CURS INTRODUCTIV

IN DOMENIUL

PROTECTIEI PERSOANELOR ADULTE AFLATE IN DIFICULTATE

Domeniul: Servicii sociale, educatie, sanatate, igiena Realizat de Echipa Centrului de Formare Profesionala Galata:

Coordonator Centru de Formare: Frunza Alina;

Coordonator Programe de Pregatire Profesionala (Studii Psihologie): State Madalina;

Coordonator Programe de Pregatire Profesionala (Studii Asistenta Sociala): Berariu Simona Elena; Instructor Programe de Pregatire Profesionala (Studii Psihologie): Irimiea Simona-Andreea;

Instructor Programe de Pregatire Profesionala (Studii Sociologie): Luca Andreea.CUPRINS

5CAPITOLUL I ELEMENTE DE LEGISLATIE DIN DOMENIUL PROTECTIEI PERSOANELOR CU DIZABILITATI SI A PERSOANELOR VARSTINICE

I.1. Legislatia privind protectia drepturilor persoanelor cu dizabilitati5I. 2. Legislatia privind protectia drepturilor persoanelor varstnice16CAPITOLUL II ASPECTE ALE PROTECTIEI DE TIP REZIDENTIAL A PERSOANELOR CU DIZABILITATI SI A PERSOANELOR VARSTNICE21II.1. Protecia de tip rezidenial a persoanelor adulte cu handicap. Standarde de calitate21II.2. Munca n echip33II.2.1. Echipa multidisciplinar35II.2.2. Lucrul in retea44CAPITOLUL III- PREVENIREA ABUZULUI, NEGLIJRII I EXPLOATRII PERSOANEI ADULTE INSTITUIONALIZATE48III. 1. Definirea abuzului i a neglijrii. Modaliti i forme de abuz i neglijare48III. 2. Forme de abuz48III. 3. Definiia conceptului de victim51III. 4. Profilul psihologic al victimei i al agresorului51III. 5. Semne de recunotere a persoanei vulnerabile abuzate52III. 6. Protecia mpotriva abuzurilor i neglijrii a persoanei adulte instituionalizate57III. 7. Managementul situaiei de abuz59III. 8. Aspecte ale interviului cu persoana cu nevoi speciale, n situaia suspiciunii de abuz60III. 9 Abordri privind managementul unei situaii de abuz64CAPITOLUL IV METODE DE INTERVENIE N LUCRUL CU PERSOANELE BENEFICIARE ALE SERVICIILOR SOCIALE66IV.1. Supravegherea starii de sanatate a beneficiarilor din centrele rezidentiale pentru persoane cu dizabilitati si persoane varstnice66IV. 2. Specificul acordarii serviciilor persoanelor cu dizabilitati72IV.2.1. Evaluarea si elaborarea programului de interventie pentru persoanele cu dizabilitati72IV.2.2. Recomandari privind atitudinea profesionistului fata de persoana beneficiara cu dizabilitati78IV.2. 3. Farmacoterapia tulburarilor severe de personalitate84IV.3. Specificul acordarii serviciilor pentru persoanele varstnice87IV.3.1. Evaluarea multidimensionala si realizarea planului de ingrijire a persoanelor varstnice, beneficiare ale serviciilor sociale87IV. 3.2. Recomandari privind specificul tulburarilor care apar la persoanele varstnice102IV.3.3. Ingrijirea paliativa a beneficiarilor si a persoanelor cu boli in stadii terminale120CAPITOLUL V GESTIONAREA AGRESIVITII PERSOANELOR ADULTE CU NEVOI SPECIALE126V.1. Forme de manifestare a furiei si a comportamentelor agresive in functie de varsta126V.1.1. Factorii care influenteaza agresivitatea:128V.2. Principiile invatarii comportamentelor agresive130V.3. Etapele decizionale ale comportamentului agresiv130V.4. Recomandri pentru adultul care ngrijete i supravegheaz o persoan cu nevoi speciale agresiv132V.4.1. Disciplina pozitiva133V.5. Semnale ale agresivitatii iminenete si a comportamentului violent135CAPITOLUL VI - COMUNICAREA CU PERSOANELE CU NEVOI SPECIALE140CAPITOLUL VII TEHNICI DE INGRIJIRE A PERSOANELOR ADULTE CU NEVOI SPECIALE146VII.1. Asigurarea igienei persoanei imobilizate146VII. 2. Tehnici de manevrare si mobilizare153VII. 3. Pregatirea patului si accesoriilor lui, schimbarea patului158VII.4. Asigurarea nevoilor de alimentatie si tehnici de hranire161CAPITOLUL VIII TEHNICILE DE PRIM AJUTOR170VIII.1. Primul ajutor in cazul convulsiilor170VIII.2. Primul ajutor in cazul taieturilor si loviturilor170VIII.3. Primul ajutor in cazul otravirii171VIII.4. Primul ajutor in cazul arsurilor si oparirilor171VIII.5. Primul ajutor in cazul stopului cardio-respirator. Resuscitarea cardio-respiratorie172VIII.6. Fracturile174VIII.7. Primul ajutor in caz de hemoragii175

CAPITOLUL I ELEMENTE DE LEGISLATIE DIN DOMENIUL PROTECTIEI PERSOANELOR CU DIZABILITATI SI A PERSOANELOR VARSTINICEI.1. Legislatia privind protectia drepturilor persoanelor cu dizabilitati

Legea 448 din 2006 defineste persoanele cu handicap ca fiind acele persoane carora, datorita unor afectiuni fizice, mentale sau senzoriale, le lipsesc abilitatile de a desfasura in mod normal activitati cotidiene, necesitand masuri de protectie in sprijinul recuperarii, integrarii si incluziunii sociale.Conform art.6 din Legea 448 din 2006, persoanele cu handicap beneficiaza de drepturi la: a) ocrotirea sanatatii - prevenire, tratament si recuperare;

b) educatie si formare profesionala;

c) ocuparea si adaptarea locului de munca, orientare si reconversie profesionala;

d) asistenta sociala, respectiv servicii sociale si prestatii sociale;

e) locuinta, amenajarea mediului de viata personal ambiant, transport, acces la mediul fizic, informational si comunicational;

f) petrecerea timpului liber, acces la cultur, sport, turism;

g) asistenta juridica;

h) facilitati fiscale;

i) evaluare si reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile de catre membrii comisiei de evaluare, la un interval de 2 ani.

Persoanele cu handicap beneficiaza potrivit legii de asistenta medicala gratuita, inclusiv de medicamente gratuite, atat pentru tratamentul ambulatoriu, cat si pe timpul spitalizarii, in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, in conditiile stabilite prin contractul-cadru.

In vederea asigurarii asistentei de recuperare/reabilitare, persoanele cu handicap au dreptul la:

a) dispozitive medicale gratuite in ambulatoriu,

b) servicii gratuite de cazare si masa si pentru insoitorul copilului cu handicap grav sau accentuat ori al adultului cu handicap grav sau accentuat in unitatile sanitare cu paturi, sanatorii si statiuni balneare, la recomandarea medicului de familie ori a medicului specialist,

c) un bilet gratuit de tratament balnear, n cursul unui an, pe baza programului individual de reabilitare si integrare sociala si a recomandarii medicului de familie sau a medicului specialist.

Persoana care are in ingrijire, supraveghere si intreinere un copil cu handicap beneficiaza, dupa caz, de urmatoarele drepturi: la un asistent personal in baza evaluarii sociopsihomedicale, de a opta pentru asistent personal sau indemnizatie de insotitor,

concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului cu handicap pana la implinirea de catre acesta a varstei de 3 ani, concediu si o indemnizatie pentru cresterea copilului cu handicap in cuantum de 450 lei, pentru copilul cu handicap cu varsta cuprinsa intre 3 i 7 ani;

program de lucru redus la 4 ore pentru parintele care are in ingrijire copilul cu handicap grav sau accentuat, pana la implinirea de catre acesta a varstei de 18 ani, la solicitarea parintelui; concedii medicale, acordate in conditiile legii, pentru ingrijirea copilului cu handicap care necesita internare, tratament ambulatoriu sau la domiciliu pentru afectiuni intercurente, precum si pentru recuperare/ reabilitare, pana la implinirea de catre copil a vrstei de 18 ani; indemnizatie lunara pentru cresterea copilului cu handicap, n cuantum de 450 lei, acordata persoanei cu handicap care nu realizeaza alte venituri;

indemnizatie lunara pentru cresterea copilului cu handicap, in cuantum de 300 lei, acordata persoanei cu handicap care nu realizeaza alte venituri pentru copilul cu varsta cuprinsa intre 3 i 7 ani; alocatie lunara de plasament, acordata in condiiile legii, n cuantum majorat cu 50%;

indemnizatie pentru cresterea copilului in cuantum de 450 lei pana la implinirea de catre copil a varstei de 2 ani si de un ajutor lunar pentru cresterea copilului in cuantum de 150 lei pentru copilul cu varsta cuprinsa intre 2 i 7 ani.

De aceste drepturi beneficiaza, la cerere, unul dintre parinti, persoana careia i s-a incredintat copilul in vederea adoptiei, persoana care a adoptat copilul sau care are copilul in plasament ori in plasament in regim de urgenta, precum si persoana care a fost numita tutore, cu exceptia asistentului maternal profesionist. Dreptul la educatie

Art. 15 al Legii 448 din 2006 stipuleaza ca persoanele cu handicap au acces liber si egal la orice forma de educatie, indiferent de varsta, in conformitate cu tipul, gradul de handicap si nevoile educationale ale acestora, asigurandu-li-se educatia permanenta si formarea profesionala de-a lungul intregii vieti.

Educatia persoanelor cu handicap se realizeaza conform art.16 prin:

a) unitati de invatamant special;

b) integrarea individuala in unitati de invatamant de masa, inclusiv in unitati cu predare in limbile minoritatilor nationale;

c) grupe sau clase speciale compacte, integrate in unitati prescolare si scolare de masa;

d) servicii educationale prin cadrele didactice itinerante/de sprijin;

e) scolarizare la domiciliu pana la absolvirea studiilor liceale, dar nu mai tarziu de implinirea varstei de 26 de ani, prin grija Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului;

f) educatia "la patul de spital", pe durata spitalizarii;

g) alternative educationale.

Elevii cu handicap beneficiaza gratuit de masa si cazare in internatele scolare.

Studentii cu handicap grav si accentuat beneficiaza, la cerere, de reducere cu 50% a taxelor pentru cazare si masa la cantinele si caminele studentesti.

n cadrul procesului de invatamant, indiferent de nivelul acestuia, persoanele cu handicap au dreptul la:

a) servicii educationale de sprijin;

b) dotarea cu echipament tehnic adaptat tipului i gradului de handicap si utilizarea acestuia;

c) adaptarea mobilierului din salile de curs;

d) manuale scolare si cursuri in format accesibil pentru elevii si studentii cu deficiente de vedere;e) utilizarea echipamentelor si softurilor asistive in sustinerea examenelor de orice tip si nivel.

f) la locuri gratuite in tabere de odihn, o data pe an, impreuna cu asistentii personali.

Dreptul la munca

Art. 72 al legii 448 / 2006 stipuleaza ca orice persoana cu handicap care doreste sa se integreze sau sa se reintegreze in munca are acces gratuit la evaluare si orientare profesionala, indiferent de varsta, tipul si gradul de handicap. Persoana cu handicap participa activ in procesul evaluarii si orientarii profesionale, are acces la informare si la alegerea activitatii, conform dorintelor si aptitudinilor sale. Persoanele cu handicap au dreptul sa li se creeze toate conditiile pentru a-si alege si exercita profesia, meseria sau ocupatia, pentru a dobandi si mentine un loc de munca, precum si pentru a promova profesional.Acelasi articol menioneaz c autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel putin 50 de angajati, au obligatia de a angaja persoane cu handicap intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de angajati.Tabel 1: Caracteristicile sistemului de integrare profesional cu referire la cota de angajare a persoanelor cu handicap

CotaAplicatiiSanctiuniInstitutia ce aplica penalizarea

4 %Cota se aplica institutiilor din sectorul public si privat cu peste 50 de salariati.- 50% din salariul de baza minim brut pe tara (670 RON in 2011) inmultit cu numarul de locuri de munca (plata/pers):

Achizitionarea de produse sau servicii de la unitati protejate autorizateInspectia Muncii

Sursa: Legea 448 din 2006

Angajarea persoanei cu handicap in munca se realizeaza in urmatoarele forme:

a) pe piata libera a muncii;

b) la domiciliu;

c) in forme protejate:

loc de munca protejat; unitate protejata autorizata.

Persoanele cu handicap angajate la domiciliu beneficiaza din partea angajatorului de transportul la si de la domiciliu al materiilor prime si materialelor necesare in activitate, precum si al produselor finite realizate.Persoanele cu handicap aflate in cautarea unui loc de munca sau incadrate in munca beneficiaza de urmatoarele drepturi:

a) cursuri de formare profesionala;

b) adaptare rezonabila la locul de munca;

c) consiliere in perioada prealabila angajarii si pe parcursul angajarii, precum si in perioada de proba, din partea unui consilier specializat in medierea muncii;

d) o perioada de proba la angajare, platita, de cel puin 45 de zile lucratoare;

e) un preaviz platit, de minimum 30 de zile lucratoare, acordat la desfacerea contractului individual de munca din initiativa angajatorului pentru motive neimputabile acestuia;

f) posibilitatea de a lucra mai putin de 8 ore pe zi, in conditiile legii, in cazul in care beneficiaza de recomandarea comisiei de evaluare in acest sens.Dreptul la o locuinta

Persoanele cu handicap grav, familia sau reprezentantul legal care are in ingrijire un copil ori un adult cu handicap grav si adultul cu handicap accentuat beneficiaza conform art. 20 din Legea 448 din 2006 de urmatoarele drepturi:

a) acordarea unei camere de locuit, suplimentar fata de normele minimale de locuit prevazute de lege, pe baza contractelor de inchiriere pentru locuintele care aparin domeniului public sau privat al statului ori al unitilor administrativ-teritoriale ale acestuia;

b) stabilirea chiriei, la tariful minim prevzut de lege.

Dreptul la cultura, turism, sport

Copilul cu handicap, precum si persoana care il insoteste beneficiaza, in conformitate cu art. 21 al Legii 448 din 2006, de gratuitate la bilete de intrare la spectacole, muzee, manifestri artistice si sportive.

Adultii cu handicap beneficiaza de bilete de intrare la spectacole, muzee, manifestari artistice si sportive, astfel:

a) adultul cu handicap grav sau accentuat, precum si persoana care il insoteste beneficiaza de gratuitate;

b) adultul cu handicap mediu si usor beneficiaza de bilete de intrare in aceleasi conditii ca pentru elevi si studenti. Dreptul la transport

Conform art.23 al Legii 448 din 2006, persoanele cu handicap grav si accentuat, insotitorii persoanelor cu handicap grav, in prezenta acestora, insotitorii copiilor cu handicap accentuat, in prezenta acestora, insotitorii adultilor cu handicap auditiv si mintal accentuat, in prezenta acestora, asistentii personali profesionisti ai persoanelor cu handicap grav sau accentuat, asistentii personali ai persoanelor cu handicap grav, beneficiaza de gratuitate pe toate liniile la transportul urban cu mijloace de transport in comun de suprafata si cu metroul. Persoanele cu handicap grav, insotitorii persoanelor cu handicap grav, numai in prezenta acestora, asistentii personali ai persoanelor cu handicap grav, beneficiaza de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, in limita costului unui bilet la tren accelerat clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, pentru 12 calatorii dus-intors pe an calendaristic, in conformitate cu art. 24 al Legii 448 din 2006.

Persoanele cu afeciuni renale si asistentii personali sau insotitorii persoanelor cu handicap care necesita hemodializa in alte localitati decat cele de domiciliu beneficiaza de gratuitatea transportului interurban si peste numarul de calatorii prevazut, in functie de recomandarea centrului de dializa. Persoanele cu handicap grav sau accentuat si familia sau persoana care are in ingrijire cel putin un copil cu handicap grav ori accentuat beneficiaza de urmatoarele facilitati fiscale:

scutire de la plata impozitului pe cladire si teren;

scutire de la plata taxei asupra autoturismelor, motocicletelor cu atas si mototriciclurilor, adaptate handicapului;

scutire de la plata taxei pentru eliberarea autorizatiei de functionare pentru activitati economice si viza anuala a acestora;

scutire de la plata taxei hoteliere,

credit a carui dobanda se suporta din bugetul de stat,

scutire de la plata tarifului de utilizare a retelelor de drumuri nationale pentru persoanele cu handicap, detinatoare de autoturisme adaptate handicapului, precum si persoanele care le au in ingrijire.

Centre pentru persoanele cu handicap

Persoana cu handicap poate beneficia de servicii sociale acordate in centre de zi si centre rezidentiale de diferite tipuri, publice, public-private sau private, in care persoana cu handicap este gazduita cel putin 24 de ore.

Admiterea unei persoane cu handicap intr-un centru rezidential se face in cazul in care acesteia nu i se pot asigura protectia si ingrijirea la domiciliu sau in cadrul altor servicii din comunitate.

Intr-un centru de zi sau rezidential serviciile sociale pot fi furnizate in sistem integrat cu serviciile medicale, de educatie, de locuire, de ocupare a fortei de munca, fiind respectate standardele specifice de calitate.

Dreptul la asistenta sociala sub forma de prestatii sociale se acorda la cerere sau din oficiu, dupa caz, pe baza actelor doveditoare.

Copiii cu handicap, inclusiv copiii cu handicap de tip HIV/SIDA, beneficiaza de alocatie de stat in conditiile si in cuantumul prevazut de lege, majorat cu 100%.

Copiii cu handicap de tip HIV/ SIDA beneficiaza de o alocatie lunara de hrana, calculata pe baza alocatiei zilnice de hrana stabilite pentru consumurile colective din unitatile sanitare publice.

Adultul cu handicap vizual grav primete pentru plata insotitorului o indemnizatie echivalenta cu salariul net al asistentului social debutant.Legea 448 prevede ca adultul cu handicap i familia sau reprezentantul legal al acestuia, sa beneficieze de urmatoarele prestatii sociale:

a) indemnizaie lunara, indiferent de venituri:

1. n cuantum de 202 lei, pentru adultul cu handicap grav;

2. n cuantum de 166 lei, pentru adultul cu handicap accentuat; b) buget personal complementar lunar, indiferent de venituri:

1. n cuantum de 91 lei, pentru adultul cu handicap grav;

2. n cuantum de 68 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;

3. n cuantum de 33,5 lei, pentru adultul cu handicap mediu.

Nu pot beneficia de aceste prestatii, adultii cu handicap ingrijiti si protejati in centre rezidentiale publice.

Persoanele cu handicap au urmatoarele obligatii:

a) sa se prezinte, din oficiu sau la solicitare, pentru evaluare si reevaluare, la comisiile cu competenta in domeniu;

b) sa depuna diligentele necesare pentru a beneficia de drepturile prevazute de lege;

c) sa urmeze activitatile si serviciile prevazute in planul de recuperare pentru copilul cu handicap, respectiv in planul individual de servicii al adultului cu handicap;

d) sa depuna diligente pentru incadrarea in munca, in conditiile legii, in raport cu pregatirea, posibilitatile fizice si psihice, pe baza recomandarilor comisiei cu competenta in domeniu;

e) sa colaboreze cu asistentii sociali si specialistii care au ca scop recuperarea, reabilitarea, orientarea profesionala si integrarea sociala;

f) sa aduca la cunostinta Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului judetene, in termen de 48 de ore de la luarea la cunostinta, orice modificare cu privire la gradul de handicap, domiciliu sau resedinta, starea materiala si alte situatii de natura sa modifice acordarea drepturilor prevazute de lege.

Persoana care are in ingrijire, supraveghere si intretinere un copil sau adult cu handicap are urmatoarele obligatii principale:

a) sa asigure cresterea si ingrijirea corespunzatoare a persoanei cu handicap;

b) sa respecte si/ sau sa urmeze activitatile si serviciile prevazute in planul de recuperare pentru copilul cu handicap, respectiv in planul individual de servicii al adultului cu handicap;

c) sa insoteasca persoana cu handicap, la termenul necesar sau la solicitare, pentru evaluare si reevaluare, la comisiile cu competenta in domeniu;

d) sa se prezinte la solicitarea Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti;

e) sa colaboreze cu asistentii sociali si specialistii, care au ca scop recuperarea, reabilitarea, orientarea profesionala si integrarea sociala;

f) sa comunice Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureti, in termen de 48 de ore de la luarea la cunostinta, orice modificare cu privire la gradul de handicap, domiciliu sau resedinta, starea materiala, precum si alte situatii de natura sa modifice acordarea drepturilor prevazute de lege.

Bibliografie

1. Legea 571/ 2003 privind Codul fiscal 2011;2. H.G. nr. 1665/2008 din 10/12/2008 privind actualizarea cuantumului prestatiilor sociale prevazute la art. 58 alin.(4) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;

3. H.G. nr. 89/2010 din 05.02.2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 268/2007;4. H.G. nr. 10/2008 din 09.01.2008 privind indexarea cuantumului prestatiilor sociale prevazute la art.58 alin.(4) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;5. H.G. nr. 1175/2005 din 20.09.2005 privind aprobarea Strategiei nationale pentru protectia , integrarea si incluziunea sociala a persoanelor cu handicap in perioada 2006-20013;6. Legea nr. 24/2010 din 2 martie 2010 pentru modificarea si completarea art. 284 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal;7. Legea nr. 359/2009 privind modificarea art. 20 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;8.Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;9. Legea nr. 207/2010 - completarea Legii nr. 273/2009 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 - sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale;10. Legea nr. 360/2009 privind modificarea lit. a) a art. 26 din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;11. OUG nr. 109/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal;12. OUG nr.14/ 2007 pentru modificarea i completarea Legii nr. 448/2006 privind protecia i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;13. OUG nr. 118/2008, privind modificarea si completarea unor acte normative in vederea eliminarii legaturilor dintre nivelul unor drepturi de asistenta sociala si nivelul salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata;14. Ordinul 432 /2007 pentru aprobarea Procedurii de acordare a drepturilor prevazute la art. 12 alin. (1) lit. b), e)-g) si la alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificarile si completarile ulterioare;15. OUG nr. 86/2008 pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;16. Hotararea 1175 /2005 privind aprobarea Strategiei nationale pentru protectia, integrarea si incluziunea sociala a persoanelor cu handicap in perioada 2006-2013.

I. 2. Legislatia privind protectia drepturilor persoanelor varstnice

Conform Legii nr. 17 din 2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice, si a Legii nr. 270/2008 pentru modificarea Legii nr. 17/2000, persoanele care au implinit varsta de pensionare stabilita de lege au dreptul la asistenta sociala (servicii si prestatii sociale), potrivit dispozitiilor prezentei legi, in raport cu situatia sociomedicala si cu resursele economice de care dispun.

Art. 3 al Legii 17/2000 stipuleaza situatiile in care persoana de varsta a III-a poate beneficia de prevederile acestei legi:

a) nu are familie sau nu se afla in intretinerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potrivit dispozitiilor legale in vigoare;

b) nu are locuinta si nici posibilitatea de a-si asigura conditiile de locuit pe baza resurselor proprii;

c) nu realizeaza venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea ingrijirii necesare;

d) nu se poate gospodari singura sau necesita ingrijire specializata;

e) se afla in imposibilitatea de a-si asigura nevoile sociomedicale, datorita bolii ori starii fizice sau psihice.

Nevoile persoanelor varstnice se evalueaza prin ancheta sociala care se elaboreaza pe baza datelor cu privire la:

afectiunile ce necesita ingrijire speciala,

capacitatea de a se gospodari si de a indeplini cerintele firesti ale vietii cotidiene,

conditiile de locuit,

veniturile efective sau potentiale considerate minime pentru asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale vietii.

Nevoile persoanelor varstnice aflate in situatia de pierdere totala sau partiala a autonomiei, care pot fi de natura medicala, sociomedicala, psihoafectiva, se stabilesc pe baza grilei nationale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice, care prevede criteriile de incadrare in grade de dependenta.

Art. 7 al Legii 17/2000 prevede ca serviciile comunitare pentru persoanele varstnice sa se realizeze cu consimtamantul acestora si au in vedere:

- ingrijirea temporara sau permanenta la domiciliu;

- ingrijirea temporara sau permanenta intr-un camin pentru persoane varstnice;

- ingrijirea in centre de zi, cluburi pentru varstnici, case de ingrijire temporara,

- apartamente si locuinte sociale etc.

In situatia in care starea de sanatate a persoanei varstnice nu permite obtinerea consimtamantului acesteia, decizia se ia de Serviciul Social al Consiliului Local sau de Directia de Asistenta Sociala din cadrul Directiilor de Munca, Solidaritate Sociala si Familie judetene, pe baza anchetei sociale si a recomandarilor medicale facute de medicul de familie, prin consultarea si a medicului specialist, cu acceptul rudelor de gradul I ale persoanei respective sau, in lipsa acestora, cu acceptul unui alt membru de familie.

Serviciile comunitare asigurate persoanelor varstnice la domiciliu sunt:

1. servicii sociale privind, in principal, ingrijirea persoanei, prevenirea marginalizarii sociale si sprijinirea pentru reintegrarea sociala, consiliere juridica si administrativa, sprijin pentru plata unor servicii si obligatii curente, ingrijirea locuintei si gospodariei, ajutor pentru menaj, prepararea hranei;

2. servicii socio-medicale privind, in principal, ajutorul pentru realizarea igienei personale, readaptarea capacitatilor fizice si psihice, adaptarea locuintei la nevoile persoanei varstnice si antrenarea la activitati economice, sociale si culturale, precum si ingrijirea temporara in centre de zi, aziluri de noapte sau alte centre specializate;

3. servicii medicale, sub forma consultatiilor si ingrijirilor medicale la domiciliu sau in institutii de sanatate, consultatii si ingrijiri stomatologice, administrarea de medicamente, acordarea de materiale sanitare si de dispozitive medicale.

Nevoile persoanelor varstnice aflate in situatia de pierdere totala sau partiala a autonomiei, care pot fi de natura medicala, sociomedicala, psihoafectiva, se stabilesc pe baza grilei nationale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice, care prevede criteriile de incadrare in grade de dependenta.

Serviciile comunitare asigurate persoanelor varstnice la domiciliu i cele de consiliere, in vederea prevenirii marginalizarii sociale si pentru reintegrare sociala, se asigura fara plata unei contributii, ca un drept fundamental al persoanelor varstnice, de catre asistenti sociali pe baza grilei nationale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice ce nu au venituri sau ale caror venituri sunt mai mici de 5 ori decat nivelul venitului net lunar luat in calcul la stabilirea ajutorului social pentru o persoana singura. Legea prevede in acelasi timp plata unei contributii pentru cei ce realizeaza venituri ce se situeaza peste nivelul minim.

Art. 13 al Legii 17/2000 prevede ca sotul si rudele care au in ingrijire o persoana varstnica dependenta pot beneficia de program lunar redus de lucru, de o jumatate de norma (considerata ca norma intreaga la calculul vechimii in munca), cu suportarea drepturilor salariale pentru cealalta jumatate de norma din bugetul local.

Serviciile comunitare asigurate in camine persoanelor varstnice conform Legii nr. 17 din 2000 sunt:

1) servicii sociale, care constau in:

ajutor pentru menaj;

consiliere juridica si administrativa;

modalitati de prevenire a marginalizarii sociale si de reintegrare sociala in raport cu capacitatea psihoafectiva;

2) servicii socio-medicale, care constau in:

ajutor pentru mentinerea sau readaptarea capacitatilor fizice ori intelectuale;

asigurarea unor programe de ergoterapie;

sprijin pentru realizarea igienei corporale;

3) servicii medicale, care constau in:

consultatii si tratamente la cabinetul medical, in institutii medicale de profil sau la patul persoanei, daca aceasta este imobilizata;

servicii de ingrijire-infirmerie;

asigurarea medicamentelor;

asigurarea cu dispozitive medicale;

consultatii si ingrijiri stomatologice.

In art. 15 al Legii 17/ 2000 se mentionaza faptul ca se pot acorda de catre camine servicii de ingrijire a persoanelor varstnice la domiciliu pe baza de conventii incheiate cu finantatorul.

Conform art. 16, accesul unei persoane varstnice in camin se face avandu-se in vedere urmatoarele criterii de prioritate:

necesita ingrijire medicala permanenta deosebita, care nu poate fi asigurata la domiciliu;

nu se poate gospodari singura;

este lipsita de sustinatori legali sau acestia nu pot sa isi indeplineasca obligatiile datorita starii de sanatate sau situatiei economice si a sarcinilor familiale;

nu are locuinta si nu realizeaza venituri proprii.

Caminele pentru pensionari, caminele pentru batrani si caminele pentru batrani bolnavi cronici asigura conditii corespunzatoare de gazduire si de hrana, ingrijiri medicale, recuperare si readaptare, activitati de ergoterapie si de petrecere a timpului liber, asistenta sociala si psihologica, functionand sub forma de camine pentru persoane varstnice, cu sectii pentru:

- persoane dependente;

- persoane semidependente;

- persoane care nu sunt dependente.

Principalele obiective ale unui camin sunt:

sa asigure persoanelor varstnice ingrijite maximum posibil de autonomie si siguranta; b) sa ofere conditii de ingrijire care sa respecte identitatea, integritatea si demnitatea persoanei varstnice;

sa permita mentinerea sau ameliorarea capacitatilor fizice si intelectuale ale persoanelor varstnice;

sa stimuleze participarea persoanelor varstnice la viata sociala;

sa faciliteze si sa incurajeze legaturile interumane, inclusiv cu familiile persoanelor varstnice;

sa asigure supravegherea si ingrijirea medicala necesara, potrivit reglementarilor privind asigurarile sociale de sanatate;

sa previna si sa trateze consecintele legate de procesul de imbatranire.

Persoanele varstnice care dispun de venituri proprii si sunt ingrijite in caminele organizate potrivit prezentei legi, precum si sustinatorii legali ai acestora au obligatia sa plateasca lunar o contributie de intretinere (in cuantum de pana la 60% din valoarea veniturilor personale lunare, restul se va plati de catre sustinatorii legali, daca realizeaza venit pe membru de familie mai mare decat salariul minim brut pe tara, in urma unui angajament de plata), stabilita anual pe baza costului mediu lunar de intretinere de ctre Consiliile locale sau judetene in functie de gradul de dependenta al persoanei varstnice ingrijite si are in vedere cheltuielile de intretinere, pentru hrana si gospodarie, obiecte de inventar, echipament si cazarmament, materiale sanitare etc, conform art. 25 al Legii 17/2000. In schimb, persoanele varstnice care nu au venituri si nici sustinatori legali nu datoreaza contributia de intretinere, aceasta fiind asigurata din bugetele locale sau judetene.Bibliografie1. Legea nr. 17/2000, lege privind asistenta sociala a persoanelor varstnice, republicata in 2007;2. Legea nr. 270/2008 pentru modificarea Legii nr. 17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice;3. Legea 281 din 6 iulie 2006 (Legea 281/2006) pentru modificarea si completarea Legii nr. 17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice;4. ORDIN Nr. 246 din 27 martie 2006 privind aprobarea Standardelor minime specifice de calitate pentru serviciile de ingrijire la domiciliu pentru persoanele varstnice si pentru centrele rezidentiale pentru persoanele vrstnice.

CAPITOLUL II ASPECTE ALE PROTECTIEI DE TIP REZIDENTIAL A PERSOANELOR CU DIZABILITATI SI A PERSOANELOR VARSTNICE

II.1. Protecia de tip rezidenial a persoanelor adulte cu handicap. Standarde de calitateEvaluarea beneficiarilor

Centrul rezidenial efectueaz evaluarea nevoilor individuale ale beneficiarilor n termen de maximum 7 zile de la admiterea acestora n centru. Evaluarea cuprinde cel puin urmtoarele:

autonomie personal i stare fizic, greutate, preferine i restricii alimentare,

vz, auz, comunicare,

sntate bucal i dentiie, locomoie, mobilitate general, istoricul "recderilor", continen, medicaie curent,

sntate mental i cogniie, preocupri, preferine de activiti, nevoi de educaie, culturale, religioase, siguran personal, riscuri, relaia cu familia i alte contacte sociale, dependen de droguri, alcool, tutun.

Reevaluarea beneficiarilor se face:

periodic, la 6 luni;

cnd apar modificri semnificative ale strii sale psihofizice;

la sistarea serviciilor.

Evaluarea/ reevaluarea beneficiarului se efectueaz cu participarea acestuia i, dup caz, a reprezentantului legal. Echipa multidisciplinar care evalueaz persoana este format din minimum 3 specialiti n domenii ca medicin, asisten social, psihologie, psihopedagogie. Pentru fiecare beneficiar exist o fi de evaluare n care se nregistreaz datele evalurilor/ reevalurilor. Pstrarea confidenialitii datelor este obligatorie.Planificarea serviciilorPentru fiecare beneficiar se stabilete un plan individual de intervenie, pe baza fiei de evaluare de ctre echipa multidisciplinar format din minimum 3 specialiti n domenii ca medicin, asisten social, psihologie, psihopedagogie. Planul individual de intervenie stabilete, n baza evalurii/reevalurii, serviciile asigurate beneficiarului pe perioada rezidenei, precum i personalul implicat. Planul individual de intervenie include: programul individual de ngrijire, programul individual de recuperare, programul individual de integrare/reintegrare social. Pe baza planului individual de intervenie se elaboreaz un orar zilnic pentru fiecare beneficiar i se urmrete respectarea acestuia. Planul individual de intervenie i orarul zilnic in cont de opiunile beneficiarului sau ale reprezentantului legal i se aduc la cunotina acestuia. Orarul zilnic nu suprasolicit beneficiarii, fiind prevzute pauze i intervale de relaxare.

Planul individual de intervenie este revizuit dup fiecare reevaluare, n funcie de nevoile individuale ale beneficiarului. Beneficiarul/reprezentantul legal primete o copie a planului individual de intervenie, n forma iniial i ori de cte ori acesta este revizuit, prezentat ntr-o form accesibil, tiprit obinuit sau n scriere Braille, casete video/audio, dup caz.

Sistarea serviciilor

Sistarea serviciilor ctre beneficiar se efectueaz n interesul acestuia, inndu-se cont de rezultatele reevalurilor, cu respectarea prevederilor contractului de servicii.

Sistarea serviciilor se poate dispune n urmtoarele cazuri:

din raiuni de ordin medical;

de comun acord cu beneficiarul;

pentru comportamente ale beneficiarului constatate ca periculoase pentru el, pentru ceilali beneficiari sau pentru personal;

n cazuri de for major;

alte situaii prevzute n contractul de servicii ncheiat ntre furnizorul de servicii i beneficiar.

La sistarea serviciilor, centrul rezidenial ntocmete pentru fiecare beneficiar o foaie de ieire, n care se precizeaz: data ieirii; motivele; locaia n care se mut beneficiarul - un alt centru de asisten social, locuina proprie; persoana de contact care va putea da relaii despre evoluia ulterioar a beneficiarului.

Pentru fiecare beneficiar, centrul rezidenial deine un dosar care conine: fia de evaluare, planul individual de intervenie, foaia de ieire i fia medicaiei. Dosarul se ntocmete n dou exemplare, dintre care unul se nmneaz cu semntur de primire beneficiarului/reprezentantului legal sau familiei, dup caz, iar al doilea se arhiveaz de ctre furnizor; o copie a foii de ieire se trimite, cu confirmare de primire, serviciului social din cadrul autoritii locale/judeene care monitorizeaz beneficiarul.

Centrul rezidenial asigur toate msurile necesare pentru ca beneficiarul s prseasc

centrul n condiii de securitate.

Siguran i accesibilitate Centrul rezidenial este amplasat n comunitate sau n imediata apropiere a acesteia, astfel nct s permit accesul beneficiarilor la toate resursele i facilitile ei: sntate, educaie, munc, cultur, petrecerea timpului liber, relaii sociale. n apropierea centrului rezidenial exist ci de acces circulate de mijloace de transport public n comun.

Spaiile centrului rezidenial sunt curate, igienizate, sigure, confortabile i adaptate, dotate cu echipamente adecvate pentru a permite i ncuraja mobilitatea i autonomia beneficiarilor.

Se asigur beneficiarilor confort termic i ventilaie, natural sau artificial, n toate spaiile pe care le deine.

Centrul rezidenial este nconjurat cu un gard de nlime medie, fr elemente metalice periculoase, cu vizibilitate din ambele sensuri.

DormitoareleFiecrui beneficiar i este alocat, n dormitor, un spaiu propriu de minimum 6 mp. Dormitoarele pot fi ocupate de cel mult 3 beneficiari. Acestea dispun de spaiul necesar pentru beneficiarii care folosesc un fotoliu rulant, pentru a se putea deplasa de o parte i de alta a patului. Pentru prevenirea accidentelor trebuie luate msuri, cum ar fi: securizarea ferestrelor, securizarea instalaiilor electrice etc. Pardoseala trebuie s fie aderent i uor de igienizat. Fiecare beneficiar dispune n dormitor de un spaiu ce se poate ncuia: noptier, sertar, n care i poate depozita medicamente, bani sau alte valori, dac nu exist restricii n acest sens, precizate n planul individual de intervenie.

Beneficiarii sunt ncurajai s i personalizeze spaiul propriu din dormitor cu fotografii de familie, obiecte decorative, flori, desene, dac nu exist restricii n acest sens precizate n planul individual de intervenie.

Spaiile pentru prepararea/servirea hranei

Centrul rezidenial deine spaii adecvate preparrii i pstrrii alimentelor: buctrie, oficiu, cmar sau beci, dotate cu instalaii i aparatur specifice: instalaii pentru gtit, chiuvet, frigider, congelator, hot, main de splat vase i altele.

Spaiile destinate servirii hranei trebuie s fie adecvate, amenajate cu materiale uor de igienizat, cu mobilier suficient, funcional i confortabil, bine iluminate, cu o ambian plcut, de exemplu: fee de mas, flori, fond muzical; vesela i tacmurile sunt suficiente, adaptate nevoilor, dup caz.

Spaiile destinate preparrii, pstrrii i servirii hranei trebuie s respecte normele igienicosanitare i de siguran prevzute de legislaia n vigoare.

Spaiile igienico-sanitare

Grupurile sanitare trebuie s fie accesibile, separate pe sexe, cu acces direct din dormitoare sau aflate n imediata lor apropiere, fiind prevzut un grup sanitar la cel mult 6 beneficiari.

De asemenea, centrul rezidenial deine o baie/un du la cel mult 6 beneficiari, respectiv o baie adaptat la cel mult 4 beneficiari n fotoliu rulant. Spaiile igienico-sanitare sunt asigurate cu ap curent, rece i cald, instalaii electrice izolate, materiale antiderapante, care permit ntreinerea i igienizarea. Grupurile sanitare pentru personal trebuie s fie separate i dotate cu du.

Spltoria-usctoria trebuie s fie amenajat conform normelor igienico-sanitare n vigoare i n funcie de capacitatea centrului; aceasta nu se afl n proximitatea buctriilor sau a spaiilor pentru servirea hranei. Centrul rezidenial amenajeaz la dou sau trei dormitoare o debara pentru pstrarea lenjeriei, prosoapelor i a hainelor curate. n cadrul centrului trebuie s existe un spaiu special pentru depozitarea materialelor igienico-sanitare la care are acces numai personalul responsabilizat.

Spaiile comune

Centrul rezidenial deine: spaii pentru activiti de recuperare-socializare; spaii pentru activiti de terapie ocupaional/ ergoterapie; spaii n care beneficiarii i pot primi vizitatorii; spaii n care se pot desfura activiti sociale, recreativ-culturale, sportive; spaii destinate asistenei medicale curente, izolator.

Spaiile comune sunt amenajate, dotate i adaptate n concordan cu natura i ponderea activitilor i cu nevoile generale i individuale ale beneficiarilor. Acestea trebuie s fie accesibile tuturor beneficiarilor.

n cadrul centrului rezidenial trebuie s fie amenajate spaii pentru activiti, n funcie de tipul unitii i de nevoile individuale ale beneficiarilor, de exemplu: cabinet de consiliere psihologic i psihoterapie; sal de kinetoterapie i masaj; sal de fizioterapie; spaii pentru diferite activiti de terapie, sal de club i altele. De asemenea, se dispune de spaii pentru activiti de atelier, ser, ferm, care corespund normelor profesionale ale activitilor desfurate cu beneficiarii, precum i normelor de protecie a muncii.

Trebuie s existe, de asemenea, spaii adecvate pentru activiti n aer liber: curte interioar, grdin, teren de sport precum i un spaiu pentru primirea vizitatorilor n condiii de confidenialitate i discreie.

Igiena i controlul infeciilor

Centrul rezidenial asigur fiecrui beneficiar obiecte de igien personal: periu de dini, past de dini, spun, prosoape, hrtie igienic, materiale necesare beneficiarilor care au probleme de continen, absorbante igienice pentru femei. Beneficiarii care nu se pot ngriji singuri primesc asisten calificat pentru meninerea igienei personale.

Fiecrui beneficiar i se asigur mbrcminte i nclminte adecvat, suficient, diversificat n funcie de vrst, anotimp, preferine. Igienizarea obiectelor de mbrcminte se efectueaz conform normelor legale.

Trebuie evitate orice fel de practici care genereaz uniformizarea aspectului exterior al beneficiarilor. Acetia i pstreaz mbrcmintea, echipamentele personale i materialele igienico-sanitare exclusiv pentru uzul propriu.

Lenjeria de pat se schimb de cte ori este cazul, la cei cu probleme de continen sau vrsturi, iar la ceilali beneficiari, conform normelor legale.

Trebuie asigurate igienizarea obiectelor din materiale textile, a tacmurilor i a veselei folosite n procesul de acordare a serviciilor, conform normelor legale. Se aplic programe de curenie i dezinfecie periodice adecvate pentru toate spaiile pe care le deine, la datele planificate, conform normelor legale n vigoare.

n cadrul centrului rezidenial se respect normele legale privind: izolarea persoanei cu boli contagioase, colectarea, mpachetarea, manevrarea i eliberarea produselor de laborator; manipularea echipamentelor i instrumentarului medical; manevrarea i depozitarea materialelor infectate, a deeurilor clinice i altele.

Toate spaiile, utilitile, dotrile, echipamentele i materialele centrului rezidenial trebuie s fie curate, igienizate, ferite de orice surs de contaminare, n conformitate cu normele sanitare n vigoare.

Centrul rezidenial efectueaz depozitarea deeurilor conform prevederilor legale n vigoare.

Hrnirea

Fiecrui beneficiar i se asigur 3 mese complete pe zi, dintre care dou cu hran gtit i dou gustri, difereniate prin prelucrare i prezentare, la intervale echilibrate. Hrana trebuie s corespund normelor legale sub raport caloric, calitativ i cantitativ. Atunci cnd este cazul, beneficiarii primesc hran dietetic, pe baza recomandrilor medicului sau ale asistentului dietetician.

Meniurile trebuie s fie variate de la o zi la alta, inndu-se cont, pe ct posibil, de preferinele beneficiarilor. Masa se ia n intervalele de timp prevzute n orarul zilnic. Beneficiarii au timp suficient pentru hrnire, iar atunci cnd este necesar, primesc sprijin ntr-o manier discret, tolerant. Servirea mesei n dormitoare se practic numai pentru persoanele a cror condiie de sntate nu permite deplasarea acestora la spaiul destinat servirii hranei. Beneficiarii sunt sprijinii de personal s i formeze deprinderi i abiliti adecvate de hrnire.

Supravegherea i meninerea sntii

Fiecare beneficiar primete asisten pentru meninerea sntii, n funcie de tipul centrului i conform planului individual de intervenie. Acesta este informat chiar de la primirea n unitate, despre drepturile i modalitile legale de acordare a asistenei medicale. Centrul rezidenial garanteaz accesul fiecrui beneficiar la asisten medical, conform normelor legale n vigoare: medic de familie, medici specialiti - n centru sau n policlinici din cadrul comunitii; asisten tehnic adecvat - ochelari, lucrri stomatologice, orteze, proteze. Starea de sntate este monitorizat prin planul de intervenie, n scop preventiv i terapeutic.

Personalul medico-sanitar responsabilizat ine evidena administrrii medicamentelor, n conformitate cu normele legale n vigoare, ntr-un document special - fia medicaiei. n cazul n care beneficiarii nu i pot administra singuri medicaia, acest lucru se efectueaz de ctre personal medico-sanitar, conform prescripiilor medicale. Se monitorizeaz schimbrile privind starea de sntate a beneficiarilor ca efect al medicaiei, n vederea revizuirii corespunztoare a prescripiilor medicale. n caz de urgen medical personalul anun Salvarea.

Personalul angajat responsabil asigur consiliere i asisten beneficiarilor cu probleme de continen. De asemenea, se iau msuri pentru prevenirea consumului de droguri i de buturi alcoolice. Beneficiarii beneficiaz de programe de educaie sanitar, sexual i contraceptiv, mpotriva fumatului i a consumului de buturi alcoolice i de droguri, folosind personal calificat.

n cadrul centrului rezidenial se asigur beneficiarilor, inclusiv celor imobilizai la pat, activiti n aer liber, n cadrul orarului zilnic.

n cazul decesului unui beneficiar, centrul rezidenial mpreun cu familia/reprezentantul legal se asigur c sunt ndeplinite toate formalitile necesare. Medicamentele beneficiarului se pstreaz pn la stabilirea cauzelor decesului.

Recuperare

n cadrul centrului rezidenial se asigur activiti de recuperare n baza programului individual de recuperare, n intervalele de timp prevzute n orarul zilnic.

n funcie de nevoile generale i individuale ale beneficiarilor i de resursele materiale i umane existente, activitile de recuperare pot fi: psihoterapie; consiliere psihologic; terapii de recuperare neuromotorie-kinetoterapie, terapie prin masaj, hidroterapie, termoterapie, balneoterapie, fizioterapie; terapii de expresie i ocupaionale - artterapie, meloterapie, terapie prin munc-ergoterapie; terapia tulburrilor de limbaj; formarea, dezvoltarea i consolidarea deprinderilor de via independent, igien personal, autoservire i autogospodrire.

Personalul implicat n activitile de recuperare trebuie s fie calificat corespunztor normelor profesionale.

Personalul centrului rezidenial i ncurajeaz i i sprijin pe beneficiari s manifeste iniiativ, s i organizeze i s execute, pe ct posibil autonom, activiti cotidiene, fiind luate toate msurile necesare pentru prevenirea riscurilor de accident i mbolnvire.

Integrare/Reintegrare social

Centrul rezidenial trebuie s asigure servicii de integrare/reintegrare familial i comunitar n baza programului individual de integrare/reintegrare social. Beneficiarilor li se asigur, dup caz, sprijin pentru a accesa n comunitate servicii de: educaie; informare i consiliere, interpretare n limbaj mimico-gestual, consiliere i reprezentare juridic, consiliere pentru adaptarea locuinei, ndrumare vocaional: sprijin pentru angajare, formare, orientare i ncadrare n munc, asisten social i altele.

Beneficiarii sunt ncurajai i ajutai s menin relaii cu familia, reprezentantul legal, prietenii - prin telefon, coresponden, vizite, ieiri n comunitate. Acetia, precum i reprezentanii legali i familiile, sunt informai despre condiiile de desfurare a vizitelor n centru - programul de vizitare, restricii, spaiile de primire a vizitatorilor, condiiile de supraveghere a vizitelor - asigurnd un cadru privat i o ambian intim n aceste situaii. Cnd se iau decizii importante n legtur cu beneficiarii, trebuie informate i consultate familiile beneficiarilor.

De asemenea, centrul rezidenial asigur informarea beneficiarilor asupra valorilor promovate n comunitate, asupra drepturilor i obligaiilor lor n calitate de ceteni. Beneficiarii sunt ncurajai s i exercite dreptul la vot, atunci cnd nu exist o interdicie legal n acest sens. De asemenea, acetia sunt sprijinii s cunoasc i s utilizeze serviciile comunitii: pot i comunicaii, transport, educaie colar, servicii medicale i de recuperare, servicii de ndrumare vocaional, n funcie de nevoile i opiunile individuale. De asemenea, sunt ncurajai s i exprime opiniile i preferinele n proiectarea i derularea activitilor de socializare, opiniile lor fiind luate n considerare la ntocmirea orarului zilnic.

Se asigur transport, materiale i echipamente, spaii pentru nvare, personal de sprijin beneficiarilor care frecventeaz servicii educaionale i se are n vedere, de asemenea, asigurarea condiiile necesare, beneficiarilor, pentru derularea activitilor de socializare i petrecere a timpului liber: resurse umane, echipamente i materiale, mijloace de transport i altele.

Codul drepturilor beneficiarilor

Drepturile beneficiarilor sunt prevzute n Codul drepturilor beneficiarilor.

Codul drepturilor beneficiarilor le garanteaz acestora drepturile:

- de a fi informai, ei sau reprezentanii lor, asupra drepturilor i responsabilitilor lor n calitate de beneficiari ai serviciilor furnizorului i de a fi consultai cu privire la toate deciziile care i privesc;

- de a-i desfura activitile ntr-un mediu fizic accesibil, sigur, funcional i intim;

- de a decide i de a-i asuma riscurile n mod direct sau prin reprezentani legali n toate aspectele vieii lor i de a-i exprima liber opiunile;

- de a gndi i de a aciona autonom, cu respectarea drepturilor celorlali beneficiari, conform potenialului i dorinelor personale;

- de a fi informai cu privire la starea lor de sntate;

- de a consimi asupra serviciilor asigurate prin contractul de servicii;

- de a beneficia de serviciile menionate n contractul de servicii;

- de a li se pstra datele personale n siguran i confidenialitate;

- de a nu fi abuzai, neglijai, abandonai, pedepsii, hruii sau exploatai sexual;

- de a face sugestii i reclamaii fr team de consecine;

- de a nu fi exploatai economic privind banii, proprietile sau s le fie pretinse sume bneti ce depesc taxele convenite pentru servicii;

- de a nu li se impune restricii de natur fizic ori psihic, n afara celor stabilite de medic sau de alt personal calificat, precum i a celor convenite prin contractul de servicii;

- de a fi tratai i de a avea acces la servicii, fr discriminare;

- de a beneficia de intimitate;

- de a-i manifesta i exercita liber orientrile i interesele culturale, etnice, sexuale, conform legii;

- de a-i dezvolta talentele i abilitile;

- de a fi sprijinii pentru a se angaja n munc;

- de a-i utiliza aa cum doresc lucrurile personale;

- de a-i gestiona aa cum doresc resursele financiare, cu excepia cazurilor de restricie legal sau a acordurilor scrise ntre centrul rezidenial i beneficiar/reprezentantul su legal privind gestionarea banilor i a bunurilor;

- de a practica cultul religios dorit;

- de a avea acces la informaii cu privire la reproducere i planificare familial, ntr-o form accesibil nivelului de educaie al beneficiarului;

- de a nu desfura activiti lucrative, aductoare de venituri pentru centru, mpotriva voinei lor;

- de a accesa toate spaiile i echipamentele comune;

- de a avea acces la toate informaiile financiare care i privesc, deinute de furnizor;

- de a fi informai la zi, n mod complet i accesibil, n format clasic sau adaptat, despre politica i procedurile furnizorului i de a-i putea exprima liber opiniile n legtur cu

acestea;

- de a fi informai cu privire la toate activitile desfurate n centru;

- de a fi consultai cu privire la serviciile furnizate, inclusiv cu privire la dreptul de a refuza unele servicii n anumite circumstane stabilite prin contractul de servicii;

- de a fi tratai individualizat, pentru o valorizare maximal a potenialului personal;

- de a primi rspuns la solicitrile exprimate.

Relaia personalului cu beneficiarii

Personalul cunoate i respect Codul drepturilor beneficiarilor. Procedura privind relaia cu beneficiarii este cunoscut i respectat de personalul angajat i este adus la cunotina persoanelor asistate, precum i a familiilor acestora. Procedurile legale privind restricionarea libertii de micare a beneficiarilor cu tulburri psihice sunt aplicate doar n caz de for major. La nivelul centrului rezidenial se asigur anual sau ori de cte ori este nevoie sesiuni de instruire a personalului n domeniul proteciei i promovrii drepturilor persoanelor cu handicap.

Reclamaii

Centrul rezidenial i informeaz n scris pe beneficiari/reprezentanii legali, n termen de 7 zile de la admitere, despre procedura privind sesizrile/reclamaiile: cui se adreseaz, cum se efectueaz, care sunt etapele i termenele de rspuns, cine se ocup de rezolvarea cazului.

Procedura privind efectuarea sesizrilor/reclamaiilor se pune la dispoziia beneficiarilor, ntr-un format i la un nivel accesibil n funcie de handicap - scriere Braille, casete audio, limbaj uor de citit.

Protecia mpotriva abuzurilor i neglijrii

Centrul rezidenial informeaz personalul i beneficiarii/reprezentanii legali despre procedura cu privire la prevenirea, semnalarea, identificarea, evaluarea i soluionarea tentativelor sau a acuzaiilor de abuz/neglijen asupra beneficiarilor.

Beneficiarii sunt ncurajai i sprijinii s sesizeze orice form de abuz din partea personalului asupra propriei persoane, asupra altor beneficiari, asupra personalului sau asupra unor persoane din afara centrului. De asemenea, se monitorizeaz activitile ntreprinse de beneficiari n afara unitii, n scopul prevenirii unor situaii de abuz/exploatare a beneficiarilor.

Angajaii centrului rezidenial care identific situaii de abuz, neglijare sau exploatare a unui beneficiar au obligaia de a ntiina imediat conducerea, care aplic legislaia n vigoare i anun, dup caz, salvarea, poliia, procuratura.

La nivelul centrului rezidenial exist un registru privind protecia mpotriva abuzurilor, n care personalul responsabilizat consemneaz situaiile sesizate, precum i msurile ce au fost luate. Acestea sunt consemnate i n dosarul beneficiarului. n cazurile n care sunt necesare intervenii de restricionare a libertii de micare a beneficiarului, msurile se decid cu respectarea normelor legale n vigoare. Personalul responsabilizat notific incidentul, iar msurile sunt consemnate n Registrul privind protecia mpotriva abuzurilor i n dosarul beneficiarului.

Notificarea incidentelor deosebite

Centrul rezidenial informeaz n scris reprezentantul legal sau familia, poliia, furnizorul de servicii, dup caz, n legtur cu toate incidentele deosebite petrecute n procesul de furnizare a serviciilor, care afecteaz beneficiarii. Notificarea n maximum 24 de ore de la producerea incidentului.

Se notific cel puin urmtoarele evenimente:

- decesul unui beneficiar, inclusiv circumstanele n care s-a produs;

- bolile infecioase i contagioase;

- o rnire sau vtmare important ori accident;

- contravenii i infraciuni;

- comportamentul inadecvat al unui membru al personalului;

- absena nejustificat din centru; alte evenimente petrecute n centru care afecteaz calitatea vieii sau sigurana beneficiarilor.

Notificrile efectuate i msurile ntreprinse pentru rezolvarea problemelor notificate referitoare la beneficiar se consemneaz n dosarul acestuia.

Bibliografie1. Legea nr. 17/2000, lege privind asistenta sociala a persoanelor varstnice, republicata in 2007;2. Ordinul Nr. 559 din 22 octombrie 2008 privind aprobarea Standardelor specifice de calitate pentru centrele rezideniale, centrele de zi i locuinele protejate pentru persoane adulte cu handicap;II.2. Munca n echip

Termenii echip i munca n echip pot suna la fel, ns fiecare deine o semnificaie aparte n cadrul culturii succesului.

Echipa devine o parte esenial a structurii organizaionale atunci cnd persoanele aparinnd diferitelor departamente sau avnd diferite funcii lucreaz mpreun pentru un scop comun. Cuvantul echip devine emblema schimbrii.

Munca n echip implic ceva de o amploare mai mare. Nu reprezint doar un ansamblu de persoane, ci un grup care manifest un spirit de unitate si acord.

Echipa este definit ca un grup ai carui membri se influeneaz ntre ei pentru ndeplinirea unui obiectiv al unei organizaii.

De ce sunt importante echipele?

sunt cele mai indicate pentru a rezolva probleme complexe care necesit opinii i cunotine diferite;

reprezint un excelent mediu de nvare;

sunt mult mai orientate spre obiective dect organizaia n ansamblul sau i stabilesc mult mai uor o viziune i un scop propriu;

valorific mai bine resursele fiecrui membru;

sunt mai flexibile dect grupurile organizaionale, pentru c pot fi mult mai uor formate, dizolvate, reorganizate, redimensioante; cultiv loialitatea i funcioneaz pe principiul: toi pentru unul i unul pentru toi;

favorizeaz delegarea de responsabiliti pentru c ofer garania de a controla comportamentul membrilor si, prin norme proprii.Beneficiile lucrului in echip:

Echipele implic prezena unui numr mai mare de persoane, ceea ce presupune existena mai multor resurse, mai multor idei i a unei energii mai mari n cazul unei singure persoane; Echipele ofer perspective multiple cu privire la modul n care se poate satisface o nevoie sau se poate atinge un scop, formulnd astfel mai multe alternative pentru fiecare situaie. Puterea de nelegere a unui singur individ este rareori la fel de larg i profund ca aceea a unui grup atunci cnd se confrunt cu o anumit problem; Echipele mpart laudele n cazul unei victorii si mpart vina atunci cnd sufer o nfrngere. Acest lucru genereaz atitudini autentice de modestie i lucru n echip. O persoan primete singur laudele i suport singura vina. Ceea ce genereaz stri de mndrie i cteodat un sentiment al ratrii; Echipele pot face mai mult dect o singur persoan.

Comunicativitatea i capacitatea de a interaciona eficient, de a rspunde operativ cerinelor altora, de a putea prelua creativ ideile din grup i de a oferi n acelasi timp - i fr egoism - sprijin celorlali, sunt principalele caliti ale unui bun coechipier. Rbdarea i tolerana privind stilul ori neajunsurile celorlali desvresc acest profil psihologic. Disponibilitatea privind munca n echip este o cerin curent a anunurilor de recrutare. Prezena calitilor necesare sau, din contra, lipsa lor, pot fi factori decisivi n angajarea personalului su n meninerea acestuia ntr-o organizaie. La nceput, majoritatea celor intervievai se declar c fiind buni juctori de echip, gata s fac fa oricror sarcini si dispusi s dialogheze oriunde, oricnd i cu oricine, deschisi la ideile i sugestiile altora. Un simplu test de extraversie i comunicare poate ns infirma aceste afirmaii, profilnd o persoan care lucreaz mai bine individual i care prefer solitudinea. Iat de ce disponibilitatea exprimat trebuie s fie real.Sugestii pentru optimizarea lucrului n echip:Obine ncrederea i respectul celorlalin situaii n care lucrezi cu oameni pe care nu i cunoti sau cnd nu ai nicio autoritate asupra lor, este foarte important s dai mult atenie crerii unui mediu propice dezvoltrii ncrederii i respectului ntre membrii echipei.Asigurai-v c echipa merge pe drumul cel bun organiznd deseori sedine de feedback. Spunei-v opiniile i sugestiile i lsai ceilali membri ai echipei s discute pe baza lor. S apari ca fiind o persoan transparent i comunicativ este foarte bine, deoarece vei afla imediat despre anumite probleme sau reticene i le vei opri nc din fa. Cel mai bine este ca tu s fii primul care i spune prerea pentru a-i lsa apoi pe ceilali s discute i eventual s critice. Spre exemplu, dac lucrul n acea echip nu progreseaz cum ar trebui, spune-le asta i arat-le cam cum ar trebui s se ntmple lucrurile pentru a merge totul bine. Las-i s accepte sau s contreze iniiativele tale si s discute despre asta.Trebuie s ai foarte mult rbdare, nelegere si bunavoin pentru a i avea pe ceilali de partea ta. Este foarte important s i ii toate promisiunile si s faci tot ce ai spus ct mai bine si la timp, indiferent de importana lor.II.2.1. Echipa multidisciplinar

Colaborarea cu membrii echipei

n fiecare zi, ntr-un fel sau altul facem parte dintr-o echip, o grupare de persoane specializate n diverse arii disciplinare ce trebuie s colaboreze mpreun pentru a rspunde nevoilor unor categorii de persoane vulnerabile, n prealabil definit.

Prin definiie, o echip multidisciplinar ofer posibilitatea unei expertize si intervenii diversificat dar i complementar n acelai timp, pentru a face fa diverselor situaii complexe.

Constituirea unei echipe pluridisciplinare pornete, n multe cazuri, de la nevoile tot mai complexe de competen pe care le solicit mediul economic actual, dar i de la o veche nevoie uman.

Echipa multidisciplinar reunete profesioniti cu expertiz medical, expertiz n domeniul psihologiei, asistenei sociale, instruirii i educaiei etc. Componena sa trebuie s permit o evaluare a nevoilor de compensare a dizabilitilor, indiferent de tip, aceast component putnd varia n funcie de situaia specific persoanei cu dizabiliti.

Coordonarea, organizarea i desfurarea procesului de colaborare n echip are stabilite drept obiective:

1. s defineasc echipa i s precizeze rolul echipei n misiunea pe care o are de ndeplinit;

2. s precizeze rolul fiecrui membru n cadrul echipei;

3. s precizeze care sunt etapele pe care echipa trebuie s le parcurg;

4. s stabileasc regulile dup care va funciona echipa;

5. s identifice i s elaboreze strategiile de lucru n echipa multidisciplinar.

Munca n echip este esenial n nelegerea i tratarea complexitii situaiilor ntlnite n sistemul de protecie social a persoanelor cu dizabiliti. n acest caz, profesionalismul devine indispensabil, iar acesta se remarc prin finalitatea aciunii, a organizrii, metodele i instrumentele utilizate n punerea n aplicare cu eficien maxim a recomandrilor specialitilor n vederea ameliorrii situaiei n care se afl o persoan cu dizabilitate.

Echipa multidisciplinar este cea care identific i planific activitile de ngrijire, innd cont de perspectivele specifice fiecrei discipline. Prin ntlnirile organizate de echipa multidisciplinar i prin colaborarea ntre acetia, echipa multidisciplinar, mpreun cu persoana

cu dizabiliti i familia acestuia, dac este cazul, integreaz n programul individual de reabilitare i integrare social, noi perspective n identificarea i soluionarea problemelor ntmpinate de beneficiar.

Echipa multidisciplinar este rspunsul instrumental la o nevoie specific pentru o abordare holistic, care face ca asistentul personal s fie implicat n implementarea proiectului bio-psiho-social al persoanei cu handicap grav i care respinge orice form de segmentare a acestuia.

Echipa multidisciplinar se constituie cu scopul de a rezolva anumite probleme/ameliora

situaia medico social a persoanei cu dizabiliti pentru:

a se analiza o anumit stare de lucruri;

a se elimina o problem;

a se eficientiza un domeniu de activitate;

a se mbunti mediul general de munc.Componena echipei multidisciplinare poate varia n funcie de natura handicapului persoanei, evalundu-se necesitile de compensare sau de ameliorare a strii medico-sociale ale acesteia.

Lucrul n echip presupune ntotdeauna: existena unor caracteristici comune i complementare,

existena unui scop comun,

abiliti de comunicare,

organizare cadru bine stabilit,

monitorizarea aciunilor si resurselor,

cooperare parteneriat,

distribuirea responsabilitilor

implicare i participare egal,

procesul democratic de luare a deciziei,

ncurajarea iniiativei individuale.

Probabil c elementul cel mai important al unei echipe eficiente este ncrederea. ncrederea reprezint credina n seriozitatea, capacitatea i integritatea celuilalt.

Pentru a dezvolta ncrederea n interiorul echipelor, managerii de caz trebuie s respecte cteva reguli de baz:

s comunice des cu membrii echipei; s manifeste respect i ncredere n membrii echipei;

s fie coreci fa de echip;

s fie consecveni n aciunile lor;

s recunoasc i s respecte competenele i contribuiile fiecrui membru al echipei;

s demonstreze competen.Fiecare grup uman, fiecare echip trece prin perioade conflictuale. Conflictul nu este o problem n sine, el devine unul, dac nu putem ajunge la o soluionare a nenelegerilor ntre membrii echipei pluridisciplinare. Orice grup evolueaz prin dezvoltarea capacitilor fiecruia dintre ei de a da dovad de profesionalism n sesizarea i rezolvarea situaiilor conflictuale n timp util i n favoarea interesului beneficiarului. Conflictele sunt dificile, dar eseniale. Cuvntul "Krisis" n greac nseamn schimbare, decizie.

O echip va cuta meninerea ntr-o situaie stabil a relaiilor interdisciplinare ce definesc grupul. Acest lucru va crea rutine, evitarea conflictelor, dar i lips de dinamism; doar prin confruntare, grupul i rectig caracteristica sa dinamic.

Singura modalitate de a depsi conflictul sau de a menine atmosfera pozitiv n cadrul echipei, este comunicarea interindividual. Echipa multidisciplinar se caracterizeaz prin ntlniri periodice ntre membri, n vederea analizrii situaiei actuale, a schimbrilor, sau soluiilor ce pot fi aplicate n interesul ameliorrii strii medico-sociale a beneficiarului.

Acest lucru trebuie realizat printr-o abordare profesional colectiv, a programului individual de reabilitare i integrare social minimalizndu-se aspectele legate de relaiile interpersonale afectate uneori de diferenele de caracter i personalitate.

Fiecare din membrii echipei pluridisciplinare trebuie s fie instruii n gestionarea situaiilor de criz i s accepte libera exprimare, punctul de vedere al fiecruia, care nu reprezint o provocare pentru poziia lor ierarhic, ci un efect natural de dinamicii echipei.

Nu de neglijat sunt i situaiile conflictuale ce pot aprea uneori ntre membrii echipei pluridisciplinare din motive, de cel mai multe ori, subiective, ce pot duce la controverse care afecteaz nu doar calitatea programului individual de recuperare i reabilitare social al persoanei, fie ea, copil sau adult, ci i calitatea vieii acestuia i a familiei sale.

n acest sens se impune o reconstituire a echipei n vederea eficientizrii planificrii activitilor de recuperare medico-social, avndu-se n vedere:

comunicarea ntre membrii echipei,

nelegerea terminologiei de referin,

identificarea, analiza i rezolvarea problemelor din echip,

msura n care echipa poate fi pstrat sau rennoit urmndu-se interesul beneficiarului,

rezolvarea conflictelor aprute involuntar ntre membrii echipei,

soluionarea problemelor,

organizarea i coordonarea de ntlniri suplimentare n vederea restabilirii sau creterii eficienei activitilor propuse n interesul persoanei cu dizabiliti,

aplicarea de msuri de urgen pentru reorganizarea echipei i eficientizarea activitilor de recuperare medico-social,

crearea si implementarea strategiei de recuperare medico-social.

Participarea la stabilirea obiectivelorO echip este un grup ai crui membri se influeneaz ntre ei pentru ndeplinirea unor obiective. Astfel, echipa multidisciplinar stabilete cu promptitudine si claritate pe baza cunoaterii amnunite a situaiei beneficiarului, mpreun cu familia (dac este cazul) obiective n funcie de rezultatele ateptate si termenele posibile de realizare:

evaluarea nevoilor de compensare a dizabilitii, indiferent de natura cererii i tipul de handicap; elaborarea planului individualizat de reabilitare i integrare social. Planul personalizat este creat sau dezvoltat de echipa multidisciplinar, dup un dialog cu persoana cu dizabiliti asupra proiectului vieii sale i cu familia dac este cazul. Acesta include propunerile de aciune de orice fel, n special cu privire la drepturile sau beneficiile persoanei cu handicap, cu scopul de a compensa restriciile, limitrile la participarea la viaa social cauzate de problematica handicapului; stabilirea gradului de handicap n funcie de ghidul de evaluare a deficienei, bazat pe obiective de referin stabilite dup anumite reguli specifice pentru accesul la anumite drepturi sau beneficii.Schimbul de informaiiSchimbul de informaii ntre membrii echipei pluridisciplinare se face n mod organizat, prin ntlniri ce permit abordarea multidisciplinar pentru a oferi o perspectiv de ansamblu strii psiho-fizice i sociale a beneficiarului, sau ca rspuns la evaluarea de urgen a acestuia, accentul fiind pus pe dezvoltarea reaciei la situaia imediat, ce reprezint necesitatea primordial a echipei multidisciplinare.

Schimbul de informaii n cadrul unei echipe multidisciplinare se realizeaz i prin stimularea creativitii, prin aa numita metod brainstorming, cu scopul de a se obine ct mai multe informaii: idei, soluii necesare rezolvrii unei probleme complexe.

Ajungerea la soluia final, scopul schimbului de informaii, se poate produce prin exprimarea unei succesiuni de raionamente, generate de fiecare participant n parte, cunoscut de ctre Armenia Androniceanu n Managementul schimbrilor sub denumirea de metod progresiv-liniar.

Prin confruntarea permanent a ideilor i analiza individual a acestora, fr a fi supuse procesului de evaluare, schimbul de informaii se realizeaz n echipa multidisciplinar ntr-o manier analitic.

De cele mai multe ori nu exist o impunere a unei anumite metode, ba chiar li se acord libertatea de a se exprima liber si fr reguli precise. Lucrul n echip, brainstorming-ul stimuleaz nu doar creativitatea individual, ci si creativitatea de grup, ale cror caracteristici definitorii sunt enunate de ctre Armenia Androniceanu n Managementul schimbrilor.Tabelul nr.1: Creativitatea individual i de grupCREATIVITATEA

INDIVIDUAL

DE GRUP

Operativitate n abordarea problemelor simpleOperativitate n abordarea problemelor complexe

Raionamente independente i comunicare lent, limitat de cunotinele i experiena individualRaionamente independente, dar i dependena de ideile i cunotinele celorlali membri ai grupului; acioneaz principiul comunicrii nelimitate; schimb rapid i nelimitat de informaii i idei

Gndire unilateral explorativ autodirijat, uneori marcat de prejudeci i prea puin disciplinat (programat n timp)Gndire sistematic, multilateral, explorativ, dirijat, flexibil i fr prejudeci; desfurare i amploare programabile n timp cu sprijinul experilor

Capacitate limitat n producerea de ideiCapacitate mrit n producerea de idei, stimulat de aciunea convergent a mai multor indivizi cu potenial creativ diferit. Prin stimulare reciproc, durata gsirii noului se reduce, iar numrul de idei crete exponenial

Sistem de evaluare a ideilor dependent de nivelul competenei singulare, cu mare consum de energie pentru recunoaterea lor social i pentru valorificareSistem multicriterial de evaluare i clasificare a ideilor specifice fiecrei reuniuni de grup. For n aplicarea si valorificarea noului.

Desfurarea ntregului proces este marcat de riscuri si teama eeculuiGrupurile tolereaz riscul, avnd capacitatea de a evita eecul datorit ansei mai mari de a gsi o soluie acceptabil.

Dezvoltarea n perspectiv a potenialului creator se realizeaz prin fore proprii, iar ansa perfecionrii este limitatEste o surs continu de stimulare, de la o etap la alta, a potenialului creator individual

Sursa: Armenia Androniceanu (1998). Managementul schimbrilor. Bucureti: Editura All EducationalRespectarea recomandrilor specialitilor Schimburile de informaii ntre membrii echipei multidisciplinare, sunt realizate n mod scris sau verbal cu scopul de a fi studiate i formulate recomandrile fiecrui specialist n parte (medic de familie, neuropsihiatru, psiholog, kinetoterapeut, logoped, cadru didactic, psihopedagog, ergoterapeut, asistent social etc.).

Atunci cnd se ajunge la consens, membrii echipei propun managerului de caz soluiile posibile pentru situaia analizat, care are mai multe posibiliti:

- implementarea ntocmai a recomandrilor;

- modificarea i implementarea recomandrilor;

- solicitarea unor informaii suplimentare pentru evaluarea recomandrilor.

Ghidul pentru evaluareLa nivel de practici de evaluare, de control al calitii activitilor desfurate si asistena medical si psiho-social a persoanei cu dizabiliti, multidisciplinaritatea este o necesitate.

n atingerea scopurilor si a misiunii pentru care a fost constituit, echipa realizeaz:

evaluarea multidisciplinar care ofer o imagine incomparabil mai bogat,

elaborarea programului de intervenie,

practici care ndeplinesc diverse si complementare activiti n funcie de complexitatea problemelor, elaborate astfel nct s corespund nevoilor si ateptrilor persoanei ngrijite,

evaluarea efectelor aciunilor lor colective.

Procesul de evaluare nu poate fi realizat fr a se avea n vedere o serie larg de cunotine privind:

- Tehnici de organizare a muncii n echip;- Informaii necesare respectrii fiecrei recomandri n parte;- Obinuine de ascultare atent si notare;- Deprinderi necesare pentru aplicarea recomandrilor;- Importana respectrii recomandrilor specialitilor;- Noiuni de asisten medicale;- Autonomia beneficiarului i reducerea dependenei;- Recuperare, compensare, educaie etc.

ntreaga echip multidisciplinar, pentru realizarea acestui obiectiv, trebuie s dein abiliti de comunicare, decizie operativ, maleabilitate, de lucru n echip, de analiz, sintez, abstractizare, decodificare corect a recomandrilor; solicitarea feedback-ului, exactitate n respectarea recomandrilor, punctualitate, autoevaluare continu (confruntarea recomandrilor cu propriile competene) etc.

La evaluare se va urmri:

Abilitatea de a coopera cu managerul de caz, cu persoana cu handicap i familia acestuia, i cu ceilali membri ai echipei multidisciplinare;

Capacitatea de a colabora cu potenialii specialiti a cror experien anterioar concord cu particularitile cazului;

Capacitatea de a relaiona cu membrii echipei n stabilirea de comun acord a metodelor i termenelor;

Capacitatea de a stabili graficul ntlnirilor n funcie de particularitile cazului si de programul celorlali specialiti etc.

Pe parcursul evalurii, fiecare specialist ntocmete un raport al rezultatelor investigaiilor sale, crendu-se astfel o imagine de ansamblu a persoanei, evideniindu-se problemele, pe baza crora se va stabili planul de intervenie.Procesul de evaluare a beneficiarului, este i un proces de nvare pentru fiecare din membrii echipei prin asimilarea noiunilor specifice i a terminologiei fiecrui domeniu de activitate, crendu-se n acest sens, un limbaj comun, o abordare multilateral a strii bio-psiho-sociale, fr a-l reduce la un statut de bolnav, ci vzndu-l ca pe o persoan complex cu nevoi speciale n compensarea unei situaii date.Echipa multidisciplinar evalueaz nevoile persoanei cu handicap, innd seama de dorinele i interesele acesteia, cu scopul de a compensa, ameliora starea medico-social a acestuia, la solicitarea sa, sau la cererea unei alte persoane, precum printele, tutorele sau reprezentantul legal al acestuia.

Persoana care primete ngrijire trebuie s aib propriul su fisier ce conine rezultatele evalurilor succesive, programele de intervenie, ale cror sinteze de evoluie se ntocmesc anual, mpreun cu imaginea de ansamblu de adaptare rapid n cazul n care situaia persoanei sau starea lui s-a schimbat n mod semnificativ.II.2.2. Lucrul in retea

Ce este lucrul n reea?Drepturile persoanei cu handicap reprezint o problem complex, implementarea acestora necesitnd o abordare holistic. Prin urmare, apare ntrebarea cum pot fi coordonate toate aciunile care vizeaz implementarea drepturilor persoanei cu handicap i cum poate fi stabilit o cooperare eficient i complementar ntre diferii profesioniti, ntre instituiile publice i private de nvmnt, sociale, de sntate, juridice i religioase i ntre diferite resurse i servicii.Acest lucru poate fi realizat prin lucrul n reea, o modalitate de cooperare n domeniul social care faciliteaz atingerea obiectivelor cu eforturi mai mici i resurse mai puine. Prin aceast modalitate de lucru se evit att lipsa, ct i suprapunerea interveniilor necesare. Lucrul n reea aduce beneficii tuturor celor implicai, inclusiv beneficiarilor, i mbuntete rezultatele aciunilor.Lucrul n reea este o modalitate de a mprti informaii i de a distribui sarcini pentru a obine un rezultat - pentru a folosi fiecare ,membru ai reelei ca pe o unitate ce realizeaz o parte din sarcin. Membrii reelei pot fi familiile persoanei cu handicap dintr-o unitate de tip residential , asistenii medicali, medicii, instructorii animatori, poliia, asistenii sociali, comunitatea. Atunci cnd acetia coopereaz, i distribuie reciproc responsabiliti i sarcini, mprtesc informaii i resurse pentru un obiectiv comun nseamn c lucreaz n reea.n special cnd este vorba despre drepturile persoanei cu handicap, datorit complexitii lor, aceasta este o bun modalitate de a obine rezultate satisfacatoare. O cerin pentru eficiena lucrului n reea este c toate prile s doreasc s participe i s coopereze - ceea ce necesit schimbarea mentalitilor i a modalitilor de lucru, precum i contientizarea de ctre diferiii participani a faptului c aparin unor instituii, organizaii sau servicii diverse: servicii publice de asisten social, direcii generate de asistena social proteca copilului, biseric poliie, sistem juridic, servicii medicale etc. Fiecare dintre acestea are un cadru legislativ specific, practici diferite, responsabiliti diferite i diverse domenii de expertiz. Demararea lucrului n reea nseamn punerea laolalt a tuturor elementelor de mai sus pentru a atinge obiectivele comune. n cazul drepturilor persoanei cu handicap este, desigur, important includerea comunitii i a liderilor acesteia.

De ce este necesar lucrul n reea?n domeniul promovrii, implementrii i proteciei drepturilor persoanei cu handicap, lucrul n reea poate ajuta n ceea ce privete:

informarea - ine membrii la curent cu evoluia actual din domeniu; stabilirea de contacte - membrii se pot ntlni ntre ei; promovarea - contientizarea public a activitilor membrilor i importana lor cu privire la acest subiect; susinerea - promovarea unei anumite modaliti de abordare a muncii n teren; aciunea - iniierea de aciuni; sprijinul reciproc n orice problem legat de drepturile persoanei cu handicap; dobndirea de cunotine formale sau nonformale despre drepturile persoanei cu handicap.

Procesul de dezvoltare a unei reele presupune parcurgerea mai multor pai. Pasul 1 - cunoaterea reciprocCine suntem, ce facem, ce responsabiliti i expertiz deinem? Cum lucram?

Pasul 2 - definirea drepturilor copilului i a rolului diverilor actori n protejarea i promovarea acestoraCe drepturi au persoanele cu handicap? Ce este relevant n comunitatea noastra? Ce este relevant pentru munca mea? n ce fel sunt responsabilitile i experiena mea legate de drepturile persoanei cu handicap?

Pasul 3 - identificarea problemelorCum le putem aborda i ce dorim s obinem?

Pasul 4 - stabilirea lucrului n reeaCum putem coopera, ce instrumente putem folosi i de ce resurse dispunem? Cum ne putem informa, sprijini reciproc i cum putem funciona mpreun? Cum putem defini criterii i modaliti de abordare commune. n cadrul acestui pas trebuie definite strategiile i relaiile externe cu alte organisme.Actorii din comunitate care pot fi implicaiPoliia cunoate foarte bine comunitatea. Polititii pot participa la identificarea diverselor situaii potenial problematice i-l pot informa pe asistentul social cu privire la acestea; pot facilita intervenia timpurie n situaii de vulnerabilitate; pot sesiza situaiile persoanelor cu handicap aflate pe strazi n timpul zilei (fenomenul de cersetorie), cazurile n care exist probleme n familie i trebuie s intervin .a.m.d. Au un rol important n furnizarea detaliilor privitoare la astfel de situaii i pot sprijini alte servicii n procesul de ndeplinire a obligaiilor ce le revin.Medicii i asistentele medicale ale comunitii -n timpul consultaiilor la cabinet sau al vizitelor la domiciliu pot asista la diversele probleme ale familiilor i persoanelor cu handicap din cadrul acestora. Ei pot oferi informaii familiilor, ndrumndu-le unde se pot adresa, atunci cnd au nevoie de sprijin, i contribuie la implementarea programelor de sntate.Preotul poate acorda ajutor familiilor din comunitate i poate disemina informaii cu privire la activitile desfurate de ali membri ai comunitii. Dat fiind influena sa deosebit asupra comunitii, preotul are posibilitatea de a multiplica informaia, de a sublinia importana drepturilor persoanei cu handicap i de a le oferi resurse persoanelor cu nevoi speciale i membrilor familiei.Comunitatea, prin intermediul membrilor, asociaiilor, liderilor si etc., poate desfura activiti de promovare, protecie i implementare a drepturilor persoanei cu handicap. Membrii comunitii pot sprijini iniiativele propuse de diveri profesioniti. n cadrul comunitii putem avea organizaii neguvernamentale pregtite s ofere reelei servicii i resurse.

Asistenii sociali au un rol esential n reea. Datorit poziiei pe care o ocup, pot fi cei care sprijin crearea reelei i pot desfura activiti de coordonare i de identificare a resurselor.

Bibliografie1. Androniceanu, A., (1998), Managementul schimbrilor, Editura All Educaional, Bucureti;

2. Charles B. Dygert, Richard A. Jacobs (2006), Managementul culturii organizationale, Editura Polirom;3. Diaconu, A., Podgoreanu, S., Managerul si munca n echip n Factorul uman si performana organizaiei. - Suport de curs;

4. Malo, G., (2002), Le travail pluridisciplinaire et le soutien de lquipe. Edition Cleirppa;5. Maxwell, John, C., Cele 17 legi ale muncii n echip, Bucureti: Editura Amaltea

6. Mucci, F., (1986), Lquipe multidisciplinaire et la multidisciplinarit. Montral: Edition Perspectives XXi Inc.;

7. Ordin Nr. 21 din 26 februarie 2004 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii pentru protecia copilului de tip rezidenial;CAPITOLUL III- PREVENIREA ABUZULUI, NEGLIJRII I EXPLOATRII PERSOANEI ADULTE INSTITUIONALIZATE III. 1. Definirea abuzului i a neglijrii. Modaliti i forme de abuz i neglijare

Abuzul poate fi definit ca fiind comportamentul menit, n mod intenionat s cauzeze injurii fizice sau psihice unur persoane vulnerabile (fara autonomie, varstnice).

Abuzul persoanei adulte este un act singular sau repetitiv, sau lipsa unei aciuni adecvate, aprute n orice relaie n care exist expectana de ncredere (familie, prieteni, vecini, persoan de specialitate), ce cauzeaz un ru sau o suferin unui individ.

Modalitile n care se pot comite abuzuri pot fi foarte diferite: bti, pedepse fizice severe, ridiculizare sau degradare repetat.

Abuzul persoanei adulte, n special a celei vrstnice, este recunoscut ca o problem global de puin vreme. Instituiile academice din ntreaga lume au contribuit la creterea ateniei asupra acestui fenomen i la dezvoltarea instrumentelor metodologice pentru studierea acestei probleme.

III. 2. Forme de abuz

a) Abuzul fizicPresupune folosirea forei fizice de ctre cel care ngrijete persoana vulnerabila avnd ca rezultat vtmarea acestuia.

Categorii de abuz fizic

vtmri corporale uoare : vnti, plgi, eroziuni (pe fa, pe zone mari din trunchi, spate, fese, coapse, pe zone neexpuse vederii directe), n forme neobinuite, agregate sau oglindind instrumentul cu care au fost produse, n stadii diferite de vindecare (Stadializare prin coloraie: a) imediat la cteva ore de la procudere: rou; b) timpuriu la 6-12 ore de la producere: albastru; c) trziu la 12-24 ore de la producere: violet nchis; d) la 4-6 zile de la producere: verzui nchis; e) 5-10 zile de la producere: verzui deschis spre galben); arsuri de gradul unu, doi sau trei provocate de cldura uscat sau umed (arsuri de igar sau trabuc, arsuri pe fese i organele genitale indicnd imersia n lichid fierbinte; arsuri provocate de funie pe brae, mebre inferioare, gt sau trunchi, arsuri a cror configuraie indic forma obiectului cu care au fost produse);

vtmri corporale grave (oase, muchi) sau vtmri ale organelor interne caracterizate prin schimbarea coloraiei normale, durere, deformare sau imobilitate: fracturi ale oaselor lungi (bra, picior), fracturi n diferite stadii de vindecare, rupturi de organe, hemoragie internn, lovituri la nivelul capului (fracturi craniene, ale mandibulei, ale piramidei nazale, edem cerebral, hematom subdural, hemoragii retiniene). Cderile sau loviturile la cap pot conduce la serioase vtmri ale creierului chiar dac acestea nu sunt observate imediat.

acte periculoase (acte ce constituie un risc sever pentru sntatea, securitatea sau bunstarea persoanei vulnerabile) - introducerea n organismul persoanei vulnerabile altfel dect sub control medical a oricrei substane care ar putea afecta temporar sau permanent funciile unuia sau mai multe organe i esuturi (ex. folosirea inadecvat a substanelor cu regim special, a medicaiei prescrise, a medicamentelor curente i a cantitilor mari de alcool, poziie incorect n pat sau n scaun, hrnirea forat).

Consecine

Ca rezultat al abuzului, adulii pot dezvolta un paternn de negare sau limitare a anumitor reacii emoionale care n schimb diminueaz capacitatea lor de a fi expresivi sau spontani n alte contexte.

n toate formele de abuz se evideniaz reacii psihosomatice care pot deveni cronice i care chiar dac sunt trite subiectiv (neobiectivate medical) ele pot reprezenta o suferin real, modificnd ntregul comportament n funcie de simptomatologia acuzat.

b) Abuzul sexual

Abuzul sexual se concretizeaz prin supuneri la practici de intruziune oral, genital sau anal, molestare de natur sexual, cu contact genital sau fr, exploatare sexual. Abuzul sexual poate fi constituit i din sugestii verbale de natur sexual.

Dintre formele de abuz sexual menionm: nuditatea, exhibiionismul, palparea, masturbarea, penetrarea sexual pe cale oral, genital sau anal, contact sexual simulat, hruirea sexual, exploatarea sexual).

c) Abuzul emoionalAbuzul psihologic/emoional se refer la izolarea forat a persoanei vulnerabile, neacordarea suportului emoional, terorizarea, refuzul de a ajuta persoana la solicitarea acestuia, degradarea, devalorizarea, umilirea sau exploatarea moral, denigrarea.

d) Abuzul prin omisiune. NeglijareaNeglijarea const n forme de rele tratamente prin care se omite asigurarea nevoilor biologice si emoionale ale persoanelor vulnerabile.

Neglijarea mai este definit ca reprezentnd "condiiile n care persoana responsabil de ngrijirea persoanei vulnerabile, fie intenionat, fie din neatenie, permite acestuia s experimenteze suferine care pot fi evitate i/sau nu reuete s asigure una sau mai multe condiii care sunt eseniale pentru meninerea capacitilor fizice, intelectuale i emoionale ale unei persoane.

Neglijarea fizic: neasigurarea condiiilor decente de trai i neacordarea ajutorului fizic, neasigurarea msurilor de supraveghere i protecie, neglijarea mbrcminii adecvate, neglijarea realizrii unor amenajri pentru sigurana condiiilor de locuit.

Neglijarea medical: lipsa de interes fa de sntatea persoanei vulnerabile, ajutor inadecvat dat de ctre personalul de ingrijire, comportament neglijent fa de persoana bolnav i fa de tratamentul prescris, neasigurarea medicaiei, neprezentarea la medic.

Neglijarea emoional: ngrijirea i afeciunea inadecvat- neglijarea evident a nevoii persoanei vulnerabile de afeciune, sprijin emoional, atenie, refuzarea ngrijirii psihologice -refuzarea permiterii tratamentului necesar i disponibil pentru problemele emoionale sau de comportament ale persoanei vulnerabile n acord cu recomandrile unui p