateasca daune-interese. Emblema este de asemenea un element de identificare a persoanei juridice, insa spre deosebire de firma care este un element obligatoriu, emblema este un element facultative. Societatea comerciala obtine dr exclusive asupra emblemei numai daca aceasta este inregistrata la Agentia de Stat pentru protectia industriala. Valoarea economica a emblemei depinde de aptitudinea ei de a atrage clientele, de calitatea marfurilor, produselor, serviciilor societatii, de vechimea utilizarii sale. Marca de produs si marca de serviciu sint de asemenea elemente de individualizare ale societatii comerciale. Marca poate fi verbala (constituita din cuvinte, litere, cifre), figurative (avind reprezentari grafice), combinata (alcatuita din elemente verbale si figurative). Dupa destinatie marcile sint de fabrica si de comert. Marca de fabrica se foloseste de producator sau de fabricant in domeniul activitatii industriale, agricole, mestesugaresti. Marca de comert este utilizata de comerciant sau de distribuitor prin aplicare pe produsele pe care le vinde. Dupa obiect marcile se impart in marci de productie si marci de serviciu. Dupa titular marcile se impart in marci individuale si colective. MArca individuala apartine unei singure persoane fizice sau juridice. Marca colectiva apartine unei uniuni, asociatii economice sau altei asociatii de persoane fizice/juridice. DR asupra clientelei si a vadului commercial consta in faptul ca fiecare intreprinzator are clientele sa iar alti intreprinzatori nu au dr sa ademeneasca clientele concurentilor sai prin mecanisme interzise. Vadul comercial desemneaza obisnuinta consumatorului de a cumpara constant produse si servicii de la un anumit intreprinzator. Clientela este cauza si efectul vadului. DR de autor consta in dr exclusive a autorului de a efectua , a permite sau a interzice reproducerea, demonstrarea, interpretarea, comunicarea publica a operei, traducerea, prelucrarea acesteia. DR de autor este un bun incorporal care poate fi inclus in patrimonial societatii comerciale in calitate de aport la capitalul social sau care poate fi dobindit de societate in timpul activitatii. DR societatii asupra modelului sau desenului industrial apare daca acesta a fost creat de un salariat al soietatii, in baza unui contract de cercetari stiintifice cu autorul sau in baza unui constract de cesiune a drepturilor incheiat cu autorul. EX: sticlele pentru bauturi racoritoare. DR asupra inventiilor-autorul inventiei este protejat prin brevetul de inventie care reprezinta un titlu de stat, eliberat de Agentia de stat pentru protectia industriala.

1.2. Comparaţi “denumirea de firmă” cu „marca de producţie” evidenţiind momentul apariţeie drepturilor respective şi prioritatea care o acordă legea una faţă de alta în cazul confruntării acestora.Atit denumirea de firma cit si marca de productie sint semne de individualizare a intreprinzatorului. Ambele sint elemente incorporale a caror valoare economica principala consta in puterea lor de a atrage clientele. Dar asa cum sint bunuri diferite intre ele sint deosebiri. Astfel, denumirea de firma se inscrie in registrul de stat al intreprinderilor, iar marca de productie se inregistreaza la Agentia de stat pentru protectia proprietatii industriale. Denumirea de firma poate fi exprimata numai in litere si trebuie sa fie in mod obligatoriu prezenta in toate actele emise de societatea comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile, sub sanctiunea platii de daune-interese, iar marca de productie poate fi exprimata atit in litere cit si in reprezentari grafice plane sau tridimensionale sau in forma mixta sin u este necesar sa fie inclusa in actele incheiate de intreprinzator. O societate comerciala poate fi titularul mai multor marci dar poate avea o singura denumire de firma. De asemenea inregistrarea marcii produce efecte pentru o perioada de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii acestui termen cu inca 10 ani, pe cind denumirea de firma e vaalbila pe parcursul intregii activitati a intreprinzatorului. Marca inregistrata poate fi transmisa spre utilizare totala sau partiala unor alte persoane, printr-un contract inregistrat la Agentia de stat pentru protectia proprietatii individuale, pe cind denumirea de firma nu poate fi transmisa tertilor spre utilizare.Denumirea de firma distinge intreprinzatorul in domeniul sau de activitate, marca de productie distinge produsele unui agent econoic pe piata de desfacere a acestora. Atit denumirea de firma cit si marca de productie sint semne de individualizare a intreprinzatorului. Ambele sint elemente incorporale a caror valoare economica principala consta in puterea lor de a atrage clientele. Dar asa cum sint bunuri diferite intre ele sint deosebiri. Astfel, denumirea de firma se inscrie in registrul de stat al intreprinderilor, iar marca de productie se inregistreaza la Agentia de stat pentru protectia proprietatii industriale. Denumirea de firma poate fi exprimata numai in litere si trebuie sa fie in mod obligatoriu prezenta in toate actele emise de societatea comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile, sub sanctiunea platii de daune-interese, iar marca de productie

poate fi exprimata atit in litere cit si in reprezentari grafice plane sau tridimensionale sau in forma mixta sin u este necesar sa fie inclusa in actele incheiate de intreprinzator. O societate comerciala poate fi titularul mai multor marci dar poate avea o singura denumire de firma. De asemenea inregistrarea mercii produce efecte pentru o perioada de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii acestui termen cu inca 10 ani, pe cind denumirea de firma e vaalbila pe parcursul intregii activitati a intreprinzatorului. Marca inregistrata poate fi transmisa spre utilizare totala sau partiala unor alte persoane, printr-un contract inregistrat la Agentia de stat pentru protectia proprietatii individuale, pe cind denumirea de firma nu poate fi transmisa tertilor spre utilizare.

1.3. Consultaţi un investitor străin în privinţa posibilităţii transmiterii unei mărci de producţie cu titlul de aport la majorarea capitalului social, referindu-vă la modul de evaluare, aprobare a valorii şi procedura de transmitere a acesteia.Art 114 alin (1) prevede ca aportul in natura la capitalul social al societatii comerciale poate avea ca obiect orice bunuri aflate in circuitul civil. Respectiv prin bunuri in acest caz se inteleg atit cele corporale cit si cele incorporale. Marca de productie fiind un bun corporal poate fi adus ca aport la capitalul social al societatii comerciale. Valoarea marcii de productie adica echivalentul acesteia in bani urmeaza sa fie aprobata de adunarea generala si evaluata de catre un expert independent, profesionist si impartial conform bunurilor aduse ca aport in natura, iar evaluarea acestora trebuie sa se finalizeze cu acel act de evaluare a marcii de productie, in care sa fie indicate valoarea acesteea, caracteristicile ei, data intocmirii, persoanele ce l’au intocmit etc.. Aportul in natura urmeaza sa fie varsat in termenul stabilit in actul de constituire dar nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii societatii comerciale.

Subiectul 23. Capitalul social al societăţii comerciale.nr. Conţinutul subiectului1.1. Numiţi 9 reglementări legale prin care se stabileşte capitalul social minimal al unor societăţi

comerciale şi relataţi despre funcţiile capitalului social.a)hotarirea guvernului pentru aprobarea regulamentului privind modul de organizare si functionarea a caselor de amanet. Pentru municipale capitalul soc minim - 25 mii $, pentru localitatile rurale-15 mii $;b)legea din 2008 privind reglementarea valutara. Capitalul min - 500mii lei;c)legea RM din 1999 cu privire la jocurile de noroc;d)legea din 1997 cu privire la bursele de marfuri - mărimea capitalului social al bursei de mărfuri trebuie să fie de cel puţin 1 milion de lei;e)legea din 1998 cu privire la piata valorilor mobiliare. Capital soc. minimal-500 mii lei;f)legea din 1997 cu privire la fondurile de investitii Capitalul propriu al fondului de investiţii mutual şi cel al fondului de investiţii pe intervale trebuie să constituie cel puţin 1 milion de lei fiecare, iar capitalul social al fondului de investiţii nemutual - cel puţin 500 mii de lei;g)legea cu privire la institutiile financiare -100 mln lei;h)legea cu privire la asigurari;i)legea cu privire la SRL - 5400lei;j)legea cu privire la SA – 20000lei.Functiile capitalului social:1.baza materiala a PJ. 2. garantie a creditorilor. 3.legatura dintre PJ si membrii sai.(mai detaliat despre functii la pag.199jos si pag.200)

1.2. Comparaţi noţiunea de capital social cu noţiunile de „patrimoniu”, „activ al societăţii”, „pasiv al societăţii”, „capital propriu”, „capital vărsat”, „ participaţiune”. Pag.198-199.în literatura juridică s-a menţionat că, în unele cazuri, capitalul social trebuie delimitat şi de alte noţiuni, cum ar fi cea de patrimoniu, de active ale societăţii497, de capital propriu şi de capital vărsat.- Capitalul social şi patrimoniul. Din noţiunea de capital social498 rezultă că acesta este un element al patrimoniului societăţii, însă nu se confundă cu el. O eventuală confuzie a capitalului social cu patrimoniul societăţii apare la constituire, atunci când asociaţii varsă integral aporturile la care s-au obligat. Cu alte cuvinte, aportul în numerar, vărsat la contul bancar al societăţii, este capitalul propriu iniţial al societăţii şi, ca valoare contabilă, se reflectă, pe de o parte, la pasiv, ca datorie faţă de fondatori, indicând legătura juridică sau, altfel spus, dependenţa de aceştia, iar pe de altă parte, la activ, ca bani disponibili pe contul societăţii. Dacă patrimoniul este un ansamblu de drepturi şi obligaţii cu valoare economica ce aparţin unei persoane, capitalul social este suma valorilor bunurilor aduse de asociaţi ca aport în societatea comercială pentru formarea activului patrimoniului social499. Patrimoniul este o raărime variabilă şi depinde de eficacitatea activităţii societaţii comerciale, adică de profit sau pierderi. Capitalul social este o valoare fixă, menţinută pe întreaga durată a societăţii şi înscrisă în actele constitutive şi în Registrul de stat, modificarea lui efectuându-se prin proceduri dure.-Capitalul social şi activul societăţii. Capitalul social ca valoare este echivalentul valorii sumare a tuturor aporturilor asociaţilor, indiferent de forma în care sunt făcute. De aceea, el indică valoarea ininimă a laturii active a patrimoniului societăţii, dar nu este activul societăţii. Acesta din urmă este format din activele proprii ale societăţii (aporturi, rezerve sau beneficii nerepartizate) sau

împrumutate (credite bancare sau comerciale), precum şi din bunurile deţinute de societate la un anumit moment, indiferent de faptul dacă aceste active sunt aportate de asociaţi, sunt procurate din mijloace proprii sau sunt procurate din mijloace atrase. Capitalul social arată nivelul minim al activelor pe care trebuie să le deţină societatea. Din activele care asigură intangibilitatea capitalului social nu pot fi plătite dividende. Dacă activitatea, într-o anumită perioadă, s-a dovedit a fi ineficientă, iar societatea a avut pierderi şi valoarea activelor a scăzut sub mărimea capitalului social, la sfârşitul exerciţiului financiar organul de decizie şi control al societăţii trebuie să hotărască fie întregirea, fie reducerea capitalului social la valoarea reală a activelor500. Dacă societatea a activat eficient, la sfârşitul exerciţiului financiar societatea va obţine beneficii şi asociaţii vor putea participa la împărţirea lor.- Capitalul social şi pasivul societăţii. Potrivit regulilor de evidenţă contabilă, mărimea capitalului social figurează la pasiv. Capitalul social, pe lîngă faptul că indică nivelul minim al activelor de care trebuie să dispună societatea, indica şi sursa acestui patrimoniu, care, în esenţă, nu este altceva decât datoria societăţii faţă de asociaţii săi. Asociaţii, la rândul lor, au un drept de creanţă complex, care include atât dreptuii patrimoniale (dreptul la dividende; dreptul la o parte din active în cazul lichidării societăţii), cât şi drepturi nepatrimoniale (dreptul de a participa la adunarea asociaţilor cu drept de vot; dreptul la informaţie; dreptul dc control etc), pe care le pot valorifica în modul stabilit de normele legalc şi statutare. Creanţa asupra societăţii se materializează în cota dc participare la capitalul social, numită şi participaţiune, parte socială sau acţiune, care poate fi valorificată prin: a) înstrăinare către o altă persoană; b) retragere din societate (numai în unele forme de societate); c) obţinerc a unei părţi din active în cazul lichidării societăţii.-Capitalul social şi capitalul propriu. Capitalul social nu sc confundă integral nici cu capitalul propriu al societăţii. După cum am indicat anterior, capitalul social indică sursa iniţială a capitalului propriu, şi acestea corespund la constituire, când societatea a obţinut întregul capital social de la fondatorii săi, dar nu a efectuat nici un fel de operaţiuni juridice şi, prin urmare, nu a suportat nici cheltuieli, nu a obţinut nici beneficii. După începerea activităţii, capitalul propriu, pc lângă capitalul social şi capitalul de rezervă, include şi beneficiile realizate, dar nedistribuite, alte fonduri formate de societate. Din aceasta rezultă că valoarea nominală a participaţiunii unui asociat (acţionar) reprezintă o fracţiune a capitalului social (de exemplu, 10% din capitalul social), pe când valoarea contabilă a părţii sociale a asociatului depinde de capitalul propriu al societăţii, adică cele 10% vor fi suplimentate şi de 10% din capitalul de rezervă, de 10% din beneficiul nerepartizat şi de 10% din alte fonduri ale societăţii.-Capitalul social şi capitalul vărsat. Capitalul social se confundă cu capitalul vărsat al societăţii atunci când asociaţii au transmis integral aporturile la care s-au obligat. Exemplu poate servi dispoziţia art.112 din Codul civil, potrivit căreia asociatul unic varsă integral aportul până la data înregistrării de stat. De regulă, la constituire capitalul social este mai mare decât cel vărsat. Art.113 stabileşte că, la data înregistrării de stat a societăţii, fiecare asociat este obligat să verse în numerar cel puţin 40% din aportul subscris, pe când capitalul social se varsă integral în cel mult 6 luni de la înregistrare.

1.3. Procurorul m. Chişinău a intentat un proces judiciar de dizolvare a SRL „Lombardul Daciei” din Chişinău. Administratorul lombardului solicită asistenţă juridică şi afirmă că capitalul social al acestui lombard este de 100 000 lei, pe când capitalul social minimal pentru SRL este mult mai mic. Consultaţi administratorul şi elaboraţii o notă informativă în care explicaţi care norme au fost violate şi ce trebuie să întreprindă administratorul pentru a evita dizolvarea?Raspuns: Administratorul a tinut cont doar de prevederile generale ale Legii cu privire la SRL, unde este specificat ca capitalul social minim al unei SRL trebuie sa fie de 5400 lei. Insa, pentru constituirea, organizarea si functionarea caselor de amanet (lombard) sunt reglementari speciale – capitalul social minimal pentru functionarea caselor de amanet din municipii este de 25000 $ iar, iar in mediul rural – de 15000$ (Conform Hotaririi de Guvern cu privire la aporbarea Regulamentului privind modul de organizare si functionare a caselor de amanet (lombard) ). Respectiv, administratorul , pentru a evita dizolvarea, va trebui sa convoace adunarea generala sis a explice esenta problemei, iar adunarea generala a societatii urmeaza sa decida majorarea capitalului social al societatii sau lichidarea acesteia. Legislatia RM prevede expres un capital social prevazut pentru lombarduri, in functie de amplasament, si anume daca lombardul este in localitati municipale trebuie sa aiba un capital de cel putin 25000$ SUA iar in localitatile rurale de cel putin 15000$ SUA. Avind in vedere situatia noastra concreta, lombardul este amplasat in Chisinau, deci este considerat intr-un municipiu, si deci el nu a respectat norma minima a capitalului social cerut, in conditiile valorii curente a $ pe piata, avind numai 8, 333$ SUA. Astfel in cadrul acestui lombard nu s-au respectat prevederile legii si lui ii pot fi anulate atit faptul inregistrarii cit si actele de constituire si poate fi

declarat nul.

Subiectul 24. Majorarea capitalului social al SRL.nr. Conţinutul subiectului1.1. Caracterizaţi formele de majorare a capitalului social a SRL- pag.354.Art 33. Majorarea capitalului

social(1) Majorarea capitalului social al societăţii se admite numai după vărsarea integrală a aporturilor subscrise.(2) Capitalul social se va majora prin: a) mărirea proporţională a părţilor sociale din contul profitului net al societăţii sau din mijloacele capitalului de rezervă; b) vărsarea aporturilor suplimentare de către asociaţi şi/sau de către terţii care au devenit asociaţi. (3) Majorarea capitalului social din contul vărsării unor noi aporturi se efectuează cu respectarea prevederilor art.24 alin. (6). (4) Înregistrarea modificărilor actului de constituire a societăţii în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor în cazul majorării capitalului social se efectuează după vărsarea efectivă a aporturilor. La înregistrarea de stat se va face dovada vărsării aporturilor.(5) Dacă majorarea capitalului social nu a avut loc, societatea, în termen de 3 luni de la data adoptării de către adunarea generală a asociaţilor a hotărîrii pentru modificarea actului de constituire, va restitui asociaţilor aporturile suplimentare transmise ei. În cazul în care societatea nu a restituit aportul respectiv în termenul stabilit, aceasta este obligată la plata dobînzii prevăzute de legislaţie.

1.2. Comparaţi procedura de majorare a capitalului social al SRL din contul beneficiului nerepartizat cu procedura de majorare a capitalului social prin aporturile noilor asociaţi- pag.354-355.Majorarea CS din contul beneficiilor nerepartizate ale societatii. In acest caz se realizeaza o crestere de capital daca adunarea generala decide incorporarea beneficiului in capitalul social, concomitant si cresterea valorii partipaciunilor fiecarui asociat. O crestere similara a capitalului si a apartipatiunilor are loc in cazul reevaluarii unor tipuri de active ale societatii(a activelor imobile) . in aceste cazuri partipatiunile tuturor asociatilor cresc proportional si nici unul din ei nu este lezat in drepturinoi aporturi- acestea pot fi depuse de catre asociati, care au dreptul sa-si mentina influenta in societate, dar si de terti. CS se poate majora prin aporturile suplimentare, dar neproportionale, ale tuturor asociatilor,, prin aporturile numai a unor asociati sau prin aporturile unor terti..

1.3. Administratorul SRL „OTTT” la 1 decembrie 2008 a depus la Camera Înregistrării de Stat cererea de majorarea capitalului său social din contul aportului unui cetăţean străin, care urma până la 15 ianuarie 2009, să importe în Moldova şi să depună în capitalul social utilaje de conservare a legumelor. Camera Înregistrării de Stat a refuzat înregistrarea modificării în actele de constituire, indicând că înregistrarea poate fi efectuată doar după importul utilajelor în R. Moldova şi predarea lui SRL „OTTT”. SRL „OTTT”, dorind să beneficieze de facilităţile fiscale prevăzute de Codul fiscal şi Hotărârea Guvernului nr.102 din 30.01.2007 şi considerând ca decizia este neîntemeiată, a atacat-o în judecată. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?Înregistrarea modificărilor actului de constituire a societăţii în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor în cazul majorării capitalului social se efectuează după vărsarea efectivă a aporturilor şi includerea acestora în bilanţul societăţii. La înregistrarea de stat se va face dovada vărsării aporturilor. Înregistrarea modificărilor actului de constituire a societăţii în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor în cazul majorării capitalului social se efectuează după vărsarea efectivă a aporturilor şi includerea acestora în bilanţul societăţii. La înregistrarea de stat se va face dovada vărsării aporturilor.

Subiectul 25. Majorarea capitalului social al societăţii pe acţiuni.nr. Conţinutul subiectului1.1. Descrieţi procedeele de majorare a capitalului social al societăţii pe acţiuni. --Prin incorporarea

beneficiilor si rezervelor.--Prin incorporarea diferentelor rezultate din evaluare.--Prin aporturi suplimentare in numerar sau in natura.--Prin conversiunea datoriilor in actiuni.--Prin cresterea valorii nominale a actiunilor.--Prin emisiune suplimentara de actiuni. (pag. 407-409)Formele de majorare a CS sunt:a) mărirea proporţională a părţilor sociale din contul beneficiului net al societăţii sau din mijloacele capitalului de rezervă; b) vărsarea aporturilor suplimentare de către asociaţi şi/sau de către terţii care au devenit asociaţi.

1.2. Comparaţi procedura majorării capitalului social prin majorarea valorii nominale a acţiunilor cu procedura de majorare a capitalului social prin emisiunea suplimentară de acţiuni.Pag.408-409.majorarea CS din contul beneficiilor nerepartizate ale societatii. In acest caz se realizeaza o crestere de capital daca adunarea generala decide incorporarea beneficiului in capitalul

social, concomitant si cresterea valorii partipaciunilor fiecarui asociat. O crestere similara a capitalului si a apartipatiunilor are loc in cazul reevaluarii unor tipuri de active ale societatii(a activelor imobile) . in aceste cazuri partipatiunile tuturor asociatilor cresc proportional si nici unul din ei nu este lezat in drepturinoi aporturi- acestea pot fi depuse de catre asociati, care au dreptul sa-si mentina influenta in societate, dar si de terti. CS se poate majora prin aporturile suplimentare, dar neproportionale, ale tuturor asociatilor,, prin aporturile numai a unor asociati sau prin aporturile unor terti..

1.3. Acţionarul Vlădescu a atacat hotărârea adunării generale a acţionarilor S.A. „Rădeanu”, prin care a fost decisă majorarea capitalului social din contul beneficiilor nerepartizate. În motivarea sa, reclamantul a arătat că majorarea capitalului social s-a făcut numai pentru acţiunile ordinare emise de societate. Reclamantul deţine acţiuni preferenţiale de aceeaşi valoare nominală ca şi acţiunile ordinare şi, deci, în rezultatul majorării capitalului social trebuie să crească şi valoare nominală a acţiunilor preferenţiale. În referinţă S.A. „Rădeanu” a menţionat că, potrivit actului său de constituire, majorarea se face numai pentru acţiunile ordinare, dar nu şi pentru cele preferenţiale. Cum trebuie soluţionat litigiul?Despre actiune ordinara si preferentiala – la pagina 417. Înregistrarea modificărilor actului de constituire a societăţii în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor în cazul majorării capitalului social se efectuează după vărsarea efectivă a aporturilor şi includerea acestora în bilanţul societăţii. La înregistrarea de stat se va face dovada vărsării aporturilor.

Subiectul 26. Reducerea capitalului social al SRL.nr. Conţinutul subiectului1.1. Caracterizaţi formele de reducere a capitalului social al SRL-pag.355.Articolul 34. Reducerea

capitalului social(1) Societatea este în drept, iar în cazurile prevăzute de lege este obligată, să-şi reducă capitalul social. (2) Capitalul social al societăţii poate fi redus prin:a) reducerea proporţională a valorii nominale a tuturor părţilor sociale; b) stingerea părţilor sociale dobîndite de societate.(3) Dacă reducerea capitalului social nu este motivată de pierderi, restituirea către asociaţi a unor fracţiuni din aporturi se efectuează de către societate numai după înregistrarea de stat a modificărilor operate în actele de constituire, modificări determinate de reducerea capitalului social, dar nu mai tîrziu de 3 luni de la data înregistrării de stat.(4) Societatea nu poate reduce capitalul social sub minimul stabilit de prezenta lege.

1.2. Comparaţi procedura de reducere a capitalului social al SRL şi împărţirea unor active între asociaţi cu procedura de reducere a capitalului social în legătură cu diminuarea activelor sub mărimea capitalui social stabilit de actul de constituire-pag.355.Reducerea prin impartirea afectiva a unor active- in cazul cind organul suprem considera ca activele societatii nu sunt utilizate eficient in active de intreprinzator, iar pentru atingerea scopului propus sint suficiente active mai mici, poate decide micsorarea CS si impartirea activelor intre asociati a activelor neutilizate. Dupa informarea creditorilor si satisfacerea creantelor fata de creditori care se opun, societatea prezinta CÎS actele cu privire la reducere. Restituirea activelor se poate face in bani sau in naturaReducerea in legatura cu diminuarea activelor –in cazul in care societatea activeaza ineficient si valoarea activelor societatii sint sub nivelul marimii CS, societatea trebuie sa decida fie suplimentarea activelor si egalarea lor cu marimea declarata a CS fie reducerea CS pina la nivelul activelor nete.

1.3. Asociatul SRL „OTTT” Cătalin Sudoreanu a depus la Camera Înregistrării de Stat o cererea de dizolvare a SRL în legătură cu faptul că activul societăţii s-a diminuat şi constituie doar 40 % din mărimrea capitalului social declarat. Cum urmează să fie soluţionat litigiul?CÎS ii va refuza cererea de dizolvare societatii deoarece temeiul invocat de asociat nu este prevazut in CC ca un temei de dizolvarea. In acest caz legea SRL (art.35) prevede ca societatea este obligate sa reduca CS daca valoarea activelor nete ale societatii este mai mica decit CS dupa expirarea celui de-al 2 an financiar si a fiecarui an financiar urmator.Agentul economic e obligate sa decida reducerea CS. Dacă, societatea nu va reduce capitalul său social, la cererea creditorilor sau a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat ea poate fi lichidată prin hotărîre judecătorească, dar nu dizolvata.CÎS ii va refuza cererea de dizolvare societatii deoarece temeiul invocat de asociat nu este prevazut in CC ca un temei de dizolvarea. In acest caz legea SRL prevede ca societatea este obligate sa reduca CS daca valoarea activelor nete ale societatii este mai mica decit CS dupa expirarea celui de-al 2 an financiar si a fiecarui an financiar urmator. AG e obligate sa decida reducerea CS. Dacă, societatea nu va reduce capitalul său social, la cererea creditorilor sau a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat ea poate fi lichidată prin hotărîre judecătorească.

Subiectul 27. Societatea în comandită (SC).nr. Conţinutul subiectului1.1. Descrieţi noţiunea şi caracterele societăţii în comandită.Notiune: SC este o societate constituita prin

asociere, pe baza deplinei increderi a doua sau mai multe persoane, care pun in comun anumite bunuri pentru a desfasura activitate comerciala in scopul impartirii beneficiilor si care raspund pentru obligatiile sale, dupa caz, nelimitat si solidar (comanditati) sau in limita aportului lor (comanditari).Caracterele: Caracterul decisiv al elementului intuit personae – incredere reciproca deplina;Caracterul solidar si nelimitat al raspunderii comanditatilor si caracterul limitat al raspunderii comanditarilor.Legislatia nu impune un capital social minimNumarul de asociati nu poate fi mai mic de 2 (un comanditar si un comanditat) si nu poate depasi cifra de 20. Societatea in comandita este o societate comerciala in care in care de rind cu membrii care practica in numele societatii , activitatea de intreprinzator si poarta raspundere solidara ne limitata pentru obligatiile acesteia(comanditati) exista unul sau mai multi membri finantatori (comanditari) care nu participa la activitatea de intreprinzator a societatii,dar suporta in limita aportului depus,riscul pierderilor ce rezulta din activitatea acestuia-asociatia se bazeaza pe deplina incredere a membrilor societatii;la asa forma de societate recurg numai rudele si prietenii apropiati care isi cunosc calitatile profesionale si personale-capitalul social este devizat in participatiuni (cote parti), care nu sunt reprezentate prin titluri de valoare; participatiunea la capitalul social de dreptul la un singur vot daca actul de constituire nu prevede altfel-obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul social precum si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor-societatea in comandita are doua categorii de asociati: comanditatii care raspund pentru obligatiile sociale nelimitat si solidar, si comanditarii, care raspund numai in limita aportului depus in societate

1.2. Comparaţi drepturile asociaţilor societăţii în comandită cu drepturile asociaţilor societăţii în nume colectiv. SC se deosebeste de SNC prin existenta a doua categorii de asociati : comanditari si comanditati, care au drepturi specifice. Comanditatii: (pag.317)De a conduce societatea si de a lua parte la activitatea ei.-De administrare--De reprezentare--La informatie--La o parte din beneficiu--La retragere din societate--La active in caz de lichidare a societatii.Comanditarii: (pag.318)--De a conduce societatea si de a lua parte la activitatea ei.--La informatie si control asupra activitatii comanditatilor.--La o parte din beneficiu.--La retragere din societate.--La active in caz de dizolvare a societatii.Drepturile asociatilor SNC: (pag.307)--De a participa la conducerea si activitatea societatii.--La informatie privind activitatea societatii.--La o parte din beneficiu.--La o parte din active in caz de lichidare a societatii--De retragere din societate.Dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii.In societatea in nume colectiv acest drept are la baza intentia asociatilor de a colabora voluntar in activitatea de intreprinzator.Fiecare asociat are dreptul de a participa cu drept de vot la sedintele asociatilor, de regula avind dreptul la un singur vot.Cel care a contribuit la formarea capitalului social cu un aport mai mare,poate sa aiba mai multe voturi.Fiecare asociat are dreptul de actiona de sine statator in numele societatii daca acest act nu prevede altfel.Acest drept in societatea in comandit se deosebeste de societatea in nume colectiv prin faptul ca exista 2 categorii de asociati: comanditati si comanditari.Comanditatii participa la conducerea si la activitatea societatii prin intermediul adunarii asociatilor,avind dreptul la un singur vot,participarea comanditatilor la activitatea societatii include si administrarea si reprezentarea.Comanditarii pot sa exercite acest drept numai participind la adunarile asociatilor cu drept de vot si numai in prob care nu intra in competenta exclusiva a comanditatilor. Comanditarii nu participa la activitatea de intreprinzator a societatii nu au dreptul sa participe la conducerea si la administrarea societatii si nici sa o reprezinte.-Dreptul la informatie privind activitatea societatii.acest drept este asemanataor in ambele societati,adica fiecare asociat are dreptul sa ia cunostinta de cartile contabile si de alte documente ce privesc activitatea societatii .Numia ca in societatea in comandita, comanditarii exercita acest drept fara a se implica in activitatea comanditatilor-Dreptul la o parte din beneficiu.in societatea in nume colectiv veniturile se repartizeaza intre membrii ei proportional participantilor la capitalul social,asociatul care presteaza servicii pentru societate cu titlu de aport social poate pretinde la o parte din beneficiile societatii,dar in societatea in comandita, aportul asociantului comanditat constind in munca si servici,care nu se iau in considerare la formarea si majorarea capitalului social,asociantul tre sa obtina o plata pentru

efortul fizic si intelecyual depus pentru societate.aceasta plata se face prin atribuirea unei parti din beneficiul obtinut de societate,dar comanditarul are dreptul sa primeasca partea ce I se cuvine din veniturile societatii proportional participatiunii sale la capitalul social.cota comanditarilor se va imparti intre acestia proportional participatiunii la capitalul social-Dreptul la active in caz de likidare a societatii.Daca societatea in nume colectiv se likideaza atunci activele se impart intre asociatii proportional cotelor detinute daca actul de constituire nu prevede altfel,daca societatea in comandita se dizolva,comanditatii pot pretinde la o parte din activele ce depasesc capitalul social, dar comanditarii au dreptul fata de comanditati la recuperarea aporturilor din patrimoniul societatii ramas dupa satisfacerea tuturor creantelor.Din activele ramase dupa satisfacerea creantelor se restituie mai intil comanditarilor active in suma egala valorii aporturilor cu care acestia au contribbuit la formarea si majorarea capitalului social.-Dreptul la retragere din societate.Asociatul societatii in nume colectiv este in drept sa se retraga din societate informind ceilalti asociati cu cel putin 6 luni inainte, asociatul poate primi cota-parte din capitalul social in natura sub forma de bunuri ale societatii,asociatul comanditat la fel ca si asociatul in nume colectiv cind se retrage trebuie sa anunte pe restul cu 6 luni inainte de aceasta,dar nu poate pretinde la o parte din activele ce suplinesc capitalul social.Comanditarul are dreptul sa se retraga din societate la sfir anului financiar si sa primeasca o parte din activele ei proportional participatiunii sale la capitalul social in modul stabilit de actul de constituire.

1.3. Argumentaţi includerea în denumirea de firmă a societăţii în comandită a cuvântului „ciobanu” şi a numelui cetăţeanului „Jardan” care are statutul de comanditar al acestei societăţi, explicând efectele pe care le generează aceste includeri.Raspuns: denumirea SC trebuie sa include sintagma in limba de stat “societate din comandita” sau abrevierea “SC”, numele sau denumirea comanditatilor. Daca nu sunt incluse numele sau denumirea tuturor comanditatilor, in denumirea societatii trebuie sa se include numele sau denumirea a cel putin unu dintre comanditati si sintagma in limba de stat “si compania” sau abrevierea “si Co”. Daca denumirea societatii contine numele sau denumirea comanditarului (ca in cazul din speta noastra), acesta raspunde nelimitata si solidar, ca si asociatii comanditati. Denumirea SC trebuie sa includa sintagma in limba de stat ,, societatea in comandita ,, sau abrevierea ,,SC,, numele sau denumirea comanditatilor. EX ,, SC movileanu si popescu,,. Daca sint mai multi se scrie SC movileanu si Compania….sau Co..Daca dnumirea societatii contine numele sau denumirea comanditarului acesta raspunde nelimitat ca si asociatii comanditati si, impreuna cu ei raspunde solidar

Subiectul 28. Adunarea generală a societăţii cu răspundere limitată (SRL).nr. Conţinutul subiectului1.1. Numiţi atribuţiile ce ţin de competenţa exclusivă şi neexclusivă a adunării generale a SRL.

Articolul 49. Competenţa adunării generale a asociaţilor(1) De competenţa exclusivă a adunării generale a asociaţilor ţin: a) modificarea şi completarea actului de constituire, inclusiv adoptarea lui într-o nouă redacţie b) modificarea cuantumului capitalului social;    c) desemnarea membrilor consiliului societăţii şi a cenzorului, eliberarea înainte de termen a acestora;d) urmărirea pe cale judiciară a membrilor consiliului societăţii şi a cenzorului pentru prejudiciile cauzate societăţii;e) aprobarea Regulamentului consiliului societăţii; f) aprobarea dărilor de seamă ale consiliului societăţii, a rapoartelor cenzorului sau a avizelor auditorului independent; g) aprobarea bilanţului contabil anual; h) adoptarea hotărîrii privind repartizarea între asociaţi a profitului net;) privind reorganizarea societăţii şi aprobarea planului de reorganizare;  j) adoptarea hotărîrii de lichidare a societăţii, numirea lichidatorului şi aprobarea bilanţului de lichidare; k) aprobarea mărimii şi modului de formare a fondurilor societăţii; l) aprobarea mărimii şi a modului de achitare a remuneraţiei membrilor consiliului societăţii şi cenzorului;m) aprobarea în prealabil a încheierii contractelor prin care societatea transmite proprietatea sau cedează, cu titlu gratuit, drepturi unor terţi, inclusiv asociaţilor;n) înfiinţarea filialelor şi reprezentanţelor societăţii;o) aprobarea fondării altor persoane juridice;p) aprobarea participării în calitate de cofondator al altor persoane juridice. (2) Dacă actul de constituire nu prevede altfel, de competenţa adunării generale a asociaţilor ţin: a) desemnarea şi eliberarea înainte de termen a administratorului; b) aprobarea dării de seamă anuale şi evaluarea activităţii administratorului; c) urmărirea pe cale judiciară a administratorului pentru prejudiciile cauzate societăţii; d) aprobarea mărimii şi modului de achitare a remuneraţiei administratorului; e) aprobarea planului de afaceri al societăţii; f) aprobarea regulamentelor interne ale societăţii; g) adoptarea altor hotărîri atribuite de lege sau de actul de constituire în competenţa adunării generale a asociaţilor.

1.2. Analizaţi procedura de convocare şi desfăşurare a adunării generale a asociaţilor SRL, cu referire la modul de informare a asociaţilor, deliberativitatea adunării, modul de adoptare a hotărârilor şi întocmire a procesului verbal- pag.333-340.Articolul 52. Hotărîrea privind convocarea adunării   generale a asociaţilor- În hotărîrea privind convocarea adunării generale a asociaţilor vor fi indicate data, ora, locul desfăşurării, ordinea de zi a adunării, informaţiile şi documentele care vor fi puse la dispoziţia asociaţilo Articolul 53. Obligaţia transmiterii informaţiei şi documentelor necesare pentru participarea la adunarea generală  a asociaţilor (1) Administratorul este obligat să expedieze fiecărui asociat hotărîrea privind convocarea adunării generale a asociaţilor, informaţia şi documentele necesare. Aceeaşi obligaţie o au asociaţii, consiliul societăţii sau cenzorul în cazul în care aceştia convoacă adunarea generală a asociaţilor. (2) Informaţia şi documentele necesare pentru dezbaterea chestiunilor incluse suplimentar în ordinea de zi la cererea asociaţilor se aduc la cunoştinţa tuturor asociaţilor în termenul şi în modul stabilit la art.55 alin. (4). (3) Înştiinţarea privind convocarea repetată a adunării generale a asociaţilor se transmite asociaţilor prin scrisoare recomandată, expediată cu cel puţin 8 zile înainte de data ţinerii adunării. (4) Actul de constituire poate prevedea şi alte condiţii şi termene de informare a asociaţilor. Articolul 54. Înştiinţarea asociaţilor despre convocarea adunării generale a asociaţilor(1) Hotărîrea privind convocarea adunării generale a asociaţilor se aduce la cunoştinţa fiecărui asociat prin scrisoare recomandată, expediată cu cel puţin 10 zile înainte de data ţinerii adunării.(2) Actul de constituire al societăţii poate prevedea publicarea unui aviz despre convocarea adunării generale a asociaţilor.(3) Participarea asociatului sau a reprezentantului lui la adunarea generală a asociaţilor acoperă orice viciu al neînştiinţării şi/sau încălcării modalităţii şi a termenelor de înştiinţare.Adunarea generală a asociaţilor este deliberativă dacă numărul de voturi reprezentat este suficient pentru adoptarea a cel puţin unei chestiuni incluse în ordinea de zi.Articolul 58. Adoptarea hotărîrilor adunării generale a asociaţilor (1) Hotărîrile adunării generale a asociaţilor se adoptă: 1) cu votul unanim al asociaţilor pentru:  a) obligarea asociaţilor la aporturi suplimentare;  b) modificarea modului de distribuire a profitului net al societăţii; c) completarea ordinii de zi; d) transformarea societăţii într-o altă formă în care asociaţii poartă răspundere nelimitată;2) cu cel puţin trei pătrimi din voturile tuturor asociaţilor pentru:   a) modificarea şi completarea actului de constituire; b) lichidarea societăţii, numirea lichidatorului şi aprobarea bilanţului de lichidare; c) reorganizarea societăţii şi aprobarea planului de reorganizare; d) acordul prealabil pentru încheierea contractelor, prin care societatea transmite proprietatea sau cedează, cu titlu gratuit, drepturi terţilor, inclusiv asociaţilor societăţii; e) înfiinţarea filialelor şi reprezentanţelor societăţii;  f) aprobarea fondării altor persoane juridice;g) aprobarea participării în calitate de cofondator al altor persoane juridice; h) excluderea unor chestiuni din ordinea de zi;     3) cu cel puţin jumătate din voturi pentru:a) aprobarea dărilor de seamă şi a rapoartelor administratorului şi ale cenzorului;  b) repartizarea profitului net între asociaţi;  c) desemnarea şi eliberarea înainte de termen a administratorului şi cenzorului;  d) aprobarea mărimii şi modului de achitare a remuneraţiei administratorului şi cenzorului;  e) aprobarea regulamentelor interne; f) adoptarea altor hotărîri ce ţin de competenţa adunării generale a asociaţilor. (2) Hotărîrile se adoptă prin vot deschis, dacă actul de constituire nu prevede altfel. 

1.3. Prin hotărârea adunării generale a SRL „PINUL” din 2.12.2007 a fost exclus asociatul Nichifor.. deoarece el nu a vărsat integral aportul la capitalul social, pe care trebuia să-l verse încă până la 1 noiembrie 2004, precum şi nici nu a participat la ultimele 3 adunări generale, a pierdut legătura cu societatea. Adunarea de asemenea a decis să nu-i restituie asociatului exclus partea din aport vărsată, or, societatea a suferit prejudiciu în legătură cu nevărsarea integrală a aporturilor. Asociatul exclus consideră hotărârea ilegală şi a atacat-o in instanţă. Cum urmează a fi soluţionat litigiul? (2) Asociatul se exclude din societate prin hotărîre judecătorească.(3) Asociatul exclus din societate nu are dreptul la o parte proporţională din patrimoniul societăţii, dar are dreptul numai la o sumă de bani ce reprezintă valoarea contabilă a părţii sociale la data excluderii, dacă hotărîrea judecătorească nu prevede altfel. Valoarea părţii sociale a asociatului exclus din societate se restituie acestuia în decurs de 6 luni de la data excluderii, dar numai după ce a reparat prejudiciul cauzat societăţii. Obligaţia de reparare a prejudiciului subzistă în partea neacoperită prin aportul vărsat.(4) Asociatul exclus din societate răspunde pentru pierderi şi are dreptul la profit net pînă la data excluderii sale. Plata profitului net se face în termen de 30 de zile de la data adoptării hotărîrii privind distribuirea acestuia sau de la data-limită de adoptare a unei astfel de hotărîri.(5) Asociatul exclus din societate poartă răspundere faţă de terţi pentru operaţiunile făcute de societate pînă la data rămînerii definitive a hotărîrii de excludere. Dacă, în momentul excluderii lui din societate, există operaţiuni în curs de executare, asociatul este obligat să suporte consecinţele executării lor şi, prin derogare de la

prevederile alin. (3), nu va putea pretinde valoarea părţii sociale ce i se cuvine decît după terminarea acelor operaţiuni.

Subiectul 29. Partea socială a asociatului societăţii cu răspundere limitată (SRL).Conţinutul subiectuluiDefiniţi noţiunea de “parte socială” a asociatului SRL relatând despre coraportul cu capitalul social şi despre dependenţa valorii ei de aportul depus. Reprezinta acea fractiune din capitalul social al SRL, detinuta de fiecare asociat al societatii, a carei marime se stabileste in dependenta de marimea aportului varsat si include toate drepturile si obligatiile asociatului. Daca societatea este constituita dintr-un singur asociat, acesta destine o parte sociala egala cu capitalul social. Partea sociala este indivizibila, daca actul de consituire nu prevede altfel.Comparaţi noţiunea de „parte socială” cu noţiunile de „certificat al părţii sociale”, „extras din registrul de stat al persoanelor juridice”, „aport la capitalul social”.--SRL elibereaza asociatului care a varsat aportul integral un certificate prin care se atesta detinerea partii sociale si marimea ei. (certificat al partii sociale)--Persoanei juridice, ca dovada a inscrierii ei in registrul de stat, i se elibereaza extrase din acest registru. Extrasul demonstreaza ca o asemenea persoana juridica exista cu adevarat, iar datele inscrise sunt veridice. In extras se cuprinde informatie inclusive despre cuantumul partii sociale a fiecarui asociat. --Aport la capitalul social reprezinta suma valorilor bunurilor aduse de asociati pentru formarea patrimoniului social al societatii. Partea sociala detinuta de un asociat este stabilita in functie de marimea aportului varsat de acest asociat. a) certificatul a partii sociale- societatea elibereaza asociatului care a varsat apotrul integral un certificat de confirmare a executarii obligatiei de aport. c) aport- Capitalul social al societăţii se constituie din aporturile asociaţilor şi reprezintă valoarea minimă a activelor, exprimată în lei, pe care trebuie să le deţină societatea. Aportul asociatului la capitalul social al societăţii este prezumat a fi în numerar, dacă actul de constituire nu prevede altfel.Pînă la data înregistrării de stat a societăţii, fiecare fondator va trebui să verse în numerar în contul societăţii cel puţin 40% din suma aportului subscris, dacă legea sau actul de constituire nu prevăd o proporţie mai mare. Fiecare asociat va trebui să verse integral aportul subscris în cel mult 6 luni de la data înregistrării societăţii. Dreptul societăţii de a reclama aportul de la asociat se prescrie în termen de 3 ani de la înregistrarea de stat a societăţii. În calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, şi bani. În perioada de activitate a societăţii, asociaţii nu pot cere restituirea aportului lor vărsat în capitalul social.Asociatul care nu a vărsat în termenul stabilit aportul este obligat să repare prejudiciile cauzate societăţii dacă angajamentul asumat a generat aceste prejudicii. Dacă administratorul societăţii nu cere asociatului să verse neîntîrziat aportul şi să acopere prejudiciul cauzat prin întîrziere, fiecare asociat este în drept, în limitele termenului de prescripţie, să ceară, în numele societăţii, vărsarea aportului şi repararea prejudiciilor.Suma totală a aporturilor nu poate fi mai mică decît cuantumul capitalului social. Asociaţii nu pot fi eliberaţi de obligaţia de a vărsa aportul. Creanţa societăţii privind transmiterea aportului nu poate fi stinsă prin compensaţie. Faţă de obiectul aportului în natură nu poate fi opus dreptul de retenţie întemeiat pe o creanţă care nu se referă la acest obiect. În cazul reducerii capitalului social al societăţii, asociaţii pot fi eliberaţi de obligaţia de a vărsa aport în cuantum ce nu depăşeşte suma cu care a fost redus capitalul social. Cetăţeanul Codreanu asociat al SRL „TAUR” s-a adresat în judecată cu cererea de a anula contractul de vânzare-cumpărare a părţii sociale încheiat între asociatul SRL „VIBOR” (cedent) şi cetăţeanul Nicolăescu (cesionar). Principalul motiv invocat de reclamant a fost încălcarea dreptului de preemţiune ce-l are asupra părţii sociale în caz de cesiune a acesteia. Cum urmează a fi soluţionat litigiul ? Raspuns: Dreptul la instrainare libera a pertii sociale este limitat prin dreptul de preemtiune de care beneficiaza ceilalti asociati. Daca asociatul doreste sa instraineze partea sa sociala si nu respecta dreptul de preemtiune , ceilalti asociati dobindesc dreptul de a reclama drepturile si obligatiile cumparatorului. Asociatii astfel vor dobindi parti sociale sau fractiuni din acestea de la asociatul care instraineaza partea sa sociala. Pentru a evita eventualele conflicte dintre solicitantii partii sociale propuse spre vinzare, legea prevede distribuirea acesteia proportional participatiunii detinute de fiecare solicitant. Dreptul asupra partii sociale apare in momentul inregistrarii in Registrul de stat al PJ. Creditorii asociatului pot urmări partea socială numai în temeiul titlului executoriu în cazul în care creanţele nu pot fi satisfăcute din contul altor bunuri ale asociatului. Dreptul creditorilor asupra părţii sociale se exercită cu respectarea dreptului de preemţiune al celorlalţi asociaţi şi al societăţii. Asociatul care intenţionează să înstrăineze parţial sau integral partea socială transmite o ofertă scrisă administratorului societăţii. Acesta aduce oferta la cunoştinţa tuturor asociaţilor în termen de 15 zile de la data transmiterii. În cazul vînzării părţii sociale sau a unei fracţiuni din ea cu încălcarea dreptului de preemţiune, fiecare asociat poate, în decursul a 3 luni de la data încheierii actului juridic, să ceară pe cale judiciară ca drepturile şi obligaţiile cumpărătorului să treacă

la el. Actul juridic de înstrăinare a părţii sociale se autentifică notarial

Subiectul 30. Dezmembrarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.nr. Conţinutul subiectului1.1. Numiţi actele necesare pentru înregistrarea a două personae juridice care au luat naştere în

rezultatul divizării-pag.218-221.Actele necesare1)cererea de inregistrare ;2)proiectl planului prin de dezmembrare prin divizare;3)hotarirea de dezmembrare prin divizare adoptate de org suprem al pj;4)actele de constituire al pj care iau nastere prindivizare ; 5)actele de constituire ale pj care se dizolva MO in care au fost publicate avizele cu privire la reorganizare prin dezmembrare; 6)actele care demonstreaza garantarea dr sau satisfacrea creantelro creditorilordac au fost inaintate cerinte ;7)dovada de plata a taxei de inregistrae; 8)bilantul de repartitie a patrimoniului semnat de adm persoanei juridice care se dizolva ; 9)actul de predare primire a bunurilor si documentelor ,semnate de adm pj care se dizolva si de adm pj care se constitue.Operatiuni necesare:a) negocierea si elaborarea planului de dezmembrareb) aprobarea lui de catre organul supreme al SC care se dezmembreazac) notificarea CÎS cu privire la initierea reorganizariid) informarea creditorilor si publicarea avizului in MO cu privire la dezmembrare;e) satisfacerea cerintelor sau dupa caz garantarea drept creditorilor;f) prezentarea actelor necesare inregistrarii dezmembrarii.g) inregistra dezmembrarii in CÎS.

1.2. Comparaţi procedura de divizare cu cea de separare, analizând distinct doar acele operaţiuni care le deosebesc- pag.218-223Operatiunile care le deosebesc: a) divizare- societatea comerciala isi pierde calitatea de subiect de drept prin dizolvare;la separare societatea comerciala nu isi pierde personalitatea juridica;b) divizare- iau fiinta 2 sau mai multe PJ;separare- iau fiinta una sau mai multe PJ;c) divizare- transmiterea patrimoniului de la societatea comerciala care se divizeaza la societatea care se constituie;separare- transmiterea unei parti din patrimoniu societatii care se dezmembreaza la societatea care se constituie.

1.3. Adunarea Generală a acţionarilor a hotărât dezmembrarea S.A. „Autotransportatorul” prin separarea din ea a unei societăţi cu răspundere limitată. Camera înregistrării de stat a respins înregistrarea reorganizării şi ca temei a invocat două argumente: a) Societatea care se reorganizează nu a retras din circulaţie o parte din acţiunile sale şi b) Hotărârea de reorganizare trebuie să fie adoptată cu ¾ din numărul total de voturi, pe când adunarea generală a votat cu 2/3 din numărul acţionarilor prezenţi. S.A. „Autotransportatorul” a atacat decizia Camerei Înregistrării de Stat în judecată. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?Cf CC art.81, hotarirea adunarii generale cu privire la reorganizarea societatii se realizeaza cu 2/3 din voturi , nu cu ¾ asa cum a mentionat CIS.Referitor la actiunile SA, care se alfa in circuit la momentul dezmembrarii, despre acestea nu avem reglemetari exprese in legislatie, dar totusi daca acestea nu afecteaza procesul dezmembrarii atunci ele pot sa ramina in circuit, in caz contrar, SA va retrage din circulatie actiunile sale si va purcede ulterior la dezmembrarea SA.

Subiectul 31. Fuziunea persoanelor juridice cu scop lucrativ.nr. Conţinutul subiectului1.1. Numiţi actele necesare de a fi prezentate pentru înregistrarea unei societăţi pe acţiuni rezultate din

fuziunea a două societăţi cu răspundere limitată:1Cererea de inregistrare a fuziunii, conform modelului aprobat de organul inregistrarii de stat.2 Proiectul contractului de fuziune.3Hotarirea de reorganizare adoptata de adunarea generala a fiecarei societati cu raspundere limitata participante la fuziune.4Actele de constituire ale societatilor cu raspundere limitata.5Actul de consituire al societatii pe actiuni nou-create.6Documentul ce confirma acceptarea de catre creditori a garantiilor oferite sau ce confirma plata datoriilor.7Actul de transmtere.8Autorizatia de fuziune, daca e necesara.9Copia avizelor de reorganizare prin fuziune a persoanelor juridice, publicate in MO. 10 .Documentul ce confirma achitarea taxei de inregistrare.

1.2. Comparaţi efectele produse de fuziunea prin contopire cu efectele produse de absorbţie evidenţiind operaţiunile necesare de a fi efectuate pentru înregistrarea absorbţiei unei persoane jurdice de o altă persoană juridică. Pag 211-pag217.a) contopire- patrimonial trece prin succesiune la noua societate comerciataabsorbtie- patrimonial pers absorbite trece la pers absorbantab) contopire- 2 sau mai multe SC se unesc pentru a constitui o noua SC- se creaza un nou subiect.. absorbtie-o SC incorporeaza una sau mai multe societati

1.3. Întocmiţi un proiect de contract de fuziune prin absorbţie, potrivit căreia SRL „Vultureni”, care

are capitalul social de 500 000 lei şi 2 asociaţi cu părţi sociale egale absoarbe SRL „Ciocârlia”, cu 4 asociaţi cu părţi sociale egale şi capitalul social de 400 000 lei. Proiectul contractului de fuziune prin absorbtie trebuie sa contina:1Denumirea si sediul persoanelor juridice implicate in procesul de reorganizare : societ absorbanta si cea absorbita.2Forma fuziunii – absorbtia.3Avantajele fuziunii.4Drepturile si obligatiile (patrimoniul) care urmeaza a fi trecute de la PJ care se dizolva la cea absorbanta.5Datele de identitate ale asociatilor PJ absorbite, participatiunile pe care acestia le detin in ea si care le vor detine in PJ absorbanta.6Data la care urmeaza sa fie elaborate si semnat actul de transmitere a drepturilor si obligatiilor de la PJ care se dizolva la PJ absorbanta.7Se anexeaza actul de constituire a PJ absorbante si propunerile de modificare a acestuia facute in legatura cu absorbtia. (1) În scopul fuziunii, organul împuternicit al persoanei juridice elaborează proiectul contractului de fuziune.   (2) În proiectul contractului de fuziune trebuie să se indice:a) forma (felul) fuziunii; b) denumirea şi sediul fiecărei persoane juridice participante la fuziune;c) fundamentarea şi condiţiile fuziunii; d) patrimoniul care se transmite persoanei juridice beneficiare;e) raportul valoric al participaţiunilor; f) data actului de transmitere, care este aceeaşi pentru toate persoanele juridice implicate în fuziune La proiectul contractului de fuziune se anexează proiectul actului de constituire al persoanei juridice care se constituie.(4) Proiectul contractului de fuziune se întocmeşte în scris. (5) Dacă contractul de fuziune aprobat este afectat de o condiţie, acesta se desfiinţează cu efect retroactiv în cazul în care condiţia nu s-a realizat timp de un an de la data aprobării. Contractul poate prevedea un termen mai scurt sau un termen de prevenire.

Subiectul 32. Transformarea unei personae juridice dintre formă organizatorică în altanr. Conţinutul subiectului1.1. Descrieţi noţiunea de reorganizare prin tranformare-pag.228Transformarea- este o operatiune prin

care societatea , pe parcursul existentei, trece de la o forma juridica la alta, isi schimba forma initialaTransformarea persoanei juridice are ca efect schimbarea formei sale juridice de organizare prin modificarea actelor de constituire în condiţiile legii.Transformarea persoanei juridice trebuie să întrunească şi condiţiile prevăzute de lege pentru forma juridică de organizare în care se transformă

1.2. Analizaţi operaţiunile pe care le implică transformarea unei societăţi cu răspundere limitată în societate pe acţiuni. –pag.228-229.procedura de transformare implica urmat operatiunia) elaborarea actului de constituire al societatii in care se transformab) informarea asociatilor despre transf si aducerea la cunostinta lor a proiectului actului de constituire,c) convocarea si desfasurarea AG a asociatilord) adoptare hot de transformare si formarea a organelor specifice societatii in care se transforma e) informarea creditorilor despre transformar f) publivarea anuntului in MO al RM g) prezentarea actelor necesare pentru inregistrarea transformari

1.3. Ion Pruteanu, fondator al gospodăriei ţărăneşti, a vândut 5 tone grâu pentru însămânţare societăţii în nume colectiv “Tulescu şi compania”,cu condiţia că ultima va plăti preţul peste un an. După ce împrumutul a ajuns la scadenţă, Pruteanul s-a adresat la societatea debitoare să-i plătească preţul pentru grâu, dar cumpărătorul nu i-a răspuns. Pruteanu s-a adresat cu o cerere în instanţa de judecată pentru a încasa forţat suma datorată de la societatea debitoare şi membrii acesteia. În referinţa depusă la instanţă de către administratorul societăţii debitoare s-a arătat că SNC “Tulescu şi compania” a fost transformată în SRL “Tulescu”, care are un capital social de 5400 lei, iar persoanele care au fost membri ai SNC nu mai sunt asociaţi ai SRL, deoarece şi-au vândut partea lor socială imediat după transformare. Cum urmează a fi soluţionat litigiul? Societatea debitoare fata de Ion Pruteanu va trebui sa’i restituie suma de bani datorata, intrucit la transformarea unei societati comerciale toate datoriile acesteea trec (se transfera) societatii transformate, astfel SRL “Tulescu” va fi obligata sa’i intoarca datoria lui Pruteanu Ion. În cazul reorganizării societăţii în nume colectiv în societate pe acţiuni, în societate cu răspundere limitată sau în cooperativă, asociaţii continuă, în termen de 3 ani, să răspundă solidar şi nelimitat pentru obligaţiile născute pînă la reorganizare. Asociatul nu este absolvit de răspundere nici în cazul în care, pînă la expirarea termenului de 3 ani, înstrăinează dreptul de participaţiune la capitalul social. În cazul reorganizării societăţii în nume colectiv în societate pe acţiuni, în societate cu răspundere limitată sau în cooperativă, asociaţii continuă, în termen de 3 ani, să răspundă solidar şi nelimitat pentru obligaţiile născute pînă la reorganizare. Asociatul nu este absolvit de răspundere nici în cazul în care, pînă la expirarea termenului de 3 ani, înstrăinează dreptul de participaţiune la capitalul social

Subiectul 33. Dizolvarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

nr. Conţinutul subiectului1.1. Definiţi noţiunea de dizolvare explicînd efectele ce le produce ea asupra persoanei juridice.

Dizolvarea este o operatiune prin care PJ cu scop lucrative pune capat activitatii sale de intreprinz, fiind privata de dreptul incheierii a noi acte juridice ce tin de obiectul activitatii. Dizolvarea nu inseamna insa desfiintarea imediata a persoanei juridice. Ea continua sa existe pentru a indeplini toate operatiunile de lichidare a patrimoniului, dobindit in timpul existentei sale, avind in consecinta o capacitate juridica restrinsa. Dizolvarea este o operatiunie juridical prin care societatea comerciala pune capat activitatii sale de intreprinzator , fiind private de dreptul incheierii a noi acte jur ce tin de obiectul activitatii. Dizolvarea nu inseamna insa desfiintarea imediata a societatii comerciale.Temeiurile de dizolvare sunt stabilite de CC art 86 si prevede urmatoarele moduri de dizolvare 1) voluntara la initiative societatii 2) fortata la decizia inst jud.Dizolvarea fortata se face prin act judect. Temeiurile de dizolvare fortata sunt stab de cc:1)Constituirea soc, este viciata – au fost inculcate conditiile de fond sau de fosrma ale actului de constituire sau dispozitiile legale-Lipsa acutului de constituire sau neautentificarea lui notariala (se considera ca actul lipseste sau nu-I autentificat notarial , daca nu se afla in dosar cu doc de constit. -Obiectul active este illicit sau contrat ordinii publice ( obiectul activit . este illicit daca : actele normative interzic desfasurarea unei astfel de activitati sau pentru practicarea acestui gen de activitatea se aplica pedeapsa penala sau administrative; activitatea este permisa numai intreprinderilor de stat; societ tre sa obtina autoriz organului de stat pina la inregistrare)-Actul de constituuire nu prevede denumirea societatii , participatiunile asociatilor, marimea capitatlului social subscris ori scopul societatii.-Dispozitiile legale privind capitalul social minim nu a fost respectat-Toti fondatorii au fost incapabili la datat constituirii societatii.2)Actul de constituire nu corespunde preevederilor legale ( stucnci cind adunarea generala a asociatilor introduce , ulterior constituirii, modificari in acest act, iar modificarile contravin dispozitiilor legale3)Forma juridical a societatii comerciale nu corespunde celei stabilite de lege4)Activitatea societatii contravene ordinii publice (contravene ordinii publice daca practica un gen de activitaeta interzis de lege sau genul de activitatea desfasurat este monopol de stat)5)Activitatea societatii contravene grav actului de constituire( daca se incalca dispozitiile)6)Alte cazuri stabil. de lege.

1.2. Clasificaţi temeiurile de dizolvare a persoanei juridice cu scop lucrative după criteriile cunoscute caracterizând fiecare din aceste temeiuri.Dizolvarea poate fi voluntara sau fortata.Temeiuri de dizolvare voluntara:1Expirarea termenului pentru care societatea a fost constituita. 2 Atingerea scopului propus. 3Imposibilitatea atingerii scopului propus. 4Adoptarea hotaririi de dizolvare de catre organul supreme al societatii.Temeiuri de dizolvare fortata:1 Constituirea PJ este viciata: lipsa actului de constituire sau neautentificarea lui notariala; obiectul activitatii este ilicit sau contrar ordinii publice; actul de consituire nu prevede denumirea societatii, participatiunile asociatilor, marimea capitalului social ori scopul societatii; dispozitiile legale privind capitalul social minim nu au fost respectate; toti fondatorii la data consituirii societatii erau incapabili.2Actul de constituire nu corespunde prevederilor legii. 3Forma PJ nu corespunde celei stabilite de lege.4Activitatea PJ contravine ordinii publice. 5Activitatea PJ contravine grav actului sau de constituire.(caracterizarea detaliata : pag. 231- 236) 2 Constituirea societatii este viciata atunci cind au fost inculcate conditiile de fond sau de forma ale actului de constituire sau dispozitiile legale. Este important ca temeiurile dizolvarii sa existe la momentul inregistrarii de stat a societatii si nu dupa inregistrare. Ceea ce priveste activoteatea contravene ordinii publ . aceasta survine dup ace a fost iregistrata societatea. De asemeanea poate aparea si forme de raspundere ca penala, administrativa.

1.3. Procurorul mun. Chişinău, în baza art.87 Cciv. a înaintat o acţiune de a lichida SRL «Buzduganul« care desfăşoară activitatea farmaceutică şi după retragerea licenţei de către Camera de Licenţiere. SRL „Buzdugan” în referinţa sa a motivat că, potrivit legii, nu se poate solicita lichidarea deoarece activitatea farmaceutică nu este unicul gen de activitate desfăşurat. Societatea desfăşoară şi alte genuri de activitate şi respectă cerinţele legale de practicare a acestora. Are dreptul procurorul să intenteze un proces în lichidarea a SRL? Cum urmează a fi soluţionat litigiul? Constituirea societatii este viciata atunci cind au fost inculcate conditiile de fond sau de forma ale actului de constituire sau dispozitiile legale. Este important ca temeiurile dizolvarii sa existe la momentul inregistrarii de stat a societatii si nu dupa inregistrare. Ceea ce priveste activoteatea contravene ordinii publ . aceasta survine dup ace a fost iregistrata societatea. De asemeanea poate aparea si forme de raspundere ca penala, administrativa.

Subiectul 34. Lichidatorul persoanei juridice cu scop lucrativnr. Conţinutul subiectului1.1. Numiţi actele necesare a fi prezentate de către lichidator la organul de înregistrare pentru radierea

persoanei juridice- pag.240-242Actele necesare radierii:1 cererea de radiere 2 bilantul de lichidare 3actele de constituire in original certificatul de inregistrare 4 extras din registru precum societatea care se lichideaza nu este fondator al unei alte societati 5 actul ce confirma onorarea obligatiilor impozitare 6 actul ce dovedeste inchiderea conturilor bancare 7 actul de predare spre nimicire a stampilelor numerele M.O in care au fost publicate avizele

1.2. Comparaţi atribuţiile lichidatorului cu cele ale administratorului persoanei juridice şi ale administratorului fiduciar insistând în special asupra acelor care-i deosebesc-pag.240-242+pag. 238-239.Procedura de lichidare --informara creditorilor nsi inaintarea creantelor. Lichidatorul are obligastia de a informa creditorii despre procedura de lichidare care a inceput despre dreptul de a cere intr-un anumit termen satisfacerea creantelor publicind in M.O in doua editii consecutive un aviz si in termen de 15 zile il informeaza pe fiecare creditor cunoscut despre lichidare. Lichidatorul trebuie sa informeze si angajatii societatii despre dizolvarea acesteia si data disponibilizarii lor. Legiuitorul stabileste ca fiecare creditor poate sa-si formuleze creantele in termen de 6 luni de la data ultimei publicatii a avizului. Creantele pot fi inaintate si mai tirziu in termenul de prscriptie si pina la radierea societatii din registru. Daca creantele sint intemeiate acestea trebuie sa fie recunoscute si satisfacute. Creditorul este in drept in cazul cind creanta a fost respinsa de lichidator sa inainteze in termen dev 30 zile de la data informarii despre respingere o actiune in instanta de judecata a carei hotarire este definitiva. Elaborarea proiectului bilantului de lichidare. Lichidatorul este obligat sa elaboreze in decurs a 15 zile de la expirarea termenului de inaintare a creantelor un proiect a bilantului de lichidare care sa reflecte valoarea de bilant si valoarea de piata a activelor. Daca din proiectul de bilant rezulta un excedent al pasivelor fata DE ACTIVE LICHIDATORUL ESTE OBLIGAT SA DEPUNA IN INSTANTA O CERERE de intentare a procesului de insolvabilitate. Cererea trebuie depusa in cel mult o luna de la constatarea insolvabilitatii. El trebuie sa aduca la cunostinta organului care la desemnat despre insolvabilitate. Lichidatorul solicita acordul creditorilor de a continua lichidarea societatii fara a depune cerere introductiva. Daca creditorii accepta satisfacerea creantelor in proportii reduse lichidatorul poate continua indeplinirea formalitatilor de lichidare.Lichidarea activului societatii comerciale. Operatiunea de transformare a bunurilor societatii in bani si de incasare a creantelor de la debitorii societatii. In perioada de inaintare a creantelor de catre creditori societatea isi continua activitatea executind contracte, incheiaste inainte de data dizolvarii si primind executarea de la debitorii din raporturile in care societatea are calitatea de creditor. Lichidatorul nu poate cere executarea contractelor neajunse la scadenta. In cazul in care debitorii nu-si onoreaza obligatiile ajunse la scadenta lichidatorul poate intenta impotriva lor procese judiciare, inclusive de insolvabilitate, in scopul incasarii datoriilor. Lichidatorul intreprinde masuri de iunstrainare a bunuriulor materiale din activul patrimoniului pentru a le transforma in bani.lichidarea pasivului societatii comerciale consta in operatiunea de plata a datoriilorpe care societatea le are fata de creditori. Lichidatorul este obligat sa plateasca fiecarui creditor imediat ce creanta acestuia a ajuns la scadenta. Daca plata nu a fost facuta la timp creditorul trebuie sa fie despagubit atit pentru prejudicial efectiv cit si pentru venitul ratat. Un loc aparte ocupa creantele cetatenilor fata de care societatea raspunde in cvalitate de debitor in cazul unui prejudiciu cauzat sanatatii sau in legatura cu decesul acestora. In cazul in care societatea se lichideaza prin hotarire judecatoreasca din active se vor stinge si cheltuielile de judecata. Soarta activelor ramase dupa satisfacerea cerintelor creditorilor este elaborate un proiect de impartire a activelor care este aprobat de adunarea generala sau instantei. Instanta trebuie sa organizeze o sedinta a asociatilor societatii si sa le aduca la cunostinta proiectul. Adunarea generala poate sa revina asupra hotaririi de lichidare daca patrimoniul nu a fost inca impartit intre asociati. Activele ramase se transmit asociatilor proportional participatiunii lor. Activele se impart dupa 12 luni de la data ultimei publicari in M.O. marimea activelor ramase si principiile de repartizare sint reflectate in raportul lichidatorului. Transmiterea banilor se face prin act sub semnatura private.

1.3. Cet. Tigreanu s-a adresat către lichidatorul Cooperativei de producţie “IKKEL” să-I restituie suma de 50.000 lei aceasta fiind o datorie pentru merele vândute cu doi ani în urmă. Lichidatorul în scrisoarea de răspuns a menţionat că reeşind din informaţia care a primit-o de la fostul administrator, datoria a fost plătită încă un an în urmă. Pe de altă parte lichidatorul a menţionat că cet. Tigreanu a omis termenul de 6 luni de la data ultimei publicaţii în Monitorul Oficial şi respectiv dacă nu s-a adresat în termenul stabilit de codul civil nu mai este în drept să pretindă

suma menţionată.Cet. Tigreanu poate sa se adreseze in instanta de judecata cu cererea sa fata de lichidatorul IKKEL, insa ultimul poate depune cerere de regres fata de administratorul IKKEL.Debitorul trebuie sa despagubeasca pe creditor si conform C.C. acesta raspunde si p-u prejudiciul cauzat.chiar daca creditorul a omis termenul de 6 luni de la data publicatiei in monitorul oficial, acesta are dreptul sa se adreseze in instanta de judecata timp de 3ani de la lichidarea cooperativei. Debitorul fiind nu poate aduce ca argumente ca nu a cunoscut despre datorie din cauza ca fostul administrator nu l-a informat sau l-a informat gresit.Deci conform C.C. debitorul in toate cazurile este obligat sa intoarca datoria cu exceptia cazului furtuit.

Subiectul 35. Lichidarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.nr. Conţinutul subiectului1.1. Descrieţi principiile ce definesc statutul societăţii aflate în lichidare.1Personalitatea juridical

subzista pentru nevoile lichidarii.2Lichidarea persoanei juridice se face in interesul membrilor si este menita sa apere interesele acestora.3Lichidarea societatii este obligatorie. Lichidarea este guvernata de urmatoarele principia care defines statutul juridic al societatii aflate in lichidare:1)Lchidarea juridica a societati subzista pentru nevoile lichidarii (societatea comerciala continua sa existe si dupa dizolvarea in masura in care este necesar pentru lichidarea patrimoniului.organele societatii comer continua sa existe in forma de pina la dizolvare ori in alta forma. Adunarea generala a asociatilor nu-si pierde atributiile. Dupa desemnarea lichidatorului , ea mai are si alte competente – aprobarea bilantului de lichidare, de a reveni asupra hot de lichidare, modificarea proiectului de impartire a activelor. Capacitea soc, este una restrinsa, deoarece se efectuiaza numai operatiunile necesare lichidarii si radierii societatii din registru de stat.2)Lichidarea societati se face in interesul asociatior _ (interesul asociatilor este pe prim plan .)3)Lichidarea societatii este obligatore Mai detaliat pag.238-239.

1.2. Argumentaţi legalitatea desfăşurării procedurii de lichidare analizând separat fiecare operaţiune a procedurii de lichidare. De la pag.242- pina la 247.Procedura de lichidare informarea creditorilor nsi inaintarea creantelor. Lichidatorul are obligastia de a informa creditorii despre procedura de lichidare care a inceput despre dreptul de a cere intr-un anumit termen satisfacerea creantelor publicind in M.O in doua editii consecutive un aviz si in termen de 15 zile il informeaza pe fiecare creditor cunoscut despre lichidare. Lichidatorul trebuie sa informeze si angajatii societatii despre dizolvarea acesteia si data disponibilizarii lor. Legiuitorul stabileste ca fiecare creditor poate sa-si formuleze creantele in termen de 6 luni de la data ultimei publicatii a avizului. Creantele pot fi inaintate si mai tirziu in termenul de prscriptie si pina la radierea societatii din registru. Daca creantele sint intemeiate acestea trebuie sa fie recunoscute si satisfacute. Creditorul este in drept in cazul cind creanta a fost respinsa de lichidator sa inainteze in termen dev 30 zile de la data informarii despre respingere o actiune in instanta de judecata a carei hotarire este definitiva. Elaborarea proiectului bilantului de lichidare. Lichidatorul este obligat sa elaboreze in decurs a 15 zile de la expirarea termenului de inaintare a creantelor un proiect a bilantului de lichidare care sa reflecte valoarea de bilant si valoarea de piata a activelor. Daca din proiectul de bilant rezulta un excedent al pasivelor fata DE ACTIVE LICHIDATORUL ESTE OBLIGAT SA DEPUNA IN INSTANTA O CERERE de intentare a procesului de insolvabilitate. Cererea trebuie depusa in cel mult o luna de la constatarea insolvabilitatii. El trebuie sa aduca la cunostinta organului care la desemnat despre insolvabilitate. Lichidatorul solicita acordul creditorilor de a continua lichidarea societatii fara a depune cerere introductiva. Daca creditorii accepta satisfacerea creantelor in proportii reduse lichidatorul poate continua indeplinirea formalitatilor de lichidare.Lichidarea activului societatii comerciale. Operatiunea de transformare a bunurilor societatii in bani si de incasare a creantelor de la debitorii societatii. In perioada de inaintare a creantelor de catre creditori societatea isi continua activitatea executind contracte, incheiaste inainte de data dizolvarii si primind executarea de la debitorii din raporturile in care societatea are calitatea de creditor. Lichidatorul nu poate cere executarea contractelor neajunse la scadenta. In cazul in care debitorii nu-si onoreaza obligatiile ajunse la scadenta lichidatorul poate intenta impotriva lor procese judiciare, inclusive de insolvabilitate, in scopul incasarii datoriilor. Lichidatorul intreprinde masuri de iunstrainare a bunuriulor materiale din activul patrimoniului pentru a le transforma in bani.lichidarea pasivului societatii comerciale consta in operatiunea de plata a datoriilorpe care societatea le are fata de creditori. Lichidatorul este obligat sa plateasca fiecarui creditor imediat ce creanta acestuia a ajuns la scadenta. Daca plata nu a fost

facuta la timp creditorul trebuie sa fie despagubit atit pentru prejudicial efectiv cit si pentru venitul ratat. Un loc aparte ocupa creantele cetatenilor fata de care societatea raspunde in cvalitate de debitor in cazul unui prejudiciu cauzat sanatatii sau in legatura cu decesul acestora. In cazul in care societatea se lichideaza prin hotarire judecatoreasca din active se vor stinge si cheltuielile de judecata. Soarta activelor ramase dupa satisfacerea cerintelor creditorilor este elaborate un proiect de impartire a activelor care este aprobat de adunarea generala sau instantei. Instanta trebuie sa organizeze o sedinta a asociatilor societatii si sa le aduca la cunostinta proiectul. Adunarea generala poate sa revina asupra hotaririi de lichidare daca patrimoniul nu a fost inca impartit intre asociati. Activele ramase se transmit asociatilor proportional participatiunii lor. Activele se impart dupa 12 luni de la data ultimei publicari in M.O. marimea activelor ramase si principiile de repartizare sint reflectate in raportul lichidatorului. Transmiterea banilor se face prin act sub semnatura private.Actele necesare radierii: --cererea de radiere--bilantul de lichidare--actele de constituire in originalcertificatul de inregistrare--extras din registru precum societatea care se lichideaza nu este fondator al unei alte societati---actul ce confirma onorarea obligatiilor impozitare---actul ce dovedeste inchiderea conturilor bancare---actul de predare spre nimicire a stampilelor numerele M.O in care au fost publicate avizele

1.3. Casa Naţională a Asigurărilor Sociale (CNAS) a depus o cerere în instanţa de judecată pentru încasarea forţată de la Cooperativa Agricolă de Producţie „Fazanul” a plăţilor obligatorii în sumă de 40 000 lei pe care pârâtul le datora. În locul referinţei, pe adresa instanţei a sosit o informaţie de la sediul pârâtului potrivit căreia CAP „Fazanul” nu are sediu pe această adresă ori aceasta a fost deja lichidată. Ulterior CNAS a stabilit că lichidarea CAP „Fazanul” s-a făcut cu încălarea legii, ori avizul cu privire la lichidarea cooperativei nu a fost publicat în Monitorul Oficial, creditorii nu au fost înştiinţaţi în modul stabilit despre iniţierea procedurii de lichidare. De asemenea, s-a stabilit că potrivit bilanţului de lichidare, CAP „Fazanul” a împărţit între membrii cooperativei bunuri în valoare de 75 000 lei. Explicaţi cum urmează să procedeze CNAS pentru a încasa suma creanţei?Raspuns: redeschiderea procedurii de lichidare.daca apare a)un creditor sau alta pers indreptatita sa pretinda la activul repartizat intre participanti b)sunt descoperite active ale pj lichidate care nu au fost valorrificate de lichidator.rediscgid se face nu mai tirziu de termenul general de orescriptie conf CC 3 ani de la decizia de radiere .Solicitanutul treb sa demonstreze ca are calitatea de creditor al pj radiate,si sa demonstreze ca exista active care nu au fost valorficate

Subiectul 36. Intentarea procesului de insolvabilitate.nr. Conţinutul subiectului1.1. Caracterizaţi temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate-pag.273Confosrm legii

INSOLVABILITATII, nr. 632 din 14.11.2001, Art 22, prevede ca intentarea unui proces de insolvabilitate presupune existent unui temei de intentare. Astfel, acelasi articol prevede doua categorii de tameiuri : 1) Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate este incapacitatea de platг a debitorului2) Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate este supraоndatorarea debitorului, оn cazul оn care debitorul reclamat este o persoanг juridicг responsabilг de creanюele creditorilor оn limita patrimoniului ei. Оn acest caz, la baza evaluгrii patrimoniului debitorului trebuie pusг continuarea activitгюii lui dacг este posibil aєa ceva conform circumstanюelor

1.2. Comparaţi efectele dizolvării persoanei juridice ca rezultat al intentării procesului de insolvabilitate care survin pentru societatea insolvabilă cu cele care survin pentru creditorii societăţii insolvabile- 1 Efectele juidice ce privesc drepturile si obligatiile debitorului insolvabil: pag.279-280-Debitorul pierde dr de a folosinta, de dispunere si de administrare a patrimoniului, dr si obl lui trecind la administratorul insolvabilitatii desemnat de instant de jud. ( in realitate , debitorul nu pierde dr de proprietate asupra bunurilor ce ii apartin, acesta continuind sa fie ale debitorului pina in momentul in care sunt comercializate la licitatie, iar banii obtinuti repartizati intre creditori; debitorul este desesizat , adica i se ridica dreptul de a administra bunurile ce ii apartin si de dispune de ele)-Activitatea organelor de conducere ale debitorului se suspenda;-Decontarile cu debitorul insolvabil se efectuiaza numai printr-un cont special, deschis de administratorul insolvabilitatii. Daca se fac prin alte conturi, schitarile cu debitorul vor fi considerate nule;-Debitorul insolvabilitatii nu este in drept sa acorde garantii de executare a obligatiilor(sa depuna in gaj sau ipoteca); orice garantie de executare a obligatiilor poate fi acordata numai de administrator, cu autorizarea adunarii sau comitetului creditorilor-Procesele pendinte in care debitorul are calitatea de reclamant vor fi preluate de admini.2 Efectele juridice ce privesc drepturile si obligatiile creditorilor debitorului insolvabil: - pag.281-

Creantele de natura contractuala pe care le au creditorii fata de debitor se considera ajunse la scadenta la data intentarii procesului de insolvabilitate;-Se interzice executarea silita fata de debitor si bunurile acestuia; executarea se face numai in procesul de insolvabilitate conform clasei si rangului de creditor;-Examinarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului si bunurilor acestuia se suspenda;-Cerintele patrimoniale impotriva debitorului insolvabil pot fi inaintate numai in instanta;-Se intrerupe calcularea penalitatilor aferenta datoriilor debitorului;-Se intrerupe calcularea dobinzilor la obligatiile bancii aflate in proces de insolvabilitate;-Se suspenda calcularea dobinzilor aferente creditelor acordate debitorului de catre Ministerul finateleor.

1.3. Andrei Bolintineanu a cumpărat un frigider de la SRL „Trianon”. Termenul de garanţie a fost stabilit de 2 ani. Numai după două luni frigiderul a ieşit din funcţiune. Cumpărătorul a restituit frigiderul vânzătorului şi a cerut să i se restituie banii. Vânzătorul a anunţat că defectul frigiderului este minor şi că acesta va fi reparat din cont propriu. Cumpărătorul nu a dorit să primească frigiderul reparat, iar vânzătorul nu dorea să restituie banii. Cumpărătorul, după o consultaţie cu avocatul, a înaintat o cerere introductivă de intentare a procesului de insolvabilitate împotriva SRL „Trianon”. Cum urmează să procedeze instanţa?Cererea de insolvabilitate a SRL “Trianon” va fi respinsa, intrucit litigiul tine de competenta litigiilor de consumator si nu de insolvabilitate. Nedorinta debitorului de a achita suma frigiderului nu demonstreaza incapacitatea acestuia de a’si onora obligatiile pecuniarePotrivit art 83 L insolvabilitatii, hotararea de intentare a procesului de insolvabilitate produce efecte juridice care privesc atat drepturile si obligatiile debitorului insolvabil, cat si ale creditorilor debitorului insolvabil.Efectele juridice ce privesc drepturile si obligatiile debitorului insolvabil. De la data intrarii in vigoare a hot privind intentarea procesului de insolvabilitate pentru debitor se produc urmatoarele efecte:•Debitorul pierde dreptul de folosinta, de dispunere si de administrare a patrimoniului, drepturile si obl lui trecand la administratorul insolvabilitatii desemnat de instanta de judecata; in realitate debitorul nu pierde dr de proprietate asupra bunurilor ce ii apartin, acestea continuand sa fie ale debitorului pana in momentul in care sunt comercializate la licitatie, iar banii obtinuti repartizati intre creditori; debitorul este desesizat, adica i se ridica dreptul de a administra bunurile ce ii apartin si de a dispune de ele; administratorul actioneaza in numele debitorului, nu in nume propriu, prin urmare, este organul lui executiv, indeplinind functiile acestui organ sub supravegherea instantei, a creditorilor debitorului insolvabil si a debitorului; orice act de dispozitie al debitorului efectuat asupra bunurilor sale dupa intentarea procesului de insolvabilitate este nul; daca contractul a fost executat in ziua intentarii procesului de insolvabiliate este nul; daca contr a fost executat in ziua intentarii procesului de insolvabilitate, se considera ca s-a dispus dupa intentare;•Activitatea organelor de conducere ale debitorului se suspenda;•Decontarile cu debitorul insolvabil se efectueaza numai printr-un cont special, deschis de administratorul insolvabilitatii. Daca se fac prin alte conturi, achitarile cu debitorul vor fi considerate nule;•Debitorul insolvabil nu este in drept sa acorde garantii de executare a obligatiilor; orice garantie de executare a obligatiilor poate fi garantata doar de administrator, cu autorizarea adunarii sau comitetului creditorilor;•Precesele pendinte in care debitorul are caliatetea de reclamant vor fi preluate de administrator.Efectele jur care privesc drepturile si obl creditorilor debitorului insolvabil si care se produc de la data intentarii procesului de insolvabilitate:•Creantele de natura contractuala pe care le au creditorii fata de debitor se considera ajunse la scadenta la data intentarii procesului de insolvabilitate;•Se interzice executarea silita fata de debitor si bunurile acestuia; executarea se face numai in procesul de insolvabilitate conform clasei si rangului de creditor;•Examinarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului si bunurile acestuia se suspenda;•Cerintele patrimoniale impotriva debitorului insolvabil pot fi inaintate numai in instanta;•Se intrerupe calcularea penalitatilor aferente datoriilor debitorului;•Se intrerupe calcularea dobanzilor la obligatiile bancii aflate in proces de insolvabilitate;•Se suspenda calcularea dobanzilor aferente creditelor acordate debitorului de catre Ministerul Finantelor

Subiectul 37. Procedura planului aplicată persoanei juridice insolvabile.nr. Conţinutul subiectului1.1. Definiţi procedura planului persoanei juridice insolvabile şi identificaţi etapele acesteia.

Procedura planului – procedura aplicabila debitorului in procesul de insolvabilitate, reprezentind modalitatea de satisfacere a creantelor prin realizarea unui plan complex de masuri de remediere financiara si economica a debitorului si/sau de valorificare a masei debitoare. Intreprinzatorul este

pastrat ca subiect de dret, acordindu-i-se sansa unei redresari si tototdata, procedura permite creditorilor sa recupereze mai multe procente din create decit ar fi obtinut printr-o simpla lichidare.Etapele procedurii planului:1Propunerea planului de catre debitor instantei, in termen de 90 zile de la data solicitarii. 2 Admiterea planului si votarea lui de catre adunarea creditorilor. Votarea planului nu poate avea loc mai devreme de adunarea de validare a creantelor. 3 Confirmarea planului de catre instanta de judecata. De la data confirmarii planului activitatea debitorului se considera reorganizata in modul corespunzator. 4Executarea planului (masuri economice, financiare, juridice) 5 Consecintele executarii/neexecutarii planului. Daca debitorul si-a onorat obligatiile fata de creditori, se considera ca planul a fost realizat. Daca planul nu se realizeaza in termenul stabilit, orice creditor poate inainta o noua cerere introductive, care va avea ca effect inceperea procedurii de lichidare a patrimoniului, fara a mai fi necesara dovada insolvabilitatii. Numiti si carcterizati etapele procedurii planului.Prin procedura planului se intelege procedura aplicabila debitorului in cadrul procesului de insolvabilitate,reprezentind modalitatea de satisfacere a creantelor prin realizarea unui plan complex de masuri de remediere financiara si economica a debitorului si/sau devalorificare a masei debitoare.Etapele:I.Propunerea proiectului planului-acest proiect poate elaborat si propus instantei de catre debitor sau administrator in 90 de zile de la data solicitarii.Instanta poate prelungi,cu titlu de exceptie,termenul de elaborare si de propunere a planului cu inca 30 de zile.II.Structura si continutul proiectului de plan-planul trebuie sa fie compus din 2 parti:partea descriptiva si partea organizatorica. Partea descriptiva indica masurile care au fost si vor fi intreprinse,inclusiv temeiurile,oportunitatea si consecintele aplicarii planului,necesare si importante pentru ca creditorii sa decida asupra planului si ca instanta de judecata sal confirme. In partea organizatorica se stabileste modalitatea de modificare,prin intermediul planului,a statutului juridic al participantilor la procesul de insolvabilitate.III.Admiterea si confirmarea planului-pina a fi pus in aplicare,planul urmeaza 2 proceduri distincte:admiterea si confirmarea. Proiectul de plan se prezinta adunarii creditorilor pentru a fi admis.Aceasta procedura presupune votarea planului de catre adunarea creditorilor in cel mult 30 de zile de la prezentare,insa nu inainte de adunarea de validare a creantelor. Dupa ce a fost admis de creditori cu votul majoritatii cerute,planul se confirma de catre instanta de judecata.Confirmarea consta in emiterea unei hotariri judecatoresti in care planul se confirma si se dispune inceperea realizarii lui.IV.Indeplinirea masurilor stabilite in plan-daca planul a fost confirmat prin hotarire judecatoreasca definitiva,conducatorul debitorului este obligat sa efectueze fara intirziere schimbarile de structura prevazute de plan.In indeplinirea planului debitorul este obligat sa puna in practica masurile stabilite de redresare a activitatii.V.Consecintele realizarii sau nerealizarii planului-daca debitorul si-a onorat obligatiile fata de creditori,se considera ca planul a fost realizat.Daca planul nu se realizeaza in termenul stabilit ,orice creditor poate inainta o noua cerere introductiva,care va avea ca efect inceperea procedurii de lichidare a patrimoniului fara a mai fi necesara dovada insolvabilitatii.

1.2. Comparaţi procedura planului cu procedura de lichidare a patrimoniului. Pag 281- 282 (sus)I.Procedura planului este procedura aplicabila debitorului in cadrul procesului de insolvabilitate, reprezentind modalitatea de satisfacere a creantelor prin realizarea unui plan complex de masuri de remediere financiara si economica a debitorului si/sau de valorificare a masei debitoare.Procedura planului are cel putin 2 justificari:pe de o parte,este pastrat intreprinzatorul ca subiect de drept,acordindui-se sansa unui nou inceput,iar,pe de alta parte,procedura permite creditorilor sa recupereze mai multe procente decit ar fi obtinut printr-o simpla lichidare.II.Prin procedura de lichidare a patrimoniului se intelege procedura aplicabila debitorului in procesul de insolvabilitate:valorificarea masei debitoare pentru obtinerea de mijloace banesti in vederea satisfacerii creantelor,care finalizeaza cu lichidarea debitorului ca subiect de drept.Aceste actiuni incep imediat dupa emiterea hotaririi de intentare procesului de insolvabilitate,daca debitorului nu i s-a aplicat procedura planului sau daca aceasta procedura a fost aplicata,insa fara efect. Administratorul este indreptatit sa efectueze o serie de operatiuni in procesul de lichidare:sa ia in primire patrimoniul si documentatia debitorului;sa deschida un cont special prin care va opera in procedura de lichidare;sa rezilieze ori sa ceara declararea nulitatii unor acte juridice incheiate anterior procesului de insolvabilitate;sa determine masa activa si sa ia masuri de conservare a bunurilor s.a.Administratorul este obligat de asemenea sa intreprinda masuri prevazute de legislatie de suspendare a tranzactiilor cu hirtiile de valoare ale SA.Spre deosebire de procedura planului, legea nu impune o perioada in interiorul careia s-ar efectua toate formalitatile de lichidare a debitorului.Lipsa unor limite legale de timp,a unor alte mecanisme care sa urgenteze operatiunile de lichidare reduce eficienta legii,pune efectuarea operatiunilor in dependenta nu numai de calitatile

administratorului,dar si de interesul acestuia.Procedura de lichidare incepe cu desesizarea debitorului si intrarea in functie a administratorului desemnat de instanta.Daca in procedura planului,titularul dreptului de gestiune si dispozitie asupra bunurilor si a dreptului de prezentare a debitorului ramine a fi conducatorul acestuia ,desemnat de adunarea generala a asociatilor,in procedura de lichidare este altfel.Administratorul,indata ce intra in functiune,pentru a asigura drepturile creditorilor si a preveni actiuni pagubitoare din partea conducatorului, asociatilor, persoanelor cu functie de raspundere ale debitorului,precum si din partea unor creditori,intrepinde masuri de conservare a activelor debitorului,inclusiv sigileaza bunurile si documentele debitorului, instituind o paza buna asupra lor.

1.3. Împotriva SRL “EKKEL” a fost depusă o cerere de intentare a procedurii de insolvabilitate de către Inspectoratul Fiscal Chişinău. Administratorul SRL “EKKEL” solicită asistenţă juridică şi afirmă că societatea lui nu este în stare de insolvabilitate, ci doar nu are mijloace băneşti pentru a se achita cu impozitele, însă dacă ar vinde marfa pe care o are ar putea să se achite. Întocmiţi o notă informativă în care să explicaţi administratorului temeiurile de intentare a procedurii insolvabilităţii şi esenţa aplicării procedurii planului şi drepturile lui de a cere aplicarea acestei proceduri.Raspuns: temei de intentare a procedurii insolvabilitatii – incapacitatea de plata (insolventa) sau supraindatorarea (insolvabilitatea).Esenta aplicarii procedurii planului - intreprinzatorul este pastrat ca subiect de drept si ii permite creditorilor sa recupereze mai multe procente din creante decit ar fi obtinut printr-o simpla lichidare. Astfel, insolventa este o stare financiara a persoanei juridice care nu-si poate onora obligatiile ajunse la scadenta din lipsa temporara de mijloace banesti. In acest caz, activele societatii depasesc pasivele. Mijloacele banesti ar putea sa apara daca se intreprind masuri eficiente de transformare in bani a unor active, daca se vor incasa creantele de la proprii debitori ori se vor intreprinde alte masuri de eficientizare a activitatii – toate acestea se prevad in planul propus de debitor.sau Consultati administratorul unei SRL care nu-si poate onora obligatiile pecuniare ajunse la scadenta,insa are active mai mari decit pasive si explicati-i daca are dreptul societatea sa ceara aplicarea procedurii planului si momentul cind el poate sa ceara. art 168 (1) Sint indreptatiti sa depuna planul in instanta de judecata administratorul si debitorul.(2) Planul poate fi depus de catre debitor o data cu cererea introductiva sau cu referinta la cererea introductiva a creditorilor, ori intr-o cerere expresa adresata instantei de judecata pina la sedinta de distribuire.(4) In cazul cind planul nu este prezentat in termen de 90 de zile in instanta de judecata, aceasta poate decide lichidarea debitorului. Instanta de judecata poate prelungi, la cererea administratorului sau a debitorului, termenul de prezentare a planului, dar nu mai mult decit cu 30 de zile.Procedura planului este binevenita, mai ales in cazul insolventei, cand debitorul are active mai mari decat pasivele si nu-si poate onora obligatiile pecuniare, din considerentele: pe de o parte este pastrat intreprinzatorul ca subiect de drept, acordandu-i-se sansa unui nou inceput, iar pe de alta parte, procedura permite creditorilor sa recupereze mai multe procente din creante decat ar fi obtinut printr-o simpla lichidare.

Subiectul 38. Patrimoniul debitorului în procesul de insolvabilitate.nr. Conţinutul subiectului1.1. Identificaţi bunurile persoanei insolvabile care se includ în masa debitoare, bunurile care nu se

include în masa debitoare şi bunurile care o suplimentează- pag.287-290Conform legii LPM632/2001 art 50 , Masa debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data intentгrii procesului de insolvabilitate, precum єi cele pe care el le dobоndeєte єi le recupereazг pe parcursul procesului. Bunurile aflate оn proprietatea comunг оn devгlmгєie a soюilor se includ оn masa debitoare. Debitorul rгspunde pentru obligaюii doar cu partea sa din proprietatea comunг оn devгlmгєie, urmоnd ca instanюa de judecatг sг separe cota corespunzгtoare din proprietatea comunг оn conformitate cu dispoziюiile Codului civil.In aceasta masa intra toate valorile patrimoniale ale debitorului , inclusive banii, hirtiile de valoare, bunurile material si nemateriale, creantele etc. de asemenea, masa debitoare poate si completata cu anumite valori (bani sau bunuri) dobindite prin rezilierea sau anularea unor contracte.Art 51 , aceleiasi legi , prevede Bunurile care nu se includ оn masa debitoare(1) Nu se includ оn masa debitoare bunurile scoase din circuitul civil, bunurile care, conform Codului de procedurг civilг, nu sоnt pasibile de executare silitг єi drepturile patrimoniale inalienabile ale debitorului.(2) Dacг оn masa debitoare existг bunuri excluse din circuitul civil, administratorul notificг proprietarul lor. Acesta este obligat sг ridice bunurile оn termen de 30 de zile din momentul notificгrii. Оn cazul оncгlcгrii termenului stabilit, proprietarul trebuie sг restituie cheltuielile de оntreюinere a bunurilor excluse din circuitul civil. (3) Fondul social de locuinюe,

instituюiile preєcolare єi obiectivele de infrastructurг comunalг sоnt transmise autoritгюilor administraюiei publice locale оn modul prevгzut la alin.(2). Obligaюiile de оntreюinere єi de menюinere оn funcюiune a acestor obiective conform destinaюiei lor trec la autoritгюile administraюiei publice locale la expirarea a 30 de zile de la notificarea lor despre acest fapt. Obiectivele sоnt transmise necondiюionat оn starea оn care se aflг la data transmiterii lor. Finanюarea оntreюinerii acestor obiective se efectueazг de la bugetele respective.Lista bunurilor (inventarul) debitorului poate fi intocmit de debitor, administrator sau de ambii

1.2. Comparaţi procedura de vânzare a bunurilor incluse în masa debitoare, specificind pe cele în privinţa cărora cărora există drepturi preferenţiale şi cele în privinţa cărora nu sunt drepturi preferenţiale-pag.294+In vederea obtinerii banilor necesari satisfacerii creantelor, bunurile incluse in masa debitoare se comercializeaza. Normele legale nu stabilesc momentul in care administratorul va proceda la vinzarea bunurilor din masa debitoare, lasindu-l sa decida, insa este cert faptul ca el nu poate face acest lucru pina la inventarierea toatala a bunurilor debitorului si pina la adunarea de raportare.Astfel vinzarea sau instrainarea bunurilor din masa debitoare se face prin concurs sau licitatie publica. In cazul in care bunurile nu sunt vindute la cel putin 3 licitaii sau concursuri desfasurate in mod stability, bunurile pot fi vindute, la decizia adunarii sau comitetului creditorilor, de catre administrator prin negocieri directe. Pretul initial de vinzare al bunurilor se stabileste de adunarea creditorilor sau de comitetul creditorilor, in baza evaluarii effectuate in conformitate cu legislatia , insa nu poate fi mai mic decit valoare evaluata.Legea stabileste ca bunurile depuse in gaj pot fi comercializate de administrator, insa numai daca creditorul garantat a fost informat si nu a solicitat transmiterea bunului in posesiunea sa pentru a-l vinde la un pret mai bun. In cazul in care creditorul garantat a solicitat trecerea bunului in posesiunea sa , instant dupa audierea creditorului si a administratorului , transmite bunul si stabileste un termen in care acesta trebuie vindut. Daca creditorul nu l-a vindut in termen, bunul va fi vindut de administrator care va plati din banii obtinuti creanta creditorului garantat si va depune in masa debitoare banii ramasi.In cazul in care debitorul detine dreptul de folosinta asupra unor obiecte transmise de fondatori in capitalul social pentru un anumit termen se poate crea o situatie problematica. Astfel aceste drepturi fiind incluse in activele debitorului , pot fi vindute de administrator pentru o perioada de pina la expirarea termenului stability de actul constitutive, dupa care bunul se reintoarce in posesiunea proprietarului . in acest caz nu este exclusa posibilitatea ca anume fondatorul proprietar sa cumpere dreptul de folosinta asupara bunului sau pentru perioada de pina la expirarea termenului satabilit de actul constitutive al debitorului.

1.3. Consultaţi administratorul insolvabilităţii care a descoperit că administratorul persoanei juridice anterior intentării procesului de insolvabilitate a încheiat anumite acte juridice reprobabile, inclusiv: a) cu 30 luni până la intentarea procesului de insolvabilitate a vândut cu doar 300 mii lei o clădire al cărei preţ de piaţă era de 2 mln. lei; b) cu doi ani până la intentare a donat un automobil fundaţiei „Secolul 21”; c) cu două zile înainte de intentarea procesului a vândut marfă unui întreprinzător; d) în ziua intentării procesului de insolvabilitate a încheiat un contract de gaj prin care a garantat executarea unei datorieâi anterioare.Nulitatea unor acte anterioare procedurii de lichidare. Conform art 113, L insolvabilitatii, administratorul poate intenta procese in judecata pentru anularea actelor juridice incheiate de debitor pana la intentarea procesului de insolvabilitate daca acestea l-au pagubit pe debitor. Dintre aceste acte pot fi evidentiate cele cu titlu gratuit, actele frauduloase si actele prin care s-a urmarit satisfacerea cerintelor unor creditori in detrimentul altora. a)orice act juridic al debitorului incheiat cu cel mult 3 ani pana la data inaintarii cererii introductive poate fi anulat, daca este fictiv sau fraudulos (art 113 al 1, lit a), sau daca in el prestatia debitorului este vadit mai mare decat cea primita (art 113 lit.c).b) potrivit art 113 al (1) lit b), administratorul poate intenta o actiune in anularea contractelor debitorului savarsite cu cel mult 3 ani pana la data intentarii procesului de insolvabilitate daca prin aceste contracte s-a facut un transfer cu titlu gratuit a bunurilor debirorului catre alte persoane. Acte cu titlu gratuit in sensul acestor norme sunt considerate si contractele de donatie. Legea face exceptii numai pentru actele juridice de indeplinire a unor obligatii morale sau pentru actele privind binele public, in care generozitatea donatorului este proportionala cu patrimoniul sau. Aici legiuitorul se refera la actele de binefacere, la sponsorizarile efectuate in favoarea persoanelor sarace, studentilor, oamenilor de stiinta, celor care au suportat consecintele unor calamitati naturale, care, de regula, nu au posibilitatea de a restitui suma obtinuta candva.

Subiectul 39. Constituirea societăţii pe acţiuni (SA).nr. Conţinutul subiectului1.1. Descrieţi procedura de constituire a SA în baza dispoziţiilor Codului civil. (Art 156,157,158

Cod civil.)Avem doua procedurii de constituire a SA : in baza Legii cu privire la SA (prevede 5 operatiuni de constituire) si in baza Codului civil (3 operatiuni): semnarea actului de constituire, inregistrarea societatii, inregistrarea actiunilor emise la fondare. Conform codului civil SA este societatea comercială al cărei capital social este divizat în acţiuni şi ale cărei obligaţii sînt garantate cu patrimoniul societăţii.Societatea pe acţiuni poate fi constituită de una sau de mai multe persoane. Acţionarii nu răspund pentru obligaţiile societăţii. Ei suportă, în limitele participaţiunii lor la capitalul social, riscul pierderilor ce rezultă din activitatea societăţii. Acţionarul care nu a vărsat în termen aportul subscris răspunde subsidiar pentru obligaţiile societăţii, în limita părţii nevărsate. Tot conform cod civ SA se constituie in baza actului de constituire. Conform art157  actul de constituire al societăţii pe acţiuni trebuie să se indice: a) numele sau denumirea fondatorilor; b) cuantumul capitalului social;c) numărul, tipul şi valoarea nominală a acţiunilor; clasele de acţiuni şi numărul de acţiuni de fiecare clasă; d) mărimea aportului şi numărul de acţiuni atribuit fiecărui fondator;  f) modul de ţinere a registrelor societăţii;g) ordinea de încheiere a contractelor cu conflict de intereseReferitor la constiture mai face parte si capitalul social al societăţii pe acţiuni Mărimea minimă a capitalului social al societăţii pe acţiuni este stabilită prin lege.Capitalul social al societăţii pe acţiuni se formează prin plasarea acţiunilor între acţionari şi reprezintă valoarea aporturilor în numerar şi în natură vărsate proporţional numărului şi valorii acţiunilor subscrise. Acţiunile emise la constituirea societăţii pe acţiuni se plasează integral între fondatori.Fondatorii sînt obligaţi să plătească acţiunile subscrise pînă la înregistrarea societăţii pe acţiuni dacă aportul este în numerar sau în termen de 30 de zile de la înregistrarea de stat dacă aportul este în natură. În cazul în care valoarea activelor nete ale societăţii pe acţiuni, la expirarea a 2 ani financiari consecutivi, s-a redus sub minimul stabilit de lege, iar adunarea generală a acţionarilor nu a luat nici o hotărîre conform legii, societatea se dizolvă.

1.2. Comparaţi procedura de constituire a S.A. reglementată de Codul civil cu cea reglementată de Legea nr.1134/1997 cu privire la societăţile pe acţiuni explicând deosebirea şi recomandând soluţia corectă. (pag.368) Procedura de constituire a SA reglementata de Codul Civil difera de proced de constituire reglem de leagea cu priv la SA prin faptul ca legea descrie mai amanuntit procedura de constituire.Conform C.civil constituirea se face doar in baza actului de constituire, pe cind legea mai prevede si infiintarea SA nu numai in baza actului de constit ci si in baza incheierii unui contract de act de societate intre fondatori, subscrierea lor la actiunile plasate si tinerea donarii constitutive. Atit C.civ cit si legea prevad faptul ca infiintarea SA poate fi facuta si de o singura pers fizica. Spre deosebire de C.civ leagea cuprinde dispozitii mult mai vaste in legatura cu fondatorii societatii. Astfel leagea spune ca fondatori ai societăţii sunt persoanele fizice şi juridice care au luat decizia de a o înfiinţa. Fondatori ai societăţii pot fi persoane fizice capabile şi persoane juridice din Republica Moldova, din alte state, apatrizi, precum şi state străine şi organizaţii internaţionale. În calitate de fondatori ai societăţilor, în numele Republicii Moldova sau al unităţilor administrativ-teritoriale, apar autorităţile publice determinate de legislaţie. Întreprinderile de stat şi municipale sînt în drept să fondeze societăţi în temeiul autorizaţiilor autorităţilor publice. Numărul fondatorilor societăţii pe acţiuni nu este limitat. Societatea poate fi înfiinţată de un singur fondator (alcătuită dintr-un singur acţionar) numai în cazul în care fondatorul (acţionarul) nu este o altă societate comercială alcătuită dintr-o singură persoană. Fondatorii sînt în drept să săvîrşească numai acţiuni ce ţin de înfiinţarea societăţii şi numai în limitele stabilite de contractul de societate. Tot legea mentioneaza si faptul ca nu pot fi fondatori persoanele declarate incapabile sau persoanele condamnate pentru escrocherie, sustragere de bunuri din avutul proprietarului prin însuşire, delapidare sau abuz de serviciu, înşelăciune sau abuz de încredere, fals, depoziţie mincinoasă, dare sau luare de mită, precum şi pentru alte infracţiuni prevăzute de legislaţie dar care nu şi-au ispăşit definitiv pedeapsa.C.civil dupa cum am mentionat, spune ca SA se infiinteaza in baza actului de constituire, pe cind legea indica expres modalitatea acestui act care este “contractul de societate”. Contractul de societate are prioritate faţă de statutul societăţii pînă la înregistrarea ei de stat. Efectul contractului de societate (declaraţiei de constituire a societăţii) încetează după înregistrarea de stat a societăţii şi executarea de către fondatori a tuturor obligaţiilor lor. Informaţiile din documentele de constituire ale societăţii nu pot fi obiect al secretului comercial. Modificările şi completările operate în documentele de constituire ce ţin de modificarea datelor de identificare, a denumirii şi adresei juridice a societăţii se prezintă Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, în termen de 15 zile

lucrătoare de la data Înregistrării acestor modificări, pentru introducerea lor în Registrul de stat al valorilor mobiliare. În acest scop se vor prezenta următoarele acte:     a) cererea privind operarea modificărilor în Registrul de stat al valorilor mobiliare;     b) originalul sau copia autentificată notarial a deciziei Camerei Înregistrării de Stat privind modificarea documentelor de constituire ale societăţii;     c) originalul (originalele) Certificatului înregistrării de stat a valorilor mobiliare;     d) copia dispoziţiei de plată pentru achitarea taxei în mărimea stabilită de Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare.Contractul de societate trebuie sa contina: numele fondatorilor; scopul si obiectul activitatii societatii; nr de actiuni plasate in infiintarea soc; modul si termenele de infiintare; marimea capitalului social; etc.

1.3. S.A. „Pur”, societate cu acţionar unic, a decis să fondeze o S.A „Mixt” în care să fie fondator unic. În acest scop s-a adresat la Camera Înregistrării de Stat cu o cerere şi a prezentat actele nesare pentru înregistrarea acesteia. Registratorul a refuzat înregistrarea S.A. „Mixt”, motivând că este interzisă de lege constituirea acesteia. S.A. „PUR” a atacat decizia Camerei în judecată. Cum urmează a fi soluţionat litigiul? Raspuns: instanta va respinge solicitarea SA “PUR”, CIS proceding corect in refuzul inregistrarii SA “MIXT”. Instanta de judecata va hotari de a mentine refuzul camerei de inregistrarii de stat motivind hotarirea in baza art 31 legii cu priv la SA care spune ca SA poate fi inregistrata si de un singur fondator, numai in cazul in care fondatorul nu este o alta soc comerciala alcatuita dintro singura persoana. Astfel persoana care a cerut inregistrarea mai era unic fondator al altei SA, de asta a si fost refuzata.

Subiectul 40. Drepturile acţionarilornr. Conţinutul subiectului1.1. Identificaţi drepturile acţionarului referindu-vă şi la drepturile celor care deţin 5%, 10% şi 25 %

din acţiunile cu drept de vot ale societăţii-pag.373Acţionarii care deţin cel puţin 5% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă drepturile prevăzute la art.25, au de asemenea dreptul, în modul prevăzut de prezenta lege, de alte acte legislative şi de statutul societăţii:   a) să introducă chestiuni în ordinea de zi a adunării generale anuale a acţionarilor; b) să propună candidaţi pentru membrii consiliului societăţii şi ai comisiei de cenzori; d) să ceară convocarea şedinţei extraordinare a consiliului societăţii. Acţionarii care deţin cel puţin 10% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă drepturile prevăzute sus au de asemenea dreptul, în modul prevăzut de prezenta lege, de alte acte legislative şi de statutul societăţii:    a) să ceară stabilirea costului plasării acţiunilor societăţii, în temeiul raportului organizaţiei de audit sau al altei organizaţii specializate ce nu este persoană afiliată a societăţii; b) să ceară efectuarea de controale extraordinare ale activităţii economico-financiare a societăţii; c) să adreseze instanţei judecătoreşti cerere de reparare a prejudiciului cauzat societăţii de persoanele cu funcţii de răspundere în urma încălcării intenţionate sau grave de către acestea a prevederilor prezentei legi sau ale altor acte legislative. Acţionarii care deţin cel puţin 25% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă drepturile prevăzute susau de asemenea dreptul să ceară convocarea adunării generale extraordinare a acţionarilor în modul stabilit de prezenta lege şi de statutul societăţii.

1.2. Clasificaţi drepturile acţionarilor în patrimoniale şi nepatrimoniale şi caracterizaţile-PATRIMONIALE-pag.374; NEPATRIMONIALE-pag.376.Drepturile patrimoniale ale actionarilor in cadrul SA:Acţionarul are dreptul: a) să participe la adunările generale ale acţionarilor, să aleagă şi să fie ales în organele de conducere ale societăţii;  b) să ia cunoştinţă de materialele pentru ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor; c) să ia cunoştinţă şi să facă copii de pe documentele societăţii, accesul la care este prevăzut de prezenta lege, de statut sau de regulamentele societăţii; d) să primească dividendele anunţate în corespundere cu clasele şi proporţional numărului de acţiuni care îi aparţin; e) să înstrăineze acţiunile care îi aparţin, să le pună în gaj sau în administrare fiduciară; f) să ceară răscumpărarea acţiunilor care îi aparţin, în cazurile prevăzute de prezenta lege sau de statutul societăţii; g) să primească o parte din bunurile societăţii în cazul lichidării ei; h) să exercite alte drepturi prevăzute de prezenta lege sau de statutul societăţii.Acţionarul deţinător de acţiuni care nu dau dreptul la vot poate participa la discutarea chestiunilor de pe ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor. Acţionarii deţinători de acţiuni care nu dau dreptul la vot obţin acest drept la adunarea generală a acţionarilor cînd se iau hotărîri asupra unor chestiuni sau asupra tuturor chestiunilor de pe ordinea de zi în cazurile prevăzute de prezenta lege sau de statutul societăţii. Dreptul la vot, dat de acţiunea cu drept de vot,

nu poate fi limitat, dacă prezenta lege sau alte acte legislative nu prevăd altfel. Acţionarul este în drept, în temeiul mandatului sau contractului, să delege exercitarea drepturilor sale reprezentantului sau deţinătorului nominal de acţiuni. Acţionarul este în drept să-l înlocuiască oricînd pe reprezentantul său ori pe deţinătorul nominal de acţiuni sau să-i retragă împuternicirile, dacă actele legislative, contractul sau actul administrativ nu prevede altfel. Acţionarul care lucrează în societate nu are drepturi preferenţiale faţă de ceilalţi acţionari. Acţionarul nu este în drept să ceară răscumpărarea de către societate a acţiunilor care îi aparţin, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege, de alte acte legislative sau de statutul societăţii. Acţionarul nu este în drept să acţioneze în numele societăţii sau pe cauţiunea ori cu garanţia societăţii.

1.3. Acţionarul S.A. “VIVAN” Timizeanu a depus o cerere în judecată, solicitând anularea hotărârii de majorare a capitalului social şi încasarea prejudiciului suportat. În motivare acţionarul a explicat că el nu a ştiut de majorarea capitalului social, şi a invocat faptul că până la majorare deţinea 40 % din acţiunile ordinare ale societăţii, iar după majorarea capitalului social el a rămas să deţină numai 20 %. De asemenea a fost invocat faptul că activele societăţii la momentul majorării capitalului social depăşeau mărimea capitalului social cu 50% şi în procesul de majorare noii acţionari au plătit numai valoarea nominală. În referinţa sa, S.A. „VIVAN” a respins cererea acţionarului, considerând-o neîntemeiată. Cum urmează a fi soluţiant litigiul de către instanţă? Litigiul va fi solutionat astfel: instanta va lua hotarirea de anulare a majorarii capitalului social deoarece majorarea trebuie facuta cu decizia tuturor actionarilor, cf Legii cu privire la SA. Respectiv Timizeanu nu a fost anuntat despre intentia societatii de a mari capitalul si astfel ia fost incalcat dreptul de a participa la adunarile generale ale societatii. Deasemenea a mai fost incalcat dreptul de informare si anume informatia despre starea actiunilor sale nefiind informat despre micsorarea actiunilor sale din cauza maririi capitalului social.

Subiectul 41. Acţiunile - valori mobiliare ale societăţii pe acţiuni. nr. Conţinutul subiectului1.1. Relataţi despre acţiune ca valoare mobiliară şi despre drepturile acordate de aceasta

titularului. Pag.415-416.conform legii SA -Acţiunea este un document, care poate fi in forma de certificat sau inscriere in contul personal sau care atestă dreptul proprietarului lui (acţionarului) de a participa la conducerea societăţii, de a primi dividende, precum şi o parte din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia. Drepturile acordate de actiune titularului sunt:-de a participa la conducerea societatii- de a primi dividende-de a primi o parte din bunuri in caz de lichidare a societatii

1.2. Clasificaţi acţiunile – valori mobiliare după criteriile cunoscute explicându-le esenţa. pag 416 -421 a) dupa volumul drepturilor incorporate in ele---actiunea ordinara- conferă proprietarului ei dreptul la un vot în adunarea generală a acţionarilor, dreptul de a primi o cotă-parte din dividende şi o parte din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia.---preferentiala- dă proprietarului ei drepturi (privilegii) suplimentare faţă de proprietarul acţiunii ordinare referitor la ordinea primirii dividendelor anunţate şi la cuantumul dividendelor, precum şi la ordinea primirii unei părţi din bunurile societăţii care se distribuie în cazul lichidării ei. b) dupa metoda de legitimare a detinatorului---actiunea la purtator- o actiune care acorda posesprului drepturi incorporate si transmiterea ei se face fara vreo formalitate de inregistrare---actiune nominative- are inscris numele, denumirea actionarului daca este materializata si se transmite prin inscrierea datelor dobinditorului in registrul actionarilor societatii emitente.c) dupa forma lor de emisiune--- actiune materializata- care este un titlu financiar in forma de certificate, confectionat prin metoda tipografica, adica un document pe hirtie, de plastic sau de alt material in care se inscriu anumite date--- act nematerializata- este un titlu financiar in forma de inscriere in contul personal inclusiv pe suport electronicd) dupa autorizarea lor spre plasare sau de plasare a lor--- act autorizate spre plasare- actiuni al caror numar se indica expres in actul de constituire inregistrate in registrul de stat al valorilor mobiliare--- act plasate- cele platite in intregime de primii lor achizitori si trecute in registrul de stat al valorilor mobiliare iar subscriitorii inscrisi in registrul actionarilor e) dupa aflarea lor in circulatie sau de tezaur--- act aflate in circulatie- este acţiunea plasată ce aparţine acţionarului societăţii. --- act de tezaur- este acţiunea plasată a societăţii, achiziţionată sau răscumpărată de ea de la acţionarul societăţii. f) dupa valoarea lo nominala sau valoarea lor fixate--act cu valoare nominala- act a caror valoare

nominala se indica in actele de constituire al societatii, in hotarirea si prospectul de emisiune si se inscrie in reg se stat a val mobiliare---act cu valoare fixate- acelea care nu au valoare nominala, valoarea lor determinindu-se prin impartirea maririi capitalului social la nr total de actionari

1.3. Consultaţi cetăţeanul Verega, acţionar al S.A. „RVN” cu privire la drepturile ce derivă din acţiunile, inclusiv cu privire la dreptul de vot, cu privire la dividend şi posibilitata de înstrăinare. 1) daca el poate sa voteze la AG-? Acţiunea preferenţială cu dividende fixate nu dă proprietarului ei dreptul la vot în adunarea generală a acţionarilor, cu excepţia cazurilor: a) neplăţii dividendelor fixate pe acţiunile cumulative sau parţial cumulative în decursul termenului stabilit de statut. Dreptul la vot încetează după plata în întregime a dividendelor acumulate; b) luării de către adunarea generală a acţionarilor a hotărîrii privind modificarea drepturilor proprietarilor de acţiuni preferenţiale în legătură cu reorganizarea ori lichidarea societăţii, cu emiterea suplimentară de acţiuni preferenţiale de altă clasă care dau proprietarilor lor drepturi suplimentare faţă de proprietarii acţiunilor preferenţiale plasate, sau din alte motive prevăzute de legislaţia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societăţii.2) poate sa le instraineze- Dacă societatea plasează acţiuni preferenţiale de două sau mai multe clase, în statutul ei va fi prevăzută ordinea de plată a dividendelor anunţate şi a valorii de lichidare a acţiunilor preferenţiale de fiecare clasă.

Subiectul 42. Obligaţiunile – valori mobiliare a societăţii pe acţiuni.nr. Conţinutul subiectului1.1. Definiţi obligaţiunea ca valoare mobiliară emisă de societatea pe acţiuni şi descrieţi drepturile

acordate de obligaţiune titularului-pag.423.Obligaţiunea este un titlu financiar de împrumut care atestă dreptul deţinătorului de obligaţiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominală sau valoarea nominală şi dobînda aferentă în mărimea şi în termenele stabilite prin decizia de emitere a obligaţiunilor. Obligatiunea acorda urmatoarele drepturi:-de a primi de la emitentul ei valoarea nominala;- de a primi valoarea nominală şi dobînda aferentă în mărimea şi în termenele stabilite; Deţinătorii de obligaţiuni apar în calitate de creditori ai societăţii. Deţinătorii de obligaţiuni au dreptul preferenţial faţă de acţionari la primirea unei părţi din profitul societăţii sub formă de dobîndă sau alt profit. Termenul de circulaţie a obligaţiunilor va fi de cel puţin un an. Obligaţiunile se plătesc numai cu mijloace băneşti.

1.2. Clasificaţi obligaţiunile după criteriile cunoscute şi menţionaţi deosebirea obligaţiunii de acţiune-pag.423+pag.416;Deosebiri:a) actiune-un document care poate fi in forma de certificat sau inscriere in contul personal; obligatiunea- titlu financiar de imprumut; b) actiune- atesta dreptul de a participa la conducerea societăţii, de a primi dividende, obligatiunea - atestă dreptul deţinătorului de obligaţiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominală sau valoarea nominală şi dobînda aferentă în mărimea şi în termenele stabilite;c) actiune – apartin la membrii societatii, oblig- dau detinatorilor calitatea de creditori a societatii;d) actiunile reprezinta o parte din capitalul social iar obligatiunile se emit numai daca aceasta sa decis la adunarea generala;e)in caz de lichidare a societatii actiunile dau posibilitatea de a primi o parte din bunuri a acesteia iar obligatiunile nu, dar in caz de lichidare obligatarilor li se vor restitui sumele pe care le-au platit pentru obligatiuni. Clasificarea obligatiunilor:in functie de forma emisiunii-materiala sau nemateriala;in functie de modul legitimarii detinatorului-nominativa sau la purtator;dupa forma de rascumparare-convertibila(adica care pot fi schimbate cu actiunile societatii fie de emisiune suplimentara fie din actiunile de tezaur al societatii) si neconvertibile(pe care societatea le stinge exclusiv cu mijloace banesti).

1.3. Cetăţeanul Luţcan este deţinător al obligaţiunilor emise de S.A. „Frigorifer” care prevăd plata dobânzii o dată pe an în mărime de 20% din valoarea nominală, însă societatea timp de 3 ani nu a plătit dobânda cuvenită. Consultaţi obligaţionarul şi recomandaţi-i posibilele variante de a-şi apăra dreptul.In cazul acesta deţinătorii de obligaţiuni au dreptul preferenţial faţă de acţionari la primirea unei părţi din profitul societăţii sub formă de dobîndă sau alt profit.Deţinătorul de obligaţiuni are dreptul să ceară de la societate răscumpărarea obligaţiunilor plasate înainte de termenul de scadenţă în cazul în care emitentul nu respectă termenul de achitare a dobînzilor aferente. 

Subiectul 43. Tranzacţiile societăţii pe acţiuni cu propriile hârtii de valoare.nr. Conţinutul subiectului1.1. Caracterizaţi tranzacţiile societăţii pe acţiuni cu propriile valori mobiliare. Pag 425

Tranzactiile SA cu propriile hartii de valoare sunt:--Achizitionarea – o operatiune de cumparare de catre societati a propriilor actiuni din propria initiativa in cazul reducerii capitalului social sau al prevenirii scaderi cursului actiunilor.--Rascumpararea – este procedeul de rascumpare a actiunilor la cererea actionarilor in cazurile prevazute de lege.--Convertirea – este operatiunea de schimbare a unor category de valori mobiliare pe altele ori a unei clase de valori mobiliare pe alte clase.--Consolidare si fractionarea actiunilor societatii - este procedeul de inlocuire a actiunilor cu numar m mic de actuni si majorarea proportionala a valorilor nominale.

1.2. Comparaţi procedeul de achiziţionare a propriilor acţiuni cu procedeul de răscumpărare a propriilor acţiuni de societatea emitentă. Achizitionarea – pag.425, rascumpararea – pag.426.*Achizitonarea:Acţiunile plasate de societate se achiziţionează de societate la propunerea sa, prin intermediul ofertei publice pe piaţa secundară. Societatea este în drept să achiziţioneze acţiunile plasate de ea numai în scopurile prevăzute de prezenta lege sau de statutul societăţii. Hotărîrea de achiziţionare de către societate a acţiunilor plasate de ea se ia de: a) adunarea generală a acţionarilor, la achiziţionarea acţiunilor plasate în scopul reducerii capitalului social sau cedării către salariaţii societăţii a unui anumit număr de acţiuni proprii;  b) consiliul societăţii, la achiziţionarea acţiunilor plasate în scopul prevenirii scăderii cursului lor.În hotărîrea societăţii privind achiziţionarea acţiunilor plasate de ea vor fi indicate clasele şi numărul lor, preţul de achiziţie, forma de plată şi termenul în decursul căruia are loc achiziţionarea. Preţul de achiziţie va fi echivalent cu valoarea de piaţă a acţiunilor, iar termenul de achiziţie nu va fi mai mic de o lună. Societatea este obligată să aducă la cunoştinţa fiecărui acţionar sau reprezentant legal al acestuia, sau deţinător nominal de acţiuni propunerea de achiziţionare a acţiunilor aflate în circulaţie ale societăţii şi/sau să publice propunerea sa. Orice acţionar este în drept să vîndă acţiunile care îi aparţin, societatea fiind obligată să le achiziţioneze în condiţiile anunţate. Dacă numărul total de acţiuni care figurează în ofertele acţionarilor depăşeşte numărul de acţiuni anunţate pentru achiziţionare de către societate, acţiunile se achiziţionează proporţional numărului lor, indicat în fiecare ofertă. Societatea nu este în drept să achiziţioneze acţiuni plasate de ea:   1) în decursul unei luni pînă la începutul plasării acţiunilor emisiunii suplimentare, în procesul plasării acestor acţiuni, precum şi în decursul unei luni după plasarea lor;   2) dacă, conform ultimului bilanţ:   a) societatea este insolvabilă sau achiziţionarea acţiunilor plasate o va face insolvabilă; sau b) valoarea activelor nete ale societăţii este mai mică decît valoarea capitalului ei social sau va deveni mai mică în urma achiziţionării acţiunilor plasate;3) dacă, în urma unei astfel de achiziţii, numărul acţiunilor de tezaur va depăşi limita stabilită la art.13 alin.(6), cu excepţia situaţiilor enumerate la alin.(3).*Rascumpararea:Acţiunile plasate de societate se răscumpără de ea la cererea acţionarilor în cazurile prevăzute de prezenta lege, de legislaţia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societăţii. Societatea va răscumpăra în mod obligatoriu acţiunile plasate de ea în cazul:     a) sosirii termenului de răscumpărare a acţiunilor, prevăzut în statutul societăţii; sau     b) operării în statutul societăţii a unor modificări ce limitează drepturile acţionarilor; sau     c) efectuării de către societate a unei tranzacţii de proporţii ; sau     d) reorganizării societăţii, potrivit hotărîrii adunării generale a acţionarilor;    e) neadoptării, la cererea acţionarilor, a hotărîrii de conformare a societăţii prevederilor art.39 alin.(6). Acţionarul este în drept să ceară răscumpărarea acţiunilor care îi aparţin dacă:     a) nu i s-a permis, fără temei legal, să participe la adunarea generală a acţionarilor la care s-a luat hotărîrea în unul din cazurile prevăzute la alin.(2) lit.b) - e); sau b) el a votat împotriva adoptării hotărîrii prevăzute la alin.(2) lit.b)-d) şi/sau a votat pentru adoptarea hotărîrii prevăzute la alin.(2) lit.e) şi a cerut răscumpărarea acţiunilor în termenul prevăzut la alin.(6);c) şi-a exprimat dezacordul cu decizia consiliului societăţii privind încheierea unei tranzacţii de proporţii.Răscumpărarea acţiunilor societăţii se efectuează la preţul lor de piaţă, dacă legislaţia nu prevede altfel. Termenul de depunere de către acţionari a cererilor de răscumpărare a acţiunilor ce le aparţin se stabileşte în statutul societăţii şi va fi de cel puţin 2 luni de la data luării de adunarea generală a acţionarilor sau de consiliul societăţii a uneia din hotărîrile prevăzute la alin.(2) lit.b) - e). Termenul de achitare a acţiunilor nu va depăşi 3 luni de la data depunerii cererii de răscumpărare.Dreptul de a cere răscumpărarea acţiunilor ce le aparţin îl au acţionarii incluşi în registrul deţinătorilor de valori

mobiliare la data luării uneia din hotărîrile prevăzute la alin.(2) lit.b)-e). Acţionarul nu este în drept să ceară răscumpărarea acţiunilor ce îi aparţin în cazul în care se ia hotărîrea de dizolvare a societăţii.

1.3. Consultaţi acţionarul Vetrescu care vrea să cheme în judecată S.A. „Victoria” şi a o obliga să răscumpere acţiunile pe care le deţine. Principalul argument al reclamantului este că el nu a participat la adunarea generală şi nu este de acord cu procesul de fuziune a S.A. „Victoria” cu S.A. „Favorit”, deoarece ultima este în proces de insolvabilitate. Pârâtul nu a răspuns la petiţia prealabilă. Vetrescu solicită asistenţă juridică şi reprezentare în instanţă. Cum trebuie soluţionat litigiul? . Litigiul referitor la rascumparare va fi solutionat in felul urmator: SA Victoria va fi obligate de a rascumpara actiunile pe care le detine Vetrescu deoarece conform legii actionarul este in drept sa ceara rascumpararea actiunilor daca nu I sa permis fara temei legal sa participle la adunarea generala a actionarilor la care sa luat hotarirea de a se fuziona cu SA Favorit. Astfel Vetrescu isi va putea intoarce contravaloarea actiunilor sale deoarece SA Victoria a incalcat prevederile legii referitor la rascumpararea actiunilor care spune ca “daca actionarului nu I sa permis sa participle la adunarea generala la care sa luat vreo hotarire de organizare sau fuziune, el e in drept sa ceara rascumpara

Subiectul 44. Tranzacţiile de proporţii ale societăţii pe acţiuni.nr. Conţinutul subiectului1.1. Relataţi despre dreptul societăţii pe acţiuni de a încheia acte juridice şi despre dreptul de a

încheia acte juridice (tranzacţii) de proporţii-pag.427Articolul 82. Noţiunea de tranzacţie de proporţii(1) Tranzacţia de proporţii este o tranzacţie sau cîteva tranzacţii legate reciproc, efectuate direct sau indirect, în ceea ce priveşte: a) achiziţionarea sau înstrăinarea, gajarea sau luarea de către societate cu titlu de gaj, darea în arendă, locaţiune sau leasing ori darea în folosinţă, darea în împrumut (credit), fidejusiune a bunurilor sau a drepturilor asupra lor a căror valoare de piaţă constituie peste 25% din valoarea activelor societăţii, conform ultimului bilanţ; sau b) plasarea de către societate a acţiunilor cu drept de vot sau a altor valori mobiliare convertibile în astfel de acţiuni,  constituind peste 25% din toate acţiunile cu drept de vot plasate ale societăţii; sauc) achiziţionarea de către orice persoană a unui important pachet de acţiuni ale societăţii. (2) Prevederea alin.(1) lit. a) nu se extinde asupra tranzacţiilor societăţii efectuate în procesul activităţii economice curente prevăzute în statutul societăţii.

1.2. Comparaţi actele juridice încheiate de societatea pe acţiuni în mod obişnuit cu tranzacţiile de proporţii şi cu tranzacţiile cu conflict de interese referindu-vă la procedura de încheiere, executare şi efectele juridice-pag.427+432;Articolul 83. Decizia de încheiere de către societate a unei tranzacţii de proporţii    (1) Decizia de încheiere de către societate a unei tranzacţii de proporţii se adoptă în unanimitate de toţi membrii aleşi ai consiliului societăţii dacă obiectul acestei tranzacţii sînt bunurile a căror valoare constituie peste 25%, dar nu mai mult de 50% din valoarea activelor societăţii potrivit ultimului bilanţ pînă la adoptarea deciziei de încheiere a acestei tranzacţii, dacă statutul societăţii nu prevede o cotă mai mică. a) bunurile ce constituie peste 25%  şi nu mai mult de 50% din valoarea activelor societăţii potrivit ultimului bilanţ pînă la luarea deciziei de încheiere a acestei tranzacţii; sau  b) acţiunile cu drept de vot sau alte valori mobiliare ale societăţii, convertibile în asemenea acţiuni şi plasate în cantitatea arătată  la art.82 alin.(1) lit. b), dar care constituie nu mai mult de 50%  din toate acţiunile cu drept de vot plasate ale societăţii, dacă statutul societăţii nu prevede o normă mai mică, în limitele căreia consiliul societăţii este în drept să decidă cu privire la mărirea capitalului social. (2) Hotărîrea de încheiere de către societate a unor tranzacţii de proporţii neprevăzute la alin. (1) se ia de adunarea generală a acţionarilor.   (21) Consiliul societăţii nu este în drept să adopte decizii care pot avea efecte asupra patrimoniului societăţii, precum se specifică la art.82 alin.(1) lit.a), din momentul în care societatea a primit aviz referitor la achiziţionarea de către orice persoană a unui important pachet de acţiuni ale societăţii.    (22) Prin derogare de la prevederile alin. (21), consiliul societăţii poate adopta decizii ce rezultă din obligaţiile asumate de către societate înainte de data primirii avizului despre achiziţionarea unui important pachet de acţiuni.(23) Restricţia prevăzută la alin.(21) îşi pierde acţiunea din momentul ţinerii adunării generale a acţionarilor, convocate ulterior primirii de către societate a avizului despre achiziţionarea unui important pachet de acţiuni.(24) Decizia consiliului societăţii privind încheierea de către societate a unei tranzacţii de proporţii se publică, în termen de 15 zile de la data adoptării, în organul de presă specificat în statutul societăţii.

Articolul 85. Noţiunea de tranzacţie cu conflict de interese  (1) Tranzacţia cu conflict de interese este o tranzacţie sau cîteva tranzacţii legate reciproc referitor la care persoanele interesate:  a) sînt în drept să participe la luarea deciziilor privind încheierea unor astfel de tranzacţii; şib) pot, concomitent, avea, la efectuarea acestor tranzacţii, interes material ce nu coincide cu interesele societăţii. (11) Nu se consideră tranzacţie cu conflict de interese emisiunea suplimentară de acţiuni.  (2) Persoană interesată în efectuarea de către societate a tranzacţiilor se consideră persoana care totodată este: a) acţionar care deţine de sine stătător sau împreună cu persoanele sale afiliate peste 25% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii; saub) membru al consiliului societăţii sau al organului executiv  al societăţii; sau d) partener al societăţii în tranzacţia dată sau în cîteva tranzacţii legate reciproc; sau e) deţinător al unei cote considerabile (peste 10%) în capitalul partenerului sau asociat al acestuia cu răspundere completă; sau f) reprezentant al partenerului societăţii în tranzacţia dată sau în cîteva tranzacţii legate reciproc ori intermediar în aceste tranzacţii. g) persoanele afiliate persoanelor specificate la lit.a), b), d), e), f);(3) Persoana interesată  în efectuarea de către societate a tranzacţiilor va prezenta consiliului societăţii, cel mai rar o dată pe an, declaraţie scrisă cuprinzînd date suficiente pentru depistarea la timp a tranzacţiilor cu conflict de interese. (4) Persoana interesată  în efectuarea de către societate a unei tranzacţii este obligată, pînă la încheierea ei, să comunice în scris interesul său organului de conducere al societăţii, de competenţa căruia ţine încheierea unei astfel de tranzacţii.  (5) Pentru neprezentarea sau prezentarea cu întîrziere a datelor arătate la alin. (3) şi alin. (4), persoanele interesate în efectuarea tranzacţiilor de către societate răspund în conformitate cu legislaţia.   Articolul 86.  Decizia privind încheierea de către societate a tranzacţiei cu conflict de interese(1) Orice tranzacţie cu conflict de interese poate fi încheiată sau modificată de societate numai prin decizia consiliului societăţii sau prin hotărîrea adunării generale a acţionarilor, în modul stabilit de prezenta lege şi de statutul societăţii. (2) Pînă la luarea deciziei privind încheierea tranzacţiei cu conflictde interese, se va constata dacă s-a respectat modul de determinare a valorii de piaţă a bunurilor prevăzut la art.76. (3) Pentru luarea de către consiliul societăţii a deciziei privind încheierea tranzacţiei cu conflict de interese se cere unanimitatea membrilor aleşi ai consiliului care nu sînt persoane interesate în ce  priveşte încheierea tranzacţiei.(4) Dacă mai  mult de jumătate dintre membrii aleşi ai consiliului societăţii sînt  persoane interesate în efectuarea tranzacţiei date, aceasta va  fi încheiată numai prin hotărîrea adunării generale a acţionarilor. 5) Hotărîrea adunării generale a acţionarilor privind încheierea tranzacţiilor cu conflict de interese, în conformitate cu prezenta lege sau cu statutul societăţii, se adoptă cu majoritatea voturilor din numărul total de voturi ale persoanelor care nu sînt interesate în încheierea acestor tranzacţii.    (6) Persoana interesată în efectuarea tranzacţiei date va trebui să părăsească pentru cîtva timp şedinţa consiliului societăţii sau adunarea generală a acţionarilor la care, prin vot deschis, se hotărăşte cu privire  la  încheierea acesteia. Prezenţa acestei persoane la şedinţa consiliului societăţii sau la adunarea generală se ia în considerare la stabilirea cvorumului,  iar  la constatarea rezultatului  votului, se consideră că această persoană nu a participat la votare.  (7) Dacă consiliului societăţii sau adunării generale a acţionarilor nu le erau cunoscute  toate circumstanţele  legate de încheierea tranzacţiei cu conflict de interese şi/sau această tranzacţie a fost încheiată prin încălcarea altor prevederi ale prezentului articol, consiliul societăţii sau adunarea generală este în drept să ceară conducătorului organului executiv al societăţii:    a) să renunţe  la  încheierea unei astfel de tranzacţii ori să o rezilieze; sau    b) să asigure, în condiţiile legislaţiei, repararea de către persoana interesată a prejudiciului cauzat societăţii prin efectuarea acestei tranzacţii.(8) Tranzacţiile cu conflict de interese sînt valabile pentru persoanele cu care au fost încheiate, dacă aceste tranzacţii nu au fost reziliate în condiţiile alin.(7) sau declarate  nevalabile în alte temeiuri.   (9) Legislaţia sau statutul societăţii poate conţine şi condiţii suplimentare de încheiere a tranzacţiilor cu conflict de interese. (10) Prevederile prezentului articol nu se extind asupra tranzacţiilor întreprinderilor dependente, care, potrivit art.10 alin.(4), se efectuează în conformitate cu dispoziţiile obligatorii ale întreprinderii dominante, precum şi dacă toţi acţionarii sînt persoane interesate în efectuarea tranzacţiei.

1.3. Cetăţeanul Lucescu, acţionar a S.A. “Fântâna”, a depus o cerere de chemare în judecată de anulare a contractului de gaj prin care S.A. “Fântâna” garanta BCA “Prima” că, în cazul în care peste doi ani SRL “DERN” nu va restitui băncii împrumutul de 2mln. Euro, ea însăşi va onora această obligaţie în locul debitorului. În motivarea cererii reclamantul arată că suma de 2 mln de Euro indicată în contractul de gaj reprezintă un contractul de proporţii ori el reprezintă peste o 100% din capitalul social şi 52% din mărimea activelor S.A. “Fântâna”. Pârâtul S.A. “Fântâna” a

menţionat în referinţă că, acţionarul Lucescu nu este în drept sa înainteze o asemenea acţiune, şi că garanţia a fost acordată pur formal, ori SRL „DERN” este o societate solvabilă şi BCA “Prima” nu va recurge nici odată la încasarea sumei de la garant. Cum urmează a fi soluţionat litigiul? Conform legii cu privire la SA litigiul va fi solutionat in felul urmator: cererea lui Lucescu va fi respinsa deoarece conform legii decizia de incheiere de catre societate sau respectiv de anulare a unei tranzactii de proportii se adopta in unanimitate de toti membrii alesi ai consiliului societatii. Respectiv Lucescu s’a adresat din initiativa proprie de a anula contractul de gaj prin care SA Fintina garanta BCA Prima ca in cazul in care la scadenta contractului de gaj SRL Dern nu va restitui bancii 2miln. euro, Fintina isi va onora aceasta obligaitiile debitorului. Deci sa fi fost inaintata o pretentie in judecata din partea adunarii generale a SA Fintina cererea putea fi admisa si solutionarea litigiului putea avea un alt efect.

Subiectul 45. Adunarea generală a acţionarilor în societatea pe acţiuni (SA).nr. Conţinutul subiectului1.1. Definiţi noţiunea de “adunare generală a acţionarilor” evidenţiind tipurile de adunări generale şi

formele de ţinere a adunării generale. (Pag.382.)Adunarea generala a SA poate fi de 2 tipuri in dependenta de regularitatea tinerii sedintelora) AG ordinara-se convoaca cel putin o data pe an de regula dupa expirarea exercitiului financiar. Actul de constituire poate prevedea convocarea mai frecventa a AGb) AG extraordinara- se convoaca ori de cite ori este nevoie.Iar in functie de prezenta sa neprezenta actionarilor: a) cu prezenta actionarilor b)prin corespondenta c) in forma mixtaFormele de tinere:Adunarea generală a acţionarilor se ţine cu prezenţa acţionarilor, prin corespondenţă sau sub formă mixtă. Adunarea generală anuală nu poate fi ţinută prin corespondenţă.  Adunarea generală ordinară anuală a acţionarilor se ţine nu mai devreme de o lună şi nu mai tîrziu de două luni de la data primirii de către organul financiar corespunzător a dării de seamă anuale a societăţii. Societatea cu un număr de acţionari mai mare de 5000 este obligată să ţină adunări generale regionale dacă la două adunări anterioare n-a fost întrunit cvorumul prevăzut de prezenta lege. Ordinea de zi a acestor adunări va fi identică cu ordinea de zi a adunării ordinare anuale sau a celei extraordinare care nu a avut loc. Adunările generale extraordinare ale acţionarilor se ţin în temeiul prevăzut de lege, de statutul societăţii sau de adunarea generală. Termenul de ţinere a adunării generale extraordinare a acţionarilor se stabileşte prin decizia consiliului societăţii, dar nu poate depăşi 30 de zile de la data primirii de către societate a cererii de a ţine o astfel de adunare.

1.2. Analizaţi procedura de convocare şi desfăşurare a adunării generale a acţionarilor referindu-vă în special la: întocmirea ordinii de zi, informarea acţionarilor, deliberativitatea, modul de adoptarea a hotărârilor şi întocmire a proceselor verbale. (De la 382 pina la 392.Adunarea generală ordinară a acţionarilor se convoacă de organul executiv al societăţii în temeiul deciziei consiliului societăţii. În cazul în care consiliul societăţii nu a asigurat înştiinţarea acţionarilor cu privire la ţinerea adunării generale anuale sau ţinerea ei în termenul indicat aceasta se convoacă la decizia organului executiv al societăţii.Adunarea generală extraordinară a acţionarilor se convoacă de organul executiv al societăţii în temeiul deciziei consiliului societăţii.Intocmirea ordini de zi- Ordinea de zi a adunării generale ordinare anuale a acţionarilor, lista candidaţilor în organele de conducere ale societăţii se întocmesc de consiliul societăţii, ţinîndu-se cont, în mod obligatoriu, de cererile acţionarilor care deţin cel puţin 5% din acţiunile cu drept de vot ale societăţiiChestiunile propuse pentru a fi înscrise în ordinea de zi a adunării generale anuale a acţionarilor vor fi formulate în scris, indicîndu-se motivele înscrierii lor, numele şi prenumele (denumirile) acţionarilor care propun chestiunea, precum şi clasele şi numărul de acţiuni care le aparţin. Consiliul societăţii nu este în drept să modifice formulările chestiunilor propuse pentru a fi înscrise în ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor. Consiliul societăţii este obligat să examineze cererile acţionarilor primite pînă la data de 10 ianuarie, să decidă cu privire la satisfacerea lor sau la refuzul de a le satisface şi să expedieze acţionarilor decizia luată cel mai tîrziu pînă la data de 25 ianuarie a anului următor celui gestionar. Informarea actionarilor - Informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor cu prezenţa acestora: va fi expediată fiecărui acţionar, reprezentantului lui legal sau deţinătorului nominal de acţiuni, sub formă de aviz, pe adresa indicată şi la numărul de fax indicat în lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală şi/sau va fi publicată în organul de presă indicat în statutul societăţii de către societăţile pe acţiuniInformaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor prin corespondenţă sau sub formă mixtă: se expediază fiecărui acţionar sau reprezentantului lui legal, sau deţinătorului nominal de

acţiuni sub formă de aviz împreună cu buletinul de vot; şi se publică în organul de presă indicat în statutul societăţii. Informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor va cuprinde denumirea întreagă şi sediul societăţiiAdunarea generală a acţionarilor este prezidată de preşedintele consiliului societăţii sau de o altă persoană aleasă de adunarea generală. Hotărîrile adunării generale a acţionarilor asupra chestiunilor ce ţin de competenţa sa exclusivă se iau cu două treimi din voturile reprezentate la adunare, cu excepţia hotărîrilor privind alegerea consiliului societăţii care se adoptă prin vot cumulativ şi a hotărîrilor asupra celorlalte chestiuni care se iau cu mai mult de jumătate din voturile reprezentate la adunareLa adunarea generală a acţionarilor, votarea se face după principiul “o acţiune cu drept de vot  - un vot”, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege.Dacă acţionarul a votat împotriva hotărîrii luate, el are dreptul să-şi exprime opinia separată care se va anexa la procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor sau se va reflecta în el. Procesul-verbal privind rezultatul votului- Rezultatul votului la adunarea generală a acţionarilor se înregistrează într-un proces-verbal, care se semnează de membrii comisiei de numărare a voturilor şi de membrii comisiei de cenzori. Procesul-verbal privind rezultatul votului se anexează la procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor. Rezultatul votului cu prezenţa acţionarilor se anunţă la adunarea generală a acţionarilor. Rezultatul votului prin corespondenţă sau sub formă mixtă se aduce la cunoştinţa acţionarilor printr-un aviz şi/sau prin publicarea informaţiei despre rezultatul votului. Hotărîrea adunării generale a acţionarilor intră în vigoare la data anunţării rezultatului votului, dacă prezenta lege, alte acte legislative sau hotărîrea adunării generale nu prevede un termen mai tardiv de intrare a ei în vigoare. Procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor - Procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor se întocmeşte în termen de 10 zile de la închiderea adunării generale, în cel puţin două exemplare. Fiecare exemplar al procesului-verbal va fi semnat de preşedintele şi de secretarul adunării generale ale căror semnături se autentifică de membrii comisiei de cenzori în exerciţiu sau de notar.  (2) Procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor va cuprinde: a) data, ora şi locul ţinerii adunării generale; b) numărul total de acţiuni cu drept de vot ale societăţii; c) numărul de voturi care au fost reprezentate la adunarea generală; d) numele şi prenumele preşedintelui şi secretarului adunării generale; e) ordinea de zi ; f) tezele principale ale cuvîntărilor pe marginea ordinii de zi, cu indicarea numelor şi prenumelor vorbitorilor; g) rezultatul votului şi hotărîrile luate; h) anexele la procesul-verbal.

1.3. Cetăţenii Jardan şi Corlăteanu, acţionari ce deţin 38% din acţiunile ordinare ale S.A. „Nucul”, au depus în instanţa de judecată o cerere prin care solicită anularea deciziei Camerei Înregistrării de Stat prin care a fost înregistrată modificarea actului de constituire a S.A. „Nucul” şi implicit majorarea capitalului social cu 100 %, efectuate prin hotărârea adunării generale din 20.08.2007. Acţionarii reclamanţi susţin că au participat la adunarea generală, au votat împotriva hotărârii de majorare a ccapitalului social şi deci hotărârea nu a fost adoptată. Ceilalţi acţionari, precum şi Camera Înregistrării de Stat afirmă că hotărârile adunării generale au fost adoptate cu majoritatea de voturi şi nu există temei de nulitate. Cum urmează a fi soluţionat litigiul? Raspuns: exista temei de nulitate, deoarece hotarirea cu privire la modificarea capitalului social se adopta cu votul a 2/3 din voturile reprezentate la adunare, nu doar cu o majoritate simpla. Se va anula decizia CIS prin care a fost inregistrata modificarea actului de constituire a SA si implicit majorarea capitalului social. Hotărîrile adunării generale a acţionarilor asupra chestiunilor ce ţin de competenţa sa exclusivă se iau cu două treimi din voturile reprezentate la adunare, cu excepţia hotărîrilor privind alegerea consiliului societăţii care se adoptă prin vot cumulativ şi a hotărîrilor asupra celorlalte chestiuni care se iau cu mai mult de jumătate din voturile reprezentate la adunare. de competenta exclusive a SA tine si modificarea capitalului social adica 2/3 si deci solutia instantei va fi urmatoarea-anularea hotaririi AG a asociatilor deoarece ia nu intruneste nr necesar de voturi… adica trebuie 67 dar ei au adoptat cu 62

Subiectul 46. Consiliul societăţii pe acţiuni .nr. Conţinutul subiectului1.1. Identificaţi importanţa Consiliului în structura organelor societăţii pe acţiuni şi caracterizaţi

atribuţiile acestuia-pag.392.(1) Consiliul societăţii reprezintă interesele acţionarilor în perioada dintre adunările generale şi, în limitele atribuţiilor sale, exercită conducerea generală şi controlul asupra activităţii societăţii. Consiliul societăţii este subordonat adunării generale a acţionarilor.    (2) Consiliul societăţii, conform prezentei legi şi/sau statutului societăţii, are următoarele atribuţii:a) decide cu privire la convocarea adunării generale a acţionarilor;b) aprobă valoarea de  piaţă a

bunurilor care  constituie  obiectul unei tranzacţii de proporţii;c) decide cu  privire la  încheierea  tranzacţiilor de  proporţii prevăzute la art.83 alin. (1);d) încheie contracte cu organizaţia gestionară a societăţii;e) confirmă registratorul societăţii şi  stabileşte cuantumul retribuţiei serviciilor lui;f) aprobă prospectul ofertei publice de valori mobiliare;g)aprobă darea de seamă asupra rezultatelor emisiunii şi modifică în legătură cu aceasta statutul societăţii; g1) aprobă decizia cu privire la emisiunea obligaţiunilor, cu excepţia obligaţiunilor convertibile, precum şi darea de seamă asupra rezultatelor emisiunii de obligaţiuni;h) decide, în cursul  anului financiar, cu privire la  repartizarea profitului   net, l folosirea  capitalului  de  rezervă, precum şi a mijloacelor fondurilor speciale ale societăţii;i) face, la adunarea  generală a acţionarilor, propuneri cu  privire la plata dividendelor anuale şi decide cu privire la plata dividendelor intermediare;j) aprobă fondul sau normativele de retribuire a muncii personalului societăţii;   k) decide cu  privire  la aderarea societăţii la asociaţie sau la  o altă uniune;l) decide în  orice  alte probleme prevăzute de prezenta lege şi  de statutul societăţii. (3) La atribuţiile consiliului societăţii se referă de asemenea soluţionarea chestiunilor arătate la art.50 alin. (4), dacă statutul societăţii  sau  hotărîrea   adunării generale  a  acţionarilor  prevede aceasta. (4) Chestiunile ce ţin de competenţa consiliului societăţii nu  pot fi transmise  spre examinare organului executiv al societăţii, cu excepţia cazului prevăzut la art.69 alin.(3).(5) Consiliul societăţii prezintă adunării generale a acţionarilor raportul anual cu privire la activitatea sa şi la funcţionarea societăţii, întocmit în conformitate cu legislaţia cu privire la valorile mobiliare, cu  statutul  societăţii  şi cu regulamentul consiliului societăţii, precum şi informaţia privind remunerarea persoanelor cu funcţii de răspundere  (6) Împuternicirile consiliului societăţii nu pot fi delegate altei persoane.

1.2. Demonstraţi cum sunt promovate şi protejate interesele acţionarilor minoritari la fomarea Consiliului societăţii evidenţiind importanţa votului cumulativ-pag.394(8) La efectuarea votului cumulativ, fiecare acţiune cu drept de vot a  societăţii  va  exprima un număr de voturi egal cu numărul  total  al membrilor consiliului societăţii care se aleg. Acţionarul este în drept:a) să dea toate  voturile conferite de acţiunile sale unui candidat; sau b) să distribuie aceste voturi egal ori în alt mod între cîţiva candidaţi pentru funcţia de membru al consiliului societăţii. În cazul în care la completarea buletinului de vot cumulativ nu sînt respectate prevederile lit.a) şi b) din prezentul alineat, acesta se consideră nul şi nu va fi luat în considerare la calcularea voturilor. (9) În cazul alegerii prin vot cumulativ, se consideră aleşi în consiliul societăţii candidaţii care la adunarea generală a acţionarilor au întrunit cel mai mare număr de voturi.

1.3. Acţionarul S.A. „I-KEL” Pereanu a depus o cerere în judecată prin care a solicitat anularea contractului de vânzare cumpărare a unui imobil în valoare de 2 mln. lei, încheiat de S.A. „I-KEL” (vânzător) şi fiul administratorului S.A. „I-KEL” Popa (cumpărător). În motivaţie reclamantul a arătat că, potrivit legii, acest contract este un contract cu conflict de interese şi, deci, este anulabil. Vânzătorul şi cumpărătorul în referinţele depuse au solicitat instanţei să fie respinsă cererea, căci reclamantul nu este parte al contractului şi, respectiv nu are dreptul să ceară anularea lui. Cum urmează a fi soluţionat litigiul ?Conform legii SA ( art 85 alin 2 lit b) (2) Persoană interesată în efectuarea de către societate a tranzacţiilor se consideră persoana care totodată este  a) acţionar care deţine de sine stătător sau împreună cu persoanele sale afiliate peste 25% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii; sau b) membru al consiliului societăţii sau al organului executiv  al societăţii; sa   d) partener al societăţii în tranzacţia dată sau în cîteva tranzacţii legate reciproc; sa   e) deţinător al unei cote considerabile (peste 10%) în capitalul partenerului sau asociat al acestuia cu răspundere completă; sau f) reprezentant al partenerului societăţii în tranzacţia dată sau în cîteva tranzacţii legate reciproc ori intermediar în aceste tranzacţii.g) persoanele afiliate persoanelor specificate la lit.a), b), d), e), f) art 86 alin 7- Dacă consiliului societăţii sau adunării generale a acţionarilor nu le erau cunoscute toate circumstanţele legate de încheierea tranzacţiei cu conflict de interese şi/sau această tranzacţie a fost încheiată prin încălcarea altor prevederi ale prezentului articol, consiliul societăţii sau adunarea generală este în drept să ceară conducătorului organului executiv al societăţii: a) să renunţe la încheierea unei astfel de tranzacţii ori să o rezilieze; sau b) să asigure, în condiţiile legislaţiei, repararea de către persoana interesată a prejudiciului cauzat societăţii prin efectuarea acestei tranzacţii. Art 86 alin 8- Tranzacţiile cu conflict de interese sînt valabile pentru persoanele cu care au fost încheiate, dacă aceste tranzacţii nu au fost reziliate în condiţiile alin.(7) sau declarate nevalabile în alte temeiuri. Respectiv contractul va urma sa fie reziliat sau urmeaza sa se repare prejudiciul societatii- altfel contractul este nevalabil.

Subiectul 47. Cooperativa de întreprinzătornr. Conţinutul subiectului1.1. Distingeţi cooperativa de întreprinzător de alte persoane juridice cu scop lucrativ şi în special de

societatea comercială şi de cooperative de producţie. Art 437 si pag.454 Societatea comerciala – societate de capital, poate fi fondata si de un singur fondator. Cooperativele sunt pгrюi componente ale economiei naюionale єi ale vieюii sociale, activitatea lor economicг desfгєurвndu-se оn sistemul sectorului privat al economiei de piaюг. Cooperativele sunt, ca єi societгюile comerciale, persoane juridice de drept privat; оn cadrul acestei categorii, оnsг, ele ocupг un rol aparte. Astfel, deєi se aseamгnг, sub multe aspecte, cu societгюile comerciale, cooperativele nu sunt identice cu acestea nici оn general єi nici оn ceea ce priveєte reglementгrile speciale referitoare la cele douг categorii de persoane juridice. Spre deosebire de societгюile comerciale, care au ca motor al funcюionгrii exclusiv obюinerea unor profituri, cooperativele existг, mai degrabг, pentru a servi necesitгюilor membrilor ce o deюin єi controleazг. Cooperativele sunt, deci, оn general, persoane juridice cu sau fгrг caracter economic, cu un profil propriu, specific. Codul civil defineєte cooperativa ca fiind o “asociaюie benevolг de persoane fizice єi juridice, organizatг pe principii corporative оn scopul favorizгrii єi garantгrii, prin acюiunile comune ale membrilor sгi, a intereselor lor economice єi a altor interese legale” (art.171 alin.1 din cod). Definiюia legalг se apropie, astfel, foarte mult de definiюia datг cooperativei de cгtre Alianюa Cooperatistг Internaюionalг (ACI), potrivit cгreia, cooperativa este “o asociaюie autonomг de persoane ce s-au asociat voluntar оn vederea satisfacerii necesitгюilor єi aspiraюiilor lor comune pe plan economic social єi cultural printr-o оntreprindere deюinutг оn comun єi controlatг democratic”. Оn fine, doctrina a definit cooperativa ca pe o societate asociativг cu caracter economic constituitг pe baza consimюгmвntului exprimat оn mod liber de cгtre persoanele care devin membrii acesteia, оn scopul desfгєurгrii unei activitгюi оn comun cu mijloace material-financiare comune.Din definiюiile de mai sus, dar єi din observaюiile fгcute pe marginea reglementгrilor legale оn domeniu, se pot evidenюia urmгtoarele trгsгturi definitorii pentru o cooperativг:a) Posibilitatea asocierii libere єi voluntare єi a retragerii necondiюionate dintr-o astfel de оntreprindere. Cooperativele se constituie pe baza liberului consimюгmвnt єi sunt deschise tuturor persoanelor care sunt de acord sг-єi asume responsabilitгюile calitгюii de membru cooperator, fгrг nici un fel de discriminare pe criterii de naюionalitate, origine etnicг, religie, apartenenюг politicг, origine socialг sau sex;b) Structura democraticг a funcюionгrii. Cooperativele funcюioneazг оn mod democratic єi sunt controlate de cгtre membrii cooperatori, care participг la stabilirea politicilor єi adoptarea deciziilor, potrivit principiului “un membru – un vot”, iar conducerea aleasг este responsabilг оn faюa membrilor;c) O participare economicг echitabilг a membrilor. Astfel, fiecare membru a cooperativei contribuie оn mod echitabil la constituirea capitalului social, participг activ la acюiunile acesteia єi, оn final, beneficiazг de o distribuire corectг єi justг a rezultatelor ei economice;d) Un capital social variabil, ce este susceptibil de creєtere prin vгrsгminte treptate fгcute de membrii asociaюi єi de diminuare prin luarea оnapoi, totalг sau parюialг, a participaюiunilor vгrsate; e) Autonomia єi independenюa cooperativei оn relaюiile cu alte persoane fizice sau juridice, inclusiv cu autoritгюile publice.

1.2. Comparaţi drepturile pe care le oferă cota ordinară cu drepturile pe care le oferă cota preferenţială a membrului cooperativei de întreprinzător. Cotă ordinară - cota care acordă membrului cooperativei, în relaţiile lui cu cooperativa, drepturi patrimoniale şi drepturi nepatrimoniale personale legate de cele patrimoniale, inclusiv dreptul de vot, şi care se compune din cota iniţială, cotele suplimentare şi cotele bonus. Cesiunea cotei ordinare sau preferenţiale altui membru sau unui membru asociat al cooperativei necesită acordul consiliului cooperativei. Cesiunea cotei ordinare unui terţ se admite doar cu acordul consiliului cooperativei, care trebuie să fie dat în termen de o lună de la data depunerii concomitente a cererii de cesiune şi a cererii de procurare de către un terţ a acestei cote. În acest caz, alţi membri ai cooperativei au dreptul de preemţiune asupra cotei care se cesionează, dacă statutul cooperativei nu prevede altfel.Cotă preferenţială - cotă care, fără a acorda deţinătorului acesteia dreptul de vot, îi acordă dreptul exclusiv la dividende şi dreptul preferenţial la patrimoniul liber de datorii în cazul lichidării cooperative.

1.3. Consultaţi un cetăţean străin şi explicaţi-i diferenţa dintre o societate comercială şi cooperativă de întreprinzător şi dacă poate el fonda: a) o societate comercială; b) o cooperativă de întreprinzător. Diferenta cooperativei de intreprinzator de o societate comerciala este ca prima, poate avea ca fondator o societate comerciala insa societatea comerciala nu poate avea ca fondator

o cooperativa de productie, ci doar persoane juridice cu scop lucrativ (SNC,SC,SA,SRL), persoane juridice cu scop nelucrativ, si persoanele juridice de drept publicCetateanul strain poate participa la fondarea unei societati comerciale, fapt care este indicat expres in prevederile legilor speciale (legea SA)El poate participa si la fondarea unei cooperative de intreprinzator in calitate de persoana fizica care practica activitate de intreprinzator (detinator de patenta, intreprindere individuala)

Subiectul 48. Întreprinderea de stat (ÎS)nr. Conţinutul subiectului1.1. Definiţi noţiunea şi caracterele întreprinderea de stat-pag.470Întreprinderea de  stat este o

întreprindere al  cărei  capital social aparţine în întregime statului. Întreprinderea de stat este agent economic independent cu drepturi de persoană juridică, care, pe baza proprietăţii de stat transmise ei în gestiune, desfăşoară activitate de întreprinzător.Caracterele:--este o PJ constituita de govern sau de autoritatile publice care i-au delegate aceasta imputernicire prin acte unilaterale--patrimonial ei se formeaza din bunuri proprietate de stat, inclusive propr publica, capitalul social a ei este unitar si apartine integral statului--are un drept de gestiune operative asupra bunurilor calificate ca fonduri fixe primate de la fondator, adica le poseda si le foloseste la destinatie fara dreptul de a dispune de ele, numai cu autorizatia expresa a fondatorului poate sad ea in arenda--se constituie pentru a desfasura de regula activitati de intreprinzator considerate monopol de stat poate insa desfasura alte activitati neinterzise de lege. Întreprinderea de stat este agent economic independent cu drepturi de persoană juridică, care, pe baza proprietăţii de stat transmise ei în gestiune, desfăşoară activitate de întreprinzător.Caracterele:--este o PJ constituita de govern sau de autoritatile publice care i-au delegate aceasta imputernicire prin acte unilaterale--patrimonial ei se formeaza din bunuri proprietate de stat, inclusive propr publica, capitalul social a ei este unitar si apartine integral statului--are un drept de gestiune operative asupra bunurilor calificate ca fonduri fixe primate de la fondator, adica le poseda si le foloseste la destinatie fara dreptul de a dispune de ele, numai cu autorizatia expresa a fondatorului poate sad ea in arenda..--se constituie pentru a desfasura de regula activitati de intreprinzator considerate monopol de stat poate insa desfasura alte activitati neinterzise de lege

1.2. Explicaţi dacă poate sau nu întreprinderea de stat să participe la constituirea: a) unei societăţi comerciale; b) a unei întreprinderi municipale; c) a unei cooperative.a)societatea comerciala:Art 31, alin. (4) L cu privire la SA. Intreprinderile de stat si municipale sunt in drept sa fondeze societati in temeiul autorizatiilor autoritatilor publice.Potrivit Regulamentului Societatilor economice pct 4, intreprinderile de stat si societatile pe actiuni in care statul detine de la 30% din actiuni nu pot participa la fondarea SNC. Din motive de protectie a patrimoniului statului.Pentru SC, nu pot fi fondatoare IS in care statul detine 50% si mai mult din actiuni.b) intreprindere municipala:cf dispozitiilor legii cu privire la administratia publica locala, dreptul de a infiinta o intreprindere municipala il au atat UAT. de niv I – sate (comune) si orase (municipii) – cat si cele de niv II – raioane.c)cooperativa:Fondatori ai cooperativei de productie pot fi doar persoanele fizice. Art. 5 L. cu privire la cooperativa de productie.Art.4 L. cu priv la cooperativele de intreprinzator prevede not de membru al cooperativei – persoana juridica sau fizica care practica activitate de intreprinzator si detine cota ordinara si, dupa caz, preferentiala.

1.3. Administratorul întreprinderii de stat “Mileniul trei” a semnat un contract de ipotecă cu SRL “Moldova - Invest” prin care a garantat cu un imobil obligaţia Cooperativei de Producţie “Plai” de transmitere a roadei de mere din anul viitor. Notarul a refuzat să semneze contractul de ipotecă menţionând că Întreprinderea de stat nu are dreptul de proprietate asupra bunurilor deţinute şi respectiv nu le poate gaja. Consultaţi administratorul şi explicaţii de ce întreprinderea de stat nu are dreptul de proprietate asupra bunurilor sale şi în ce condiţii ea ar putea să gajeze bunurile.Dreptul de administrare economica al intreprinderii asupra bunurilor si diferenta de dreptul de proprietate.Fondatorul, fiind proprietar al bunurilor transmise intreprinderii de stat, isi realizeaza prerogativele, in limitele stabilite de lege, prin organul care il reprezinta. Desi bunurile transmise in capitalul social al intreprinderii de stat sunt preluate de aceasta in posesiune si folosinta si sunt incluse in bilantul ei contabil, ele continua sa ramana in proprietatea statului. Legiuitorul prevede ca fondatorul transmite bunurile sale in gestiune, adica in drept de administrare economica, care se deosebeste de dreptul de proprietate prin limitare a dreptului de dispozitie. Managerul intreprinderii de stat nu poate decide soarta bunurilor corporale si incorporale ale intreprinderii, bunuri calificate de lege ca mijloace fixe,

dacat cu acordul scris al fondatorului. Altfel spus, dreptul de administrare economica are un continut identic dreptului de uzufruct, care, de asemenea, are prerogative identice dreptului de proprietate, cu exceptia dreptului de instrainare. Nu cad sub incidenta acestei dispozitii banii si alte bunuri calificate drept mijloace circulante, de care ÎS poate dispune ca si proprietarul.

Subiectul 49. Particularităţile statutului fondului de investiţiinr. Conţinutul subiectului1.1. Descrieţi noţiunea de fond de investiţie referindu-vă la definiţie, tipuri şi specificul activităţii.

Fond de investitie – este persoana juridica sub forma de SA care emit propriile actiuni, iar mijloacele banesti obtinute ca rezultat al plasarii propriilor actiuni le investeste in valori mobiliare ale altor emitenti.Tipuri: in functie de conditiile de plasare si de rascumparare a actiunilor proprii:1.Mutual – daca isi plaseaza permanent actiunile cu obligatia de a le rascumpara oricind la cererea actionarului.2.Pe intervale – daca isi plaseaza permanent actiunile cu obligatia de a le rascumpara oricind la cererea actionarului in termenul stabilit de statutul sau si de prospectul de emisiune a actiunilor sale, insa nu mai putin de 2 ori pe an, la intervale de timp egale.Conform CNVM privind clasificarea fondurilor de investitii:1.Fond specializat- cel care si-a asumat in fata actionarilor obligatia de a investi peste 70% din valoarea de piata (estimativa) a activelor nete in valorile mobiliare ale altor emitenti. Fondurile specializate se clasifica :a) Dupa tipul de valori mobiliare de portofoliu:--De actiuni--De obligatiuni--De actiuni si obligatiuni--De hirtii de valoare de stat--Ale pietii monetareb)Dupa gradul de diversificare a investitiilor:--Diversificate--Nediversificatec) Dupa apartenenta de ramura, plasarea teritoriala, proportia, durata activitatii sau dupa alte criterii ale emitentilor valorilor mobiliare de portofoliu.Fond nespecializat – altul decit cel specializat care nu isi asuma obligatia de a investi active proprii in valori mobiliare in proportia stabilita pentru fondul specializat, pastrindu-si posibilitatea de a manevra mai mult decit fondul specializat la plasarea propriilor active. Estenta fondului de investitii: este un mecanism al pietii financiare de investire indirecta a mijloacelor populatiei in societatile comerciale care desfasoara activitati de intreprinzator in diverse domenii, pentru a obtine dividende. Pentru a minimaliza riscul investitiilor, fondul de investitii este obligat sa-si diversifice activele, plasindu-le un valori mobiliare a cel putin 10 emitenti, astfel incit in nici o SA sa nu detin mai mult de 25% din valoarea nominala a valorilor mobiliare plasate si nici mai mult de 25% din actiunile cu drept de vot ale unui emitent.

1.2. Comparaţi organele fondului de investiţii cu organele unei societăţi pe acţiuni care practică activitatea de producţie.Pag.540- 543. Pag. 382-401.Organele de conducere ale societăţii sînt: a) adunarea generală a acţionarilor; b) consiliul societăţii;   c) organul executiv;   d) comisia de cenzori.Organele de conducere ale fondului de investiţii sînt: a) adunarea generală a acţionarilor; b) consiliul observatorilor sau consiliul directorilor, denumit  în continuare consiliul fondului; c) comisia de cenzori. Spre deosebire de AG a SA , AG a FI are mai putine atributii( competenta exclusiva)Adunarea generală extraordinară a acţionarilor fondului de investiţii se convoacă în temeiurile stabilite la art.53 alin.(3) al Legii privind societăţile pe acţiuni, precum şi la cererea managerului fiduciar, depozitarului sau auditorului fondului. În componenţa comisiei   de  numărare a voturilor a  adunării generale  a acţionarilor fondului de investiţii, pe lîngă persoanele menţionate  la art.60 alin.(2) al Legii privind societăţile pe acţiuni, nu pot intra: a) persoanele cu funcţii de răspundere ale managerului fiduciar; b) persoanele cu  funcţii de răspundere ale persoanelor afiliate  managerului fiduciar. Suplimentar la prevederile art.55 din Legea privind societăţile pe acţiuni, informaţia privind ţinerea adunării generale a acţionarilor fondului de investiţii, cu înştiinţarea oficială despre reorganizarea acestuia, în conformitate cu art.31 din prezenta lege, se difuzează prin intermediul programelor de radio şi televiziune de audienţă naţională.Consiliul     fondului acţionează în numele fondului de investiţii, în limitele stabilite de Legea privind societăţile pe acţiuni, de prezenta lege sau de statutul fonduluiÎn plus la atribuţiile stabilite la art.65 alin.(3) al Legii privind societăţile pe acţiuni, de competenţa consiliului fondului, dacă aceasta este prevăzut de statutul fondului sau de hotărîrea adunării generale a acţionarilor fondului, ţin: a) aprobarea  principalelor clauze ale contractelor  prevăzute  la art.6 alin.(1)  lit.c) din prezenta lege, precum  şi a modificărilor acestora; b) luarea deciziei  privind rezilierea, din iniţiativa  managerului fiduciar, depozitarului,  registratorului sau auditorului  fondului, a contractelor prevăzute la art.6 alin.(1)

lit.c) din prezenta lege. Din componenţa consiliului  fondului,  în afară de persoanele indicate  la  art.66 alin.(5)  şi art.73  alin.(5)  ale Legii privind societăţile pe acţiuni, nu pot face parte: a) persoanele cu  funcţii de răspundere ale managerului  fiduciar, depozitarului şi auditorului fondului; b) persoanele cu  funcţii de răspundere ale persoanelor afiliate managerului fiduciar, depozitarului şi auditorului fondului; c) persoanele fizice care exercită controlul asupra  managerului fiduciar, depozitarului, registratorului sau auditorului fondului.In cadrul fondului de investitii este present menagerul fiduciar , depozitarul si auditorul fondului.

1.3. Recomandaţi cet. Pelescu I. soluţii pentru investirea propriilor mijloace financiare în valorile mobiliare ale emitenţilor din R. Moldova, referindu-vă la: a) riscurile pe care le are dacă investeşte în fondul de investiţie sau în societăţi pe acţiuni care desfăşoară activităţi productive; b) la restricţiile legale de investire a mijloacelor fondului de investiţie în acţiunile şi obligaţiunile altor emitenţi? b) la dreptul sau obligaţia fondului de investiţie de a repartiza dividende? a ) ) Fondul de investiţii este în drept să-şi  investească şi reinvestească mijloacele numai în următoarele obiecte: a) valori mobiliare ale altor emitenţi; b) depozite bancare pe conturi bancare speciale. Alte restricţii asupra activităţii fondului de investiţii Fondul de investiţii nu are dreptul: a) să efectueze  tranzacţii de  vînzare-cumpărare a  valorilor mobiliare asupra cărora nu are drept de proprietate; b) să efectueze tranzacţii de schimb cu valori mobiliare, exceptînd cazurile prevăzute de legislaţia cu privire la privatizare; c) să efectueze depuneri nemonetare la capitalul altor emitenţi; d) să contracteze credite şi  împrumuturi, inclusiv prin gajarea activelor sale; e) să emită cauţiuni şi garanţii de asigurare a executării obligaţiilor altor persoane; f) să încheie cu managerul fiduciar, depozitarul, registratorul, auditorul  fondului, membrii consiliului fondului sau cu persoanele afiliate lor alte contracte decît cele prevăzute de prezenta lege. b ) Fondul de investiţii  este obligat să repartizeze pentru  plata dividendelor acţionarilor săi cel puţin 50 la sută din profitul net.

Subiectul 50. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativnr. Conţinutul subiectului2.1. Descrieţi cazurile de încetare a funcţiei de administrator al persoanei juridice cu scop

lucrativ-pag.179: --revocarea administratorului;--renuntarea administratorului. Functia de admninistrator inceteaza in cazul de revocare,renuntare,incapacitate si deces. Revocarea admninistratorului poate avea loc in toate cazurile deoarece calitatea acestuia este personala si poate interveni oricind independent de vrio culpa a acestuia.Admninistratorul revocat se poate plinge in instanta de judecata aceasta putind doar sal despagubeasca.Renuntarea administratorului este demisionarea acestuia care se face in fata organului imputernicit cu desemnare.Administratorul care a fost revocat sau care a demisionat trebuia sa predea celui nou desemnat sau unui loctiitor al sau.

2.2. Analizaţi obligaţiile administratorului faţă de societatea comercială-pag.179:*de a tine evidenta contabila;*de a intocmi raportul financiar si bilantul trimestrial si anual;*de a primi certificatul de inregistrare a PJ de la CIS;*de a convoa adunarea generala;*de a pastra documentele PJ;*de a duce la indeplinire hotaririle organului suprem precum si ale altor organe carora este subordonat;*de a declara insolvabilitatea PJ daca au survenit temeiurile indicate de lege;*de a realiza toate sarcinile stabilite de lege si de actul de constituire pentru buna functionare a PJ pe care o administreaza. Deasemenea are obligatia in cazul in care are interese personale sau a rudelor acestuia contrare intereselor PJ sa aduca faptul acesta la cunostinta functionarilor,asociatilor,cenzurilor si sa nu ia parte la operatiune daca nu a primit acordul adunarii asociatilor.

2.3. Consultaţi clientul privind cazurile cînd administratorul răspunde faţă de terţi. Administratorul raspunde in fata tertilor p-u nerespectarea obligatiilor.In cazul in care incheie acte juridice dupa data dizolvarii raspunde personal p-u operatiunile pe care le-a facut,deoarece din momentul dizolvarii acesta nu mai are dreptul sa intreprinda noi operatiuni.Deasemenea raspunde fata de terti in cazul in care PJ a devenit insolvabila din culpa administratorului,iar activele ei sunt insuficiente p-u satisfacerea cerintelor creditorului.

Subiectul 51. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ nr. Conţinutul subiectului1.1. Relataţi despre persoanele ce pot avea calitatea de administrator.

In calitate de administrator poate fi desemnata o persoana fizica avind capacitate deplina de exercitiu,organul care desemneaza trebuie sa verifice capacitatea persoane in caz contrar camera

inregistrarii de stat nu o va inregistra.Administrator nu pot fi persoane minore, incapabile, lipsite sau limitate in capacitate de exercitiu prin hotarirea instantei de judecata, persoana care ocupa o functie publica incompatibila cu o alta functie remunerata, persoanele condamnate pt anumite infr si pers private prin sanctiunea instantei de dr de a ocupa functia de director, persoane cu antecedente penale nestinse pentru infracюiuni contra patrimoniului, infracюiuni economice, infracюiuni sгvоrєite de persoane cu funcюie de rгspundere sau de persoane care gestioneazг organizaюii comerciale. Astfel calitatea de administrator o poate avea cetatean al RM,cetatean strain sau apatrid.El poate fi si asociat sau membru al societatii(p-u societate in comandita de ex.este obligatoriu),dar poate sa si nu aiba.Nu poate fi cumulata functia de administrator cu cea de membru a organului de control al acestuia PJ.

1.2. Analizaţi aspectele privind: 1. desemnarea administratorului- Primul administrator este desemnat la constituirea PJ prin actul de constituire sau printr-un act suplimentar(proces-verbal al adunarii fomndatorilor sau o decizie a acestora). PJ este obligata sa desemneze administratorul deoarece fara acesta ea nu poate functiona,daca aceasta nu-l poate alege poate fi desemnat de instanta de judecata la cererea oricarui asociat.Instanta va revoca administratorul atunci cin persoana desemnata ca administrator de organul competent va prezenta actele privind desemnarea sa si va primi imputernicirile 2. durata exercitării funcţiei de administrator – Administratorul isi exercita functia o anumita perioada de timp determinata de dispozitiile legale sau de clauzele a actului de constituire. Astfel functia de administrator poate fi exercitata atit timp cit persoana desemnata detine si calitatea de asociat sau toata perioada stabilita de actul de constituire,fie pina la data revocarii. Administratorul poate fi revocat chiar pina la termenul stabilit,iar in cazul cind mandatul expira poate fi reales p-u o noua perioada. 3. publicarea numelui administratorului – Numele administratorului trebuie sa fie cunoscut de contractanti deoarece el are dreptul sa actioneze in numele PJ fara un mandat special.Numele lui trebuie sa fie inregistrat in registrul de stat al PJ p-u ca identitatea si imputernicirile lui sa poata fi verificate de oricine doreste.4. remunerarea administratorului – Activitatea lui este remunerata deoarece presupune eforturi. Marimea remuneratiei o stabileste organul care la desemnat si se fixeaza in actul de constituire precum si in contractul indevidual semnat cu acesta.Remuneratia poate include si o parte din beneficiile PJ in cazul cind administratorul este si asociat suma remuneratiei nu cuprinde devidendul.

1.3. Toţi asociaţii SRL „VULTURENI” s-au prezentat la notar şi au solicitat notarului să întocmească o procură prin care ei îl împuternicesc pe cetăţeanul Lăcrămioară să reprezinte interesele SRL „VULTURENI” în raport cu organele administraţiei publice şi în raport cu terţii la încheierea tuturor contractelor comerciale.Notarul a refuzat la întocmirea unei asemenea procuri. Explicaţi motivele refuzului. Raspuns: SRL Vultureni trebuie sa aiba un administrator care sa se ocupe de reprezentarea intereselor persoanei juridice in raport cu organele administratiei publice si in raport cu tertii la incheierea contractelor. Nu este necesar sa incheie un contract de mandat. In plus, raportul juridic dintre societatea comerciala si administratorul sau are temei in actul de constituire in cazul in care este si asociat ori in contractul individual de munca, incheiat intre persoana juridica si salariat, cind administratorul nu este asociat. Natura contractuala a mandatului administratorului nu presupune intocmirea unui contract de mandat propriu-zis. Ea prevede ca imputernicirile administratorului sunt concretizate in actul de consitituire ale PJ si in hotaririle adunarii generale. Natura legala a mandatului administratorului presupune ca acesta poate face orice in vederea indeplinirii obiectului de activitate a persoanei juridice, cu exceptia celor ce tin de competenta adunarii generale sau a consiliului societatii.

Subiectul 52. Întreprinderea municipalănr. Conţinutul subiectului1.1. Caracterizaţi drepturile pe care le are întreprinderea municipală asupra bunurilor ce intră în

activul ei. III. Patrimoniul întreprinderii11. Bunurile municipale, pe care fondatorul le-a transmis întreprinderii, aparţin acesteia numai în limitele dreptului gestiunii lor economice 12. Patrimoniul întreprinderii se constituie din fonduri fixe şi mijloace circulante, precum şi din alte valori, costul cărora este reflectat în balanta autonomă a întreprinderii  13. Întreprinderea îşi poate înstrăina fondurile fixe (clădirile, construcţiile, utilajele, mijloacele de transport şi alte valori materiale)

numai în baza deciziei fondatorului, cu excepţia cazurilor cînd în statutul întreprinderii nu se prevede altceva. 14. Patrimoniul întreprinderii se formează din următoarele surse: cotele bănesti şi materialele fondatorului (capitalul social); veniturile obţinute din comercializarea producţiei, prestarea lucrărilor, serviciilor, precum şi din alte genuri de activitate;veniturile aduse de hîrtiile de valoare; creditele băncilor şi ale altor creditori;  investiţiile capitale şi subvenţiile bugetare locale;veniturile provenite din închirierea bunurilor sau din organizarea concursurilor, loteriilor şi altor activităţi similare;vărsămintele nerambursabile şi filantropice, donaţiile persoanelor fizice si juridice; alte surse, neinterzise de legislatia în vigoare. 15. Pentru obligaţiile sale întreprinderea poartă răspundere cu întreg patrimoniul său. Fondatorul nu poartă răspundere pentru obligaţiile întreprinderii, iar întreprinderea nu este răspunzătoare pentru obligaţiile fondatorului.

1.2. Comparaţi întreprinderea municipală şi întreprinderea de stat. Intreprinderea municipala este agent economic constituit in exclusivitate pe baza proprietatii municipale,pe cind intreprinderea de stat pe baza proprietatii de stat.Intreprinderea municipala produce anumite tipuri de marfuri,executa lucrari si presteaza servicii p-u realizarea intereselor colectivului de munca,este constituita de unitatea administrativ teritoriala si apartine integral acesteia.Are drept de gestiune economica asupra bunurilor calificate ca fonduri fixe primite de fondator,adica le poseda si le foloseste la destinatie fara a avea dreptul de arenda,gaj s.a. P-u intreprinderea de stat care este formata din bunurile propietate de sta inclusiv proprietate publica,capitalul ei social este unitar si apartine integral statului;are un drept de gestiune operativa asupra bunurilor fara dreptul de a dispune de ele avinddreptul sa dea in arenda,gaj s.a. numai cu autorizatia expresa a fondatorului.Intreprinderea municipala se constituie p-u a desfasura activitati de intreprinzator de interes public p-u unitatea administrativ teritoriala,pe cind intreprinderea de stat se constituie p-u a desfasura activitati de intreprinzator-monopol de stat.Ambele putind desfasura si alte activitati neinterzise de lege.

1.3. Consiliul or. Călăraşi a decis să înfiinţeze o întreprindere municipală pentru gestionarea şi repararea drumurilor din oraş. În legătură cu aceasta, a decis înzestrarea acestei întreprinderi cu patrimoniul necesar. Ulterior adoptării deciziei, juristul Primăriei a menţionat că întreprinderea municipală nu poate fi constituită în Călăraşi, deoarece Călăraşul nu este municipiu. Este mai util să se constituie o societate cu răspundere limitată în care or. Călăraşi ca unitate administrative-teritorială să fie în calitate de asociat unic cu acelaşi obiect de activitate. Sunt corecte obiecţiile juristului primăriei? Poate oare unitatea administrativ-teritorială să constituie societăţi comerciale? Dar întreprinderi municipale?Întreprinderea municipală (în continuare - întreprinderea) este agentul economic cu personalitate juridică, constituit în exclusivitate pe baza proprietătii municipale, care, prin utilizarea ei judicioasă, produce anumite tipuri de mărfuri (producţie), execută lucrările şi prestează serviciile, necesare pentru satisfacerea cerintelor fondatorului (ale unitătii administrativ-teritoriale fondatoare) şi pentru realizarea intereselor sociale şi economice ale colectivului de muncă.II. Crearea întreprinderii şi înregistrarea ei Întreprinderea este fondată şi înzestrată cu bunuri de către organul autoadministrării locale (în continuare - fondatorul) În cazurile cînd pentru crearea şi activitatea întreprinderii sînt necesare terenuri sau alte resurse naturale, hotărîrea privind crearea întreprinderii poate fi adoptată numai dacă fondatorul prezintă avizul pozitiv al organului teritorial de expertiză ecologică.In legea cu privire la SRL nu este prevazuta expres intreprinderea municipala ca fondator, dar nici nu e interzis acest lucru, La fel si in Regulamentul-model al intreprinderii municipale nu e prevazut acest lucru, astfel actionam cf principiului ceea ce nu este interzis-este permis.

Subiectul 53. Reglementarea juridică a investiţiilor nr. Conţinutul subiectului2.1. Caracterizaţi factorii ce influenţează volumul de investiţii în economie.

Factori pozitivi:--Posibilitatea realizarii unor profituri mai mult decit satisfacatoare;---Siguranta investitorului contra exproprierii, nationalizarii ori altor factori care ar duce la pierderea capitalului plasat – asupra acesui factori influienteaza situatia politica interna (posibila schimbare a regimului politic) si cea externa (conflictele armate, blocada economica,etc).---Lipsa impedimentelor birocratice la plasarea capitalului in tara, la administrarea lui si dreptul de a transfera liber peste hotare beneficiile, precum si de a retrage capitalul investit.--Stabilitatea legislatiei si aplicarea ei uniforma.--Anumite facilitate fiscale.Factori negativi:--Diferendul transnistrean, a carui nesolutionare creeaza premise pentru manifestari ale concurentei neloiale si conditioneaza circuitul marfurilor pe intreg teritoriul tarii;--Modificarea

frecventa a legislatiei;--Neincrederea in instantele judecatoresti, provocata de aplicarea neuniforma a llegistatiei, precum si de independenta afectata a puterii judecatoresti;--Presiunile puterii politice asupra unor investitori si nationalizarea unor intreprinderi privatizate (cazul unor investitori din industria farmaceutica, servicii de transport, servicii hoteliere,etc).

2.2. Analizaţi garanţiile pentru investitori reglementate de legislaţia Republicii Moldova. Garantiile p-u investitori sunt:Exproprierea - Investitiile nu pot fi expropriate ori supuse unor masuri cu efect similar care priveaza investitorul de titlul de proprietate.Activitatea investitorului sau investitia poate fi intrerupta silit daca intruneste urmatoarele conditii:Intreprinderea opereaza din motive de utilitate publica,intreruperea se efectuiaza cu despagubire si nu este discriminatorie. Modificarea legislatiei – Pornind de la princiul neretroactivitatii legii nici o NJ care afecteaza negativ investitia nu poate avea valoare juridica decit din data publicarii si investitorii au dreptul la informatii privind investitiile sale pe teritoriul RM. Repararea prejudiciului inclusiv profitului ratat – Autoritatile publice trebuie sa repare prejudiciul cauzat investitorului p-u actiunile nelegitime,p-u nerespectarea obligatiilor. Libera utilizare a bunurilor,inclusiv a bunurilor obtinute din investitie straina – Investitorii straini au dreptul sa dispuna liber de mijloacele banesti si de alte bunuri obtinute din investitia facuta in RM cu conditia onorarii obligatiilor fiscale.

2.3. O societate şi o persoană fizică din România, dorind să înfiinţeze o societate comercială în Republica Moldova, au solicitat Camerei Înregistrării de Stat înregistrarea acesteia. Fiind în calitate de registrator, consultaţi, potenţialii fondatori ai unei societăţi comerciale cu investiţii străine şi răspundeţi la următoarele întrebări:a) Care formă de organizare juridică poate îmbrăca societatea înfiinţată? Theoretic, forma de organizare poate fi SA, SRL, SC, SNC. In practica – mai mult SA si SRL.b) Ce documente trebuie să prezinte fiecare asociat în vederea înregistrării societăţii? Pag.508c) Va beneficia societatea înfiinţată de careva facilităţi (vamale, fiscale, etc.)? da. Pag.505-506d) Care este deosebirea între o reprezentanţă a unei societăţi străine în Republica Moldova şi întreprinderea cu investiţii străine? Intreprinderea cu investii straine poate fi : intreprindere mixta – unitatea al carei capital social se constituie din cote parti ori actiuni apartinind fondatorilor investitori straini si fondatori nationali; intreprindere care apartine integral investitorilor straini – unitatea al carei capital social se constituie numai din investitii straine.Întreprinderile nerezidente, asociaţiile acestora şi organizaţiile internaţionale au dreptul să înfiinţeze în Republica Moldova filiale şi reprezentanţe comercial-economice. Filialele întreprinderilor nerezidente, ale asociaţiilor acestora şi ale organizaţiilor internaţionale înfiinţate pe teritoriul Republicii Moldova obţin statut de întreprindere aparţinînd integral investitorilor străini de la data înregistrării lor. Reprezentanţele întreprinderilor nerezidente se înregistrează pe teritoriul Republicii Moldova, conform legislaţiei în vigoare, fără drept de persoană juridică şi fără dreptul de a desfăşura activitate economică.Întreprinderile cu investiţii străine au dreptul să înfiinţeze, dacă faptul acesta este prevăzut în documentele lor de constituire, filiale şi reprezentanţe comercial-economice atît în ţară, cît şi în străinătate. Filialele şi reprezentanţele înfiinţate în Republica Moldova de întreprinderi rezidente cu investiţii străine nu sînt persoane juridice.

Subiectul 54. Filialele şi reprezentanţele persoanei juridice. nr. Conţinutul subiectului2.1. Caracterizaţi noţiunile de filială, reprezentanţă, societate filială.

Filiala este o structura societara institutionalizata lipsita de patrimoniu si personalitate juridica care functioneaza juridic independent autonom si durabil intr-un sediu propriu si careia i se incredinteaza ca prelungirea capacitatii societatii fondatoare printr-un mandat specializat,indeplinirea unuia sau mai multor categorii de operatiuni ce fac parte din obiectul de activitate al societatii. Reprezentanta este o subdiviziune separata a PJ,situata in alta parte care apara si reprezinta interesele PJ incheie contracte in numele si in contul ei. Societate filiala este intreprindere organizata sub forma de societate comerciala de sinestatatoare cu personalitate juridica dependenta din punct de vedere economic de societatea mama prin detinerea de catre aceasta a celei mai mari parti din capital.

2.2. Comparaţi modul de constituire şi înregistrare a filialei persoanei juridice înregistrate în Republica Moldova cu modul de constituire şi înregistrare a filialei unei persoane juridice străine-legea cu privire la inregistrarea persoanelor juridice si intreprinzatorilor individuali: Articolul 12. Înregistrarea filialelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice (1) Filialele şi

reprezentanţele persoanelor juridice se înregistrează cu condiţia indicării în actele de constituire ale persoanei juridice a datelor cu privire la crearea, denumirea şi sediul acestora. (2) Filialele şi reprezentanţele persoanelor juridice se înregistrează fără atribuirea statutului de persoană juridică. Procedura înregistrării filialelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice străine este similară procedurii înregistrării persoanelor juridice autohtone, cu particularităţile specificate în Legea nr.81-XV din 18 martie 2004 cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător. (3) Pentru înregistrarea filialelor şi reprezentanţelor se depun următoarele documente: a) cererea de înregistrare, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat; b) hotărîrea organului competent al persoanei juridice, care va conţine date cu privire la crearea filialei sau reprezentanţei, la aprobarea regulamentului acesteia şi la desemnarea administratorului; c) regulamentul filialei sau reprezentanţei, în două exemplare; d) avizul Băncii Naţionale a Moldovei - pentru filialele şi reprezentanţele instituţiilor financiare;e) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare. (4) Filialelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice autohtone li se atribuie numere de identificare de stat identice numărului de identificare de stat al persoanei juridice care le-a creat. (5) Filialelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice străine li se atribuie numere de identificare de stat indiferent de numărul de identificare al persoanei juridice străine care le-a creat.

2.3. Administratorul filialei “SRL Prima” a încheiat un contract de prestare a serviciilor juridice de reprezentare în instanţa de judecată cu Biroul Asociat de Avocaţi “Ionescu şi Frunzescu”. După ce avocatul a studiat materialele dosarului, a întocmit referinţa la cererea de chemare în judecată, administratorul Filialei a comunicat Biroului de Avocaţi că Administratorul SRL “Prima” nu doreşte să achite preţul indicat în acest contract deoarece spune că administratorul filialei nu avea dreptul să-l semneze. Explicaţi dacă are dreptul administratorul filialei să încheie contracte de prestări servicii în numele persoanei juridice ? Cf legii SRL : Articolul 71. Drepturile administratorului  (1) Administratorul este în drept:a) să efectueze actele de gestiune a societăţii, necesare atingerii scopurilor prevăzute în actul de constituire şi în hotărîrile adunării generale a asociaţilor; b) să reprezinte fără procură societatea în raporturile cu organele statului, cu terţii şi în instanţele de judecată;c) să elibereze altor persoane mandat pentru săvîrşirea unor anumite acte juridice, dacă aceasta nu este interzis prin actul de constituire; d) să exercite alte împuterniciri atribuite de adunarea generală a asociaţilor sau de consiliul societăţii conform competenţei lor. (2) În cazul desemnării mai multor administratori, aceştia au împuterniciri de reprezentare egale, dacă actul de constituire nu prevede altfel.

Subiectul 55. Reglementarea juridică a sectorului de întreprinderi mici şi mijlocii.

nr. Conţinutul subiectului2.1. Definiţi noţiunile de: microîntreprindere; întreprindere mică; întreprindere mijlocie

Microintreprindere – agentul economic (intreprinzatorul individual sau PJ cu scop lucrativ) cu un numar mediu scriptic annual de salariati de cel mult 9 persoane, suma anuala a veniturilor din vinzari de cel mult 3 mln lei si valoarea totala anuala de bilant a activelor ce nu depaseste 3 mln lei.Intreprindere mica – agentul economic cu nr mediu scriptic annual de salariati de cel mult 49 persoane, suma anuala a veniturilor din vinzari de cel mult 25 mln lei si valoarea totala anuala de bilant a activelor ce nu depaseste 25 mln lei. Exceptie de la acestea o fac agentii economici ce intra in categoria micro.Intreprindere mijlocie – agentule conomic cu un nr mediu scriptic annual de salariati de cel mult 249 persoana, suma anuala a veniturilor din vinzari de cel mult 50 mln lei si valoarea totala anuala de bilant a activelor ce nu depaseste 50 mln lei. Nu intra in aceasta categorie agentii economici micro si mici.

2.2. Comparaţi avantajele acordate microîntreprinderilor, întreprinderilor mici sau mijlocii cu cele acordate rezidenţilor în zonele libere.Avantajele acordate microintreprinderilor, intr mici si mijlocii se manifeste prin :-Ajutor organizatoric: simplificarea procedurii de inregistrare a agentilor, pregatirea si perfectionarea specialistilor, inclusive peste hotarem acordarea serviciilor de informatii si consultant.-Sprijin financiar si economic : acordarea de credite preferentiale si subventii, acordarea de inlesniri fiscal si vamale.-Sprijin tehnico-material la fabricarea productiei pentru necesitatile statului-Sprijin in comercializarea productiei, acordat prin incheierea contractelor de livrare pentru necesitatile statului.-Etc.Avantajele acordate rezidentilor in zonele libere:- posibilitatea de a organiza în zonă magazine – expoziţii permanente, în vederea vînzării.- Acordarea posibilităţii de a depozita mărfuri şi careva restricţii în privinţa limitelor maxime sau celor minime şi fără obligaţia de a achita taxe vamale. Marfurile aflate in zona economica libera au regim de

circulatie libera sit rec de la un resident la altul fara declarative vamala.- Obţinerea beneficiilor mari din diferenţa de taxe de transport pentru mărfurile aduse în vrac şi reexportate din zonă după prelucrarea acestora- Posibilitatea la contribuirea, amenajarea, dotarea, utilizarea, pe bază de cooperare, urmînd ca investiţiile să fie recuperate prin serviciile de administrare a zoneiÎn special pentru importatorii ce aduc mărfuri prin zona economică liberă, există avantaje ce necesită a fi specificate:- posibilitatea de a cumpăra diferite mărfuri din zonă după ce au fost supuseunor prelucrări care le sporeşte valoarea şi sunt mult mai adecvate beneficiarilor- posibilitatea de a avea stocuri de marfă prin apropiere.Pe teritoriul zonei economice libere nu se aplica regimul de contingentare (limitele cantitative ori valorice ale importului sau exportului) si licentiere la importul si exportul de marfuri si servicii.

2.3. O întreprindere de schimb valutar ce corespundea criteriilor de raportare a societăţilor comerciale la categoria de întreprindere micro , a decis să se înregistreze în calitate de agent al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. Numiţi acţiunile ce trebuie să le întreprindă administratorul societăţii pentru a fi înregistrat în calitate de agent al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. Care sunt criteriile de raportare a societăţilor comerciale pentru ca acestea să fie recunoscute întreprinderi micro şi întreprinderi mici? Care întreprinderi nu pot fi declarate agenţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii? Care sunt facilităţile şi prin ce se manifestă protecţia acordată agenţilor întreprinderilor mici şi mijlocii?Raspuns: 1 Criteriile de raportare a societatilor comerciale : din definitiile din punctul 2.1 Societatile care desfasoara activitati bancare, de microfinantare, de schimb valutar, Lombard, de asigurare, de administrare a investitiilor, de jocuri de noroc nu cad sub incidenta aplicabilitatii prevederilor Legii cu privire la sustinerea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii. Respectiv, ele nu beneficiaza de careva facilitati. Reglementarea organizarii si activitatii societatilor de schimb valutar este continuta in Legea cu privire la reglementarea valutara. Facilitatile – din punctul 2.2 .