teste grila la chirurgie

7/27/2019 Teste Grila La Chirurgie

1/45

Teste grila la Chirurgie

Chirurgie 1

1. CS Care din urmatoarele caractere se gasesc n hernia inghinala directa:A. Nu coboara niciodata n scrotB. Este congenitalaC. Este mai fregvent unilateralaD. Se stranguleaza foarte frecventE. Este o hernie de efort

2. CS Strangularea diverticulului Meckel poarta denumirea de hernie:A. RihterB. MaydlC. LittreD. GheselbahE. Brok

3. CS Peretele posterior al canalului inghinal este reprezentat de:A. Fascia transversalisB. Oblicul internC. Tendonul conjunctD. Arcada cruralaE. Oblicul extern

4. CS Locul II dupa frecventa strangularii l ocupa hernia:

A. FemuralaB. OmbilicalaC. Inghinala directaD. Inghinala oblica la barbatiE. A liniei albe la copii

5. CS Strangularea parietala antimezocolica poarta denumirea de hernie:A. BrokB. GheselbahC. MaydlD. RihterE. Littre

6. CS Gtul herniei femurale tipice se gaseste:A. Anterior de arcada crurala

B. Medial de vasele femuraleC. Lateral de vasele femuraleD. Posterior de vasele femuraleE. Medial de ligamentul Cooper

7. CM n stadiul de ischemie a unei hernii strangulate gasim urmatoarele semne:A. Ansa destinsa, pronuntat cianoticaB. Tromboza venelor mezouluiC. Perete ngrosat cu false membrane pe suprafataD. Lichid peritoneal purulent, fecaloidE. Ansa eferenta palida, colabata

8. Tranzitul intestinal este pastrat n urmatoarele forme ale herniilor strangulate:A. Hernia LittreB. Hernia Maydl

C. Hernia BrokD. Hernia GheselbahE. Hernia Rihter

9. CS n care dintre urmatoarele situatii sacul herniar lipseste:A. Hernie inghinala congenitalaB. Hernie ombilicalaC. Hernie inghinala prin clivajD. Hernie perinealaE. Hernie diafragmala posttraumatica

10. CM Hernia Brock sau pseudostrangularea la un purtator de hernie poate avea loc n urmatoarele situatii:A. Colecistita acuta


2/45

B. Pancreatita pseudotumoralaC. Ulcerul gastroduodenal perforatD. Apendicita acuta perforativaE. Perforatia atipica a ulcerului gastric

11. CM Tratamentul conservator (bandajul) al unei hernii este indicat:A. n caz de refuz categoric al pacientuluiB. n orice tip de hernieC. La batrni cnd starea generala contraindica interventia chirurgicala

D. n herniile ireductibileE. n herniile inghinale congenitale

12. CM Selectati afirmat 919b17j iile corecte cu privire la herniile inghinale oblice:A. Sacul herniar consta din procesul vaginalisB. Sacul se extinde anterio-medial de cordonul spermaticC. Sacul se afla medial de vasele epigastrice inferioareD. Sacul se extinde lateral de cordonul spermaticE. Este mai rar bilaterala dect cea directa

13. Daca la deschiderea sacului herniar vom depista o ansa de culoare rosie nchisa, destinsa, cu seroasa fara luciu sicu sufuziuni n regiunea santului de strangulare vom constata:

A. Stadiul de congestieB. Stadiul de ischemieC. Stadiul de gangrena

D. Stadiul de perforatieE. Ansa viabila

14. Selectati afirmat 919b17j iile corecte privind hernia strangulata:A. Toate sunt asociate cu stoparea tranzitului intestinalB. Hernia femurala are o rata de strangulare mai mare dect cea inghinalaC. Strangularea este rara la copii mai mici de 2 aniD. Hernia Brock nu se caracterizeaza prin ischemieE. n strangularea Mayde sufera cel mai mult ansa intermediara

15. CM Selectati afirmatiile corecte referitor la hernia inghinala prin alunecare pe stnga:A. Partile herniare sunt mariB. Contine ntotdeauna numai intestin subtireC. Colonul sigmoid face parte din sacul herniarD. Nu se ncarcereaza niciodata

E. Uneori ajunge la dimensiuni mari16. CS n herniile inghinale oblice scopul major este plastia peretelui anterior al canalului inghinal. Cel mai frecvent esteindicata metoda:

A. BassiniB. Girard-Spasokukotki cu sutura KimbarovskiC. PostempskiD. KukudjanovE. Martnov

17. CS Cel mai frecvent utilizat procedeu de plastie n herniile femurale este:A. RudjiB. ZatepinC. Rudji-ParlavecioD. LexerE. Bassini

18. CS n herniile ombilicale cu inelul herniar pna la 3 cm mai preferabila este metoda:A. MayoB. BassiniC. SapejkoD. Nici una dintre cele indicateE. Lexer

19. CM Care din urmatoarele reprezinta complicatii ale herniilor?A. Hernia BrockB. prostatitaC. strangularea


3/45

D. flegmonul herniarE. ireductibilitatea

20. CM Semnele clinice constante intr-o hernie strangulata cu strangularea parietala a intestinului (Richter) sunt:A. este pastrat tranzitul intestinalB. varsaturileC. tumora ireductibila la nivelul zonei herniare respectiveD. oprirea tranzitului intestinalE. febra

21. CM Indicati trei semne ale herniei inghinale congenitale:A. lipseste debutul durerosB. se intilteste numai la copiiC. portile herniare sunt mariD. evolueaza intr-o hernie inghino-scrotalaE. sacul herniar contine testicul

22. CM Cel mai frecvent herniaza:A. vezica urinaraB. epiploonulC. colonul ascendentD. intestinul subtireE. prostata

23. CM Durerea intr-o hernie necomplicata poate fi:

A. sub forma de greutate sau jena dureroasaB. violentaC. colicativaD. se accentueaza la efort fizicE. poate fi absenta

24. CM Diagnosticul diferential al herniei inghinoscrotale se face cu:A. hidrocelB. varicocelC. hernie perinealaD. tumora testicularaE. hernie obturatorie

25. CM Alegeti trei semne clinice a herniei inghinale directe:A. coboara in scrot

B. forma sfericaC. nu coboara in scrotD. mai frecvent apare la tineriE. frecvent este bilaterala

26. CM Examenul clinic al unui bolnav cu hernie inghinala oblica poate arata:A. coboara in scrotB. pulsatia arterei epigastrice se afla lateral de sacC. pulsatia arterei epigastrice e situata medial de sacD. expansiune la tuseE. traiectul herniar este perpendicular pe peretele abdominal

27. CM Care dintre variantele de hernii enumerate sunt hernii externe?A. hernia femuralaB. hernia ombilicalaC. hernia diafragmalaD. hernia lombaraE. hernia inghino-scrotala

28. CM Care sunt semnele unei hernii strangulate ombilecali cu interesarea unei anse intestinale?A. tumoarea herniara este tensionata si dureroasaB. oprirea tranzitului pentru materii si gazeC. ireductibilitate aparute bruscD. durere la nivelul cordonului spermaticE. varsaturi

29. CM Care situatii nu se incadreaza in hernia Maydl?A. strangularea retrograda in "W"


4/45

B. cind sacul herniar contine doua anse intestinale strangulateC. hernierea diverticului MeckelD. hernia obturatorieE. strangularea parietala a intestinului

30. CM Care din urmatoarele tipuri de hernii intereseaza mai multe anse intestinale?A. hernia LittreB. hernia RichterC. hernia Brock

D. hernia MaydlE. hernia obtiratorie

31. CM Care din urmatoarele gesturi pot deveni riscuri si erori intr-o hernie strangulata?A. palparea tumorii herniareB. interventia chirurgicala programataC. reducerea prin taxisD. tactul rectal sau vaginalE. eliberarea la domiciliu din secia de primire a unui bolnav dupa rediucerea spontana a herniei

32. CM Care din urmatoarele gesturi pot fi riscuri in hernia ireponibila?A. palparea tumorii herniareB. interventia chirurgicala de urgentaC. reducerea prin taxisD. bandajul compresiv al portii herniare

E. radiografia abdominala de ansamblu33. CM Procedeele chirurgicale de refacere a peretelui abdominal in hernii cuprind:

A. rezectia organelor din sacul herniarB. rezectia sacului herniarC. sutura colului sacului herniarD. autodermoplastiaE. aloplastia

34. CM Sarcinile tratamentului chirurgical in hernii simple reponibile cuprind:A. eliminarea saculuiB. repunerea continutului sacului herniarC. rezectia partiala a epiploonuluiD. rezectia segmentara de intestinE. hernioplastia

35. S Celulele Brunner elimina un secret bogat n mucus cu un pH ntre 8,2 - 9,3 si sunt situate n preponderenta n:A. CardieB. Duoden (regiunea bulbului si portiunea descendenta)C. Partea fundica a stomaculuiD. Duoden (portiunea orizontala inferioara si ascendenta)E. Partea antrala a stomacului

36. CS n etiopatogenia ulcerului gastric rolul determinant l joaca factorul:A. HiperaciditateaB. Factorul alimentarC. Factorul psihicD. Factorul de aparareE. Factorul ereditar

37. CS Semnele ce urmeaza: voma repetata, puls accelerat, respiratie superficiala, accelerata, semne de soc hipovolemic,temperatura crescuta, abdomen sensibil si destins, lipsa eliminarilor de gaze - corespund perioadei dupa

perforatie:A. De pseudoameliorareB. De socC. Peritonitei difuzeD. Perioadei care precedeaza perforatiaE. Perioadei de debut al bolii

38. Diagnosticul diferential al ulcerului perforat trebuie efectuat cu urmatoarele afectiuni:A. Pancreatita acutaB. Apendicita acutaC. Pleuropneumonia din dreapta


5/45

D. Trombembolia a. pulmonareE. Sarcina extrauterina (ectopica) ntrerupta

39. CS Care este manevra indicata n perforatia unui ulcer gastric la un bolnav de 40-60 ani, daca dupa momentulperforatiei nu a trecut mai mult de 6 ore?

A. Sutura simpla a ulceruluiB. Rezectia primara a stomaculuiC. Biopsia si suturarea ulcerului procedeu OppelD. Rezectia cuneiforma a stomacului + vagotomie

E. Vagotomie tronculara bilaterala + sutura simpla40. CS Reactia Gregersen-Adler indica:

A. Atenuarea durerilor la debutul hemoragieiB. Hemoragie microscopica superioaraC. Prezenta adenomului ulcerogen n pancreasD. Hemoragie n rectE. Hemoragie din varicele esofagiene

41. CS Semnul Bergman indica:A. Atenuarea durerilor la debutul hemoragieiB. Hemoragie microscopica superioaraC. Prezenta adenomului ulcerogen n pancreasD. Hemoragie n rectE. Hemoragie din varicele esofagiene

42. CS Situatia descrisa mai jos: distensie epigastrica, varsaturi cu caracter epizodic si tendinta spre cresterea volumuluilor si cu o usurare dupa ele, corespunde:

A. Stenozei subcompensateB. Stenozei compensateC. Stenozei decompensateD. Penetrarii ulcerului gastric n pancreasE. Penetrarii ulcerului duodenal n pancreas

43. CS Cel mai des malignizeaza ulcerul cu sediul:A. n treimea distala a stomaculuiB. n duodenC. n cardieD. n fundul stomaculuiE. Pe curbura mica a stomacului

44. CM Complicatiile acute ale bolii ulceroase sunt:A. PerforatiaB. StenozaC. MalignizareaD. PenetratiaE. Hemoragia

45. CM n ce situatie este obligatorie biopsia ulcerului perforat:A. Ulcerul gastric acutB. Ulcerul duodenal calos cu un diametru mai mare de 2 cmC. Ulcerul gastric la un pacient trecut de 40 aniD. Ulcerul gastric Johnson II cu perforatie n stomacE. Ulcerul duodenal calos penetrant n pancreas si asociat cu hemoragie

46. CS Ulcerul mediogastric conform clasificarii Johnson este:A. Nu se ncadreaza n aceasta clasificareB. Se ncadreaza n clasificare n caz de malignizareC. Tipul ID. Tipul IIE. Tipul III

47. S Semnul Kussmaul reprezinta:A. Flebita membrului inferior stng n cancerul gastricB. Tulburarile metabolice din stenoza pilorica decompensataC. Contractura muschilor n ulcerul duodenal perforatD. Prezenta undelor peristaltice a stomacului n stenoza pilorica ulceroasaE. Adenopatia supraclaviculara pe stnga


6/45

48. CS Care din interventiile chirurgicale pe stomac n boala ulceroasa se complica cel mai putin cu diaree?A. Vagotomia selectivaB. Vagotomia troncularaC. Rezectia stomacului cu anastomoza tip BalfourD. Rezectia stomacului cu anastomoza tip Billroth-IE. Vagotomia tronculara cu operatie de drenaj tip Heineke-Miculicz

49. CM Perforatia atipica nseamna perforatie:A. Acoperita (protejata)

B. OarbaC. A peretelui posterior al duodenuluiD. n portiunea cardiala a stomaculuiE. n abdomenul liber

50. CS Care procedeu prevede utilizarea omentului pe piciorus la suturarea ulcerului perforat?A. OppelB. JuddC. BraunD. Heineke-MiculitzE. Holle

51. Rezectia primara nu este indicata n perforatia ulcerului:A. Duodenal la bolnavii peste 60 aniB. Duodenal "mut" (fara anamneza)

C. n asociere cu hemoragieD. n caz de suspectie la malignizareE. La tinerii pna la 30 de ani

52. n caz de ineficacitate a tamponamentului esofagogastric cu sonda Blakmore la ce metoda nechirurgicala dehemostaza apelati?

A. BetablocanteB. Refrigerare gastricaC. HepatoprotectoareD. Sclerozarea varicelor esofagieneE. Hemotransfuzii

53. CS Adenomul ulcerogen produce cantitati mari de:A. HistaminaB. Tripsina

C. KalicreinaD. GastrinaE. Chinine

54. S Cea mai frecventa operatie de drenaj gastric asociata vagotomiei tronculare n chirurgia de urgenta a boliiulceroase este:

A. Piloroplastia JuddB. Piloroplastia FinneyC. Gastroduodenostomia JaboulayD. GastrojejunostomiaE. Piloroplastia Heineke-Miculicz

55. CS n ulcerul duodenal se ntlnesc urmatoarele complicatii, exceptnd:A. MalignizareaB. StenozaC. HemoragiaD. PenetratiaE. Perforatia

56. CS Cel mai caracteristic semn de laborator pentru ulcerul perforat este:A. Leucopenie cu deviere n stngaB. HipocloremieC. Anemie moderataD. Leucocitoza moderata (12.000 - 14.000) cu crestere n dinamicaE. Cresterea hematocritului

57. CS Durerea n ulcerul duodenal este:A. Permanenta


7/45

B. Are caracter colicativC. Dependenta de alimentatieD. Calmata de spalaturi gastriceE. Cedeaza n cursul noptii

58. Tratamentul conservativ n sindromul Mallory-Weiss consta n aplicarea urmatoarelor procedee:

A. Dieta, antacide, hemocoagulantiB. Terapie hormonala (corticosteroizi)

C. Pituitrina i/vD. Sonda BlackmoreE. Coagularea endoscopica

59. n dependenta de situarea procesului ulceros deosebim urmatoarele tipuri de stenoze, exceptnd:A. Stenoza cardieiB. Stenoza bulbului duodenalC. Stenoza piloricaD. Stenoza postbulbaraE. Stenoza fundica

60. CS Cel mai precoce semn al malignizarii ulcerului este:A. Vome cu miros fetidB. HematemezaC. Disparitia periodicitatii si violentei durerilor

D. Pierdere ponderalaE. Melena

61. Adenomul ulcerogen (gastrinomul) are forma unui nod chistos sau lobat de diversa consistenta, care n 50%cazuri malignizeaza, da metastaze si poate fi situat n urmatoarele organe:

A. PancreasB. DuodenC. SplinaD. ColecistE. Stomac

62. n ulcerul duodenal mai frecvent se ntlnesc urmatoarele complicatii:A. MalignizareaB. StenozaC. Hemoragia

D. PenetratiaE. Perforatia63. CS Cea mai informativa investigatie a secretiei gastrice este:

A. Testul HollenderB. pH-metriaC. Testul KayD. Examenul radioscopicE. Esofagogastroduodenoscopia

64. CS Care situatii ncadreaza ulcerul gastric n tipul Johnson I:A. Ulcerele prepiloriceB. Ulcerele corporeale pe marea curburaC. Ulcerele micii curburi cu ulcer duodenal evolutivD. Ulcerele micii curburi cu antru si pilor normale, avnd aciditate subnormalaE. Ulcerele micii curburi asociate cu ulcere prepilorice si nivel secretor mare

65. Care afirmatii referitoare la hemoragia digestiva superioara ulceroasa sunt adevarate:A. La vrstnici hemoragia digestiva superioara se opreste mai usor dect la tineriB. Cel mai important este de a diferentia hemoragia ulceroasa de hemoragia n urma rupturii varicelor

esofagogastriceC. Se asteapta 48 ore pentru reduce hemostaza medicalaD. Se opereaza dupa 48 ore pentru a reduce mortalitateaE. Sursa hemoragiei este situata pna la jonctiunea duodeno-jejunala

66. Aparitia sindromului Mallory-Weiss este favorizata de urmatorii factori:A. Abuz de alcool si alimenteB. Cresterea neasteptata a presiunii intraabdominale


8/45


9/45

D. Deconexiune azigoportalaE. Anastomoza splenorenala

75. CM Sindromul Zollinger-Ellison este caracterizat de urmatoarele semne:A. Cresterea secretiei bazale nocturneB. ConstipatiaC. Varsaturi abundente, frecvente si cu caracter acidD. Hemoragii digestive superioare frecventeE. Durere epigastrica intensa, continua, cu crize nocturne

76. CS Montajul Pean-Billroth-I n rezectia gastrica consta n:A. Anastomoza gastroduodenala termino-terminala cu ngustarea transei de sustinere din partea curburii miciB. Anastomoza gastrojejunala termino-lateralaC. Anastomoza gastrojejunala n "Y"D. Anastomoza gastroduodenala latero-lateralaE. Anastomoza gastroduodenala termino-laterala

77. CS Marcati cel mai important semn al dehiscentei anastomozei gastroduodenale si a transei suturate:A. Dureri pronuntate n epigastruB. Voma si greturiC. Febra si frisonD. Eliminarea prin drenurile din abdomen a albastrului de metilen ntrodus n stomacE. Contractura musculara n epigastru

78. Hemoragiile postoperatorii pot avea loc att n tractul digestiv (2% din lotul rezectiilor gastrice), ct si n

cavitatea abdominala. Terapia conservativa (acid aminocapronic 5% + adrenalina 0,1% - 1 ml; vicasol; CaCl10%; decinon; plasma congelata; crioprecipitat; transfuzii de snge) este mai frecvent indicata n:

A. Nici una din eleB. n ambele cazuriC. n cele din tractul digestivD. n cele intraabdominaleE. n hemoragiilie din ulcerele acute

79. CS Cea mai frecventa cauza a tulburarilor mecanice de evacuare dupa rezectia gastrica este:A. Pozitia necorespunzatoare a ansei anastomozateB. O hernie transmezocolica datorita unei fixari incorecte a bresei mezocoliceC. Cicatrizarea anastomozeiD. AnastomozitaE. Gastroplegia

80. CS Anastomozita mai frecvent apare n perioada postoperatorie precoce dupa rezectia gastrica Billroth-I, avnd cacauza factorul microbian, trauma tesuturilor, materialul de suturare (catgutul), procesul alergic etc. Semnelemajore - dureri epigastrice si varsaturi abundente apar n zilele:

A. 1-2 ziB. 2-3 ziC. 4 - 5 ziD. 6 - 7 ziE. 7 - 10 zi

81. Faza cefalica a secretiei gastrice este stimulata de urmatorii factori:A. Distensia gastrica fundica si antralaB. Vederea, mirosul si palparea alimentelorC. Masticatia si salivatiaD. DeglutitiaE. Insulina

82. CS Disparitia matitatii hepatice se depisteaza n majoritatea cazurilor de ulcer perforat si poate fi confundata cu unuldin urmatoarele semne:

A. Mandel-RazdolskiiB. CeloditiC. KulencampfD. VighiatoE. Iudin

83. CS Cel mai informativ procedeu n depistarea ulcerului perforat este:A. Gastrografia cu contrast n ortostatismB. Pneumogastrografia


10/45

C. Radiografia de ansambluD. LaparoscopiaE. Gastrografia cu contrast n decubit lateral

84. n tratamentul ulcerului gastric perforat n functie de situatia morfopatologica reala se utilizeaza urmatoareleprocedee:

A. Rezectie gastrica primaraB. Suturarea ulceruluiC. Vagotomie tronculara si suturarea ulcerului

D. Vagotomie selectiva proximala si suturarea ulceruluiE. Rezectie cuneiforma a stomacului

85. Tratamentul chirurgical n sindromul Mallory-Weiss se aplica cnd epuizeaza cel conservativ si se reduce laurmatoarele procedee:

A. Suturarea mucoasei si submucoaseiB. Ligaturarea a.coronare (g.sinistra)C. Rezectia gastrica distalaD. Suturarea mucoasei si submucoasei + ligaturarea a.coronareE. Rezectia gastrica proximala

86. CS Ulcerul gastric se opereaza:A. Imediat dupa ce a fost depistatB. Dupa prima hemoragieC. La primele semne de malignizare

D. Dupa esecul terapiei medicamentoase timp de 1-2 luniE. Numai n caz de perforatie

87. CS Proba (testul) Hollender presupune administrarea a 2 un. insulina la 10 kg masa a corpului i/m cu preluarea a 8esantioane (peste fiecare 15 min.) de suc gastric, apreciindu-se ulterior faza secretiei:

A. NocturneB. BazaleC. IntestinaleD. CefaliceE. Hormonale (gastrice)

88. CS Semnele ce urmeaza: parestezii, halucinatii, uneori tetanie, n snge - alcaloza metabolica, asociata cuhipocloremie, hiponatriemie, hipocaliemie, azotemie extrarenala, la un bolnav care prezinta casexie, vome rare,abundente, marturisesc de:

A. Ocluzie intestinala tardiva

B. Sindromul Zollinger-EllisonC. soc hemoragicD. Insuficienta renala cronicaE. Stenoza pilorica decompensata

89. CS Cea mai frecventa complicatie, care poate aparea dupa rezectia gastrica cu montaj n Billroth-II este:A. TromboflebitaB. Fistula de bont duodenalC. SepsisulD. Hernia retroanastomoticaE. Hemoragia

90. CS Simptomul Kulencampf este caracteristic perioadei a II dupa perforatie si nseamna:A. Durere acuta pe toata aria abdomenuluiB. Matitate deplasabila n fosa iliaca dreaptaC. "Abdomen de lemn"D. Bombarea dureroasa a fundului de sac DouglasE. Durere simtita ca "lovitura de pumnal"

91. CS Pierderea a 1000-1500 ml snge (30% din volumul circulant sangvin) caracterizeaza:A. Hemoragia digestiva ocultaB. Hemoragia digestiva superioara micaC. Hemoragia digestiva superioara medieD. Hemoragia digestiva superioara masivaE. Hemoragia digestiva cataclizmica

92. CM Factorii patogeni primordiali n ulcerul gastro-duodenal sunt:A. hiperaciditatea


11/45

B. diminuarea rezistentei mucoasei gastro-duodenaleC. factorul psihic (stres)D. hipemotilitatea gastro-duodenalaE. prezenta Helicobacter pylori

93. CM Penumoperitoneul radiologic se ntlneste n:A. perforatia apendicularaB. perforatia gastroduodenalaC. perforatia colonului

D. perforatia colecistuluiE. perforatiile vezicii urinare

94. CM Examenul obiectiv n ulcerul gastroduodenal necomplicat releva:A. clapotaj epigastricB. tumora epigastricaC. durere epigastrica la palpareD. defans muscularE. n fazele de acalmie examenul obiectiv este negativ

95. CM Perforatia ulcerului se poate produce:A. n peritoneul liberB. n cavitatile peritoneale nchise de aderenteC. ntr-un organ vecinD. la tegumente

E. n spatiul retroperitoneal96. CM Tabloul clinic al ulcerului duodenal perforat n faza a III-ea de evolutie este dominat de:

A. abdomen "de lemn"B. distensie abdominalaC. hemoragie digestiva superioaraD. soc septicE. dureri n hipocondrul drept

97. CM Sutura simpla a ulcerului perforat este indicata n:A. ulcerul gastric calos perforatB. ulcerul acut medicamentos perforatC. ulcerul duodenal perforat cu peritonita severa si soc toxico-septicD. ulcerul de stres perforatE. sindromul de concomitenta hemoragie-perforatie

98. CM Efectul vagal asupra secretiei gastrice este:A. creste debitul de HCl si pepsinaB. stimuleaza eliminarea gastrinei antraleC. sensibilizeaza celulele oxintice n sistemul gastrinicD. scade secretia de HClE. nu influenteaza secretia de HCl

99. CM n tratamentul ulcerului duodenal hemoragic se poate practica:A. sutura ulcerului hemoragicB. vagotomia tronculara cu excizia ulcerului si piloroplastieC. vagotomia supraselectiva cu excizia ulcerului si duodenoplastieD. rezectia gastrica "la excludere"E. antrumrezectia Rechel-Polya

100. CM n tratamentul hemoragiilor din venele dilatate ale esofagului sunt recomandate utmatoarele remedii:A. sngele proaspatB. masa trombocitaraC. sngele conservatD. albuminaE. plasma proaspata congelata

101. CM Aplicarea sondei Bleckmore se efectueaza n caz de:A. ulcer gastric subcardial hemoragicB. hemoragie din varicele esofagieneC. sindromul Mallory-WeissD. esofagita pepticaE. reflux gastro-esofagian


12/45

102. CM Care dintre afectiunile de mai jos se pot complica cu ulcer de stres?A. arsurile graveB. fibroza pulmonaraC. politraumatismele severeD. ingestia cronica de aspirinaE. sepsisul

103. CM Ulcerul gastric Johnson I cuprinde urmatoarele dintre localizari, cu exeptia:A. ulcerelor prepilorice

B. ulcerelor acuteC. ulcerelor micii curburi, avnd aciditate subnormalaD. ulcerelor micii curburi cu ulcer duodenal evolutivE. ulcerelor micii curburi n unghiul gastric

104. CM Care dintre procedeele chirurgicale pot fi variante adecvate de corectie chirurgicala n ulcerul gastric JohnsnI?

A. rezectia gastrica 2/3B. rezectia mediogastralaC. vagotomia tronculara asociata cu excizia ulceruluiD. vagotomia selectiva si piloroplastiaE. antrumectomia si vagotomia tronculara

105. CM Indicati semnele radiologice ale ulcerului gastric:A. prezenta nisei

B. dimensiuni marite ale stomacului pna n bazinC. rigiditatea pliurilorD. convergenta pliurilor catre leziuneE. retinerea masei baritate n stomac peste 6 ore

106. CM Care dintre urmatoarele semne radiologice pledeaza pentru stenoza piloroduodenala?A. prezenta nisei n unghiul gastricB. dimensiuni marite ale stomacului pna la intrarea n bazinC. retinerea masei de contrast n stomac peste 12 oreD. retinerea masei de contrast n stomac peste 24 oreE. refluxul duodeno-gastric

107. CM Sindromul Mallory-Weiss este prezentat de:A. leziune unica hemoragica gastricaB. leziuni hemoragice liniare ale mucoasei cardiale ale stomacului

C. erozii gastrice hemoragiceD. leziuni hemoragice liniare ale jonctiunii esofagogastriceE. erozii duodenale hemoragice

108. CM Vagotomia gastrica selectiva presupune:A. sectionarea nervilor vagi pe cale toracicaB. pastrarea ramurilor vagale pentru ficatC. asocierea unei metode de drenaj gastricD. pastrarea ramurilor LatarjetE. pastrarea ramurilor criminale Grassi

109. CM Indicatiile catre tratamentul chirurgical n ulcerul duodenal sunt:A. perforatiaB. stenozaC. ulcerul evolutiv n acutizareD. hemoragia ulceroasa Forrest IIBE. hemoragia ulceroasa Forrest IA cu hemostaza endoscopica nereusita

110. CM Sindromul Darrow din stenoza pilorica ulceroasa decompensata se caracterizeaza prin:A. acidoza metabolicaB. hipokaliemie, hipocloremieC. hiperpotasemieD. hiperazotemieE. alcaloza metabolica

111. CM Triada Mondor din ulcerul duodenal perforat include:A. durere epigastrica violentaB. ontractura musculara abdominala


13/45

C. hiperestezie cutanataD. pneumoperitoneulE. antecedente ulceroase

112. CM n tratamentul ulcerului duodenal perforat se pot practica:A. sutura simplaB. rezectia cuneiforma a stomaculuiC. excizia ulcerului, vagotomie si piloroplastieD. vagotomie selectiva proximala si sutura ulcerului perforat

E. rezectie "la excludere"113. CM Sutura simpla a ulcerului este indicata n:

A. ulcerul gastric calosB. ulcerele perforate acute medicamentoaseC. ulcerul duodenal perforat cu peritonita toxicaD. asocierea hemoragie-perforatieE. ulcerul perforat de stres

114. CM Un pacient de 24 de ani cu anamneza ulceroasa, care prezinta durere epigastrica violenta, este examinat pesteo ora de la debutul bolii. Ce alte semne clinice pledeaza pentru o perforatie n peritoneul liber?

A. aparare musculara n epigastru si fosa ilaca dreapta, care se generalizeazaB. febraC. tahicardieD. respiratie superficiala

E. vome multiple115. CS Durerea n ocluzia intestinala strangulata poate fi:

A. Continua, puternica, dramaticaB. Continua si ntreruptaC. Doar o senzatie de vaga durere difuzaD. Intermitenta sub forma de "colici de lupta"E. O durere violenta la debut, urmata de acalmie

116. CS Semnul Schlange se caracterizeaza prin:A. Prezenta clapotajului de asupra ansei balonateB. Zgomotul picaturii n cadereC. Timpanism pronuntat de asupra asimetrieiD. Prezenta ampulei rectale largite si goaleE. Prezenta hiperperistaltismului prin zgomote vii, frecvente care se aud la distanta

117. CS n ocluzia intestinala o distensie generalizata a anselor intestinale la examenul radiologic marturiseste despre:A. Ocluzie dinamicaB. Volvulusul sigmoidianC. Hernia inghinala strangulataD. Sindromul BouveretE. Ocluzie provocata de cancerul de cec

118. Despre eficacitatea tratamentului complex al ileusului dinamic ne marturiseste, n primul rnd:A. Lipsa febreiB. Starea tegumentelorC. DiurezaD. Restabilirea peristaltismuluiE. Normalizarea leucocitozei

119. CS Ocluzia pe intestinul subtire este prezentata radiologic prin:A. HaustratiiB. Multiple imagini hidroaericeC. Imagini n forma de "cuib de rndunica" localizate perifericD. Aspect de "anvelopa de bicicleta"E. Pneumoperitoneum

120. CS Simptomul major de diferentiere ntre deshidratarea intracelulara si cea extracelulara este:A. Hipotonia arterialaB. Setea chinuitoareC. TahicardiaD. Meteorismul pronuntatE. Oliguria


14/45

121. CS Semnul Sklearov se caracterizeaza prin:A. Timpanism pronuntat de asupra locului asimetricB. Rezistenta elastica a peretelui abdominalC. Balonare asimetrica a abdomenuluiD. Prezenta clapotajului de asupra ansei balonateE. Zgomotul picaturii n cadere

122. CM Sarcinile principale n tratamentul ocluziei intestinale mecanice sunt urmatoarele:A. nlaturarea cauzei ocluziei

B. AntibioterapiaC. Restabilirea peristaltismului intestinuluiD. Reducerea distensiei intestinaleE. Reechilibrarea hidroelectrolitica

123. CS Durerea abdominala paroxistica nsotita de varsaturi, formatiune tumorala alungita paraombilicala si eliminarisangvinolente din rect, ntlnite la un copil, sugereaza diagnosticul de:

A. Apendicita acuta pelvianaB. Enterocolita acutaC. DezinterieD. Invaginatie intestinalaE. Volvulus de intestin subtire

124. CS Cea mai frecventa cauza a ileusului la un bolnav laparotomizat este:A. Invaginatia

B. Ileusul biliarC. Bridele, aderenteleD. Corpii straini postoperatoriiE. Stenoza intestinala postoperatorie

125. CS Pentru ileusul mecanic al colonului ascendent cel mai caracteristic semn este:A. Semnul BayerB. Varsaturile abundenteC. Oprirea completa a tranzitului de materii si gazeD. Semnul KonigE. Semnul Bouveret

126. CS Imagini hidroaerice "cuib de rndunica" mari, putine la numar si localizate lateral n asociere cu leucocitozapna la 15.000 sunt caracteristice mai mult pentru:

A. Volvulusul sigmoidian

B. Ocluzia prin obstructie a intestinului grosC. Oclizia intestinului subtireD. Hernia inghinala strangulataE. Infarctul intestinomezenteric

127. CS Durerea n ocluzia intestinala mecanica prin obstructie este:A. VagaB. ContinuaC. Colicativa (paroxistica)D. TranzitorieE. Arzatoare

128. Semnele clinice ale dehidratarii extracelulare sunt urmatoarele:A. Uscaciunea si paliditatea tegumentelorB. Limba uscata si saburataC. Sete chinuitoareD. Greturi si vomaE. Hipotonie arteriala, tahicardie

129. CS n pleurizii, fracturi vertebrale, hematom retroperitoneal se ntlneste ileusul dinamic:A. ToxicB. ReflexogenC. MetabolicD. NeurogenE. Spastic

130. CS n caz de necesitate limita rezectiei ansei necrotizate distal (caudal) n ocluzia intestinului subtire va trece laurmatoarea distanta de la marginea vizibila a necrozei:


15/45

A. 30 - 40 cmB. 10 - 15 cmC. 15 - 20 cmD. 5 - 10 cmE. 40 -50 cm

131. CS Ileusul biliar este o ocluzie prin:A. InvaginatieB. Volvulus

C. CompresiuneD. ObstructieE. Spazmare musculara a intestinului

132. La constituirea sectorului III (parazitar) n ocluzia intestinala contribuie urmatoarele fenomene:A. Transudarea lichidului n lumenul intestinului supraiacentB. Staza gastricaC. Transudarea lichidului n peretele intestinuluiD. Absorbtia excesiva n intestinul subiacentE. Transudarea lichidului n cavitatea peritoneala

133. CS La devolvularea intestinului subtire s-a constatat necroza unui segment al ileonului. Limita rezectiei anseinecrotizate n directia craniala (ansa aferenta) va trece la departarea ... de la marginea vizibila a necrozei:

A. 10 - 15 cmB. 20 - 30 cm

C. 5 - 10 cmD. 30 - 40 cmE. 15 - 20 cm

134. CS Semnul Konig este caracteristic pentru perioada precoce a ocluziei intestinale si se manifesta prin:A. Zgomotul picaturii n cadereB. Balonare asimetricaC. Peristaltismul vizibil la inspectieD. Distensia marita a ceculuiE. Meteorism pronuntat de asupra locului asimetric

135. CS Imaginile hidroaerice "cuib de rndunica" de dimensiuni mici cu sediu central sunt caracteristice pentru:A. Sindromul BouveretB. Ocluzia prin cancer al sigmoiduluiC. Ocluzia intestinului subtire

D. Pancreatita acutaE. Stenoza pilorica136. Cele mai informative metode n diagnosticul ocluziei intestinului subtire sunt:

A. Proba SchwartzB. Ultrasonografia abdominalaC. IrigoscopiaD. LaparoscopiaE. Radiografia abdominala de ansamblu

137. CS Cresterea azotului ureic n ocluzia intestinala se datoreaza:A. Pierderii proteinei extracelulareB. Pierderii proteinei intracelulareC. Pierderii lichidului sectorului extracelularD. Pierderii ionilor de potasiuE. Hipocloremiei

138. CS n ocluzia intestinului gros cea mai eficace metoda de diagnostic este:A. Proba SchwartzB. IrigografiaC. Radiografia de ansamblu al abdomenuluiD. Tomografia computerizataE. Laparoscopia

139. CS Semnul Bayer se manifesta prin:A. Balonarea simetrica a abdomenuluiB. Balonarea asimetrica pe flancul lateral dreptC. Zgomote hidroaerice pe flancul stng


16/45

D. Balonarea asimetrica cu axa orientata dinspre fosa iliaca stnga spre hipocondrul dreptE. Eliminari sangvinolente din rect

140. CS Sindromul Bouveret se caracterizeaza prin varsaturi insistente, alterarea starii generale, decesul rapid albolnavului si se ntlneste n:

A. Infarctul mezentericB. Cancerul ceculuiC. Ileusul biliarD. Ileusul postoperator

E. Hernia strangulata141. Tratamentul ocluziei intestinale mecanice este alcatuit din mai multe componente. Indicati cele 2

compartimente ce se efectueaza pre-, intra- si postoperator:A. Suprimarea cauzeiB. Restabilirea functiei intestinuluiC. Reducerea distensiei intestinaleD. Reechilibrarea hidroelectroliticaE. Profilaxia complicatiilor supurative

142. In care ocluzii intestinale, de la debut, se afecteaza vascularizarea segmentului implicat in proces?A. volvulusB. invaginatiaC. corpi straini intralumenaliD. strangularea

E. leziuni parietale inflamatorii specifice143. CM n ocluziile intestinale prin strangulare se ncadreaza:

A. ocluziile prin corpi straini intraperitonealiB. ocluziile prin volvulusC. ileusul biliarD. hernia strangulataE. ocluziile prin trihobezoari

144. CM Fiind o ocluzie intestinala joasa, volvulusul sigmoidian:A. este precedat frecvent de colici sau crize subocluziveB. debuteaza brusc cu dureri n fosa iliaca stnga si distensie abdominala asimetricaC. tranzitul intestinal este ntrerupt de la debutul boliiD. examenul radiologic al abdomenului arata o imagine aerica cu aspect de "anvelopa de bicicleta"E. provoaca vome frecvente

145. CM Care dintre urmatoarele cauze pot determina un ileus paralitic?A. fitobezoariiB. colica nefreticaC. peritonitaD. volvulusul sigmoidianE. abcesul retroperitoneal

146. CM Principalele ingrijiri postoperatorii ale bolnavului cu ocluzie intestinala sunt:A. reechilibrarea hidroelectrolitica si sustinuta la valori normale a constantelor biologiceB. antibioticoterapiaC. interzicerea mobilizarii bolnavuluiD. interzicerea alimentarii enterale timp de o saptamnaE. stimularea peristaltismului intestinal

147. CM In ocluzia intestinala inalta gazele in lumenul intestinal se acumuleaza:A. 70% din aerul inghititB. 100% in urma proceselor de fermentatie a florei microbiene si reactiilor biochimice ale sucurilor digestiveC. 70% in urma proceselor de fermentatie a florei microbieneD. 30% in urma reactiilor biochimice ale sucurilor digestiveE. 30% in urma proceselor de fermentatie a florei microbiene si reactiilor biochimice ale sucurilor digestive

148. CM Decompresia intestinului distens in ocluzia intestinala mecanica este utila pentru ca:A. reduce ischemia intestinuluiB. indeparteaza toxinele luminaleC. previne sindromul MendelsonD. altereaza pierderile ionilor de clorE. reduce pierderile de apa


17/45

149. CM Ce semne radiologice sunt caracterizate pentru o ocluzie intestinala precoce inalta mecanica:A. nivele hidroaerice KloiberB. pneumoperitoneumC. prezenta arcadelor si tuburilor de orgaD. prezenta plicelor semilunareE. prezenta plicelor Chercring

150. CM Ce semne caracterizeaza torsiunea de colon sigmoid:A. oprirea completa a tranzitului pentru materii si gaze

B. febraC. singe la tuseu rectalD. prezenta semnului Hocvag-GrecovE. asimetria abdomenului

151. CM Ce metode de diagnostic se vor folosi pentru a diagnostica ocluzia intestinala joasa?A. radiografia pe golB. proba SvartC. rectoromanoscopiaD. tuseul rectalE. irigografia

152. CM Ileusul biliar:A. este o complicatie a litiazei biliareB. se caracterizeaza prin semnele unei ocluzii intestinale prin obstructie

C. se poate manifesta prin aerobilieD. se confirma prin irigografieE. este o atonie a veyicii biliare

153. CM Ocluzia intestinala mecanica joasa se caracterizeaza prin:A. intreruperea de la inceput a tranzitului de materii si gazeB. febraC. varsaturi precoceD. stare generala se mentine buna timp indelungatE. pneumoperitoneum

154. CM Care ocluzie intestinala se poate trata conservativ?A. ocluzie intestinala stercoralaB. ocluzie prin strangulareC. ileusul biliar

D. ocluzia aderentialaE. ileusul postoperator155. CS Indicati presiunea intraintestinala in norma:

A. 2-4 cm H2OB. 6-8 cm H2OC. 10-12 cm H2OD. 14-16 cm H2OE. 18-20 H2O

156. CS Care este cea mai frecventa cauza de ocluzie intestinala la batrini:A. fecaloameleB. neoplasmul de colon stingC. invaginatiaD. neoplasmul de colon dreptE. volvulusul de intestin subtire

157. CS La ce presiune intraluminala peretele intestinal devine permebil pentru microbi si toxinele lor care pot provocasocul endotoxic:

A. 10-15 cm H2OB. 20-25 cm H2OC. 30-40 cm H2OD. 50-60 cm H2OE. 65-70 cm H2O

158. CS E cunoscut faptul ca in ocluzia intestinala balonarea abdomenului poate absenta. La ce nivel va fi sediulobstacolului in acest caz:

A. in apropierea ligamentului Treit


18/45

B. in zona de trecere a jejunului in ileonC. in zona ileocecalaD. in zona unghiului lienal a colonuluiE. n zona rectosigmoidian la nivelul diafragmei pelviene

159. CS Ce metoda de examinare paraclinica ne va preciza nu numai nivelul ocluziei intestinale, dar si cauza ei:A. radiografia simpla de ansamblu a abdomenuluiB. proba SchwartzC. laparoscopia

D. irigografiaE. ultrasonografia

160. Triada Chauffard-Villard-Charcot se ntlneste n litiaza caii biliare principale cu sindrom coledocian major sise compune din:

A. Durere colicativa n hipocondrul dreptB. Vezicula biliara destinsaC. FebraD. IcterE. Scadere ponderala importanta

161. CS Cea mai frecventa cauza a icterului mecanic este:A. Tumorile capului pancreasuluiB. ColedocolitiazaC. Strictura cailor biliare

D. Tumorile cailor biliareE. Papilita stenozanta

162. CS La scanarea ficatului cu izotopi de aur s-a constatat o absorbtie aproape de cea normala, dar cu lipsa izotopilorn colecist, caile biliare si n intestin. Aceasta corespunde:

A. Icterului parenchimatosB. Icterului mecanicC. Icterului hemoliticD. Cirozei ficatuluiE. Nu corespunde nici unei dintre situatii

163. CS Un tub simplu cu multe orificii parietale coboara din coledoc n duoden prin papila, pe cnd celalalt capat seexteriorizeaza prin incizia coledocului, este procedeul:

A. CalmersB. Dogliotti

C. DuvalD. Cattele-ChampeauE. Voelker

164. CM Calculul din calea biliara principala depistat pna la operatie se nlatura prin:A. Incizia coledocului supraduodenalB. Papilosfincterotomie intraoperatorie transduodenalaC. Papilosfincterotomie endoscopica postoperatorieD. Papilosfincterotomie endoscopica preoperatorieE. Se dizolva cu preparate medicamentoase

165. CS Care din procedeele instrumentale enumerate mai jos ne informeaza mai amplu asupra formei morfopatologicea colecistitei, starii organelor vecine, inclusiv a peritoneului:

A. UltrasonografiaB. Tomografia computerizataC. Colecistocolangiografia transparietalaD. LaparoscopiaE. Colangiopancreatografia retrograda

166. CS La un bolnav cu icter mecanic cea mai optimala si mai putin agresiva metoda de investigare n stabilireaoriginii icterului este:

A. Colecistografia peroralaB. Colecistografia intravenoasaC. UltrasonografiaD. Colangiopancreatografia retrogradaE. Colangiografia tranparietohepatica

167. CS Evidentierea radiologica a aerului n caile biliare orienteaza diagnosticul spre:


19/45

A. ColedocolitiazaB. Colecistita acutaC. Fistula bilio-digestivaD. Fistula bilio-biliaraE. Infectie cu salmonella a veziculei biliare

168. CS Un bolnav care prezinta urmatoarele semne: durere moderata n rebordul costal drept, febra moderata, icterpronuntat cu nuanta rosietica, dimensiunile ficatului crescute moderat, o splenomegalie moderata, fara anemie,sufera de:

A. Colecistita acutaB. ColangitaC. ColedocolitiazaD. Icter parenchimatos (hepatic)E. Cancer al pancreasului cefalic

169. CS Care din fractiile bilei se formeaza n celulele hepatice si contine colesterina, acizi biliari si fosfolipizi?A. Bila primaraB. Bila secundaraC. Bila finalaD. Nici unaE. Toate trei

170. La un bolnav cu icter mecanic nu sunt utile si, deci nu sunt indicate, urmatoarele investigatii:A. Ultrasonografia

B. Colecistografia intravenoasa prin perfuzieC. Colangiofrafia transparietohepaticaD. Colangiopancreatografia retrogradaE. Colecistografia perorala

171. Drenajele transpapilare sunt urmatoarele:A. Cattele-ChampeauB. VoelkerC. Praderi-SmithD. CalmersE. Duval

172. CS n colecistita acuta litiazica ocluziva obstructia se afla la nivelul:A. Cailor biliare intrahepaticeB. Corpului veziculei biliare

C. La nivelul coledoculuiD. La nivelul ductului hepaticE. Infundibulului sau cisticului

173. CS La un bolnav cu icter mecanic cea mai informativa metoda de investigare n stabilirea originii icterului este:A. Colecistografia peroralaB. Colecistografia intravenoasaC. UltrasonografiaD. Colangiopancreatografia retrogradaE. Laparoscopia

174. CS Drenarea coledocului cu un dren n forma de "T" ramura scurta a caruia este situata n coledoc, iar cea lunga seexteriorizeaza este procedeul:

A. LaneB. KehrC. Cattele-ChampeauD. VoelkerE. Duval

175. S Drenarea coledocului cu un dren trecut cu capatul distal prin papila Water n duoden, iar cel proximal situat nductul hepatic este procedeul:

A. HolstedtB. VoelkerC. Baylis-Smirnov-EristaviD. LaneE. Duval

176. S Semnul major de diferentiere al icterului mecanic litiazic de cel de origine canceroasa este:


20/45

A. Icterul pronuntat pe fonul durerilorB. Scaun aholic si urina ntunecataC. Aparitia icterului precedat de colicaD. Prurit pe fonul icteruluiE. Febra intermitenta

177. CS Cel mai informativ si miniinvaziv procedeu n diferentierea icterului mecanic de cel parenchimatos este:A. Colangiografia retrogradaB. Scanarea cu izotopi de aur

C. Colecistografia peroralaD. Colecistocolangiografia intravenoasaE. Colecistografia transparietohepatica

178. Pentru colecistita acuta asociata cu peritonita locala sunt caracteristice urmatoarele semne clinice:A. MurphyB. KorteC. Mandel-RazdolschiD. BlumbergE. Ortner

179. S Cea de a treia cauza dupa frecventa a icterului mecanic este:A. ColedocolitiazaB. Strictura cailor biliareC. Cancerul primar al cailor biliare

D. Compresia extrinseca a cailor biliareE. Stenoza papilei Water

180. S Drenarea coledocului cu un tub de diametru de 2 mm introdus prin ductul cistic spre duoden este procedeul:A. Robson-VisnevskiB. LaneC. HolstedtD. Praderi-SmithE. Kehr

181. S Coledocotomia ideala presupune:A. Deschiderea transversala a coledocului cu nlaturarea calculilor si sutura coledocului fara drenareB. Deschiderea longitudinala a coledocului cu nlaturarea calculilor si sutura primara a coledocului fara

drenareC. Deschiderea longitudinala a coledocului cu nlaturarea calculilor si drenarea externa a coledocului

D. Deschiderea longitudinala a coledocului cu nlaturarea calculilor si sutura primara a coledocului asupraunui dren trecut prin papila n duodenE. Deschiderea longitudinala a coledocului cu nlaturarea calculilor si drenarea coledocului dupa sutura

primara prin d.cysticus182. S Drenul n forma de "T" unul din capetele tubului din interiorul coledocului coboara prin papila n duoden, pe

cnd celalalt tub se exteriorizeaza prin incizia coledocului, este procedeul:A. DogliottiB. Cattele-ChampeauC. VoelkerD. CalmersE. Duval

183. CM Care dintre parametrii enumerati se ncadreaza n colecistectomia laparoscopica?A. dureri postoperatorii minimeB. spitalizare postoperatorie de 9-10 zileC. aspect cosmetic al cicatricilorD. rencadrare n munca dupa 6 saptamniE. rencadrare n munca dupa 3 saptamni

184. CM Icterul n litiaza coledociana:A. este precedat de pruritB. poate sa dispara rapid sau lent odata cu ncetarea dureriiC. se nsoteste de scaune acoliceD. este precedat de durereE. se asociaza cu febra

185. CM n colecistita acuta litiazica durerea este nsotita de:


21/45

A. disparitia matitatii prehepaticeB. stare de soc alergicC. sindrom inflamatorD. limitatrea miscarilor respiratoriiE. subicter al sclerelor

186. CM n colecistita acuta litiazica durerea:A. are caracterul colicii biliareB. iradiaza n "centura"

C. debuteaza ca o colica biliaraD. se cupeaza cu tratament antispasticE. este precedata de icter

187. CM Triada de semne clinice (icter, febra, dureri n hipocondrul drept) caracterizeaza:A. ulcerul perforatB. ciroza hepaticaC. colangitaD. litiaza coledocianaE. pancreatita acuta

188. CM O vezicula biliara mare, palpabila n prezenta icterului prezinta:A. litiaza coledocianaB. ampulonul vaterianC. neoplasmul hepatic

D. neoplasmul colecistuluiE. neoplasmul de pancreas cefalic

189. CM Ce Va sugereaza asocierea semnelor clinice: icter+frison-febra+dureri n hipocondrul drept+urinihipercrome+scaune acolice?

A. litiaza vezicularaB. colecistita calculoasa acutaC. cancer de cap de pancreasD. coledocolitiazaE. ulcer duodenal penetrant n lig.hepatoduodenal

190. CM Marcati semnele clinice care alcatuiesc sindromul coledocian:A. icterulB. durerea n rebordul costal dreptC. frison-febra

D. diareeaE. ontractura musculara abdominala191. CM Care dintre semnele enumerate vor fi prezente ntr-un icter de etiologie benigna?

A. icterul progresivB. icterul tranzitorC. icterul se instaleaza fara a fi precedat de colicaD. colica precede icterulE. este prezenta distensia colecistului

192. CM Care dintre semnele enumerate pot fi comune litiazei coledociene si colecistitei acute gangrenoase?A. icterul hepatocelularB. frisonul-febraC. colecist palpabilD. dureri n hipocondrul dreptE. aparare musculara n hipocondrul drept

193. Pancreasul produce urmatorii fermenti:A. Alfa-amilazaB. Lipaza, fosfolipaza A si BC. PepsinaD. Tripsina, chimotripsinaE. Elastaza, colagenaza

194. CS Forma supurativ-necrotica a pancreonecrozei corespunde fazei de evolutie a procesului patologic n pancreas:A. De edemB. De necroza grasoasaC. De necroza hemoragica


22/45

D. De liza si sechestrareE. De formare a chistului pancreatic

195. CS Din substantele nocive, aparute n evolutia pancreatitei acute una se formeaza n pancreasul ischemic sidetermina socul pancreatic:

A. ChinineleB. HeparinaC. SerotoninaD. Kalicreina

E. Histamina196. CS Cel mai important compartiment n complexul terapeutic n pancreatita acuta precoce este:

A. Combaterea durerii, lichidarea spasmului, ameliorarea microcirculatieiB. Tratamentul socului si restabilirea homeostazieiC. Suprimarea secretiei pancreatice si inactivarea fermentilor proteoliticiD. Diminuarea toxemieiE. Prevenirea complicatiilor

197. CS Scopul principal n tratamentul pancreatitei acute hemoragice severe pna la operatie este:A. Combaterea dureriiB. Dezintoxicarea organismuluiC. Lichidarea spasmului si ameliorarea microcirculatieiD. Substituirea volumului plasmei circulanteE. Suprimarea secretiei pancreatice

198. Metodele non-agresive de diagnosticare a pancreatitei acute sunt urmatoarele:A. Radiografia de ansambluB. Tomografia computerizataC. UltrasonografiaD. Colangiopancreatografia retrogradaE. Termografia

199. CS Cel mai optimal volum de operatii n pancreatita supurativ-necrotica este:A. Blocajul peripancreatic cu novocaina si antifermentiB. Necrsechestrectomia cu drenarea bursei omentaleC. Rezectia pancreasuluiD. Abdominizarea pancreasuluiE. Decapsularea pancreasului cu drenarea bursei omentale

200. CS Semnul Courvoisier-Terrier poate apare n:

A. Litiaza coledoculuiB. Cancerul corpului pancreasuluiC. Colangiocarcinomul de hil hepaticD. Cancerul de pancreas cefalicE. Neoplasmul vezicular

201. CM Care este amploarea operatiei n chistul pancreatic?A. Drenarea externa a pseudochistuluiB. PancreatectomieC. GastrochistostomieD. JejunochistostomieE. Colecistochistostomie

202. CS Care semn indica un prognostic grav n pancreatita acuta:A. HiperamilazemiaB. HipocalcemiaC. HiperglicemiaD. HiperamilazuriaE. Leucocitoza

203. CS Semnul Korte n pancreatita acuta nseamna:A. Absenta pulsatiei aortei abdominaleB. Silentium abdominalC. Durere n regiunea scapulo-umerala stngaD. Sonoritate situata transversal n abdomenul superiorE. Rezistenta musculara si durere n proiectia pancreasului

204. Tratamentul optimal indicat n chistul pancreatic supurat este:


23/45

A. ChistogastrostomiaB. PancreatectomiaC. ChistojejunostomiaD. AntibioticeE. Drenajul extern al chistului

205. CM Ce semne radiologice sunt caracteristice pentru pancreatita acuta?A. PneumoperitoneumB. Ansa "santinela"

C. Aerocolie pronuntata a colonului transversD. Distensie gazoasa abdominala difuzaE. Imagini hidroaerice multiple centrale

206. CS Elementele endocrine ale pancreasului se prezinta sub forma unor insule, situate n:A. esutul parenchimatosB. Intestitiul conjunctiv din spatiile interlobulareC. esutul adipos pancreaticD. Septurile fibroase ale glandeiE. Spatiul retroperitoneal la nivelul cozii pancreasului

207. CS Cea mai raspndita si sustinuta de majoritatea cercetatorilor teorie n originea pancreatitei acute este:A. Teoria canalaraB. Teoria alergica (autoalergie)C. Teoria fermentativa

D. Teoria vascularaE. Teoria infectioasa

208. CS Semnul Gobiet n pancreatita acuta nseamna:A. Rezistenta musculara n proiectia pancreasuluiB. Cianoza n regiunea periombilicalaC. Absenta pulsatiei aortei abdominaleD. Sonoritate elevata situata transversal n abdomenul superiorE. Dureri la percutie sub rebordul costal din stnga

209. Care din elementele de mai jos sunt cele mai frecvente si valoroase n diagnosticul pancreatitei cronice?A. Hiperamilazemia si/sau hiperamilazuriaB. Scaderea ponderalaC. VarsaturileD. Durerea

E. Tumora epigastrica dura, fixa, boselata210. CS Cea mai exacta metoda de diagnostic n pancreatita acuta complicata de peritonita fermentativa este:A. Radiografia baritata a tractului digestivB. UltrasonografiaC. ScintigrafiaD. LaparoscopiaE. Pancreatocolangiografia retrograda

211. CS Cea mai eficace metoda de inactivare a fermentilor proteolitici n caz de pancreatita acuta este:A. Diureza fortataB. Administrarea antienzimelor n doze mari si pe cale diversaC. Lavajul laparoscopic al cavitatii abdominaleD. Limfosorbtia, limfostomaE. Transfuziile directe de snge

212. n cazul unui pseudochist pancreatic cefalic maturizat sunt indicate urmatoarele procedee operatorii:A. ChistogastrostomiaB. ChistoduodenostomiaC. ChistojejunostomiaD. ChistectomiaE. Duodenopancreatectomia cefalica

213. CS Cnd pancreatita cronica este determinata de stenoza papilei Water, cea mai indicata operatie este:A. Rezectia cefalica a pancreasului (Duval)B. Pancreatojejunostomia longitudinala (Puestow)C. Pancreatojejunostomia caudala (Duval)D. Papilosfincterotomia, virsungotomia endoscopica


24/45

E. Papilectomia214. Care dintre semnele de mai jos au valoare n diagnosticul precoce al pancreatitei acute?

A. Zonele de cianoza periombilicaleB. Cresterea tranzitorie a tensiunii arterialeC. Dispnee cu polipneeD. Febra de tip hecticE. Discordanta dintre gravitatea semnelor generale si starea obiectiva a pacientului

215. CS Semnul Grey-Turner n pancreatita acuta semnifica:

A. Tegumente abdominale marmorateB. Echimoza si cianoza a partilor laterale a abdomenuluiC. Durere n unghiul costovertebral stngD. Ansa "santinela" pe o radiografie abdominala simplaE. Durere la palpare n punctul subcostal stng

216. CS Pentru suprimarea secretiei pancreatice se ntreprind un sir de masuri curative. Cel mai putin indicat, din cauzaefectelor secundare este:

A. Aspiratia nazogastralaB. Hipotermia locala extra- si intragastricaC. Masa 0D. Atropina 0,1% - 1,0 x 3 ori n ziE. 5-Fluoruracil

217. CS Semnul Cullen n pancreatita acuta semnifica:

A. Tegumente abdominale marmorateB. Echimoza si cianoza periombilicalaC. Durere n punctul costovertebral stngD. Ansa santinela pe o radiografie abdominala simplaE. Durere la palpare n punctul subcostal stng

218. n pancreatita acuta radiografia abdominala de ansamblu care cuprinde si lojile pulmonare ne poate arataurmatoarele:

A. Meteorism cu distensie gazoasa a colonului transversB. Exudat pleural n sinusul costo-diafragmal stngC. atelectazii n plamnul stngD. PneumoperitoneuE. Reducerea excursiilor cupolei diafragmatice stngi

219. CS n faza I (de edem) tratamentul pancreatitei acute cel mai optim este:

A. Tratament conservativ complex si n cazuri necesare laparoscopie cu evacuarea exudatului si drenareaabdomenului si bursei omentaleB. Laparatomie cu asanarea cailor biliare si drenareC. Laparatomie, decapsularea pancreasuluiD. Laparatomie, blocaj peripancreaticE. Laparatomie, "abdominizarea" pancreasului

220. CS Un pancreas sanatos secreta suc pancreatic n 24 ore n mediu (ml):A. 1500 - 2500B. 600 - 700C. 300 - 400D. 1000 - 1500E. 400 - 500

221. CM Pancreatita acuta se deosebeste de ulcer duodenal perforat prin:A. Prezenta dureriiB. Prezenta pneumoperitoneuluiC. Prezenta starii de socD. Iradierea dureriiE. Prezenta oliguriei

222. Pancreasul produce urmatorii hormoni:A. GastrinaB. InsulinaC. SomatostatinaD. GlucagonulE. Polipeptida pancreatica


25/45

223. CS n 85-90% cazuri pancreatita acuta cuprinde forma:A. Interstitiala (edematoasa)B. NecroticaC. HemoragicaD. Infiltrativ necroticaE. Supurativ necrotica

224. Pentru pancreatita acuta sunt caracteristice urmatoarele modificari ale sngelui:A. Leucocitoza (15-20.000)

B. MonocitozaC. Deviere spre stngaD. AnemieE. Limfopenie

225. CS Pentru combaterea durerii, lichidarea spasmului oddian si ameliorarea microcirculatiei se administreazaurmatoarele proceduri si medicamente, cu exceptia:

A. Blocajul epidural n segmentul T7 - T8 cu lidocaina 3%B. Morfina 1% i/m fiecare 4 oreC. Novocaina 1% - 10 ml i/vD. Baralgina 2,0 i/m fiecare 6-8 oreE. Reopoliglucina + heparina + eufilina i/v

226. Complicatiile precoce n pancreatita acuta sunt urmatoarele:A. Peritonita fermentativa

B. socul pancreaticC. Fistula digestivaD. Atelectazia n segmentele bazale a plamnului stngE. Encefalopatia

227. n pancreatita acuta prognosticul este mai grav cnd varsaturile sunt:A. Cu caracter de "zat de cafea"B. Bilioase repetateC. Chinuitoare, fara usurintaD. HemoragiceE. Repetate, voluminoase

228. CM Avantajele diagnostice ale ecografiei abdominale n pancreatita acuta sunt:A. accesibilitatea n urgentaB. confirmarea suspiciuniii clinice n toate cazurile

C. monitorizarea evolutiei procesului din pancreasD. diagnosticul rapid al litiazei veziculareE. caraterul non-invaziv

229. CM Care dintre elementele de mai jos pot fi atribuite pancreatitei acute?A. proces inflamator acut al pancreasului exocrinB. tulburarile psihice pot domina tabloul clinicC. revarsat pleural stngD. ansa "santinela"E. pneumoperitoneu

230. CM socul precoce n pancreatitele acute severe este declansat de:A. sechestrarea lichidiana n sectorul III RandallB. HiperhistaminemiaC. hiperlipazemiaD. contaminarea microbianaE. eliberarea de chinine vazoactive

231. CM n cadrul traumatismelor abdominale deschise tratamentul plagilor pancreasului caudal cunoaste urmatoareagama de procedee:

A. suturaB. hemostazaC. duodenopancreatectomiaD. rezectia pancreasuluiE. drenarea bursei omentale

232. CM Care explorare imagistica ofera date esentiale n diagnosticul de urgenta al pancreatitei acute?A. examenul radiologic simplu


26/45

B. colangio-wirsungografia endoscopicaC. ecografia abdominalaD. tomografia computerizataE. scintigrafia

233. CM Complicatiile unui pseudochist pancreatic pot fi:A. ruptura n cavitatea peritonealaB. hemoragie intrachisticaC. eroziunea aortei

D. stenoza digestivaE. abcedarea

234. CM Care dintre afirmatiile privind tratamentul medical al pancreatitei acute sunt adevarate?A. morfina este utilizata pentru combaterea dureriiB. novocaina are efect hiposecretorC. efectul antisecretor al medicatiei este potentiat de suprimarea alimentatiei enteraleD. antibioticoterapia este indicata de la debutul afectiuniiE. refrigerarea gastrica scade secretia enzimelor prin cresterea tonusului vagal

235. CM Laparoscopia de urgenta este indicata n pancreatita acuta biliara pentru:A. diagnostic si evitarea laparotomieiB. colecistectomieC. drenarea cavitatii peritoneale n peritonita fermentativaD. recoltarea exudatului peritoneal

E. drenarea coledocului236. CS Plaga parietala simpla, care are un orificiu de intrare si unul de iesire poarta numele de:

A. Plaga penetrantaB. Plaga penetranta, dar neperforataC. Plaga perforantaD. Plaga n setonE. Plaga oarba

237. CS n leziunile multiple ale jejunului n perioada pna la 6 ore dupa trauma cea mai optimala operatie este:A. Suturarea defectelorB. Rezectia segmentului lezat cu anastomoza "termino-terminala"C. Rezectia segmentului lezat cu anastomoza "termino-laterala"D. Jejunostomia terminalaE. Jejunostomia tip Maydl

238. CS Majoritatea absoluta (90%) a traumatismelor abdominale sunt multiple, cauza principala fiind:A. Plagile prin arma de focB. Plagile prin arma albaC. CatatraumatismeleD. Accidentele de circulatieE. Traumatismele sportive

239. CS Cota traumatismelor abdominale pure (neasociate) este minima (10%), deoarece cauza principala atraumatismelor n zilele noastre o constituie:

A. Accidentele rutiereB. Plagile prin arma de focC. Plagile primn arma albaD. CatatraumatismeleE. Traumatismele sportive

240. CM Diagnosticul tardiv al leziunilor extraperitoneale ale duodenului este determinat de urmatorii factori:A. Raspndirea continutului duodenal n spatiul retroperitonealB. Agresivitatea redusa a continutului duodenalC. Evolutia initiala a procesului ntr-un flegmon retroperitonealD. Lipsa peritonitei difuze n primele ore de la traumatismE. Virulenta scazuta a infectiei din duoden

241. CS La un pacient cu plaga prin arma de foc s-a constatat lezarea ficatului, leziuni ale intestinului subtire si alemezoului acestuia. Denumirea corecta a traumatismului dat este:

A. Traumatism complex multiplu (multivisceral)B. Traumatism simpluC. Plaga n seton


27/45

D. Traumatism asociatE. Plaga transfixianta

242. S Pacientul a suferit un accident rutier. n sectia de internare s-au constatat urmatoarele leziuni: fractura oaselorbazinului, ruptura uretrei, ruptura splinei. Aceasta trauma poarta denumirea de:

A. Trauma nchisa nepenetrantaB. PolitraumatismC. Traumatism asociatD. Traumatism simplu

E. Traumatism combinat243. CS Diagnosticul rupturii portiunii retroperitoneale a duodenului este foarte dificil. Printre semnele clinice cel mai

important este:A. BlumbergB. Mandel-RazdolskiC. Grassman-KulenkampfD. BernsteinE. Vighiato

244. Cele mai utile metode de diagnostic a traumei pancreasului este:A. USGB. LaparocentezaC. Radioscopia de ansambluD. Laparoscopia

E. Tomografia computerizata245. CS In traumatismele transversale ale pancreasului cu leziunea Wirsungului n regiunea corpului organului, cea mai

indicata operatie este:A. Suturarea parenchimului cu plastia WirsunguluiB. Rezectia portiunii distale a organuluiC. Drenarea ambelor segmente a Wirsungului cu drenarea bursei omentaleD. Suturarea parenchimului cu drenarea WirsunguluiE. Pancreatectomia

246. CS Semnul Kehr n leziunile splinei nseamna:A. Durere provocata si aparare musculara n hipocondrul stngB. Durere spontana n hipocondrul stng cu iradiere n umarul stngC. Matitate fixa n hipocondrul stngD. Matitate deplasabila pe flancuri

E. Hipotensiune arteriala cu tendinta la scadere n ortostatism247. Semnele intraoperatorii precoce ale leziunilor retroperitoneale ale duodenului sunt :A. Pete de stearina pe peritoneu si mezouriB. Colorarea foitei peritoneale posterioare cu bilaC. Semne de peritonita fibrinoasa-purulenta difuzaD. Emfizem al tesutului adipos retroperitonealE. Hematom retroperitoneal

248. CM Care dintre urmatoarele indica lavaj peritoneal pozitiv?A. 250 leucocite/mm3

B. 600 leucocite/mm3C. 2 ml de bila la aspiratia initialaD. 150.000 eritrocite/mm3

E. Lipsa amilazei n lichidul peritoneal249. Leziunea stomacului mai frecvent are loc n traumatismele deschise (6-12%) dect n cele nchise (2-3%).

Cele mai utile procedee diagnostice sunt:A. LaparoscopiaB. Radiografia abdominala de ansambluC. USGD. LaparocentezaE. Tomografia computerizata

250. CM n trauma nchisa a abdomenului predomina leziunea organelor parenchimatoase, care n 40% cazuri suntmultiple. ele mai frecvente sunt leziunile:

A. PancreasuluiB. Splinei


28/45

C. FicatuluiD. RinichilorE. Suprarenalelor

251. CS n diagnosticul leziunilor organelor cavitare cel mai miniinvaziv, dar si foarte informativ este procedeul:A. USGB. LaparoscopiaC. Radiografia abdominala de ansambluD. Laparocenteza

E. Tomografia computerizata252. n leziunile coledocului, inclusiv cele iatrogene, plastia cu viza fiziologica se efectueaza pe dren:

A. KehrB. DogliottiC. DuvalD. Cattele-ChampeauE. Baylys-Smirnov-Eristavi

253. CS Cele mai frecvente leziuni ale pancreasului sunt cele:A. Deschise univisceraleB. Deschise asociateC. nchise univisceraleD. nchise complexe multivisceraleE. Combinate

254. CM Sindromul Reily semnifica un abdomen acut fals si este ntlnit n:A. Traumatismele vertebro-medulareB. Fracturile coastelor cu revarsat intrapleuralC. Hematoame retroperitonealeD. Rupturile spontane incomplete a muschilor abdominali cu hematom preperitoneal sau supraaponevroticE. Hematomul peretelui abdominal anterior

255. CS Leziunile organelor cavitare n trauma nchisa a abdomenului constituie 20-30%, printre acestea pe locul I (50-60%) se situeaza:

A. DuodenulB. Intestinul subtireC. ColonulD. Vezica urinaraE. Stomacul

256. CM Indicatiile absolute catre laparotomia de urgenta sunt:A. plagile penetrante cu evisceratia epiploonuluiB. plagile nepenetrante abdominaleC. plagile abdominale parietaleD. plagile penetrante abdominale asociate cu hemodinamica instabilaE. plagile penetrante abdominale cu eliminari de continut bilios

257. CM In ce situatii in cazul plagii penetrante a toracelui este indicata toracotomia?A. la evacuarea initiala a 1000 ml de singe pe drenul din cavitatea pleuralaB. la evacuarea initiala a 1500 ml singe pe drenul din cavitatea pleuralaC. hemoragie continue > 100 ml/oraD. hemoragie continue > 250 ml/oraE. toracotomia nu este indicata

258. CM Reluarea hemoragiei in leziunile splinei in 2 timpi este determinata de tuse, vome, efort fizic si survine:A. in primele 2-3 zile de la traumatismB. in primele 2 saptamini de la traumatismC. peste 24 ore de la traumatismD. concomitent cu momentul traumeiE. in primele 24 ore de la traumatism

259. CM Care investigatii paraclinice sunt informative in diagnosticul leziunii ficatului:A. examenul radiologic de ansamblu al abdomenuluiB. laparocentezaC. laparoscopiaD. tomografia computerizataE. USG


29/45

260. M Pentru faza toxica a peritonitei este caracteristica urmatoarea gama simptomatica:A. TahicardieB. Leucocitoza elevata cu deviere n stngaC. Abdomen balonat, durerosD. Prevalarea simptomelor locale asupra celor generaleE. Varsaturi frecvente bilioase

261. n diagnosticul peritonitelor acute localizate se utilizeaza diverse procedee. Numerotati 2 dintre cele cenlesnesc diagnosticul n oricare localizare:

A. Tuseul vaginal si rectalB. Ultrasonografia abdominalaC. LaparoscopiaD. Punctia abdominalaE. Radiografia abdominala n ortostatism

262. CS Manevra Blumberg n apendicita acuta consta n:A. Durere vie la decompresiunea brusca a fosei iliace drepteB. Durere provocata la palparea fosei iliace drepteC. Durere n fosa iliaca dreapta la extensia trunchiuluiD. Durere la palpare n fosa iliaca dreapta cu iradiere n epigastruE. Durere n fosa iliaca dreapta la insuflarea aerului n rect

263. Durerea n peritonita are urmatoarele caracteristice:A. Poate fi mascata de administrarea de opiacee

B. ntotdeauna se instaleaza bruscC. Se poate asocia cu senzatia de seteD. Se poate generaliza pe ntreg abdomenulE. ntotdeauna corespunde organului afectat

264. CS La un bolnav cu apendicita acuta dupa debutul caruia a trecut 24 ore se depisteaza semne de peritonita n fosailiaca dreapta si n bazinul mic (regiunea suprapubiana). Este cazul de peritonita:

A. Localizata limitataB. Localizata nelimitataC. Generalizata difuzaD. Generalizata totalaE. Abces al Douglasului

265. Semnele precoce ale peritonitei acute generalizate includ urmatoarele:A. Dureri abdominale

B. Contractura muscularaC. Imobilitatea peretelui abdominalD. Varsaturi fecaloideE. Subfebrilitate

266. CS Pierderile de proteine si lichide n peritonita difuza ating cifrele de 300 g si respectiv 9-10 l. La baza acestorpierderi se afla n primul rnd:

A. Schimbarile microcirculatieiB. Pareza intestinalaC. Dereglarile macrocirculatieiD. Alcaloza respiratorieE. Dereglarile functiei renale

267. Dupa spalarea abdomenului n peritonita difuza purulenta cavitatea peritoneala se dreneaza, respectndurmatoarele principii:

A. Drenul se va exterioriza prin calea de accesB. Drenurile se exteriorizeaza la distanta de plaga operatorieC. n perioada postoperatorie se va petrece lavajul fractionat al spatiilor drenateD. Se introduc antibiotice (monomicina - 250 mg) 0,5-1,0gE. Introducerea antibioticelor se va repeta fiecare 4-6 ore

268. CS Deschiderea abcesului periapendicular se efectueaza:A. Extraperitoneal conform manevrei PirogovB. Prin accesul McBurneyC. Prin laparotomie medie inferioaraD. Prin laparotomie medie medianaE. Prin lumbotomie


30/45

269. CS ntr-o peritonita difuza la debut examenul clinic releva:A. Meteorism abdominalB. Echimoza periombilicalaC. Desenul muschilor drepti abdominali vizibiliD. Abdomenul imobil cu miscarile respiratoriiE. Semnul Kussmaul

270. Printre masurile terapeutice generale n peritonita un rol de prima importanta i revine combaterii ileusuluiparalitic. n acest scop sunt indicate urmatoarele proceduri:

A. Blocajul novocainic, blocaj epiduralB. Perfuzii de potasiu cu glucoza si insulinaC. Decompresia tubului digestivD. Stimularea inervatiei simpaticeE. Stimularea peristaltismului intestinal

271. Dereglarile microcirculatiei sunt mai simtitoare n faza a II si a III a peritonitei purulente si sunt determinatede urmatorii factori:

A. HipokaliemieB. Diminuarea hematocrituluiC. Acidoza metabolica intracelularaD. Dereglari proteiniceE. Dereglari hidrosaline

272. CS La un bolnav cu ulcer perforat, internat peste 10 ore dupa mbolnavire constatam: limba de umeditate scazuta si

saburata, Ps - 96 b/min., TA - 120/70, dispnee, durere violenta n abdomen, la palpare "abdomenul de lemn",leucocitoza - 16.000. Indicati faza peritonitei:

A. Faza reactivaB. Faza toxicaC. Faza terminalaD. Faza complicatiilor septiceE. Faza initiala a insuficientei poliorganice

273. n ulcerul duodenal perforat cu peritonita purulenta de 48 ore si stare toxicoseptica se indica:A. Rezectia gastrica 2/3B. Suturarea solitara a ulceruluiC. Suturarea ulcerului dupa Oppel-PolicarpovD. Exizia ulcerului, piloroplastieE. Rezectia economa de stomac

274. CS Cea mai frecventa cauza de infectare a cavitatii abdominale este:A. Perforatia organelor cavitareB. Calea hematogenaC. Ruptura n peritoneu a unei hidronefrozeD. Calea limfogenaE. Nici una din cele indicate

275. Pentru peritonita difuza generalizata prin perforatie sunt caracteristice urmatoarele semne:A. BlumbergB. Mendel-RazdolskiiC. Pastrarea matitatii hepaticeD. "Semnul tusei"E. Grassman-Kulencampf

276. CS Un bolnav cu ulcer duodenal este spitalizat peste 32 ore dupa perforatie avnd urmatoarele semne: limbauscata, saburata, Ps - 120 b/min., TA - 90/40 mm Hg, respiratii - superficiale, 32 pe minut, facies hipocraticus,abdomen balonat, dureros pe toata aria, silentium abdominal, Le - 25.000. Peritonita se afla n faza:

A. Faza reactivaB. Faza toxicaC. Faza terminalaD. Faza de formare a abcesuluiE. Faza initiala a bolii

277. Pledeaza pentru diagnosticul de peritonita difuza prin perforatie gastroduodenala:A. Prezenta antecedentelor biliareB. Amilazuria scazutaC. Pneumoperitoneul


31/45

D. "Semnul tusei"E. Varsaturile fecaloide

278. Contractura musculara este un semn major al peritonitei, nsa poate lipsi n urmatoarele cazuri:A. La batrniB. La copiiC. Daca au fost administrate antibioticeD. La casecticiE. Daca au fost administrate opiacee

279. CS Tratamentul peritonitei acute generalizate include mai multe compartimente, rolul principal revenind:A. Interventiei chirurgicaleB. Terapiei cu antibioticeC. Corectiei modificarilor grave metaboliceD. Restabilirii functiei tractului digestivE. Profilaxiei complicatiilor

280. CM Avnd o suprafata de circa 2 m2,peritoneul are urmatoarele functii:A. De raspndire a infectieiB. De fixare a organelor intraabdominaleC. De protectie antiinfectioasaD. De rezorbtieE. De secretie

281. Peritonitele pot fi acute si cronice. Cele cronice pot fi de urmatoarea origine:

A. TuberculoasaB. CanceroasaC. ParazitaraD. BilioasaE. Urinara

282. n ulcerul duodenal perforat cu peritonita acuta generalizata se ntlnesc urmatoarele semne:A. Durere epigastricaB. Contractura muscularaC. Cresterea matitatii hepaticeD. PneumoperitoneumE. Durere la tuseul rectal la nivelul fundului de sac Douglas

283. CM Interventia chirurgicala n peritonita difuza purulenta include urmatoarele etape consecutive:A. Suprimarea sursei peritonitei

B. Profilaxia insuficientei poliorganiceC. Sanarea cavitatii peritonealeD. Drenarea cavitatii peritonealeE. Profilaxia complicatiilor postoperatorii precoce

284. CM Durerea la debut ntr-o peritonita difuza prin perforatie digestiva are urmatoarele caracteristici:A. debut lent, insidiosB. debut ca "lovitura de pumnal"C. intensitate medieD. provoaca dispneeE. socogena

285. CM Examenul obiectiv local al abdomenului costata semne foarte importante pentru diagnosticul de peritonita.Sugestive n acest sens sunt:

A. durerea provocata, localizata sau difuzaB. apararea sau contractira musculara difuzaC. timpanism abdominal difuzD. matitate abdominala deplasabila in fazele tardiveE. mobilitate activa a peretelui abdominal

286. CM Tratamentul chirurgical n peritonitele difuze este obligator. Scopul interventiei chirurgicale este:A. laparotomia largaB. suprimarea sursei de contaminareC. activarea medicamentoasa preoperatorie a intestinuluiD. toaleta cavitatii peritonealeE. drenarea cavitatii peritoneale

287. CM Dupa extinderea procesului inflamator peritonitele sunt:


32/45

A. difuzeB. primareC. localizateD. secundareE. riptogene

288. CM Dintre explorarile imagistice n peritonita:A. radiografia abdominala simpla releva pneumoperitoneul n orice perforatie a tubului digestivB. radiografia abdominala simpla arata distensie gazoasa pronuntata a intestinului

C. ecografia abdominala pune n evidenta revarsatul lichidianD. tomografia computerizata este o investigatie de prima intentieE. scintigrafia este absolut necesara preoperator pentru localizarea cauzei

289. CM Reechilibrarea electrolitica eficienta n peritonite are ca efecte:A. normalizarea caracteristicilor pulsuluiB. tahicardiaC. scaderea n continuare a presiunii venoase centraleD. cresterea debitului urinar la oraE. ameliorarea starii generale a bolnavului

290. CM Spalatura cavitatii peritoneale n cazul peritonitelor acute difuze:A. nu este ntotdeauna necesaraB. se efectueaza cu lichide la temperatura camereiC. se pot folosi antiseptice

D. se efectueaza de mai multe ori nainte de a nchide abdomenulE. este urmata de drenajul larg al cavitatii peritoneale

291. CS Triada Virhov n patogenia tromboflebitei acute consta n:A. Tulburari de coagulare, leziuni endoteliale si staza circulatiei venoaseB. Leziuni ale valvulilor, hipertensiune venoasa si varicele venelorC. Deficienta tesutului conjunctiv, tulburari de coagulare si staza venoasaD. Varicele venelor superficiale, hipoproteinemia si staza circulatiei venoaseE. Staza venoasa, tulburari de coagulare si insuficienta vaselor comunicante

292. CS Alegeti proba clinica ce permite de a explora concomitent sistemul venos superficial si profund:A. Proba Pratt-IB. Proba celor 3 garouriC. Proba PertesD. Proba Brodie-Troianov-Trendelenburg

E. Proba Sheinis293. CS Alegeti proba clinica ce permite depistarea localizarii comunicantelor incontinente:A. Proba DelbetB. Proba Pratt-IC. Proba SicardD. Proba Pratt-IIE. Nici una din cele enumerate

294. CS Procedeul Delbe-Pertes evidentiaza:A. Functia valvulei ostiale (principale) a v.safena magnaB. Functia valvulelor venelor profundeC. Permebialitatea venelor profundeD. Gradul de dezvoltare a varicelor venelor superficialeE. Functia venelor comunicante

295. CS n baza patogeniei bolii varicoase sunt trei verigi principale:A. Insuficienta cardiaca, dilatarea venelor si cresterea presiunii venoaseB. Obezitatea, insuficienta cardiaca si dilatarea venelorC. Insuficienta valvulara, dilatarea venelor si cresterea presiunii venoaseD. Boala hipertonica, insuficienta valvulara si cresterea presiunii venoaseE. Limfostaza, insuficienta valvulara si cresterea presiunii venoase

296. CS Pileflebita este:A. Inflamatia a.mezenteriale inferioareB. Tromboflebita v.lienaleC. Tromboflebita a.apendiculareD. Tromboflebita vv.hepatice


33/45

E. Tromboflebita v.porte297. CM Care sunt factorii patogenetici principali n etilogia bolii varicoase?

A. ObezitateaB. Insuficienta valvularaC. Insuficienta cardiacaD. Dilatarea venelorE. Cresterea presiunii venoase

298. CS Actiunea anticoagulantilor n tratamentul tromboflebitelor e bazata pe:

A. Liza fibrineiB. Stoparea cresterii trombului (chiagului)C. Fragmentarea chiaguluiD. Schimbarea Z - potentialului peretelui vascularE. Diminuarea activitatii dezoxiribonucleazei

299. Profilaxia complicatiilor trombembolice n perioada postoperatorie se reduce la:A. Administrarea heparineiB. Masaj la extremitatile inferioareC. Exercitii fizice curativeD. Aplicarea fibrinolizineiE. Aplicarea pansamentului elastic pe membrele inferioare

300. Principalele simptome n varicele venelor membrelor inferioare sunt:A. Claudicatia intermitenta

B. Edemul periferic spre sfrsitul zileiC. Convulsii nocturne a muschilor gambeiD. Schimbari trofice n regiunea supramaleolaraE. Simptomul "ischemiei plantare"

301. n tromboflebita acuta a venelor superficiale local se aplica unguent de:A. SintomicinaB. LevosinaC. SolcoserilD. TroxevazinaE. Wisnevski

302. CS Tromboflebita acuta a venelor superficiale mai des se complica cu:A. PileflebitaB. Infarct miocardic

C. Tromboza mezenteriala acutaD. Tromboflebita a venelor profundeE. Trombembolia a.pulmonare

303. CM n boala trombembolica factorii determinanti sunt reprezentati de:A. aterosclerozaB. poliglobulieC. neoplasmele visceraleD. leziunea venoasa parietalaE. staza venoasa

304. CM Tratamentul tromboflebitei venelor profunde ale membrelor inferioare consta n administrarea:A. vitaminei KB. trombovaruluiC. heparineiD. antispasticelorE. aspirinei

305. n tratamentul mastitei infiltrative se utilizeaza urmatoarele procedee:A. AntibioticeB. AnticoagulantiC. Scurgerea snuluiD. Incizia radiala n regiunea plastronuluiE. Blocaj retromamar

306. Adenofibromul mamelei se deosebeste de cancerul acesteia prin urmatoarele semne:A. Formatiunea tumorala este bine delimitataB. Histologic elementele componente pastreaza totdeauna o structura tipica


34/45

C. Formatiunea tumorala este imobilaD. Derma deasupra tumorii nu este schimbataE. Lipseste adenopatia axilara

307. Care din functiile enumerate mai jos orespund glandei mamare?A. EroticaB. De protectieC. AlimentaraD. Estetica

E. Hormonala308. Mastita acuta infiltrativa se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice:

A. Febra nalta cu frisoaneB. Dureri insuportabileC. Turgestenta snuluiD. FluctuentaE. Insomnia

309. Adenofibromul mamelei este caracterizat de urmatoarele semne:A. Marimea unei alune (mici)B. Suprafata regulata si rotundaC. Durere la palpare si mobilitatea limitataD. Vrsta pacientei 20-30 aniE. Creste n volum n perioada de lactatie

310. CS Termenul politelia nseamna:A. Hipertrofia tesutului glandularB. Aparitia glandelor mamare auxiliareC. Lipsa mameloanelorD. Dezvoltarea incompleta a mameleiE. Surplusul de mameloane

311. S Adenofibromul se deosebeste de mastopatia nodulara prin urmatoarele semne:A. Se ntlneste la femei la vrsta de 20-30 aniB. Durerile se acutizeaza pna la si n timpul ciclului menstrualC. Are suprafata regulata, rotunda bine delimitataD. durerile iradiaza n umar si n gtE. Tumoarea poate creste n volum n timpul lactatiei sau sarcina

312. CS Aparitia glandelor mamare auxiliare poarta denumirea:

A. MicromastiaB. AmastiaC. PoliteliaD. PolimastiaE. Hipertelia

313. CS n tratamentul mastitei acute abcedante cel mai important procedeu este:A. AntibioterapiaB. Blocajul retromamar cu antibiotice si novocainaC. AnticoagulantiiD. Terapia infuzionala pentru sustinerea homeostazieiE. Incizia radiala deasupra abcesului

314. Care din cauzele indicate mai jos nu joaca un rol primordial n etiopatogenia afectiunilor mamelei?A. Modul de traiB. AlimentareaC. Viata sexualaD. Dereglarile hormonaleE. Conditiile habituale

315. CS Cea mai frecventa forma a tuberculozei mamare este:A. PseudoneoplazicaB. SuperficialaC. DesiminataD. Galactoforita tuberculoasaE. Confluenta

316. CS n cazurile dificile de diagnostic al mastitei cronice cel mai important este:


35/45

A. DurereaB. FluctuentaC. TurgescentaD. Dereglari digestive sau infectioase la sugarE. Transpiratiile reci

317. CS Cea mai frecventa forma a sifilisului mamar este:A. sancrul snuluiB. Sifilisul primar

C. Sifilisul secundarD. Mastitele sifilitice acuteE. Mastitele sifilitice tertiare

318. CS Care este semnul major in mastita acuta abcedanta:A. Febra cu frisoaneB. Dureri insuportabileC. InsomniaD. FluctuentaE. Imposibilitatea alaptarii copilului

319. In mastita lactogena, din punct de vedere etiologic, sunt corecte urmatoarele afirmatii:A. este favorizata de microtraumatismele produse de sugarB. golirea incompleta a snului favorizeaza staza si infectiaC. calea de intrare a microbilor este regiunea pericanalara

D. adenopatia axilara satelita este constantaE. infectarea este provocata mai frecvent de stafilococi si streptococi, mai rar de colibacil, gonococi, anaerobi

320. CM Care este tratamentul formei difuze a mastopatiilor pina la 40 ani:A. electroforeza cu novocainaB. metiltestosteron 20-30 mg in zi in perioada intermenstrualaC. microiodit de kaliu in solutie de 0,25% cite 10 ml in zi timp de 1 an de zileD. analgeticeE. testosteron propionat n solutie de 5% - 25 mg i/m

321. CM Insemnati corect volumul tratamentului conservativ in primele 2 faze a mastitei lactogene acute:A. antibioticoterapia si blocada retromamaraB. terapia cu anticoagulantiC. punga cu gheataD. ultrasunet cu frecventa inalta

E. punctia yonei afectate cu administrarea locala a antibioticilor322. CM Care sunt semnele de baza a mastopatiilor:A. durerea cu iradiere in umar si gitB. fluctuatiaC. eliminari din mamelonD. induratia sinuluiE. temperatura subfebrila

323. CM Ce eliminari se observa din mamelon in mastopatii:A. colostraleB. seroaseC. purulenteD. sangvinolenteE. nu sunt eliminari

324. CS Care din urmatoarele functii nu corespund glandei mamare?A. eroticaB. alimentaraC. hormonalaD. de productieE. estetica

325. CS Cel mai important simptom n diagnosticul apendicitei acute este:A. Triada DieulafoyB. Semnul KocherC. Semnul Bartomie-MihelsonD. Semnul Sitcowschi


36/45

E. Semnul Blumberg326. Care dintre urmatoarele afirmatii privind apendicita acuta este adevarata:

A. Durerea n fosa iliaca dreapta este un semn caracteristicB. Febra este un semn caracteristic la batrniC. Leucocitoza este ntotdeauna prezentaD. Pulsul este acceleratE. Poate evolua sub forma gangrenoasa

327. Plastronul apendicular n faza infiltrativa prezinta urmatoarele semne clinice:

A. Leucocitoza n crestere treptataB. Tumoare de dimensiuni diferite, dureroasa, cu contururi difuze, care apare la a 3-5 zi dupa debutul boliiC. Dureri surde n fosa iliaca dreapta care se ntetesc n timpul mersuluiD. Fenomenul de fluctuenta n fosa iliaca dreaptaE. Febra moderata cu predilectie serala

328. CS Manevra Blumberg n apendicita acuta consta n:A. Durere vie la decompresiunea brusca a fosei iliace drepteB. Durere provocata la palparea fosei iliace drepteC. Durere n fosa iliaca dreapta la extensia trunchiuluiD. Durere la palpare n fosa iliaca dreapta cu iradiere n epigastruE. Durere n fosa iliaca dreapta la insuflarea aerului n rect

329. CS Durerea periombilicala si simptomele Kummel, Crasnobaev sunt mai frecvente n apendicita acuta:A. Subhepatica

B. La batrniC. RetrocecalaD. MezoceliacaE. Pelviana

330. n cazuri de apendicita acuta tardiva cu peritonita extinsa se cere diferentierea cu urmatoarele afectiuni:A. Ocluzie intestinalaB. Calculul renalC. Tromboza vaselor mezentericeD. Pancreatita acutaE. Peritonita pneumococica

331. CS Cea mai sigura metoda de tratament a bontului apendicular dupa apendicectomie este:A. Ligatura cu catgutB. nfundarea bontului apendicular n cec cu sutur "n bursa" si "Z"cu fire nerezorbabile

C. nfundarea n bursa fara ligaturaD. Ligatura cu catgut si nfundarea n bursa cu catgut atraumaticE. Ligatura cu catgut si nfundarea bontului n peretele cecului cu fire izolate

332. CS Alegeti varianta corecta a ordinii de aparitie a simptomelor n apendicita acuta:A. Febra, anorexie, greata sau varsaturi, sensibilitate dureroasa la palpare n fosa iliaca dreapta, leucocitoza,

durere, de obicei epigastrica sau ombilicalaB. Anorexie, greata sau varsaturi, febra, leucocitoza, durere, de obicei epigastrica sau ombilicala, sensibilitate

dureroasa la palpare n fosa iliaca dreaptaC. Durere, de obicei epigastrica sau ombilicala, anorexie, greata sau varsaturi, sensibilitate dureroasa la

palpare n fosa iliaca dreapta, febra, leucocitozaD. Greata sau varsaturi, sensibilitate dureroasa la palpare n fosa iliaca dreapta, febra, anorexie, leucocitoza,

durere, de obicei epigastrica sau ombilicalaE. Sensibilitate dureroasa la palpare n fosa iliaca dreapta, durere, de obicei epigastrica sau ombilicala, febra,

leucocitoza, anorexie333. Apendicita subhepatica se manifesta prin urmatoarele simptome clinice:

A. Febra elevata nsotita de frisonB. Mai frecventa e la copiiC. Poate fi nsotita de subicterD. Apararea musculara si durerea maxima sunt localizate n regiunea subhepaticaE. Evolueaza ca o colecistita acuta

334. Diagnosticul diferential al apendicitei acute trebuie efectuat cu urmatoarele afectiuni:A. Ulcerul gastroduodenal perforatB. Sindromul Mallory-WeissC. Toxicoinfectia alimentara


37/45

D. Pancreatita acutaE. Colica nefretica

335. CS Prima apendicectomie a fost efectuata de catre:A. Pirogov (1856)B. R. Fitz (1886)C. Cornelius CelsiusD. Berangario de Carpi (sec. XVI)E. T. Morton (1887)

336. Apendicita acuta la batrni prezinta urmatoarele semne:A. Debutul zgomotos si evoluare rapidaB. Contractura musculara slabaC. Durere provocata de palpare n fosa iliaca dreaptaD. Tendinta spre distructie pe fonul unui tablou clinic saracE. Leucocitoza moderata, temperatura putin elevata si meteorism pronuntat

337. Pot simula apendicita acuta ascendenta (retrocecala) urmatoarele afectiuni:A. Colecistita acutaB. Abcesul perinefreticC. Inflamatia diverticulului MeckelD. Hidronefroza pe dreaptaE. Pielita

338. CS n plastronul apendicular:

A. Se aplica un tratament conservativ (punga cu gheata, dieta, antibiotice, fizioterapie)B. Se opereaza cnd apare la tineriC. Se opereaza cnd apare la vrstniciD. Se opereaza cnd este situat n pelvisE. Se opereaza cnd clinic nu se exclude un cancer al cecului

339. Numerotati 2 factori mai importanti si mai constanti n declansarea apendicitei acute:A. NervosB. VascularC. InfectiosD. ChimicE. Obstructiv

340. CS Semnul major precoce al apendicitei acute este:A. Anorexia

B. VarsaturileC. FebraD. DiareeaE. Dureri n fosa iliaca dreapta

341. CS La copii cere diferentierea cu apendicita acuta n primul rnd urmatoarea afectiune:A. Ulcerul perforativB. Colecistita acutaC. Toxicoinfectia alimentaraD. Colica nefreticaE. Pancreatita acuta

342. Numerotati afirmat 919b17j iile incorecte referitor la plastronul apendicular abcedat:A. Apendicectomia este obligatorieB. Se practica apendicectomia de urgentaC. Se scoate apendicele numai daca este amputatD. Nu se practica interventie chirurgicalaE. Se face numai tratament cu antibiotice inclusiv antibioterapie endolimfatica + fizioterapie

343. CS Cea mai frecvent ntlnita pozitie a apendicelui este:A. LateralaB. DescedentaC. RetrocecalaD. AscendentaE. Mediala

344. Particularitatile apendicitei acute la gravide sunt urmatoarele:A. Durerea este localizata atipic


38/45

B. Mai frecvent e n jumatatea a doua a sarciniiC. Sunt frecvente formele distructiveD. Durerea si voma sunt confundate cu cele din cauza sarciniiE. Sunt pozitive semnele Sitkovschi, Bartomie-Mihelson, Cope

345. Pot simula apendicita acuta pelviana urmatoarele afectiuni:A. PionefrozaB. Inflamatia diverticulului MeckelC. Boala Crohn

D. Prostatita acutaE. Abcesul muschiului psoas

346. CS Care este calea de acces preferabila n caz ca diagnosticul de apendicita acuta trezeste dubii?A. LenanderB. McBurneyC. sprengelD. Laparotomie medie-medianaE. Laparotomie medie inferioara

347. CS Apendicita acuta la batrni impune tactica:A. Expectativa pentru ca frecvent se formeaza un plastronB. Interventia chirurgicala de urgentaC. Irigorgafie pentru a descoperi un cancer, frecvent la aceasta vrstaD. Tratamentul initial al tarelor asociate

E. Tratamentul numai cu antibiotice348. CS Drenarea optimala dupa apendicectomie n apendicita distructiva, complicata cu peritonita locala este:

A. Scoaterea drenului tubular prin contrapertura aparteB. Scoaterea drenului tubular prin plagaC. Aplicarea drenului de tifonD. Drenarea ambelor spatii iliace cu 2 drenuri tubulareE. Drenarea nu se cere

349. CS Triada Dieulafoy n apendicita acuta presupune:A. Durere n epigastru cu deplasare peste 4-6 ore n fosa iliaca dreapta, hiperestezie cutanata si aparare

musculara n triunghiul IacuboviciB. Durere provocata la palpare, aparare musculara si hiperestezie cutanata n triunghiul IacuboviciC. Anorexie, durere provocata si aparare musculara n triunghiul IacuboviciD. Durere provocata, hiperestezie cutanata n triunghiul Iacobovici, febra moderata

E. Rigiditatea musculara locala, hiperestezie superficiala, simptome testiculare350. CS Tactica medicala optimala n plastronul apendicular abcedat este:A. Terapie conservativa, inclusiv antibioterapie endolimfatica + fizioterapieB. Drenarea extraperitoneala a abcesului (manevra Pirogov)C. Drenarea abcesului sub controlul ecografieiD. Drenarea abcesului prin laparotomie mediana inferioaraE. Drenarea abcesului prin incizie oblica tip McBurney

teste grila la chirurgie

Documents