1 Dintre explorările non-invazive ale patului arterial nu face parte:a) examenul Dopplerb) angio- CTc) angio –RMNd) arteriografia prin puncþie Seldingere) examenul Triplex

2 Complicaţiile locale în arteriografia prin puncţie Seldinger sunt reprezentate de următoarele , cu excepţia :

a) hematoameb) fistule arterio-venoasec) disecþie, ocluzie vascularã ºi embolii perifericed) insuficienþã renalã acutãe) pseudoanevrisme

3 Care din următoarele afirmaţii sunt false ? În condiţiile unui arbore arterial normal anatomic arteriografia oferă următoarele informaţii:

a) localizarea precisã a leziunilorb) existenþa leziunilor unice sau multiplec) existenþa circulaþiei colateraled) nu poate stabili originea embolicã sau tromboticã a unei ischemii acutee) starea patului vascular distal

4 Pentru salvarea extremităţii în condiţii optime , intervalul de timp scurs de la instalarea ischemiei la instituirea tratamentului (respectiv la restabilirea fluxului arterial) trebuie să fie mai scurt de :

a) 1-2 oreb) 4-6 orec) 6-8 ored) 10-12 oree) 12-24 ore

5 Dat fiind faptul că la majoritatea pacienţilor care au suferit traumatisme vasculare circulaţia colaterală este slab dezvoltată (pacienţii sunt mai degrabă tineri, cu artere normale) ischemia ireversibilă apare:

a) mai precoceb) mai tardivc) nu poate apãread) ca urmare a traumatismului maselor muscularee) ca urmare a leziunilor nervoase

6 Traumatismele vasculare cu prognosticul cel mai bun sunt următoarele , cu excepţia :

a) plãgile vasculare simpleb) plãgile înjunghiatec) rupturile vasculared) contuziile arterialee) plagile vasculare iatrogene

7 O serie de factori influenţează direct prognosticul în traumatismele vasculare, cu excepţia :

a) intervalul de timp scurs între momentul traumatismului ºi intervenþia terapeuticã adecvatã

b) vârsta tânãrãc) localizarea anatomicãd) leziunile osoase associatee) leziunile nervoase asociate

8 Următoarele afirmaţii sunt false :a) In traumatismele vasculare arteriografia este procedeul diagnostic cel mai

precis pentru diagnosticul unei leziuni vasculareb) O arteriografie negativã exclude o leziune arterialã la un pacient cu semne

echivocec) Arteriografia precizeazã sediul exact, natura ºi extensia leziunii/leziunilor

vasculare în vederea tratamentuluid) Arteriografia este indicatã la pacienþii instabili hemodinamice) Arteriografia intraoperatorie este de preferat

9 Ca principii generale de tratament în traumatismele vasculare sunt adevărate următoarele , cu excepţia: a) toţi pacienţii cu traumatisme vasculare trebuie evaluaţi pentru prezenţa altor leziuni în vederea ierarhizării tratamentului b) şocul hemoragic este frecvent prezent la bolnavii cu traumatisme vasculare ale membrelor c) trebuie folosite garourile in scopul asigurării hemostazei d) echilibrarea hemodinamică trebuie începută imediat şi pe cât posibil obţinută preoperator e) trebuie în primul rând excluse sau tratate leziunile care ameninţă viaţa

10 Insuficienţa arterială acută este în marea majoritate a cazurilor rezultatul obstrucţiei intrinseci printr-un tromb.Următoarele afirmaţii sunt adevărate , cu excepţia:

a) O cauzã majorã de ischemie acutã perifericã este emboliab) Cea mai frecventã sursã de emboli este cordulc) Se poate produce embolie cu conþinutul plãcilor de aterom-

ateroembolie sau "sindromul degetelor albastre"d) Manifestãrile clinice ale ocluziei arteriale acute prin trombozã sunt

mai severe decât în cazul altor etiologiie) Tromboza venoasa profunda poate cauza o embolie arterialã

paradoxalã11 Există şase semne clinice cardinale în ischemia acută, cu excepţia:

a) durereb) paresteziic) paloared) prezenþa pulsului distal de nivelul ocluzieie) rãceala tegumentelor

12 Cea mai buna metoda imagistica de detectare a obstructiei venoase profunde este:

a) rezonanta magneticab) echografia Dopplerc) febografiad) pletismografiae) computer-tomografia

13 Următoarele afirmaţii referitoare la ischemia acută periferică sunt adevărate , cu excepţia :

a) Administrarea de heparinã previne propagarea distalã a trombuluib) Extremitãþile ischemice trebuie ferite nu doar de frig, dar ºi de

cãldurã sau presiunea exercitatã asupra lorc) Fluxul retrograd (fluxul de sânge care curge din extremitatea

distalã a arterei dupã înlãturarea obstrucþiei) semnificã un pat vascular distal eficient

d) În cazul existenþei trombozei venoase, îndepãrtarea trombului venos trebuie efectuatã dupa restabilirea fluxului arterial

e) Protejarea patului vascular situat distal de obstrucþie este prima etapã a tratamentului în ischemia acutã

14 Primul gest terapeutic în ischemia acută prin embolie trebuie să fie :a) administrarea unui bolus de heparinãb) încãlzirea membrului ischemicc) efectuarea embolectomiei cât mai rapid posibild) administrarea unor analgetice puternice de tipul morfinei sau

petidineie) administrarea de manitol alãturi de alcalinizarea urinii pentru

prevenirea insuficienþei renale acute15 Care din următoarele afirmaţii sunt false?

a) Pentru a fi eficientã, embolectomia trebuie indicatã ºi efectuatã precoce, în primele 6 ore

b) Fasciotomiile de decompresiune sunt indicate preventiv în toate ischemiile acute

c) Embolectomia se efectueazã, de obicei, sub anestezie localã, mai ales cã majoritatea pacienþilor sunt bãtrâni ºi cu stare generalã proastã

d) Heparina reduce la minimum propagarea trombozei ºi favorizeazã liza naturalã a trombului ca ºi dezvoltarea circulaþiei colaterale

e) O revascularizare arterialã eficientã este exclusã în cazul lipsei unui flux distal adecvat

16 Metode non-invazive de explorare vasculară sunt următoarele, cu o excepţie:a) masurarea indicelui glezna-bratb) pletismografiac) examenul Dopplerd) arteriografia

e) mãsurarea presiunii arteriale digitale17 Tratamentul cu AVK este contraindicat în urmatoarele situaţii, cu excepţia:

a) In cazul existenþei unei diateze hemoragiceb) In hipertensiunea arterialã malignãc) In cazul în care contextul psihosocial al pacientului nu permite

supravegherea adecvatã a tratamentuluid) La vârste < 75 anie) La vârste > 75 ani

18 Tromboliza terapeutică este utilizată în mod esenţial în următoarele situaţii, ce excepţia :

a) In tratamentul infarctului acut de miocardb) In tratmentul emboliei pulmonarec) In trombozele venoase profunde cu debut de > 14 ziled) In trombozele venoase profunde cu debut de < 14 zilee) In trombozele arteriale acute

19 Principale contraindicaţii ale trombolizei sunt , mai puţin una:a) Antecedente cerebro-medulare: traumatisme, anevrisme,

chirurgie, neoplasme, accident vascular cerebral tranzitoriu sau definitiv

b) Hemoragie necontrolatã (genito-urinarã sau digestivã)c) Tulburãri ale hemostazeid) Hipotensiune arterialãe) Hipertensiuena arterialã

20 Alegerea grefonului vascular nu ţine cont de :a) diametrul vasului nativ ce va fi înlocuit sau by-passatb) prezenta infecþieic) strãbaterea sau nu a unei regiuni articulared) disponibilitatea sau nu a unui conduct autogene) costul unui grefon sintetic

21 Pacienţii cu boala aorto-iliacă manifestată prin claudicaţie intermitentă moderată sau uşoară vor beneficia de măsuri terapeutice conservatoare, mai puţin:

a) renunþarea la fumatb) exerciþii fizice zilnicec) scãdere ponderalãd) intervenþie chirurgicalã d’ambléee) consum hidric zilnic

22 În cazurile de boală aorto-iliacă cu ischemie severă se remarcă, cu excepţia:a) eritroza de declivitateb) paloare la ridicarea membruluic) modificãri trofice ale pielii la nivelul piciorului ºi gambeid) prezenþa pulsului periferice) absenþa pulsului periferic

23 Tratamentul trombozei venoase profunde trebuie sa cuprinda, mai putin:

a) repaus la patb) heparinoterapiec) compresie elasticad) anticoagulante oralee) embolectomie cu sonda Fogarty

24 Următoarele afirmaţii referitoare la boala obstructivă aterosclerotică sunt adevărate, cu o excepţie:

a) Evoluþia naturalã a bolii obstructive cronice infrainghinale este invariabil cãtre amputaþie

b) Se caracterizeazã mai frecvent prin claudicaþie intermitentã stabilã

c) Simptomatologia se poate ameliora pe mãsura dezvoltãrii circulaþiei colaterale

d) Durerea de repaus ºi ischemia criticã a membrului reprezintã indicaþii chirurgicale ferme

e) Leziunile trofice distale sunt clasificate in stadiul IV Leriche-Fontaine

25 Termenul de ischemie critică a membrului este definit prin, mai puţin:a) durere de repaus continuã necesitând analgezie cu durata de

peste douã sãptãmânib) ulcer ischemicc) gangrena picioruluid) presiune sistolicã la nivelul gleznei > 50 mm Hge) presiune sistolicã la nivelul gleznei < 50 mm Hg

26 Dintre complicaţiile postoperatorii ce pot apărea după un by-pass femuro-popliteu, una nu este întâlnită:

a) tromboza grefonuluib) hemoragiac) infecþiad) impotenþa sexualãe) limforagia

27 Simptomele caracteristice stenozei carotidiene sunt, cu excepţia:a) slãbiciunea, amorþeala ºi stângãcia la nivelul membrelor

contralateraleb) pierderea vederii de aceeaºi parte cu leziunea (amaurosis

fugax)c) disfazia în cazul afectãrii emisferei dominanted) acufenee) pierderea vederii este caracteristicã, pacientul descriind orbirea

ca pe o perdea întunecatã trasã de cineva de obicei de sus în jos28 Complicaţiile endarterectomiei carotidiene pot fi, cu excepţia:

a) accident vascular cerebralb) paralizie de nerv hipoglos, glosofaringian, facial sau laringeu

recurentc) hematomd) amneziee) infarct de miocard

29 Ruptura anevrismului aortic infrarenal se produce mai ales posterior, în retroperitoneu. Semnele clinice sunt, cu excepţia:

a) șocb) prezenþa unei mase abdominale pulsatilec) durerea (abdominalã sau în spate)d) hemoragia digestivãe) hipotensiune

30 Dintre complicaţiile care pot apărea în chirurgia electivă a anevrismelor de aortă infrarenală sunt întâlnite, cu excepţia:

a) hemoragia intraoperatorieb) ºocul acut la declamparea aorteic) embolizarea in teritoriul carotidiand) lezarea ureteruluie) embolizarea in patul arterial distal

31 Dintre complicaţiile gastrointestinale ce pot apărea in chirurgia anevrismelor de aortă infrarenală cea mai de temut este :

a) ileusul paralitic prelungitb) anorexiac) diareead) colita ischemicãe) constipaþia

32 Principalele complicaţii ale anevrismelor periferice sunt, cu excepţia:a) trombozab) embolia distalãc) rupturad) hemoragia digestivãe) compresia venelor adiacente

33 Următoarele afirmatii referioate la trombangeita obliterantă sunt adevărate, cu excepţia:

a) Simpatectomia lombarã este încã indicatã pe scarã largãb) Atingerea distalã ºi absenþa unui pat vascular distal nu permit o

chirurgie de revascularizare în marea majoritate a cazurilorc) Oprirea fumatului reprezintã tratamentul etiopatogenic

esenþiald) Revascularizarea chirurgicalã este posibilã în marea majoritate

a cazurilore) Oprirea fumatului scade rata ºi incidenþa amputaþiilor

34 În trombangeita obliterantă sunt indicate:a) tratamentul leziunilor ischemice locale ºi a durerii

b) evitarea fumatului, inclusiv al celui pasivc) simpatectomiad) Iloprost-ule) toate de mai sus

35 Tratamentul in boala Buerger poate sa cuprindă:

a) chirurgia de revascularizare (by-pass) dacã este realizabilã tehnic ºi dacã pacientul a întrerupt fumatul

b) tratamentul flebitelor superficialec) amputaþiad) simpatectomie lombarã sau toracicãe) toate raspunsurile pot fi posibile

36 Aspectul angiografic în trombangetita obliteranăa se caracterizează prin următoarele , mai puţin:

a) Interesarea arterelor mici şi mediib) Leziuni ocluzive segmentarec) Aspect patologic al arterelor proximaled) Aspect particular al circulaţiei colaterale perilezionale:

colaterale "în tirbuşon"e) Leziuni mai severe în teritoriul distal decât în cel proximal

37 Manifestările clinice caracteristice insuficienţei venoase cronice sunt, cu o excepţie:

a) edemulb) pahidermitac) ulcerul troficd) eritroza de declivitatee) dermita ocrã

38 Clasa 3 in clasificarea CEAP a insuficienţei venoase cronice semnifică:a) telangiectazii sau vene reticulareb) vene varicoasec) edemd) lipodermatosclerozãe) dermitã ocrã

39 Investigaţii paraclinice non-invazive în bolile venelor sunt, cu excepţia:a) Fotopletismografiab) Examenul Doppler venosc) Flebografiad) Echografia Doppler venoasãe) Scintigrafia cu fibrinogen marcat radioactive

40 Complicatiile trombozei venose profunde pot fi, cu exceptia:a) embolie pulmonarab) sindrom posttromboticc) ischemie acuta prin compresie ( phlegmasia coerulea dolens)

d) embolie paradoxalae) avalvulie