teste aspn raspunsuri subliniate

Maşini, instalaţii, automatizări mecanice şi hidropneumatice

G. AUTOMATIZĂRI MECANICE ŞI HIDROPNEUMATICE

1. Dispozitivul prezentat in fig. G.1 este:

Fig. G.1

a) filtru de aer ; b) reductor de aer ; c) amplificator de aer ; d) ungător de aer.

2. Care este rolul functional al ungatorului de aer prezentat in fig. G.1?

a) de a filtra aerul utilizat in acţionarile pneumatice şi de a introduce o anumită cantitate de apă sub formă de picături ;b) de a introduce în masa aerului de alimentare utilizat in automatizările pneumatice o anumita cantitate de ulei lichid ;c) de a pulveriza, in masa de aer utilizat in automatizările pneumatice, o anumită cantitate de ulei ;

1

Teste de evaluare. Ofiţeri mecanici maritimi. Nivel operaţional.

d) de a filtra aerul utilizat in acţionările pneumatice şi de a reţine apa sub forma de picături.

3. Care din urmatoarele afirmaţii defineşte cel mai bine funcţionarea dispozitivului din fig. G. 1?

a) la trecerea aerului prin secţiunea d se crează presiune la suprafaţa liberă a uleiului şi acesta este trimis în instalaţie sub formă de picaturi mari ;b) la trecerea aerului prin secţiunea d, la capătul conductei c se crează o depresiune şi uleiul din paharul ungătorului se ridică in zona d si este pulverizat.c) la trecerea aerului prin secţiunea d se absoarbe uleiul din paharul ungatorului şi acesta este trimis sub forma de picaturi de 0,5 mm cu aerul în instalaţie ;d) în instalaţiile de automatizare pneumatice nu se foloseste dispozitivul.

4. Staţia de preparare a aerului utilizata într-o instalaţie de automatizare pneumatică trebuie să realizeze :

a) o filtrare ; b) o reducere a presiunii şi să asigure o protecţie pe fiecare nivel de presiune; c) o uscare şi uneori o ungere ; d) toate de mai sus .

5. Care din urmatoarele afirmaţii defineşte cel mai bine amplificatorul sistemului de reglare automată?

a) dispozitiv prin intermediul căruia se măreşte amplitudinea unui semnal aplicat elementului de comandă ;b) dispozitiv prin intermediul căruia semnalul de intrare se suprapune peste semnalul de zgomot rezultând un semnal de amplificare mare ;c) dispozitiv prin intermediul căruia un semnal de intrare comandă o sursă de putere producând la ieşire un semnal de intensitate mai mare ce este o funcţie de mărimea de intrare ;d) dispozitiv prin intermediul caruia se măreşte frecvenţa unui semnal aplicat elementului de comandă.

6. Care din urmatoarele afirmaţii caracterizează parametrii principali ai unui amplificator?

a) amplificarea se exprimă prin raportul dintre mărimea de ieşire şi cea de intrare ; este intalnita şi sub denumirea de câştig ;b) distorsiunile - reprezintă modificarea semnalului de ieşire fatţă de cel de intrare (efect perturbator) şi zgomotul ce constă din apariţia unui semnal perturbator de ieşire ;

2


c) caracteristica statică şi dinamică ;d) toate de mai sus.

7. Amplificatorul pneumatic de tip ajutaj-clapetă serveşte la :

a) amplificarea semnalului de intrare pneumatic, obţinand la ieşire un semnal dependent de acesta ;b) prelucrarea semnalul de intrare, transformându -l într-un semnal liniar ;c) transformarea unei deplasari mecanice în semnal pneumatic de comandă ;d) transformarea unui semnal pneumatic într-un semnal electric.

8. La amplificatorul pneumatic prezentat in fig. G. 2 presiunea din camera acestuia variaza datorită:

Fig. G. 2

a) rezistenţei R1 ;b) lungimii conductei de legatură cu sarcina ; c) distanţei h dintre paletă şi ajutaj ; d) distanţei dintre ajutaj şi articulaţia clapetei.

9. Purjarea aerului dintr-un sistem hidraulic este necesară când:

a) se adaugă cantitaăţi mici de ulei ;b) sistemul a fost supraîncălzit ; c) sistemul a fost golit şi apoi umplut cu ulei nou ; d) sistemul nu a funcţionat o perioadă lungă de timp.

10. Conductele de retur al unui sistem hidraulic trebuie să intre în rezervor sub nivelul suprafeţei libere a lichidului pentru:

3


a) a preveni formarea spumei ;b) a preveni acumularea de umiditate ;c) a preveni formarea vidului, d) a preveni dilatarea termică.

11. Un dispozitiv care cuprinde un drosel variabil aşezat în serie cu o supapă de sens la un sistem hidraulic este folosit pentru:

a) a permite circulatia liberă a lichidului hidraulic in ambele sensuri ; b) a permite curgerea lichidului numai într –un sens ; c) a permite curgerea redusa a lichidului numai într-un sens ;d) a limita curgerea lichidului hidraulic in ambele sensuri.

12. Supapa de sens cu orificiu calibrat ( cu drosel) de la un sistem hidraulic este folosită pentru:

a) reglarea debitului de lichid in orice sens ;b) limitarea circulaţiei lichidului hidraulic intr-un sens dar permite circulaţia liberă în celălalt sens ;c) a permite circulaţia liberă a lichidului hidraulic in ambele sensuri ;d) a permite o curgere limitată a lichidului numai într-un sens.

13. La o creştere a temperaturii volumul agentului hidraulic:

a) se contractă ; b) rămâne acelaşi ;c) rămâne constant dacă presiunea scade ; d) creşte.

14. Supraîncalzirea uleiului dintr-un sistem hidraulic poate fi cauzată de:

a) presiunea de refulare excesivă a pompei ;b) o creştere a grosimii stratului de ulei hidraulic ; c) alunecare insuficienta a rotorului maşinii electrice de antrenare ; d) fluctuaţia presiunii de refulare a pompei ca reacţie a variaţiilor normale de sarcină.

15. Ce întelegeţi prin noţiunea de fluid (agent motor), în contextul acţionarii şi automatizarii hidropneumatice?

a) un agent de lucru ce circula prin conducte de la un element la altul ; b) un agent de lucru purtator de informaţie şi energie ; c) un agent de lucru vehiculat de pompe într-o instalaţie ; d) toate de mai sus.

4


16. Ce fluide de lucru pot fi utilizate in sistemele de acţionare şi automatizare?

a) gazele, în special aerul pentru că circulă mai uşor prin conducte ; b) lichidele pentru ca pot fi depozitate în recipienţi deschişi ;c) gazele pentru instalaţiile pneumatice şi lichidele pentru instalaţiile hidraulice ;d) solidele sub formă de granule a caror mărime geometrica nu depaseste 3 mm .

17. Condiţiile la care este supus fluidul (agentul motor) in timpul funcţionării sistemului de automatizare sunt:

a) variaţia temperaturii şi presiunii într-un domeniu larg şi menţinerea proprietaţilor fizico -chimice şi mecanice o perioadă indelungată ;b) variaţia vitezei de lucru mentinandu-şi proprietaţile fizico-chimice şi mecanice o perioadă indelungată ;c) atât A cat si B ;d) nu sunt impuse condiţii deoarece toate fluidele le satisfac.

18. Fluidele de lucru utilizate în sistemele de acţionări şi automatizări trebuie să îndeplineasca urmatoarele cerinţe:

a) să asigure lubrifierea, rezistenţa mecanică a peliculei sa fie bună, stabilitate termică şi chimica bună; b) variaţia viscozităţii cu temperatura să fie minimă şi să nu degaje vapori la temperaturi obişnuite de funcţionare ;c) să aibe punct ridicat de inflamabilitate şi cât mai scăzut de congelare ; d) toate de mai sus.

19. Aerul de alimentare în instalaţiile de automatizare este împărţit în patru clase de impurificare în funcţie de:

a) conţinutul de particule solide cu cele doua componente: dimensiunea maximă a particulelor şi concentratia acestora ;b) conţinutul de umiditate în stare lichidă şi de vapori ;c) conţinutul de ulei in stare lichidă şi de vapori ;d) toate de mai sus.

20. După cât timp trebuie făcută verificarea calitaăţii aerului comprimat utilizat in acţionările pneumatice?

a) cel puţin odata la 3 luni pentru clasa de impurificare "D" ;b) cel puţin odata la 6 luni pentru clasa de impurificare 2,3 şi 4 ;c) în toate cazurile, dupa reparaţii sau înlocuirea unor elemente ale instalaţiei de alimentare cu aer ;d) toate de mai sus .

5


21. Aerul comprimat pentru lansarea motorului se păstreaza în:

a) o butelie de aer ; b) două butelii de aer ;c) trei butelii de aer ;d) nu este necesar să se păstreze aerul comprimat deoarece compresoarele satisfac necesarul de aer.

22. Numărul de butelii de aer existent pe navă este:

a) o butelie pentru lansarea MP ;b) doua butelii, una pentru lansarea MP şi alta pentru lansarea MA ; c) trei butelii, doua pentru lansarea MP şi o butelie pentru lansarea MA ;d) patru butelii, doua pentru lansarea MP, o butelie pentru lansarea MA şi o butelie pentru tifon.

23. Fiecare butelie de aer trebuie să fie prevazută cu o supapă de siguranţă care să îndeplineasca urmatoarea condiţie:

a) nu este necesară supapa de siguranţă pentru ca este prevazută una pe compresorul de aer ; b) să se deschidă la 10% din presiunea normală de lucru ; c) să se deschidă la 1,1pn şi să se închida la 0,85pn ; d) să se deschidă la 0,85pn.

24. Care din urmatoarele afirmaţii reprezintă o condiţie obligatorie pentru fiecare butelie ?

a) să fie prevazută cu un dispozitiv de purjare ; b) să fie prevazută cu o gură de vizită ce stă in permanenţă deschisă pentru a verifica gradul de coroziune din interior ;c) sa fie prevazută cu un vizor ;d) sa fie prevazută cu un sistem de alarma la nivel maxim.

25. Presiunea de probă hidraulică a unei butelii de aer va fi de:

a) 1,25pn; b) 1,5pn; c) 1,75pn; d) 2pn.

26. Fiecare butelie va avea un postament care va asigura:

a) poziţia orizontală cu un strat de pastă între butelie şi postament ; b) o înclinare longitudinală de 1,5grd şi un strat de pastă pe suprafaţa de sprijin a buteliei pe postament ; c) o inclinare longitudinală cu 3grd şi un sistem de fixare superioară cu platbandă ;

6


d) nu este necesară nici înclinarea şi nici fixarea deoarece stă pe postament datorita greutăţii proprii.

27. Care este rolul rezervorului în sistemele hidraulice în circuit deschis şi semideschis ?

a) să depoziteze uleiul până cand ies toţi vaporii in timpul încalzirii ; b) să alimenteze pompele ce vehiculează lichidul ;c) să depoziteze uleiul sub presiune ;d) să decanteze şi să filtreze uleiul înainte de intrare in pompă.

28. Care din afirmaţiile ce urmează reprezintă una din condiţiile care trebuie să le îndeplinească un rezervor de ulei ?

a) să aibă capacitatea sa depaşească de câteva ori cantitatea de ulei debitată de pompă într -un minut ;b) să aibă capacitatea de a depozita uleiul din instalaţie ; c) să aibă capacitatea de 0,5 m3 cu posibilitatea de a completa uleiul în timpul funcţionării ;d) să aibă capacitatea de minim 1 m3 astfel încât să existe suficient spaţiu pentru spuma de ulei.

29. Care din afirmaţiile urmatoare reprezintă una din condiţiile care trebuie să le îndeplineasca un rezervor de ulei ?

a) să poată evacua caldura acumulata prin peretii rezervorului menţinând --o in jurul valorii de 80 0C ;b) să poată evacua căldura acumulată în timpul funcţionării dispozitivelor, menţinând temperatura uleiului sub 55-60 0C ;c) să menţină presiunea uleiului mai mare decat presiunea atmosferică ;d) să aibă capacitatea de minim 1 m3 pentru a depozita uleiul din întreaga instalaţie.

30. În cazul în care rezervorul de ulei nu poate elimina intreaga cantitate de căldură prin pereţi, ce măsuri suplimentare să se ia ?

a) să se introducă un termometru in rezervor şi un ventilator lânga tanc ; b) să se monteze o instalaţie frigorifică pentru răcirea tancului ; c) să se faca racirea forţată prin introducerea unei serpentine de răcire în interiorul tancului ; d) nu este necesar să se ia măsuri suplimentare deoarece nu se atinge punctul de inflamabilitate.

31. La un sistem hidraulic tipic este montată o diafragmă în rezervor pentru: I - a asigura o reducere a efectului de suprafaţă liber la pompa hidraulică; II - a ajuta la reţinerea impurităţilor şi liniştirea uleiului hidraulic pentru a asigura eliminarea caldurii;

7


a) numai I ; b) numai II ; c) atat I cât şi II ; d) nici I , nici II.

32. Care este rolul acumulatoarelor hidraulice în sistemele de acţionare?

a) de a răci uleiul după pompă, înainte de a circula prin instalaţie ;b) de a decanta şi filtra uleiul înainte de elementele de acţionare ; c) de a suplimenta debitul de ulei al pompei în perioadele ciclului de lucru intens sau de a asigura funcţionarea instalaţiei în timpul staţionarii pompei ;d) de a suplimenta presiunea existentă la pompă.

33. Care sunt situaţiile în care se impune utilizarea acumulatoarelor hidraulice?

a) nu sunt necesare în instalaţie deoarece pompa satisface debitul de ulei; b) pentru realizarea unui ciclu de lucru ce necesită debite de ulei mult diferite ca mărime în timp; c) pentru realizarea unui volum de ulei sub presiune pentru a fi consumat de utilizatori in perioada în care pompa de ulei nu funcţioneaza (funcţionează cu intermitenţă);d) atât b cât si c.

34. Distribuitoarele într-un circuit de acţionare au rolul:

a) de a controla energia fluidului prin debit, fără a -i modifica valoarea distribuind-o pe diverse circuite prin orificii în funcţie de poziţia de lucru după o caracteristică "totul sau nimic";b) de a controla energia fluidului sau reglarea presiunii, distribuind -o pe diverse circuite prin orificii în funcţie de poziţia distribuitorului după o caracteristică "totul sau nimic";c) de a controla energia fluidului atât prin debit cât şi prin presiune, distribuind-o pe diferite circuite prin orificii in funcţie de poziţia distribuitorului;d) de a dirija fluxul de fluid prin toate circuitele necesare acţionarilor automate de la distanţă.

35. Care este rolul funcţional al supapelor de sens dintr-o instalaţie de acţionare sau automatizare?

a) au rolul de a permite curgerea fluidului, pe circuitele ce se stabilesc, între orificii în ambele sensuri; b) au rolul de a permite curgerea fluidului, pe circuitele ce se stabilesc, între orificii numai într-un singur sens;c) are rolul de a intrerupe curgerea fluidului, pe circuitele ce se stabilesc, între orificii numai într -un singur sens;

8


d) nu sunt necesare în instalaţiile de acţionare şi automatizare.

36. Pe ce sens al fluidului în conductă supapele de sens opun o rezistenţă minimă?

a) pe sensul admis de curgere; b) pe sensul invers de curgere; c) pe ambele sensuri de curgere; d) noţiunea de rezistenţă minimă nu are sens la supapele de acest tip.

37. Supapele cu scaun conic montate pe sistemele hidraulice sunt corespunzatoare pentru a fi folosite ca:

a) supape de reglare a debitului pe conducta de tur; b) supape de reglare a debitului variabil; c) supape de reglare a debitului bipoziţionale; d) supape de siguranţă.

38. Care este rolul funcţional al unui cilindru dintr-un sistem de actionare si automatizare ?

a) de a dezvolta la nivelul subansamblului său mobil tijă –piston, aflat în mişcare de translaţie, un lucru mecanic prin intermediul forţei utile la tijă;

b) de a dezvolta la nivelul tijei o împingere pentru deplasarea unui utilaj; c) de a executa o mişcare de translaţie; d) de a executa o mişcare de rotaţie.

39. Forţa de acţionare a pistonului pneumatic este asigurată de :

a) presiunea uleiului din camerele de lucru uniform distribuită pe suprafeţele acestora; b) presiunea aerului din camerele de lucru uniform distribuită pe suprafeţele acestora; c) presiunea aerului din cilindrul pistonului care este variabilă şi distribuită dupa o lege oarecare; d) presiunea uleiului din cilindrul pistonului care este distribuită dupa o lege liniara.

40. Care din parametrii enumeraţi sunt necesari a fi cunoscuţi la tija pistonului ?

a) forţa nominală şi cursa tijei pistonului; b) viteza şi acceleraţia de deplasare a pistonului;c) timpul de deplasare a pistonului;d) toate de mai sus.

9


41. Care din parametrii enumeraţi sunt necesari a fi cunoscuţi pentru un cilindru de acţionare ?

a) presiune nominală a fluidului de lucru; b) debitul nominal al fluidului de lucru; c) presiunea şi debitul fluidului de lucru;d) nu este necesar nici un parametru.

42. Care din parametrii constructivi enumeraţi ai unui cilindru sunt necesari a fi cunoscuţi ?

a) diametrul pistonului D (mm); b) diametrul tijei pistonului d(mm);c) diametrul nominal al orificiilor de alimentare si evacuare Dn (mm); d) toate de mai sus.

43. Care din urmatoarele afirmaţii defineşte cel mai bine elementele (mecanismele) de execuţie ?

a) dispozitiv de automatizare căruia i se aplică la intrare mărimea de comandă şi furnizează la ieşire un semnal de execuţie;b) dispozitiv de automatizare care compară mărimea de ieşire cu cea de intrare;c) dispozitiv de automatizare care modifica poziţia unui clapet in funcţie de necesităţile procesului;d) dispozitiv de automatizare care modifică poziţia unui ventil în funcţie de necesitatile procesului.

44. Elementul de execuţie este constituit din urmatoarele elemente principale :

a) elementul de comparare şi organul de reglare; b) elementul de acţionare şi organul de reglare; c) elementul de acţionare şi regulatorul; d) traductorul şi organul de reglare.

45. Care din afirmaţiile urmatoare exprimă cel mai bine caracteristicile funcţionale ale elementului de execuţie ?

a) siguranţa în funcţionare, precizia si viteza de raspuns; b) caracteristicile statice şi dinamice;c) domeniul de liniaritate şi corelaţia dintre puterea dezvoltată şi puterea necesară elementului de acţionare; d) toate de mai sus.

10


46. Performanţele unui sistem automat în ansamblul său, în ceea ce priveste viteza de raspuns şi precizia de poziţionare, depind într-o măsură hotărâtoare de :

a) performanţele motoarelor de acţionare; b) performanţele distribuitoarelor; c) performanţele supapelor; d) peformanţele elementelor auxiliare (filtre, ungătoare etc. )

47. Cum se numesc dispozitivele care transformă energia pneumatică/hidraulică prin modificari permanente ale volumului de lucru cuprins între părţile mobile şi partile fixe ale acestuia ?

a) motoare hidro -pneumodinamice sau turbine; b) motoare hidro -pneumostatice sau volumice;c) motoare cu presiune integrală; d) motoare cu expansiune.

48. Montajul pieselor cu ajustaje cu joc dintr-un cilindru pneumatic pentru a asigura coaxialitatea necesară şi strângerea elementelor de prindere ale capacelor se face :

a) progresiv, în cruce, cu verificari periodice asupra calităţii mişcării; b) progresiv, la rând, cu verificare finală asupra mişcării; c) definitiv, la rând, cu verificare finală asupra mişcrii;d) definitiv, fără verificare finală asupra miăcării.

49. Pierderea capacităţii de funcţionare a cilindrilor pneumatici se constată prin :

a) nerealizarea forţei; b) nerealizarea vitezei;c) nerealizarea forţei şi vitezei; d) nerealizarea cursei.

50. Defecţiunile uzuale ale cilindrilor pneumatici sunt :

a) pierderea capacităţii de etanşare dintre piston-cilindru sau tijă-capac; b) pierderea stabilităţii tijei de acţionare;c) ovalizarea cilindrului;d) toate de mai sus.

51. De ce un mecanism hidraulic de acţionare liniar este prevăzut cu un dispozitiv de frânare ?

a) pentru a regla viteza mecanismului de acţionare pe toata lungimea cursei;

11


b) pentru a reduce viteza pistonului la cap de cursă care impiedică şocul şi deteriorarea datorită efectelor de lovire;c) pentru a permite pompei să acţioneze temporar la o presiune de 10% deasupra reglării supapei de siguranţă fara deschiderea acesteia;d) toate cele de mai sus.

52. Care din urmatoarele dispozitive nu este considerat a fi un vas de presiune ?

a) distilator de joasa presiune;b) incalzitor de alimentare şi dezaerare; c) cilindru de putere;d) încălzitor de combustibil.

53. Daca viteza de deplasare a uleiului, la un mecanism de acţionare liniar este redusă la jumatate din valoarea iniţială :

a) presiunea de evacuare a pompei va fi redusa cu o valoare direct proporţională; b) viteza mecanismului de acţionare va fi redusa; c) viteza mecanismului de acţionare va fi mărita; d) mecanismul de acţionare va funcţiona neregulat.

54. Care este rolul funcţional al camerelor pneumatice cu membrană?

a) de a transforma energia pneumatică din camera pneumatică in lucru mecanic la tija de ieşire; b) de a transforma energia pneumatică într-o mişcare de rotaţie; c) de a transforma energia pneumatică intr-o mişcare oscilantă;d) de a transforma energia hidraulică într-o deplasare.

55. Camerele pneumatice cu membrane sunt utilizate în acţionarile care necesită :

a) curse mici şi forţe foarte mari; b) curse mici şi forţe relativ medii; c) curse mari şi forţe relativ medii; d) curse mari şi forţe foarte mari.

56. Care sunt avantajele funcţionale ale camerelor pneumatice cu membrană ?

a) asigur etanşări teoretice perfecte între camerele de lucru; b) elimina frecarea de contact dintre elementele de etanşare şi suprafeţele etanşe; c) contribuie pozitiv la ghidarea tijei;

12


d) toate de mai sus.

57. Momentul de rotaţie al motorului pneumatic cu paletă este direct proporţional cu :

a) presiunea fluidului de lucru asupra paletei; b) presiunea maxima a pompei;c) debitul maxim al pompei; d) debitul fluidului ce intra in motor. 58. Care din afirmaţiile urmatoare defineşte cel mai bine noţiunea de

durabilitate in functionare (timp de functionare) a unui agregat?

a) durata de funcţionare în care degradarea valorii unei performanţe nu depăşeşte o anumită limită acceptabilă din punct de vedere tehnic şi economic;b) durata de funcţionare a unui utilaj până când se schimbă prima piesa uzată ; c) durata de funcţionare între doua schimburi de ulei ; d) durata de funcţionare între doua reparaţii capitale.

59. Care din urmatoarele afirmaţii defineşte cel mai bine noţiunea de mediu poluat (contaminat) :

a) mediul în care există particule solide cu dimensiunea mai mare de 10 μm şi care nu modifică proprietăţile mediului ;b) mediul în care există particule solide, lichide sau poluanţi gazoşi care modifica proprietăţile mediului sau care are un efect coroziv chimic asupra suprafeţelor din interiorul instalaţiei ;c) mediul în care există particule solide şi lichide în amestec formând o emulsie cu proprietăţi modificate ale mediului ;d) mediul în care este amestecat un poluant lichid in proportie de 25 %.

60. Mediul hidraulic contaminat dintr-o instalaţie hidraulică afectează:

a) durabilitatea funcţională a elementelor ăi fiabilitatea instalaţiei ; b) performanţele funcţionale ale instalaţiei (maşinii) şi frecvenţa de reparaţie a instalaţiei ; c) siguranţa operaţională şi eficienţa economică a instalaţiei ; d) toate de mai sus.

61. Particulele contaminante ale mediului hidraulic din instalaţii sunt: I. preexistente în instalaţie sau mediu; II. generate în instalaţie în procesul de funcţionare :

a) numai I ; b) numai II ; c) atât I cât şi II ; d) nici I , nici II.

13


62. Modificarea debitului pompei cu pistonaşe radiale prin modificarea excentricităţii este o reglare de tip :

a) rezistiv ; b) volumic ; c) rezistiv şi volumic ; d) nici rezistiv, nici volumic.

63. În subsistemul de răcire cilindri MP sunt utilizate în mod usual

a) pompe centrifuge;b) pompe cu piston;c) pompe axiale;d) ejectoare.

64. Pompele de apă în sistemul de răcire MP sunt dimensionate astfel încât debitul nominal de apă refulat asigură:

a) răcirea motorului în regim de avarie;b) răcirea motorului la regim nominal de încărcare;c) răcirea motorului la regim maxim de încărcare; d) răcirea motorului la orice regim de încărcare.

65. La sistemele de răcire MP în general reglarea temperaturii fluidului de răcire se face prin:

a) modificarea cantităţii de apă ce intră în răcitoare păstrandu-se constant debitul de fluid care strabate motorul;

b) modificarea cantităţii de apă care strabate motorul menţinându-se constant debitul de fluid ce intră în răcitoare;

c) modificarea cantităţii de apă care intră în răcitoare;d) modificarea cantităţii de apă care iese din răcitoare.

66. În sistemul de răcire a cilindrilor MP pompele de circulaţie sunt prevăzute cu:

a) sisteme stand-by de supraveghere presiunii minime a apei de răcire;

b) sisteme stand-by de supraveghere a presiunii maxime a apei de răcire;

c) sisteme stand-by de supraveghere a fluxului şi temperaturii maxime a apei de răcire;

d) sisteme stand-by de supraveghere a temperaturii şi presiunii maxime a apei de răcire.

14


67. Evacuarea apei în sistemul de răcire a cilindrilor MP se face:

a) pe la partea superioară a blocului cilindrilor;b) pe la partea superioară a fiecarei chiulase;c) pe la partea inferioara a blocului de cilindri;d) toate cele de mai sus.

68. Reglarea debitului de apă tehnică ce trece prin răcitoarele din subsistemul de răcire clindri MP este realizată de:

a) valvula termoregulatoare;b) generatorul de apă tehnică;c) traductorul de flux;d) pompa de circulaţie cu debit variabil.

69. Avantajele subsistemelor de răcire cu apă a pistoanelor sunt:

a) cost redus;b) tratarea simplă a apei;c) căldura specifică mare a apei;d) toate cele de mai sus.

70. Dezavantajele subsistemelor de răcire cu apă a pistoanelor sunt:

a) formarea crustei în spaţiile de răcire;b) actiunea corozivă a apei;c) posibilitatea contaminarii uleiului de ungere;d) toate cele de mai sus.

71. Lichidele utilizate pentru răcirea injectoarelor motoarelor navale sunt:

a) apa;b) combustibilul greu;c) motorina;d) toate cele de mai sus

72. Ce operaţii trebuie să execute comanda motorului principal al navei:

a) pornirea şi oprirea;b) modificarea turaţiei (accelerarea şi decelerare); c) inversarea sensului de mars;d) toate de mai sus.

15


73. Operaţia de inversare este specifică motoarelor principale care se cuplează:

a) direct cu o elice cu pas fix;b) cu o elice cu pas reglabil;c) cu un reductor inversor şi o elice cu pas fix;d) toate de mai sus.

74. La care sistem de propulsie nu este necesar ca motorul principal să fie reversibil:

a) format din motor lent cuplat direct cu o elice cu pas fix;b) format din motor semirapid cuplat cu un reductor -

inversor şi elice cu pas fix;c) format din motor semirapid cuplat cu maşină pas şi elice

cu pas reglabil.d) atât b cat şi c

75. Ce agent este folosit pentru a roti şi apoi a menţine poziţia paleţilor dispoziţivului 423 în timpul funcţionării motorului prezentat în figura G. 3?

Fig. G. 3

a) aerul comprimat este folosit pentru deplasarea dispoziţivului în poziţie corecta, apoi se aplica presiunea hidraulică pentru a menţine această poziţie în timpul manevrelor;

b) uleiul de ungere pentru motor este folosit pentru rotirea paleţilor şi menţinerea contactului dintre paleţi şi elemenţii de oprire în timpul rotirii axului cu came şi a mecanismului de inversare;

c) uleiul de ungere şi aerul comprimat acţionează simultan pe paleţi şi menţine poziţia în timpul inversării;

d) uleiul la o presiune de 6 bari actionează şi menţine dispoziţivul.

76. În dispoziţivul indicat în figura G. 3 elementul notat 423 se numeste:

a) valvulă de reglare la inversare; b) dispoziţiv de siguranţă pentru direcţia de funcţionare;c) pompa de ulei a sistemului de comanda;d) servomotor de inversare

16


77. Care este funcţia principală a servomotorului de inversare indicat în figura G. 3 şi notat cu 423?

a) după ce pompa servomotorului a dezvoltat o presiune suficientă servomotorul va asigura semnalul iniţial pentru declanşarea valvulei de blocare a combustibilului;

b) servomotorul este folosit pentru a ridica camele pompei de injectie înainte de rotirea motorului în timpul pornirii;

c) componenta roteşte cama supapei de pornire pilot din distribuitorul de aer pentru pornire precum şi camele pompei de injecţie în direcţia şi poziţia de funcţionare necesară;

d) presiunea uleiului dezvoltată între paletele acestui dispoziţiv este direct proporţională cu energia mecanică necesară pentru acţionarea axului cu came şi a componentelor asociate.

78. Dispoziţivul reprezentat de simbolul "B" din blocul funcţional prezentat în figura G. 4 este folosit pentru:

Fig. G. 4a) eliminarea umidităţii din sistem;b) ungerea sursei de alimentare cu aer;c) reducerea temperaturii sursei de aer ca rezultat al

comprimarii aerului;d) eliminarea impuritaţilor prezente în sursa de alimentare

cu aer.

79. Componenta notata cu "E" din blocul funcţional prezentat în figura G. 4 se numeşte:

a) comutator cu două poziţii;b) supapa cu dublu sens;c) supapa de închidere dublă (supapa de selectare);d) robinet restrictor inversor.

17


80. Care din poziţiile de funcţionare pentru distribuitorul "A" indicat în blocul funcţional din figura G. 4 trebuie aleasă pentru a menţine circuitul în flux continuu indiferent de deteriorarea componentelor ce urmează:

a) "1"b) "2"c) "3"d) "4"

81. Circuitul din blocul funcţional indicat în figura G. 4 reprezintă:

a) un dispoziţiv pneumatic de comanda cu distribuitor cu poziţii multiple;

b) un dispoziţiv hidraulic de comanda cu poziţii multiple;c) un dispoziţiv de comanda pneumatic cu poziţii infinite;d) un dispoziţiv de cuplare/decuplare cu filtrare şi reducere

a presiunii aerului.

82. Care dintre următoarele afirmaţii descrie funcţionarea elementului "C" din blocul funcţional prezentat în figura G. 4?

a) regulatorul reduce presiunea aerului de alimentare pentru a asigura funcţionarea dispoziţivelor auxiliare ale motorului principal;

b) dispoziţivul este o supapa de siguranţă cu reacţie inversă pentru a preveni ca presiunea în exces să deterioreze componentele sistemului;

c) presiunea constantă este menţinută de elementul "B" iar elementul "C" este folosit numai pentru modificarea semnalului de ieşire;

d) regulatorul sau reductorul de presiune reduce presiunea de alimentare la nivelul dorit de funcţionare.

83. Componenta "F" din blocul funcţional prezentat în figura G. 4 se numeşte:

a) dispoziţiv de limitare a debitului (fluxului);b) supapă de siguranţă;c) reductor de presiune;d) supapă cu comanda secvenţială.

84. Componenta "A" din blocul funcţional prezentat în figura G. 4 este:

a) distribuitor 4/4 (4 cai şi 4 poziţii) acţionat cu cremalieră;b) distribuitor cu 4 cai, cu poziţii infinite, acţionat de manetă;

18


c) distribuitor 4/4 (4 cai şi 4 poziţii) acţionat manual, cu blocare;

d) valvulă de reducere cu poziţii infinite, acţionată pneumatic.

85. Reperul notat cu „ee” din blocul funcţional prezentat în figura G. 5 este distribuitor de blocare. Care dintre următoarele afirmaţii descriu funcţia lui în circuitul de comandă pneumatic al motorului diesel lent?

Fig. G. 5a) dispoziţivul este folosit pentru a întrerupe semnalul

hidrauluic de comandă al pompei de ungere;b) dispoziţivul de blocare al mecanismului de inversare;c) toate semnalele de la maneta distribuitorului de lansare

(inchidere/deschidere) sunt reduse la jumatate datorită efectului de blocare a distribuitorului;

d) dispoziţivul este folosit pentru întreruperea aerului de lansare câd virorul este cuplat.

86. Conducta notată cu "I" în figura G. este folosită pentru:

19

ee


Fig. G. 6

a) alimentarea injectorului;b) asigurarea uleiului pentru acţionarea supapei de

evacuare;c) evacuarea gazelor şi a vaporilor din cilindrul actuatorului

supapei de evacuare;d) asigurarea apei de răcire la dispozitivul de acţionare a

supapei de evacuare.

87. Supapa de evacuare prezentată în figura G. 6 este deschisă de forţa asigurata de:

a) presiunea pneumatică;b) presiunea arcului;c) presiunea aerului de baleaj;d) presiunea hidraulică.

88. Supapa de evacuare prezentată în figura G. 6 este închisă de forţa asigurată de:

a) "E";b) "F";c) "H";d) "J".

20


89. Când frecvenţa unui arbore în miscarea de rotaţie şi frecvenţa de vibraţie naturala se sincronizeaza (suprapun) la o anumită turaţie acea turaţie este cunoscută sub numele de:

a) turaţie de rupere;b) turaţie critică;c) turaţie sincronă;d) turaţie nominală.

90. Care dintre următoarele verificări trebuiesc efectuate când s-a scos axul port-elice a unei nave care are lagărul din tubul etambou lubrificat şi etanşat cu ulei în cazul unei andocări de rutină?

a) examinarea cu atenţie a suprafeţelor lagărului;b) verificarea stării bucşei lagărului şi testata la etansare c) verificarea tubului etambou utilizând metoda lichidelor

penetranted) toate cele de mai sus.

91. Gaiacul din bucşa tubului etambou este de obicei lubrifiat şi răcit cu:

a) unsoare consistentă;b) ulei;c) apă;d) grasime animală;

92. Scopul examinării elicei navei este de:

a) a asigura armatorul şi societăţile de clasificare şi asigurare că starea generală a elicii este satisfăcătoare, prevenindu-se astfel eventuale accidente sau avarii;

b) a asigura armatorul şi societatile de asigurare ca palele elicilor nu sunt indoite sau fisurate;

c) a asigura societatea de clasificare că elicea nu are fisuri şi este eliminată posibilitatea ruperii unei pale;

d) de a asigura armatorul şi societatea de clasificare că elicea nu a fost lovită şi nu există riscul producerii de accidente.

93. Elicele navelor maritime sunt executate din:

a) aliaje de cupru (Cu Ni Al);b) oţeluri inoxidabile;c) mase plastice armate cu fibre de sticlă;d) atât din aliaje de cupru cât şi din otel inoxidabil.

21


94. La inspecţie (verificare) defectele elicei vor fi analizate în funcţie de:

a) mărimea defectului indiferent de zona în care se află;b) zonele de severitate în care se află defectul şi mărimea

acestuia;c) adâncimea la care se află defectul faţă de suprafaţa

elicei;d) nu are importanţă mărimea defectului ci doar zona în

care se află.

95. Care este intervalul de timp la care se face inspecţia elicelor:

a) numai atunci când comandantul şi şeful mecanic consideră că este necesar;

b) în fiecare an;c) la doi ani când se face andocarea;d) la trei ani pentru că andocarea este foarte scumpă.

96. La elicele cu pas fix se vor controla defecţiuni cum sunt:

a) îndoituri, fisuri, dislocări de material de pe suprafaţa palelor ca urmare a lovirii sau funcţionării în cavitaţie;

b) modificarea pasului sau căderea palelor c) starea tehnica a suprafetelor interioare a conului elicei;d) toate de mai sus

97. Care din afirmaţiile următoare defineşte cel mai bine zona de severitate "A" a elicei turnate din aliaj de cupru prezentată în figura G. 7?

a) suprafaţa palei pe partea de presiune de lângă butuc incluzând şi racordarea până la 0,4 R şi limitată de fiecare parte de liniile aflate la o distantă de 0,15 Cr faţă de muchia de atac şi 0,20 Cr faţă de muchia de fugă ( R - raza elicei, Cr lungimea corzii elicei la raza r);

b) suprafaţa palei pe partea de presiune până la 0,7 R inclusiv racordarea cu butucul.

c) suprafaţa totală a palei pe partea de presiune inclusiv racordarea cu butucul;

d) suprafaţa pe partea de presiune a palei până la 0,4 R inclusiv suprafaţa butucului unde pala este încastrată.

22


Fig. G. 7

98. Care dintre următoarele afirmaţii defineşte cel mai bine zona de severitate "B" a elicei turnate din aliaj de cupru prezentată în figura G. 7?

a) suprafaţa rămasă pe faţa de presiune până la 0,7 R şi suprafaţa palei pe partea de depresiune;

b ) suprafaţa rămasă pe faţa de presiune de la 0,4 R până la 0,7 R şi pe faţa de depresiune până la 0,7 R;

c) suprafaţa rămasă de la 0,4 pana la vârful palei pe faţa de presiune şi suprafaţa palei de la butuc până la 0,7 R pe faţa de depresiune;

d) suprafaţa palei pe partea de presiune până la 0,7 R şi toată suprafaţa palei pe partea de depresiune.

99. Care dintre următoarele afirmaţii defineşte cel mai bine zona de severitate "C" a elicei turnate din aliaj de cupru, prezentată în figura G. 7?

a) suprafaţa plasată dincolo de 0,4 pe faţa de presiune şi dincolo de 0,7 R pe faţa de depresiune;

b) suprafaţa plasată dincolo de 0,4 pe ambele feţe ale elicei la care se adaugă suprafaţa exterioară a butucului;

c) suprafaţa plasată dincolo de 0,7 pe ambele feţe ale elicei la care se adaugă suprafaţa interioară şi exterioară a butucului;

d) suprafaţa palei pe partea de depresiune şi suprafaţa butucului.

23


100. Care dintre următoarele afirmaţii defineşte cel mai bine zona de severitate "A" a elicei turnate din oţel inoxidabil, prezentată în figura G. 8 a, b, c, d?

Fig. G. 8

a) suprafaţa de la butuc până la 0,7 R pe ambele feţe ale palei şi racordarea cu butucul;

b) suprafaţa de pe faţa de presiune a palei de la butuc incluzând şi racordarea până la 0,7 R şi limitată pe fiecare bord de o linie aflată la distanţa de 0,15 Cr de la bordul de atac şi 0,2 Cr de la bordul de fugă;

c) suprafaţa pe faţa de presiune a palei şi suprafaţa butucului;

d) suprafaţa pe faţa de depresiune a palei şi suprafaţa butucului.

101. Care dintre următoarele afirmaţii defineşte cel mai bine zona de severitate "B" a elicei turnate oţel inoxidabil, prezentată în figura G. 8. a, b, c, d?

a) suprafaţa cuprinsă pe faţa de presiune de la 0,7 R până la vârful palei şi pe faţa de depresiune până la 0,4 R;

b) suprafaţa cuprinsă pe ambele feţe ale palei dincolo de 0,7 R până la vârful palei;

24


c) suprafaţa cuprinsă pe faţa de presiune de la 0,7 R până la vârful palei şi suprafaţa de depresiune de la butuc până la 0,7 R;

d) suprafaţa totală a palei pe partea de depresiune.

102. Care din următoarele afirmaţii defineşte cel mai bine zona de severitate "C" a elicei turnate din oţel inoxidabil, prezentată în figura G. 8 a, b, c, d?

a) suprafaţa amplasată dincolo de 0,7 R pe ambele feţe ale palei şi suprafaţa butucului;

b) suprafaţa amplasată dincolo de 0,4 R pe ambele feţe ale palei;

c) suprafaţa amplasată dincolo de 0,7 R pe faţa de presiune şi dincolo de 0,4 R pe suprafaţa de depresiune;

d) suprafaţa amplasată dincolo de 0,7 R pe faţa de presiune şi toată suprafaţa palei pe partea de depresiune.

103. Elicea este un organ supus unor solicitări ciclice foarte mari; acestea sunt:

a) tensiuni de incovoiere şi tensiuni axiale provenite din forţa de împingere şi forţa de inerţie ale palelor;

b) coroziune în fisurile apărute datorită oboselii în anumite zone ale elicei cu efect accelerat;

c) atât 1 cât şi 2;d) solicitările nu sunt mari şi nu trebuie luate în considerare.

104.Repararea elicilor poate fi făcută prin:

a) metalizare;b) sudare şi polizare;c) îndreptare sau supraturnare;d) atât b cât şi c.

105.Reparaţiile admise în zona de severitate "C" a elicei prezentate în figura G. 8 sunt:

a) sunt permise orice fel de reparaţii inclusiv sudura fără încălzire prealabilă.

b) reparaţiile prin sudură şi supraturnare luând masuri pentru a evita fisurile produse de tensiunile interne;

c) sunt permise numai reparaţiile prin polizare pentru defecţiuni ce nu sunt mai adanci de s/50 (s - grosimea locală a palei);

d) sunt permise numai reparaţiile prin polizare pentru defecţiuni ce nu sunt mai adanci de S/30.

25


106. Îndreptarea palelor elicei se face cu forţe aplicate static sau dinamic:

a) cu ciocanul în orice condiţii,b) la rece numai pentru reparaţii minore la vârful palei;c) la cald, după încălzirea zonei de min 500 mm de fiecare

parte la temperaturi cuprinse între 500 şi 850 °C în funcţie de material, asigurând o răcire lentă;

d) atât 2 cât şi 3.

107. Care dintre condiţiile enumerate trebuie respectate pentru a executa o reparaţie a elicelor prin supraturnare?

a) aliajul ce se toarnă trebuie să aiba aceeaşi compoziţie chimică cu a materialului elicei;

b) preincalzirea elicei la temperatura de 260-320°C;c) turnarea materialului topit trebiue să se facă în forma

plasată pe pale evitând introducerea impurităţilor şi efectuând o detensionare după turnare;


108. Executarea reparaţiei elicei prin polizare trebuie facută:

a) cu o piatră de polizor fină, cu turaţie sporită şi apăsare moderată;

b) cu o piatră de polizor cu granulaţie medie, cu o turaţie mare şi apăsare moderată;

c) cu o piatră de polizor cu o granulaţie mare, cu turaţie mică şi cu apă;

d) nu are importanţă granulaţia, trebuie respectată turaţia prescrisă şi apăsarea medie.

109. Reparaţiile minore prin sudare în zona de severitate "C" a elicei prezentate în figura G. 8. Pot fi facute cu elicea demontată care dintre operaţiile menţionate sunt necesare pentru această reparaţie?

a) prelucrarea marginilor în X sau V şi preincălzirea cu o viteză de creştere a temperaturii de 50°C/oră;

b) alegerea materialului de adaos în funcţie de materialul elicei şi alegerea unui procedeu de sudură acceptat de societaţile de clasificare;

c) detensionarea după reparaţie stabilind temperatura şi timpul de detensionare în funcţie de natura materialului.


26


110. După executarea reparaţiei elicei se face controlul în scopul depistării eventualelor defecte apărute sau rămase. Tipul de control ce se execută este:

a) control vizual, cel puţin pentru zonele reparate, cu o lupă ce mareşte de 4-8 ori;

b) control nedistructiv, după prelucrarea finală cu lichide penetrante sau metode magnetice;

c) atât cel specificat la 1 cât şi cel specificat la 2 în funcţie de cererile formulate de inspectorul societăţii de clasificare;

d) nu sunt necesare controalele deoarece întotdeauna reparaţia este bună.

111. Care dintre afirmaţiile ce urmează exprimă cel mai bine scopul verificării arborilor la intervalele prevăzute de societatile de clasificare?

a) de a asigura armatorul cât şi societatile de asigurări că starea generală a arborilor este satisfăcătoare şi se previn defecţiunile provocate de uzură sau avarii;

b) de a asigura armatorul că arborii nu prezintă defecte;c) de a convinge societatea de asigurare că linia de axe

este în perfectă stare;d) nu este necesar să se execute o verificare amanunţită

deoarece au un coeficient de siguranta foarte mare.

112. Verificarea arborilor liniei de axe se face când nava este:

a) în plutire la pescajul navei goale;b) balastată special ca elicea să fie scoasă din apă;c) pe doc sau pe cală;d) în plutire la pescajul maxim;

113. Înainte de a începe verificările parţiale a arborilor port-elice inspectorul teritorial al societatii de clasificare trebuie să consulte jurnalul de maşină şi de bord cu privire la:

a) eventuale anomalii de funcţionare;b) avarii suferite de arborele port-elice în perioada de

funcţionare (vibraţii, jocuri între cuple), slăbiri ale buloanelor sau temperaturi locale excesive;

c) atât a cât şi b;d) inspectorul societăţii de clasificare discută cu şeful

mecanic despre avariile din compartimentul maşină.114. Pentru verificarea parţială a arborelui port-elice inspectorul

teritorial al societăţii de clasificare solicită:

27


a) măsurători în vederea determinării jocurilor în lagărele tubului etambou şi proba hidraulică în vederea determinarii defectiunilor dispoziţivului de etanşare;

b) verificare vizuală atentă a părţii accesibile a arborelui port –elice;

c) operaţiunile de la a şi b;d) verificarea rotirii arborelui port-elice în tubul etambou.

115. După o curăţare perfectă a arborelui port-elice verificarea se face prin:

a) metode distructive (tăiere de epruvete şi încercări pe maşinile de încercat);

b) metode nedistructive (vizual, ciocanire, lichide penetrante, fluxuri magnetice, ultrason);

c) mărci tensometrice aplicate atât longitudinal cât şi la 45°C pentru determinarea deformaţiilor de torsiune;

d) observare cu ochiul liber a deformaţiilor mecanice care au apărut în timpul funcţionării.

116. Care dintre dispozitivele enumerate împiedică pătrunderea apei în corpul navei pe la arborele port-elice:

a) presetupa tubului etambou;b) inelul deflector şi tubul de drenaj;c) lagărele de sprijin ale arborelui port-lice;d) inelele de ungere.

117. Care dintre următoarele materiale de elice nu are nevoie de tratament de detensionare după reparaţii minore, îndreptări ale vârfurilor sau prelucrarea muchiilor palelor:

a) bronz-mangan;b) bronz-nichel mangan;c) bronz-mangan-nichel-aluminiu;d) bronz-nichel-aluminiu.

118. Scopul cofei hidrodinamice ale elicei de propulsie este:

a) blocarea piuliţei în poziţia strans;b) minimizarea turbulenţei liniilor de curent;c) eliminarea împingerii axiale;d) eliminarea cavitaţiei.

119.Impurităţile contaminează uleiul de ungere şi nu trebuie permise deoarece:

28


a) lagărele vor prezenta scurgere excesivă de ulei;b) impurităţile vor produce coroziunea lagarului;c) lubrifiantul va deveni inflamabil;d) impurităţile sunt abrazive.

120. Care din uleiurile de baza nu pot fi rafinate fără o schimbare a compoziţiei chimice:

a) animale;b) vegetale;c) minerale;d) atat a cât şi b.

121. Reglajul temperaturii uleiului în instalaţia de ungere MP din figura G. 9 se realizează în conformitate cu comenzile date de:

Fig. G. 9

a) indicatorul termostatic 24 şi presostatul diferenţial;b) termostatul 20 şi valvula termoregulatoare 8;c) filtrul automat 11 şi semnalizatorul de presiune 22;d) termostatul 20 şi by pasul 19.

122. Filtrarea uleiului inainte de a intra în rampa de ungere a M. P din figura G. 9 se realizează într-o primă treaptă în:

29


a) filtrul indicator 12;b) filtru magnetic 5;c) filtru automat 11;d) răcitorul 7.

123. Înainte de a intra în motor uleiul din instalaţia de ungere MP din figura G. 9 străbate:

a) filtrul indicator 12 supravegheat de presostatul diferenţial;b) filtrul automat 11 supravegheat de presostatul diferenţial;c) filtrul magnetic 5 supravegheat de termometrul diferenţial;d) filtrul indicator 12 supravegheat de termometrul diferenţial.

124. Intrarea uleiului în motor şi turbosuflantă din instalaţia de ungere MP din figura G. 9 se face prin:

a) conducta 26 şi racordul 27;b) conducta 3 şi filtrul indicator 12;c) conducta 4 şi racordul 27;d) conducta 14 şi racordul 27.

125. În subsistemul de ungere a lagărelor MP din figura G. 9 tubulaturile de aspiraţie sunt prevăzute cu:

a) filtrele magnetice 5;b) răcitoarele 7;c) filtrele fine 8;d) preincălzitorul 14.

126. În subsistemul de ungere al cilindrilor MP, uleiul este trimis în punctele de ungere prin dispozitive speciale denumite:

a) ungătoare;b) pulverizatoare;c) diuze;d) injectoare.

127. Uleiurile pentru ungerea cilindrilor MP sunt alese în funcţie de:

a) temperatura combustibilului;b) tipul instalaţiei de ungere;c) tipul combustibilului;d) timpii motorului

30


128. Care dintre pompele de combustibil refulează direct în tancurile de decantatre la o instalaţie de propulsie cu motor diesel:

a) pompa de circulaţie;b) pompa de transfer;c) pompa auxiliară de santină;d) pompa de injecţie.

129. Combustibilul greu vehiculat în sistemul de alimentare va avea cea mai redusă vâscozitate:

a) la refularea pompei de transfer;b) în tancul de decantare;c) la valvula cu trei cai;d) la ieşirea din încălzitorul final de combustibil.

130. Care este rolul sitemului supraveghere de la bordul navelor:

a) evaluarea uzurilor pieselor, mecanismelor şi întocmirea unei listei cu piese uzate pentru procurarea lor;

b) urmărirea, controlul, afişarea valorilor parametrilor specifici şi semnalizarea optică şi acustică la ieşirea din limite ale acestora;

c) alarmarea personalului de cart în cazul ieşirii unui parametru din limitele stabilite

d) depistarea zgomotelor anormale ale mecanismelor în timpul funcţionarii şi anuntarea sefului mecanic

131. Care sunt parametrii funcţionali supusi supravegherii pentru motoarele navale:

a) numai turaţia;b) temperatura şi debitul fluidelor ce asigură funcţionarea

motorului;c) debitul şi nivelul fluidelor ce deservesc motorul în

funcţionare;d) toate de mai sus.

132. Urmărirea parametrilor funcţionali se face cu ajutorul aparatelor de măsură specifice fiecărui parametru. Indicaţia acestora poate fi:

a) numai locală;b) numai transmisă la distanţă;c) locală şi transmisă la distanţăd) nu sunt necesare aparate de masură.

31


133. Sistemele de supraveghere electronice automate realizează urmatoarele funcţii:

a) alarmă şi protecţie;b) indicarea continuă sau prin testare a valorilor momentane

ale parametrilor;c) măsoară şi compară rezultatele cu valorile limită ale

parametrilor;d) toate de mai sus.

134. Dintre sistemele de supraveghere enumerate care sunt întâlnite la bordul navelor:

a) individuale care asigura supravegherea fiecărui parametru cu traductoare şi indicatoare individuale;

b) în mai multe puncte ce asigura supravegherea parametrilor de acelaşi tip cu mai multe traductoare şi un singur aparat, cu comutare manuală;

c) de explorare ce asigură supravegherea parametrilor de acelaşi tip cu mai multe traductoare, un singur aparat de masură cu comutaţie automată;


135. Sistemele de supraveghere automată permit:

a) lansarea de la distanţă;b) comutarea comenzilor între posturile de comandă;c) indicarea continuă sau prin testare a valorilor parametrilor

supravegheaţi;d) transmiterea şi primirea comenzilor.

136. Când sunteţi în cart şi depistaţi creşterea temperaturii apei de răcire, peste limita normală, la ieşirea din motor, una din cauzele posibile poate fi:

a) injectoare murdare sau defecte;b) suprasarcina motorului;c) ulei în camera de ardere;d) calitatea combustibilului nu este cea corespunzătoare.

137. Când sunteţi de cart şi constataţi creşterea temperaturii gazelor de evacuare, peste limita normală, una dintre cauzele posibile poate fi:

a) crusta depusă pe instalaţia de răcire;b) temperatura uleiului de ungere mecanisme prea ridicată;c) apă în combustibil;

32


d) injectoare murdare sau defecte.

138. Când sunteţi de cart şi constataţi că motorul nu dezvoltă puterea şi turaţia nominală, una din cauzele posibile poate fi:

a) injectoare murdare sau defecte;b) lipsă combustibil în tanc;c) ulei insuficient în baie;d) presiunea apei de răcire este necorespunzătoare.

139. Când sunteţi de cart şi constataţi scăderea presiunii uleiului de ungere sub valoarea minimă una dintre cauzele posibile poate fi:

a) cuzineţi gripaţi;b) manometru defect;c) pompa de combustibil defectă; d) ceaţă de ulei în carter;

140. Când sunteţi de cart şi constataţi scăderea presiunii uleiului de ungere sub valoarea minimă una din cauzele posibile poate fi:

a) cuzineti gripaţi;b) injectoare murdare;c) pompa de ulei are uzuri exagerate;d) nu trebuie să ne ingrijorăm pentru aceasta.

141. Când sunteţi de cart şi constataţi scăderea presiunii uleiului de ungere sub valoarea minimă una dintre cauzele posibile poate fi:

a) sorbul instalaţiei de ungere înfundat;b) ceaţa de ulei în carter;c) injectoare murdare sau defecte;d) toate de mai sus.

142. Când sunteţi de cart şi constataţi o creştere a presiunii uleiului peste valoarea maxima una din cauzele posibile poate fi:

a) nivel scăzut al uleiului în baie;b) nivel ridicat al uleiului în baie;c) uzura exagerată a cuzineţilor;d) filtru de ulei înfundat.

143. Când sunteţi de cart şi constataţi o creştere a presiunii uleiului peste valoarea maximă una dintre cauzele posibile poate fi:

a) termometru defect;b) temperatura uleiului prea mare;c) cuzineţi gripaţi;

33


d) valvulă întredeschisă pe traseul de conducte.

144. Când sunteţi de cart şi constataţi că presiunea apei de răcire din motor scade sub limita minimă, una din cauzele posibile poate fi:

a) pompa de răcire are sens inversat;b) pompa de răcire defectă sau cu uzuri exagerate;c) aer în instalaţia de răcire cu apă de mare;d) răcitor de aer murdar.

145. Când sunteţi în cart şi constataţi o scădere a presiunii apei sărate în circuitul deschis de răcire, sub limita minimă, una din cauzele posibile poate fi:

a) răcitor murdar;b) avans dereglat la injector;c) priză de fund înfundată;d) răcitor ulei spart.

146. Când sunteţi în cart şi constataţi o scădere a presiunii apei sărate în circuitul deschis de răcire, sub limita minimă, una dintre cauzele posibile poate fi:

a) uzură exagerată la pompa de apă dulce;b) injectoare murdare;c) uzură exagerată la pompa de apă sărată;d) răcitor murdar.

147. Observaţi că în timpul funcţionării motorului principal pe coş iese fum negru. Cauza posibilă poate fi?

a) filtru de combustibil înfundat;b) temperatura combustibilului sub valoarea minimă de

încălzirec) injectoarele nu debiteaza combustibil suficient;d) supapa de siguranţă este blocată pe poziţia închis.

148. Observaţi că în timpul funcţionării motorului principal pe coş iese fum negru. Cauza posibilă poate fi?

a) debitul instalatiei de răcie cu apă de mare este insuficient;b) pompa de răcire a motorului are debit mic;c) termometru defect;d) orificiile duzei injectoarelor decalibrate.

149. Observaţi că în timpul funcţionării motorului principal pe coş este evacuat un fum alb. Cauza posibilă poate fi:

34


a) pompa de combustibil debitează mai mult decât este necesar pentru motor;

b) apă în combustibil;c) motor supraincălzit;d) motor neîncălzit.

150. Observaţi că în timpul funcţionării motorului principal pe coş este evacuat un fum alb. Cauza posibilă poate fi:

a) filtru de combustibil colmatat;b) filtru de ulei colmatat;c) serpentina spartă (fisurată) la caldarina recuperatoare;d) pompa de combustibil debitează mai mult decât este

necesar.

151. În timpul supravegherii funcţionării motorului observaţi că fumul este albastru. Cauza posibilă poate fi:

a) uzura segmenţilor şi a cămăşii de cilindru;b) filtru de ulei înfundat;c) pompa de ulei uzată;d) temperatura uleiului necorespunzătoare.

152. În timpul supravegherii funcţionării motorului constataţi că tahometrul indică o funcţionare neregulată a motorului. Cauza posibilă poate fi:

a) vâscozimetru defect;b) injectoare murdare sau defecte;c) motor supraîncălzit;d) motor neîncălzit.

153. În timpul supravegherii funcţionării motorului constataţi că tahometrul indica o funcţionare neregulata a motorului. Cauza posibilă poate fi:

a) motor supraîncălzit;b) motor neîncălzit;c) pompa de combustibil debitează mai mult combustibil

decât este necesar;d) regulator de turaţie defect.

154. În timpul cartului, deplasându-vă prin compartimentul maşină sesizaţi că motorul funcţioneaza cu bătai. Cauza posibilă poate fi:

a) ungere defectuoasă a motorului;b) regulator defect;

35


c) răcire defectuoasă a motorului;d) jocuri mari în elementele mobile ale motorului.

155. Analizoarele de ceaţă de tip Graviner servesc la:

a) supravegherea atmosferei din carterul motorului principal;b) determinarea concentraţiei de vapori de ulei;c) efectuarea analizei chimice a vaporilor de ulei;d) determinarea vitezei de deplasare a aerului prin tubul de

măsură;

156. Analizoarele de ceaţă de tip Graviner funcţionează pe baza principiului:

a) variaţiei intensităţii luminii, cu variaţia transparenţei mediului pe care-l parcurge;

b) variaţiei volumului specific al vaporilor;c) efectul venturii;d) dilatării difetrenţiate.

157. Punctele de captare a ceţii de ulei de către analizoarele de ceaţă sunt în mod obişnuit instalate în:

a) camera fiecarei manivele;b) camera de ardere;c) interiorul fiecărui cilindru;d) toate cele de mai sus.

158. Selectarea punctelor de captare a ceţii de ulei la analizoarelor de ceaţă de tip Graviner se realizeaza cu ajutorul:

a) celulei fotoelectrice;b) braţului rotitor;c) tubului de referinţă;d) tubului de măsurare.

RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI

G. AUTOMATIZĂRI MECANICE ŞI HIDROPNEUMATICE

Întrebare Răspuns Întrebare Răspuns Întrebare Răspuns

36


1 d 38 a 75 b2 c 39 b 76 d3 b 40 d 77 c4 d 41 c 78 d5 c 42 d 79 c6 d 43 a 80 b7 c 44 b 81 d8 c 45 d 82 d9 c 46 a 83 b

10 a 47 b 84 c11 c 48 a 85 d12 d 49 c 86 b13 d 50 a 87 b14 a 51 b 88 b15 b 52 c 89 b16 c 53 b 90 a17 c 54 a 91 c18 d 55 b 92 a19 d 56 d 93 d20 d 57 a 94 b21 b 58 a 95 c22 d 59 c 96 d23 c 60 d 97 a24 a 61 c 98 b25 b 62 b 99 c26 c 63 a 100 b27 b 64 d 101 c28 a 65 a 102 a29 b 66 a 103 c30 c 67 b 104 d31 b 68 a 105 b32 C 69 d 106 d33 d 70 d 107 d34 a 71 d 108 a35 b 72 d 109 d36 a 73 a 110 c37 c 74 d 111 a

112 c 128 b 144 b113 c 129 d 145 d114 c 130 b 146 c115 b 131 d 147 b116 a 132 c 148 d117 a 133 d 149 b118 b 134 d 150 c

37


119 d 135 c 151 a120 d 136 b 152 b121 b 137 d 153 d122 c 138 a 154 d123 a 139 b 155 a124 d 140 c 156 a125 a 141 a 157 a126 a 142 d 158 b127 c 143 d

38

teste aspn raspunsuri subliniate

Documents