termeni arhitecturali

45
Abacă Placă de piatră plasată deasupra capitelului unei coloane, de formă cel mai adesea pătrată, mai rar octogonală. Abraziune Eliminarea unui strat superficial de grosime constanta sau variabila. Solicitarea este in general asociata cu circulatia pe suprefete de calcare sau de rulare. In cazul existentei unei astfel de solicitari, un strat superficial cu rezistenta specifica trebuie in general aplicat. Acant Motiv ornamental reprezentând frunza de formă neregulată a plantei de acant. Este utilizat în decoraţia sculpturală a capitelurilor de ordin corintic şi compozit. Accelerator de priza Aditiv folosit pentru a accelera intarirea unui material compozit (beton, mortar, etc.), actiune necesara in perioade friguroase sau pentru interventii de urgenta. Accelerarea prizei se refera la marirea vitezei de intarire a liantului principal din respectivul amestec. Adezivitate Proprietate a liantilor de a adera la granulele prezente in materialul compozit (mortar, beton, etc) si prin intarire de a transmite tensiuni mecanice intre respectivele granule. Aditiv Substanta ce se adauga unui amestec pentru a ii imbunatati una sau mai multe proprietati. Termen folosit in general in retetele de preparare a betoanelor si mortarelor. Adosat Termen ce marchează situaţia în care două elemente constructive sunt amplasate spate în spate sau atunci când un element constructiv (o coloană, un pilastru) sunt ridicate în faţa altui element mai important, pe care se sprijină. Agregat mineral Granule, de diferite dimensiuni, de origine minerala, obtinut fie prin excavare din rauri fie prin concasarea (spargerea) rocilor de cariera. Folosit in special pentru prepararea betoanelor si mortarelor. Agrement tehnic Este un aviz dat de catre o comisie alcatuita din specialisti, pentru un material sau o tehnica noua. Se bazeaza pe rezultate obtinute in laborator, prin constatari facuta in santiere experimentale, comparatii cu materiale sau tehnici cunoscute. Ajur Tehnică decorativă constând din traforarea de mici străpungeri în plăci de piatră sau de lemn, permiţând pătrunderea luminii. Alicarie Orice amestec de sparturi care prezinta o rezistenta la compresiune relativ ridicata. Sparturile pot proveni din caramida,

Upload: andrei-temian

Post on 23-Jun-2015

704 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Termeni Arhitecturali

Abacă Placă de piatră plasată deasupra capitelului unei coloane, de formă cel mai adesea pătrată, mai rar octogonală.

Abraziune Eliminarea unui strat superficial de grosime constanta sau variabila. Solicitarea este in general asociata cu circulatia pe suprefete de calcare sau de rulare. In cazul existentei unei astfel de solicitari, un strat superficial cu rezistenta specifica trebuie in general aplicat.

Acant Motiv ornamental reprezentând frunza de formă neregulată a plantei de acant. Este utilizat în decoraţia sculpturală a capitelurilor de ordin corintic şi compozit.

Accelerator de priza Aditiv folosit pentru a accelera intarirea unui material compozit (beton, mortar, etc.), actiune necesara in perioade friguroase sau pentru interventii de urgenta. Accelerarea prizei se refera la marirea vitezei de intarire a liantului principal din respectivul amestec.

Adezivitate Proprietate a liantilor de a adera la granulele prezente in materialul compozit (mortar, beton, etc) si prin intarire de a transmite tensiuni mecanice intre respectivele granule.

Aditiv Substanta ce se adauga unui amestec pentru a ii imbunatati una sau mai multe proprietati. Termen folosit in general in retetele de preparare a betoanelor si mortarelor.

Adosat Termen ce marchează situaţia în care două elemente constructive sunt amplasate spate în spate sau atunci când un element constructiv (o coloană, un pilastru) sunt ridicate în faţa altui element mai important, pe care se sprijină.

Agregat mineral Granule, de diferite dimensiuni, de origine minerala, obtinut fie prin excavare din rauri fie prin concasarea (spargerea) rocilor de cariera. Folosit in special pentru prepararea betoanelor si mortarelor.

Agrement tehnic Este un aviz dat de catre o comisie alcatuita din specialisti, pentru un material sau o tehnica noua.

Se bazeaza pe rezultate obtinute in laborator, prin constatari facuta in santiere experimentale, comparatii cu materiale sau tehnici cunoscute.

Ajur Tehnică decorativă constând din traforarea de mici străpungeri în plăci de piatră sau de lemn, permiţând pătrunderea luminii.

Alicarie Orice amestec de sparturi care prezinta o rezistenta la compresiune relativ ridicata. Sparturile pot proveni din caramida, betoane sau mortare. Sun potrivite pentru executarea betoanului de slaba rezistenta pentru fundatii (asa numitul beton ciclopian).

Aluminiu Metal usor folosit in elemente de constructii atat portante cat si autoportante. Densitate 2700 kg/mc. Modul de elasticitate longitudinala E (Young) cca. 70.000 MPa. Modul de elasticitate transversala G cca. 27.000 MPa. Coeficientul lui Poisson 0.33. Rezistente minime la rupere foarte variabile (65...150N/mmp, dar pot ajunge la cca. 500N/mmp), in functie de aliaj. Materialul este extrem de ductil, iar reglajul caracteristicilor mecanice este facut prin aliere. Este obligatoriu de consultat fisa tehnica inainte de a proiecta cu aliaje cu aluminiu, mai ales ca rezistenta minima la rupere nu este rezistenta de calcul!

Alungire Schimbarea lungimii unui element pe o anumita directie; termenul este impropriu pentru ca se refera la elemente intinse iar reversul (scurtarea) este rar folosit; deformatie sau deplasare, cu indicarea semnului are un caracter mai general (+ pentru alungire, - pentru scurtare).

Ambrazură 1 . Deschidere practicată într-un zid, delimitată de cadrul unei ferestre sau al unei uşi.

Page 2: Termeni Arhitecturali

2 . Spaţiul cuprins între montanţii ferestrei sau uşii.

3 . Deschidere practicată într-o amenajare întărită, pentru a permite tragerea cu o armă.

Ampatament Distanta dintre axele sinelor de cale ferata.

Ancadrament Cadru de piatră sau de lemn delimitând golul unei uşi sau al unei ferestre, în care se fixează sistemul de închidere sau de siguranţă al acestora. Partea dinspre exterior este adesea decorată prin cioplire, putând contribui la definirea stilistică a edificiului.

Ancorare Actiunea de fixare (blocare) a unui element intr-un alt element; ca atare, termenul este folosit cu precadere la betonul precomprimat dar este comun multor tipuri de lucrari.

Angajat(ă)/Coloană Termen care desemnează situaţia specială a unei coloane sau a unui element de sprijin (pilastru) care sunt semiîncastrate într-un zid.

AngobăÎnveliş de argilă opacă, de obicei colorat diferit de suport, care acoperă vasul ceramic după ce acesta s-a uscat, prin înmuiere într-o suspensie de pulbere fină de argilă dizolvată în apă.

Antablement Parte componentă a structurii unui edificiu clasic sau de orientare clasicizantă, plasată pe capitelurile coloanelor sau pilaştrilor, sub fronton. Antablementul este alcătuit din trei părţi: arhitravă, friză şi cornişă.

Apa La acoperisuri: versant, panta, directie de scurgere a apei meteorice.

Apa/ciment, raportul Raportul dintre masa apei si masa cimentului intr-un amestec destinat, in general, prepararii betoanelor si mortarelor; nu este luata in considerare la calculul acestui raport decat apa care nu este absorbita de agregate; raportul este important pentru rezistenta betonului, in sensul in care un raport mic in conditiile unei lucrabilitati si compactari corespunzatoare conduce la rezistente crescute ale betonului (pentru reglarea lucrabilitatii a se vedea si aditivii).

Apodyterium Vestiar în băile romane.

Arc Element de constructie a carui axa are o forma curba.

Arcadă Deschidere practicată intr-un zid, sub un arc, care se sprijină pe montanţi de zidărie sau pe coloane.

Arcadă oarbă Tip de arcadă, în care zidul de sub arc nu este pătruns total de gol, creându-se astfel o nişă plată.

Argila pentru caramida Argila cu proprietati speciale cu privire la continutul de silice, silice care pot fi activate fie prin ardere (obtinerea caramizii rosii, sau arse) fie prin inmuiere, formare si uscare calda naturala (chirpici).

Arhitect

(1) Poarta titlul de arhitect cetatenii romani absolventi, cu diploma de licenta sau asimilata, ai institutiilor de invatamant superior de arhitectura, recunoscute de statul roman, cu durata studiilor de minimum 5 ani.

(2) De asemenea, sunt considerati arhitecti absolventii cu diploma de licenta ai unei institutii din strainatate, recunoscuta de statul roman, echivalata cu diploma eliberata potrivit alin. (1).

Arhitect cu drept de semnatura Dreptul de semnatura implica asumarea de catre persoana care il exercita a intregii responsabilitati profesionale fata de client si autoritati cu privire la calitatea si

Page 3: Termeni Arhitecturali

functionalitatea solutiilor propuse, integrarea in ambianta inconjuratoare a posibilitatilor tehnice de realizare si cu respectarea legislatiei in domeniu.

Dreptul de semnatura se exercita olograf, cu mentionarea in clar a numelui, prenumelui si a numarului de inregistrare in Tabloul National al Arhitectilor.

Arhitectii cu drept de semnatura pot dobandi calitatea de proiectant general.

Arhitectii cu drept de semnatura pot angaja salariati.

Arhitect stagiar

Arhitectul care isi desfasora activitatea profesionala ca stagiar pe o perioada de 2 ani, in baza unui contract individual de munca sub indrumarea unui arhitect cu drept de semnatura.

Arhitect urbanist

Arhitectul care-si desfasoara activitatea in domeniul urbanismului si al amenajarii teritoriului.

Arhitravă Element arhitectonic, la origine din lemn, apoi din piatră, şi mai târziu, din zidărie, cu dezvoltare orizontală, care uneşte partea superioară a doi sau mai mulţi montanţi. În ordinele clasice (doric, ionic şi corintic) alcătuieşte partea inferioară a antablementului. Când se sprijină pe coloane mai poartă şi denumirea de epistil.

Arhivoltă Partea frontală a unei arcade, alcătuită dintr-o suită de unităţi (bolţari de arc, cărămizi), formând o bandă continuă, foarte des ornamentată cu sculpturi. Marile portaluri romanice şi gotice prezintă o succesiune de arhivolte retrase treptat de la faţa zidului.

Armare cu cabluri Tip de armare folosind cabluri aderente sau neaderente la beton, eventual post-tensionate sau pre-tensionate.

Armatura (constr.) Elemente (in general metalice) introduse intr-un material cu rezistenta slabe la intindere in vederea preluarii si redistributiei eforturilor; (inst.) Orice element care serveste controlului curgerii unui fluid sau a unui gaz (robinet, vana, etc.) intr-o retea specifica.

Art nouveau Mişcare artistică de la sfârşitul sec. XIX şi începutul secolului XX (primul deceniu) răspândită în toată Europa şi ulterior, în cele două Americi. Art nouveau sub denumirea de "Style Modern" a avut o anumită influenţă şi în arhitectura Basarabiei. În Germania această mişcare artistică era numită "Jugendstil", în Austria - "Sezession", în Italia - Stile Liberty" sau "Stile Floreale", în tradiţia românească se utilizează sintagma "Arta 1900".

Asiză Şir de unităţi constructive (pietre, cărămizi) cu o înălţime constantă, dispuse orizontal într-o construcţie.

Atic(ă) Etajul terminal, mai scund şi mai retras decât celelalte, situat deasupra cornişei principale a unei clădiri, frecvent utilizat în baroc şi clasicism. Iniţial "atica" desemna elementul arhitectonic cu structură continuă şi efect decorativ, plasat la baza acoperişului pentru a masca pornirea acestuia.

Aula 1 . În arhitectura romană, curte.

2 . Astăzi, sală de festivităţi şi reuniuni importante în incinta unor universităţi sau academii.

Autorizatia de construire

Page 4: Termeni Arhitecturali

Este o autorizatie obligatorie pentru construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinatie sau de reparare.

Este actul de autoritate al administratiei publice locale pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor prevazute de lege, referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea si functionarea constructiilor.

Se emite in temeiul si cu respectarea prevederilor documentatiilor de urbanism si de amenajare a teritoriului, avizate si aprobate potrivit legii.

Administratia trebuie sa raspunda la cerere conform legii in cel mult 30 de zile de la data inregistratii cererii.

Autorizatia de desfiintare Se emite in aceleasi conditii ca si autorizatia de construire, pentru demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea constructiilor si instalatiilor aferente, precum si a oricaror amenajari.

Axa Locul geometric al centrelor de greutate al tuturor sectiunilor normale pe una dintre fetele longitudinale ale elementului de constructie.

Axa (principala) de deformatie Forma geometrica a axei coresponzatoare formei deformate a elementului de constructie. In constructii este folosita ipoteza micilor deformatii in marea majoritate de studiilor structurale. Daca elementul nu este liniar atunci termenul trebuie inlocuit cu suprafata de deformatie, in cazul elementelor plane (placi, grinzi perete, etc) sau cu o notiune mai putin concreta in cazul masivelor (de ex. blocul din beton al unei fundatii izolate).

B.C.A. Beton Celular Autoclavizat. Poate contine ciment. Amestecul spumat este supus unei temperaturi ridicate si unei presiuni mari de vapori (8-12 atm.), ceea ce determina intarirea amestecului spumat (autoclavizare).

B.C.U. Abreviere pentru Beton Celular Usor. In afara de aceasta mai exista abrevieri de genul BCU (a nu se confunda cu Biblioteca Centrala Universitara) sau BCFA (Beton Celular Fara Autoclavizare). Contine ciment in mortar realizat, in general, cu nisip 0-3. Spuma este preparata separat dintr-o substanta tensioactiva. Mortarul si spuma se amesteca, dupa care pasta obtinuta se toarna in forme.

Balcon Platformă exterioară cu o latură încastrată într-un zid, delimitată de un parapet metalic sau de zidărie, comunicând cu interiorul construcţiei prin intermediul uneia sau a mai multor uşi.

Baldachin Lucrare de arhitectură sau de tâmplărie fină, bogat ornamentată, susţinută de colonete libere sau încastrată pe una dintre laturi în zid, care serveşte drept acoperământ pentru un tron, un altar, un amvon sau o statuie.

Balustru Colonetă din piatră, lemn, stuc, cu fusul mult bombat la partea inferioară, utilizat în general în suite de elemente identice în arhitectură şi decoraţie.

Baraj Element complex de constructie, avand in general rolul de a impiedica deplasarea unui material (apa, teren, etc).

Barbacană În arhitectura fortificată, amenajare defensivă în faţa intrării principale a unei cetăţi, castel, oraş sau biserici întărite, constând dintr-un spaţiu îngust, cu traseu şicanat, delimitat de ziduri înalte prevăzute cu un drum de strajă, ferestre de tragere şi guri de aruncare.

Bariera de vapori Element de constructie care se opune circulatiei vaporilor de apa din interior catre exterior.

Basorelief Tip de relief, puţin profilat faţă de suprafaţa de fundal.

Page 5: Termeni Arhitecturali

Bazalt Rocă compactă de origine vulcanică, de culoare neagră, cenuşie, albăstrie, cu striaţiuni, folosită în arhitectură şi sculptură (inclusiv în arta reliefului).

Beton Conglomerat artificial de materiale diverse (pietricele, nisip, fragmente ceramice, reziduri de ardezie etc.) reunite printr-un liant hidraulic, cunoscut încă din antichitate. Betonul modern are la bază cimentul. Betonul armat - tehnică modernă de construcţie, constând în turnarea betoanelor în cofraje ale căror nucleu este alcătuit din bare metalice de dimensiuni diferite.

Beton Material compozit constituit din agregate minerale si un agent de intarire. Pentru betonul din ciment, agentul de intarire este format din apa si din ciment. Pentru betonul asfaltic, agentul de intarire este format din bitum aditivat.

Beton armat Beton simplu in care s-au introdus armaturi -- in general bare din otel; in cazul introducerii de fibre, betonul se calsifica beton armat dispers. Combinatii intre betonul armat cu bare si cel armat dispers pot exista.

Beton asfaltic Agregate in amestec cu un liant pe baza de bitum (liant bituminos). Face parte din categoria materialelor compozite. Poate fi armat.

Beton precomprimat Beton armat in care au fost induse tensiuni de sens invers celor date de incarcarea de exploatare.

Boltă Parte constructivă destinată să acopere un spaţiu, realizată cu elemente rezultate din translarea unor arce cu trasee diferite, sprijinită pe cel puţin doi pereţi laterali. Elementele constitutive poartă denumirea de bolţari.

Conform tipologiei există bolţi simple, realizate prin translarea în spaţiu a unui arc: b. în plin cintru, b. în leagăn sau b. semicilindrice, b. în jumătate de sferă (cupolă), în sfert de sferă (conică) etc.

Bolţile compuse sau complexe, se obţin prin combinarea de tipuri diferite de arce sau chiar a unor b. simple: există b. mănăstirească, b. în ogivă, b. în fagure, b. în evantai, b. cu penetraţii etc.

Boltă moldovenească Sistem de boltire folosit în arhitectura religioasă din Moldova în secolele XV - XVII. Potrivit acestui sistem deasupra pandantivelor, care fac trecerea de la planul pătrat al arcelor mari la planul circular al turlei, este construit un inel de tambur în interiorul căruia sunt dispuse patru arce diagonale ale căror naşteri se află, în proiecţie verticală, deasupra cheilor arcelor mari. Prin acest sistem de boltire se obţine o reducere substanţială a diametrului şi greutăţii tamburului şi cupolei turlei bisericilor. Apare pentru prima dată la Pătrăuţi. La Chişinău acest sistem de boltire este utilizat în biserica Sf.Gheorghe (1819).

Bovindou Tip de fereastră care iese în rezalit faţă de planul zidului, sprijinită spre exterior pe console, pe o coloană sau pe prelungirile bârnelor care alcătuiesc suportul pavimentului încăperii căreia îi corespunde şi al cărui spaţiu îl prelungeşte spre exterior.

Brâncovenesc/Stil Denumire dată artei din Ţara Românească de la sfârşitul sec. XVII şi de la începutul sec.XVIII, care îşi i-a numele de la domnitorul Constantin Brâncoveanu.

Buciardare Distrugerea unui strat superficial neted in vederea imbunatatirii aderentei la baza a unui alt strat superficial care urmeaza sa fie turnat. Procedeul original presupune folosirea unei buciarde (ciocan cu dinti de forma piramidala).

Buiandrug Zona de perete aflata deasupra unui gol de usa sau de fereastra. Buiandrugul poate sa aiba rol structural, eventual formand corp comun cu parapetul in cazul ferestrelor. In cazul solicitarilor orizontale (seism, vant), buiandrugii suporta eforturi taietoare, in mod predominant, asemanator grinzilor scurte.

Page 6: Termeni Arhitecturali

Buldozer Utilaj destinat impingerii. Materialul impins (deplasat) poate sa fie pamant, agregate, etc. In general, buldozerul poate fi folosit si pentru sapaturi superficiale prin dislocarea succesiva a unor straturi subtiri de teren.

Cablu Fir; Element liniar de constructie incapabil sa preia eforturi de incovoiere dar foarte capabil sa preia eforturi axiale.

Cadastru

Sunt documente administrative (plan parcela, matrice cadastrala etc.) care permit identificarea proprietatilor fiecarei asezari urbane.

Cadru Ansamblu format din minimum doi stalpi si o grinda; Cadru plan: toate elementele sunt cuprinse intr-un plan; Substructura de forma unei rame.

Caiet de sarcini (specificatii tehnice)

Este documentatia scrisa care insoteste proiectul tehnic elaborat de proiectant si care detaliaza conditiile tehnice de executie si de montaj al lucrarilor: calitatile materialelor, utilajelor si echipamentelor, standarde care trebuie respectate, tolerante de executie si montaj, protectia muncii, protectia mediului, tehnologii, transporturi, inspectii, teste, verificari, modificari, masuratori, intretinere etc.

Caldura de hidratare Energia termica degajata in timpul reactiei ciment-apa cand incepe formarea gelurilor solide specifice cimentului intarit.

Calotă Boltă realizată din cărămidă (mai rar din piatră) reprezentată de porţiunea superioară a unei sfere tăiate de un plan orizontal, aproximativ la nivelul diametrului sau mai sus de acesta.

Capacitate portanta Incarcare maxima suportata de catre un element, substructura sau structura; Termenul trebuie folosit cu precautie si in stricta corelatie cu rolul elementului sau substructurii in interiorul structurii, motivul fiind legat de tipologia (cazul) de incarcare, capacitatea portanta si tipul incarcarii fiind notiuni nedisociabile.

Capitel Piesă componentă a unei coloane, reprezentând partea sa superioară, care transmite greutatea antablementului fusului coloanei respective.

Captuseala de caramizi Caramida rosie (arsa) obisnuita poati fi folosita pentru protectia hidroizolatiilor verticale, in timp ce in situatii speciale (cosuri de fum) este necesara o caramida avand caracteristici de rezistenta la principalul factor agresiv (de ex. caramida refractara).

Caramida nearsa Argila amestecata cu fibre in vederea armarii disperse, eventual aditivata. In Romania are denumiri precum chirpici sau voioage. Daca este pusa in opera in mod corespunzator, acest tip de material este o alternativa (in anumite situatii) la caramida arsa, destul de mare consumatoare de combustibil fosil in timpul producerii. Este posibila producerea de caramida nearsa prin procedee semi-industria

Caravanserai Ansamblu de construcţii tipic orientale, amplasat pe marile drumuri comerciale sau de pelerinaj. Structura sa are întotdeauna aceleaşi elemente de bază: în jurul lui se află o curte în care are un rezervor de apă, un corp de camere dotate cu galerii ca loc de odihnă pentru călători, grajduri pentru animale şi hale, adesea boltite, pentru depozitarea mărfurilor.

Page 7: Termeni Arhitecturali

Cariatidă Statuie feminină, drapată după moda antică sau seminudă, care îndeplineşte într-un edificiu rolul unei coloane, stâlp sau pilastru.

Cartuş Ancadrament sculptat, de diferite forme, cu marginea ondulată, având în centru o inscripţie, plasat pe frontispiciul unui edificiu.

Castel de apa Rezervor plasat la inaltime si care asigura alimentarea unei retele prin intermediul gravitatiei, ridicarea lichidului la inatime fiind singura operatie care necesita un sistem de pompare.

Caz de forta majora

Evenimente imprevizibile si independente de vointa partilor (intemperii, cataclisme etc.) care impiedica realizarea contractului.

Cenusa zburatoare Reziduu de ardere a combustibililor solizi, care este antrenata in plan vertical prin fenomenul de convectie. Unele cenusi zburatoare pot contine compusi de siliciu cu o comportare de liant slab hidraulic. Acesti compusi recomanda utilizarea lor alaturi de ciment pentru prepararea betonului.

Ceramica Argile selectate in amestec, eventual aditivi, avand diferite forme, obtinute prin ardere, fiind sau nu glazurate. Materialele de tip ceramic au o rezistenta mare la abraziune si rezista la temperatura ridicata. Dezavantajele sunt: in general sunt casante, au densitate (implicit masa) ridicata si transmisie termica foarte buna (nu incercati sa izolati termic cu gresie!). Rezistenta mare la abraziune respectiv conlucrarea buna cu substante de acoperire (de tip glazuri) fac ceramica foarte utilizatasub forma de gresie si faianta. Caramida arsa intra de asemenea in categoria ceramicilor.

Certificat de urbanism

Este actul de informare prin care autoritatile, in conformitate cu prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, dupa caz, avizate si aprobate potrivit legii, fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic si tehnic al terenurilor si constructiilor existente la data solicitarii si stabilesc cerintele urbanistice care urmeaza sa fie indeplinite in functie de specificul amplasamentului, precum si lista cuprinzand avizele si acordurile legale, necesare in vederea autorizarii.

Cheie de bolta Punctul cel mai inalt al unui arc sau al unei bolti.

Ciment Material complex obtinut prin arderea si macinarea fina a unor argile speciale in amestec cu aditivi. Se obtine astfel un liant hidraulic cu rezistente mari dupa intarire. Intarirea se face in prezenta apei, care in combinatie cu compusii silicosi duce la formarea unor geluri solide. Aderenta fata de agregatele minerale este foarte buna, putand astfel fi utilizat in producerea betonului. Gelurile rezultate au aderenta foarte buna si fata de otel, permitand producerea de beton armat sau beton precomprimat. Buna rezistenta la agresivitate termica si chimica (a se vedea protectia elementelor metalice cu ajutorul betoanelor cu ciment).

Cintru Cofraj curb destinat constructiei (sau turnarii) unui arc sau a unei bolti; demontarea cofrajului se numeste descintrare (neoficial).

Clipeus Element arhitectural constând într-un portret în medalion al unei persoane decedate.

Coama Unghiul format la intersectia a doua ape de acoperis, la partea lor superioara.

Page 8: Termeni Arhitecturali

Cofraj Structura indepedenta cu rolul de a sustine un amestec intial vascos, care se va intari dupa turnare si a carui forma va fi data de suprafata interioara a cofrajului. Daca o parte din cofraj nu se recupereaza prin decofrare si ramane ca parte componenta a elementului obtinut dupa intarirea amestecului vascos (in general, beton), atunci acea parte se numeste cofraj pierdut. Cofrajul pierdut poate sau nu sa aiba un rol structural.

Coloană Element constructiv vertical, destinat să contribuie la descărcarea forţelor de împingere provenite din sistemul de acoperire a unui spaţiu (bolţi, tavane etc.) Poate fi realizată în lemn, piatră, cărămidă, metal, beton.

În ordinele clasice coloanele aveau de obicei fus, capitel şi (la ordinele ionic şi corintic) - bază.

Colonadă Succesiune uni-sau pluri-liniară de coloane de acelaşi tip sau de tipuri diferite, unite prin arhitrave ori prin arce, care se constituie în ansambluri independente.

Compoziţie Modalitate specifică de structurare a elementelor unei opere de artă astfel, încât să formeze un ansamblu omogen, echilibrat, indestructibil, capabil să transmită privitorului ideea şi emoţia artistului.

Compozit Element de constructie format din mai multe materiale. Un material neomogen ar putea fi numit, de asemenea, material compozit. Ordin arhitectural roman al cărui capitel combină volutele ionice şi frunzele de acant corintice.

Compresiune Actiune care duce la reducerea unei dimensiuni carteziene a unui element de constructie.

Conditii generale de contractare

Documentul care pune la dispozitia partilor contractuale principiile generale aplicabile pt. contractarea lucrarilor de constructii. Ele devin parte integranta a unui contract de executare a lucrarilor de constructii.

Conditii speciale de contractare

Documentul care completeaza sau, eventual, modifica conditiile generale de contractare si conditiile suplimentare de contractare, aplicabile unui anumit contract.

Conditii suplimentare de contractare

Documentul complementar la conditiile generale de contractare, prin care se fixeaza clauze specifice contractelor incheiate de un anume investitor.

Conductor arhitect

Poarta titlul de conductori arhitecti absolventii cu diploma eliberata de institutii de invatamant superior de arhitectura acreditate de statul roman, cu durata studiilor de minimum 3 ani.

Consolă 1 . Element arhitectonic din piatră, ieşit de la suprafaţa zidului o dată cu care este construit, cu rol funcţional, servind ca punct inferior de sprijin şi de descărcare.

2 . Termen preluat din arhitectură pentru diverse tipuri de poliţe din piatră (lemn, metal, ceramică), suspendate pe ziduri exterioare sau interioare, pe care se aşează sculpturi, obiecte de artă decorativă etc.

Page 9: Termeni Arhitecturali

Consultant

Poate fi o regie autonoma, o societate comerciala de proiectare sau o persoana fizica autorizata, imputernicita de entitatea achizitoare (investitor) sa o reprezinte in realizarea investitiilor publice. Poate reprezenta interesele investitorului pe toata durata derularii contractului. Poate supraveghea direct sau prin reprezentantul sau desfasurarea lucrarilor pe santier. Poate executa, la cererea investitorului, pe baza de contract, studii de prefezabilitate, de fezabilitate, tehnico-economice, de teren etc., proiectare, specificatii tehnice si cantitative de lucrari, liste cu utilaje si echipamente, documentele licitatiei, intreaga pregatire si organizare a licitatiei.

Contract

Document scris liber negociat intre arhitect si client. Indica clar obligatiile partilor. Defineste natura si intinderea misiunea arhitectului, precum si remuneratia. Este compus din formularul de contract, din conditii generale, suplimentare si speciale de contractare si celelalte documente precizate in formularul de contract.

Contract global

Se incheie intre investitor, pe de o parte, si contractant (antreprenor general) si furnizorul general, pe de alta parte, acestia din urma asumandu-si raspunderea realizarii in ansamblu a investitiei publice, avand dreptul sa incheie contracte de subantrepriza (subcontracte) cu contractanti (antreprenori) sau furnizori de specialitate. El se poate incheia intre investitor atat cu contractantul, cat si cu furnizorul general, in care caz intre contractant si furnizorul general intervine un contract de asociere.

Contract pt. servicii de consultanta si asistenta tehnica

Se incheie intre investitor si agenti economici de proiectare si/sau consultanta pentru intocmirea de: studii de fezabilitate, tehnico-economice, proiecte tehnice, liste cu cantiati de lucrari, liste cu cantitati de utilaje si echipamente, caiete de sarcini, conditii speciale contractuale, documentatii pentru licitatii, oferte s.a.

Contractant (Ofertant)

Este regia autonoma, societatea comerciala sau o firma straina organizata si dotata corespunzator pentru realizarea executiei investitiei publice, care are dreptul legal de a desfasura acest gen de activitate si de a semna si derula contracte avand ca obiect realizarea acesteia. Poate indeplini functia de antreprenor sau antreprenor general, antreprenor sau subantreprenor de specialitate, furnizor general sau de specialitate.

Contracte separate

Se incheie intre investitor si mai multi contractanti si furnizori, cate un contract cu fiecare din acestia, in cazul in care investitorul are capacitatea tehnica si organizatorica de a indeplini functiile de furnizor si de contractant.

Contravantuire Substructura avand rolul de a limita deplasarile din incarcari orizontale.

Cor 1 . În arhitectura Muntelui Athos, nume dat absidelor laterale ale catolicoanelor.

2 . În arhitectura bisericească rusă - nume dat catului superior (etajului) din interioarele locaşelor ortodoxe.

CorinticUltimul din ordinele arhitecturii Greciei Antice, prezent şi în arta clasicistă şi neoclasicistă.

Page 10: Termeni Arhitecturali

Cornişă Element arhitectural ieşit în consolă faţă de planul exterior superior al zidului unei construcţii.

Cornisa Orice parte decorativa sau avand si rol functional care se pozitioneaza deasupra unui alt element si ii depaseste planul vertical, avand un rol de protectie atmosferica asupra respectivului element. Origine in latina literara (coronix), altfel spus un fel de coroana.

Coroziune Degradare chimica a unui element de constructie. Exemplele de coroziune includ ruginirea elementelor din otel sau atacul apelor freatice sulfuroase asupra betonului.

Cos de fum Element complex de constructie destinat asigurarii evacuarii unor gaze, fie prin fenomenul de convectie (tiraj natural) fie prin combinarea convectiei cu sisteme de pompe (tiraj fortat).

Crenel În arhitectura fortificată, gol al unui parapet, situat între două merloane, care oferă apărătorilor posibilitatea de a ţinti asupra atacanţilor fără a fi ei înşişi loviţi.

Cupola Structura sau substructura de forma curba, semi-sferica in acceptiune comuna; folosita in general pentru acoperisuri, dar si pentru structuri integrale; data fiind forma, transmiterea incarcarilor catre sol se face prin eforturi predominante de compresiune, astfel incat cupola a fost asimilata si de eschimosi prin renumitul igloo.

Tip de boltă semisferică sau semisferoidală, care acoperă spaţii de plan pătrat.

Curtină În arhitectura fortificată, parte a zidului de incintă plasată între două turnuri sau două bastioane, prevăzută, de obicei, spre interior, cu drumuri de strajă.

Curtină În arhitectura fortificată, parte a zidului de incintă, plasată între două turnuri sau două bastioane, prevăzută spre interior cu drum de strajă, am-brazuri, guri de aruncare etc.

DarbaziTip de casă caucaziană, cunoscută sub această denumire în Georgia.

Decantor Recipient folosit (de ex. in statiile de epurare) pentru a permite solidelor dintr-un lichid sa coboare catre suprafata sa inferioara.

Decapare Operatie de curatare de impuritati de tipul hidrocarbonatilor (grasimi, uleiuri, etc) o suprafata metalica, in vederea unei executiei unei suduri sau lipiri.

Decoraţie arhitecturalăTotalitatea elementelor decorative ale unei construcţii, realizate o dată cu ridicarea zidurilor şi, deci, făcând parte integrantă din acestea.

Decroş Porţiune de zidărie ieşită în afară sau retrasă puţin faşă de planul peretelui, marcând fie o simplă îngroşare - din nevoi funcţionale, fie o lărgire, respectiv, o îngustare a spaţiului interior.

Deformatie Deplasarea raportata la unitate de lungime; Deformatia unghiulara -- masura schimbarii marimii unghiului drept a unui element infinitesimal cu forma initiala rectangulara; Deformatiile se mai numesc si deplasari specifice si reprezinta corespondentul infinetesimal al deplasarii (marime finita).

Deformatie plastica Deformatie care nu se anuleaza atunci cand incarcarea inceteaza (se mai numeste si deformatie remanenta).

Degdon Cuptor oriental arhaic pentru prepararea hranei, circular în plan, de tip tandâr, dar cu o gură suplimentară de alimentare, amplasată lateral.

Page 11: Termeni Arhitecturali

Denticuli Motiv ornamental constând dintr-un şir de mici pătrate reliefate faţă de suprafaţa zidului, realizate în piatră, cărămidă sau mortar.

Deschidere Distanta intre reazeme intr-un plan transversal al unei structuri.

Designer

Proiectant care se ocupa de estetica produselor in serie si unicat.

Determinate, structuri static Structuri pentru care numarul gradelor de libertate blocate (glb) este egal cu cel al gradelor de libertate posibile (glp). Notiunea se aplica si elementelor componente. Daca glb < glp, structura este un mecanism.

Diafragma In cazul structurilor, ansamblu format dintr-un perete portant, cu sau fara bulbi sau samburi, si care poate prelua si incarcari orizontale prin eforturi de forfecare.

Dig Parapet construit impotriva deplasarii unor fluide catre o incinta. A se vedea baraj si zid de sprijin deoarece digul functioneaza ca o combinatie a celor doua.

Dolie Unghiul format la intersectia a doua ape de acoperis, la partea lor inferioara.

Dom Cupola circulara sau eliptica in plan, circulara sau dupa o alta curba in sectiune verticala; termenul are origine ecleziasta date fiind formele acoperisurilor principale, traditionale la acest gen de constructii in anumite stiluri sau curente.

Dom geodezic Structura de forma sferica, realizata de obicei din bare, avand nodurile pe o suprafata sferica.

Domus În antichitate - construcţie de plan dreptunghiular cu mai multe încăperi, destinată locuirii, organizată în jurul unei încăperi centrale numite atriu, la origine acoperită.

Doric/Stil

Stil artistic şi ordin în arhitectura Greciei Antice, preluat de arhitectura Renaşterii, Barocului şi în special de Clasicism şi Neoclasicism.

Drept de autor

Opera de creatie intelectuala este recunoscuta si protejata, independent de aducerea la cunostinta publica, prin simplul fapt al realizarii ei, chiar neterminata.

Dromos Drum ce conduce în partea subterană a unui monument funerar.

Durbe Mausoleu singular, de dimensiuni mici.

Duritate BRINELL Valoare obtinuta in urma utilizarii ca obiect de penetrare a unei sfere din material dur, mai de mult din otel, in ultimul timp realizata dintr-un aliaj de tungsten-carbid. Diametrul urmei sferei comprimate pe suprafata materialului test da masura duritatii acestuia.

Duritate MARTENS Duritate activa. "Duritatea a fost definita in mod conventional ca rezistenta unui material la penetrarea permanenta de catre un alt material mai dur, prin masurare dupa incetarea fortei de presiune, astfel incat deformatia elastica sa nu fie luata in considerare." [dupa National Physical Laboratory -- Marea Britanie].

Page 12: Termeni Arhitecturali

Ecluza Sistem pentru asigurarea modificarii nivelului apei in vederea asigurarii circulatiei navelor fluviale in directia sensului de curgere sau in sens invers (a se vedea de ex. sistemul hidroenergetic Portile de Fier).

Ecvestră/Statuie Statuie reprezentând o persoană călare.

Edificiu Construcţie de dimensiuni importante, cu funcţii diferite, de locuire, reprezentare, cult, activităţi publice etc.

Eflorescenta Formatiune asemanatoare cu "florile de mina" care se formeaza la suprafata tencuielilor (in general) si care apare din cauze cum ar fi ploile acide. In urma unor reactii chimice se elibereaza progresiv saruri din masa tencuielii, care sunt antrenate la suprafata ei. Pot sa indice si defecte ascunse ale instalatiilor de apa.

Efort (1) Integrala tensiunilor intr-o sectiune transversala; (2) Integrala produselor tensiune x brat-de-parghie in cazul momentelor.

Efort axial Integrala tensiunilor normale intr-o sectiune. A se vedea Principiul sectiunilor din Rezistenta materialelor si Teoria elasticitatii si plasticitatii.

Elevaţie Edificiu de la nivelul solului în sus, considerat în opoziţie cu fundaţiile.

Empire Stil în arhitectura şi arta europeană şi americană apărut la sfârşitul secolului XVIII, ca rezultat al evoluţiei neoclasicismului. A durat în Franţa până la 1815-1820. În Rusia Ţaristă acest stil s-a menţinut până în anii 1825-1830.

Empiric Formula sau metoda bazata pe observatii experimentale, fara baza teoretica.

Emplecton Umplutură între doi paramenţi din piatră fasonată, alcătuită din piatră sfărâmată, pietriş, nisip etc, peste care se toarnă mortar pentru a forma o masă compactă care devine nucleul unei zidării.

Entitate achizitoare (Investitor)

Este investitorul care, avand sursele de finantare asigurate, contracteaza cu un contractant realizarea investitiei publice.

Entrelacs Motiv decorativ pictat sau sculptat, alcătuit din linii curbe sau frânte care se întretaie.

Eolian, generator Generator de curent electric folosind energia vantului; vantul poate fi natural sau poate fi un curent de aer intr-un tub vertical inalt si format prin efectul de convectie; ambele depind de fenomene naturale, dar costul investitiei pare mai redus pentru primul tip.

Erker Termen german, fără echivalent exact în alte limbi, tradus uneori româneşte prin "burduf" sau "fereastră cu burduf". Erker-ul reprezintă continuarea spaţiului interior al unei încăperi importante, de la etaj (cu o fereastră mare frontală) terminat la partea inferioară în consolă.

Etrier Componenta de armare cu bare independente, cu rol de armare transversala, la grinzi, nervuri si stalpi (elemente liniare din beton armat sau precomprimat). Rol esential in asigurarea rezistentei elementelor liniare si in cresterea ductilitatii lor. Folosirea lor in mod neglijent a cauzat cele mai multe prabusiri de structuri din beton armat.

Exedră Sală de formă semicirculară sau rectangulară, având rolul de spaţiu de conversaţie în casa romană.

Page 13: Termeni Arhitecturali

Extra-muros

Spaţiu construit sau liber, aflat în afara zidurilor de incintă ale unui oraş, dar aparţinând efectiv acestuia.

Feredeu În trecut sinonim pentru baie turcească. Prin extensie, baie publică.

Ferma Provine probabil din lb. franceza (ferme -- inchide, être ferme -- a fi hotarat). Element de constructie plan format din bare, asimilat grinzii cu zabrele. Format din bare asezate jos ("talpa inferioara"), sus ("talpa superioara") si bare verticale sau inclinate ("diagonale"), sistemul avand o rigiditate ridicata pentru un consum redus de material.

Feston Motiv decorativ constând din o succesiune de mici arce tangente sau încrucişate, folosit în miniatură, broderie, argintărie, mobilier, arhitectură.

Filmare, efect de Formarea unei pelicule subtiri la suprafata, impermeabila fata de aer, si care impiedica uscarea in continuare a restului de material. Problema este specifica unor rasini sau substante care se intaresc in prezenta oxigenului. Poate indica asezarea stratului respectiv intr-o grosime prea mare.

Firidă Nişă oarbă, puţin adâncă, practicată în grosimea unui zid, la interior sau la exterior, cu rol funcţional ori decorativ.

Fisura Locul geometric al punctelor in care continuitatea materialului este intrerupta; fisura poate fi virtuala numai in cadrul studiilor structurale.

Foraj Sapatura verticala, cu adancime mult mai mare in comparatie cu diametrul. In constructii, forajul este legat in general de studiul geotehnic si are rolul recoltarii de probe de teren pe o linie verticala ce trece printr-un punct al amplasamentului. Cu cat suprafata amplasamentului este mai mare, cu atat numarul necesar de foraje este mai ridicat, data fiind neomogenitatea solului. Un alt tip de foraj, in ingineria civila, este legat de detectarea si eventual exploatarea panzelor freatice aflate la diverse adancimi. Enumerarile nu sunt exhaustive.

Forta Marime vectoriala; actiune care produce deplasari in sau pe frontiera unui mediu.

FORTRAN Limbaj de programare cu orientare catre rezolvarea de probleme stiintifice si tehnice; acronim al expresiei FORmula TRANslate.

Fosa septica Rezervor subteran pentru depozitarea apelor uzate, cu posibilitate de golire prin absorbtie (vidanjare) si care nu permite apelor uzate sa se scurga in sol.

Frescă Procedeu tehnic folosit în pictura murală, în care pigmenţii sunt amestecaţi cu apă şi aplicaţi pe un mortar de var umed (proaspăt tencuit), care îi încorporează.

Freta Bara sau cablu din otel, inglobat sau la suprafata unei structuri, care are on rol de confinare (strangere, continere) a materialului aflat in volumul circumscris; infasurare; se foloseste in general la betonul armat si precomprimat.

Fronton Motiv triunghiular sau semicircular încoronând, în general, faţada principală a unui edificiu.

Fundatie In general, sub-structura cu rolul de a prelua sarcini de la o structura si de a le transmite solului. Termenul este ambiguu deoarece, singur, nu specifica tipul si marimea sub-structurii in cauza.

Page 14: Termeni Arhitecturali

Fundatie, cedare Cedarea sub-structurii fundatiei din cauze cum ar fi tasari diferentiate sau ruperea terenului de fundare datorita tensiunilor de forfecare.

Fundatie, continua Bloc de fundare in forma de retea, utilizat in general pentru structuri cu diafragme (ziduri, pereti).

Fundatie, elastica Fundatie izolata sau continua la care elementul de transmitere a sarcinii catre sol este si componenta structurala directa.

Fundatie, izolata Fundatie cu bloc de fundare de forma poligonala (dreptunghi in general), sub stalpi sau sub nodurile retelelor de grinzi. A nu se confunda cu izolarea elementelor care compun fundatia.

Furnizor

Este regia autonoma sau societatea comerciala care asigura, pe baza de oferte si contracte, livrarea de materiale, utilaje si echipamente si, dupa caz, montarea acestora.

Gabion Cos umplut cu material mineral granular, plasat pe maluri sau taluzuri in scopul stabilizarii lor. Mai demult, gabioanele erau realizate din nuiele. Nuielele au fost inlocuite cu plasa din sarma (inoxidabila).

Galerie Spatiu sapat in interiorul solului.

Gazometru Rezervor pentru inmagazinarea gazelor, putand avea si rol de tampon in vederea regularizarii presiunii intr-o retea.

GeamieMoschee pentru rugăciunea colectivă de vineri.

Geminat Adjectiv folosit la plural, aplicat unor elemente de arhitectură identice, care sunt situate alăturat: coloane geminate, arce geminate etc.

Glaf Element care se monteaza la baza unei ferestre, pe portiunea de zid interior, cu rol de protectie a zidului, de izolare si decorativ. Elementul corespunzator pentru exterior, denumit (mai de mult) solbanc, este redenumit (mai nou) ca fiind "glaf de exterior".

Porţiune de zidărie reprezentată de grosimea acesteia, corespunzătoare golului unei ferestre sau uşi.

Glasvand Cadru vitrat alcătuit din o ramă de lemn comparimentată, cu ochiuri de sticlă, cu părţi fixe şi batanţi mobili, înlocuind cu totul un perete, sau cea mai mare parte a sa. (din limba germană "Glaswand")

Glulam Lamele din lemn care formeaza prin lipire cu adezivi speciali elemente supuse, in general, la eforturi de incovoiere. Suportarea unor eforturi de compresiune excentrica nu este exclusa. Material compozit negranular.

Gotic, stil Denumirea tardivă a stilului, care în sec. XII - XIII a luat locul stilului romanic în Europa Occidentală şi în Europa Centrală. Perioada de maximă înflorire se situează în sec. XIII-XIV, dar se manifestă până în sec. XVI. Baza stilului gotic constă în sistemul elastic al construcţiilor în care greutatea boltelor este preluată de un schelet bazat pe încrucişarea de ogive şi pe contraforţi, fie direct, fie prin intermediul arcelor butante. Elemente gotice se întâlnesc şi în arhitectura Moldovei medievale, în special în decoraţia portalurilor.

Graficul de executie

Page 15: Termeni Arhitecturali

Documentul detaliat care se inscrie in termenele intermediare ale graficului general de realizare a investitiei. El precizeaza termenele pentru diferitele faze ale realizarii investiei, participantii, categoriile de lucrari si etapele interventiei participantilor.

Granulometrie Distributia procentuala in masa sau in volum a diametrelor unor granule intr-un amestec. In cazul granulelor neregulate (agregate pentru beton, de ex.) diametrul este acelasi cu diametrul ochiului ciurului prin care trece respectiva granula. Granulometria este foarte importanta pentru obtinerea de betoane de calitate cu un consum redus de ciment.

Greder Unealta pentru formarea unui strat de teren (panta longitudinala si indeosebi panta transversala). Terenul trebuie sa fie granular (pamant prelucrat, dar in majoritatea cazurilor balast). Utilajul care include aceasta unealta are denumirea generica de autogreder. Altfel, aceasta unealta poate fi tractata.

Grindă Bucată de lemn, piatră sau metal, de secţiune rectangulară, care fiind plasată orizontal primeşte şi repartizează forţele de descărcare ale zidăriei de deasupra ei în mod egal pe întreaga sa suprafaţă.

Grinda cu zabrele Retea planara de bare, conectate in diferite moduri, in asa fel incat, daca anumite restrictii constructive sunt respectate, rezulta eforturi de incovoiere foarte mici in bare si cu un consum mic de material; recomandate la deschideri mari si poduri.

Grinda secundara/principala Grinzi apartinand unui planseu la care placa se considera a fi sustinuta de grinzi de dimensiune redusa (secundare), care transmit incarcarile unor grinzi de dimensiune mai mare (grinzi principale), grinzi care descarca pe pereti sau stalpi (Partitionare structurala).

Guldasta Turnuri la colţurile clădirilor monumentale şi locative din Asia Centrală. Iniţial aveau rol de protejare a zidăriei, ulterior au devenit elemente ale plasticii arhitecturale central-asiatice.

Gur-hana Partea subterană a unui mausoleu.

Habitat Denumire generică desemnând un spaţiu, mai mult sau mai puţin coerent, structurat din punct de vedere urbanistic, ocupat de o comunitate umană.

Hală Spaţiu amplu, unitar, destinat unor activităţi productive sau comerciale.

Constructie cu spatiul interior putin compartimentat (spatii libere cu suprafete mari). Hala este asimilata utilizarii industriale dar cunoaste si aplicatii civile si agricole. Daca deschiderea este foarte mare (de exemplu in scopul adapostirii de avioane) denumirea proprie devine hangar.

Hammam Baie orientală cu aburi; programul arhitectural este adaptat la practica abluţiunilor care preced rugăciunea de vineri. Loc de întâlniri sociale. Joacă un rol important în viaţa publică musulmană. încăperile sunt de obicei pătrate în plan, acoperite cu cupole sprijinite pe pandantivi sau trompe, străbătute de orificii pentru aerisire şi iluminare.

Hanaca Lăcaş de tip mănăstiresc al dervişilor, loc de purificare spirituală; orientare mistică musulmană, legată la început de ascetism.

Hauli Locuinţă medievală, caracteristică pentru Asia Centrală, mai ales regiunii Horezm. Constă dintr-o clădire de locuit, înconjurată de o incintă întărită, cu turnuri pline la colţuri şi de-a lungul curtinelor.

hoardă-tabără militară.

Page 16: Termeni Arhitecturali

Havuz Fântână decorativă, de origine orientală, al cărei jet de apă este dirijat vertical în sus.

Hersă În arhitectura fortificată, grilaj de lemn, care alunecă pe verticală într-un fel de şanţ special amenajat în ambrazura unei uşi sau al unei porţi, barând calea atacatorilor într-o cetate sau într-un alt edificiu întărit.

Hidrocarbura Compus chimic natural in care hidrogenul si carbonul sunt singurele elemente chimice prezente sau sunt predominante (ex.: metan CH4).

Hidrometrie Masurarea si analiza fluxurilor de apa. (American Society of Civil Engineers). Prin flux intelegem in context o curgere a lichidului printr-o sectiune (profil transversal) determinat.

Hidrotehnica(constructie) Constructie avand scopul de a controla curgerea apei. Barajele si digurile sunt exemple de constructii hidrotehnice.

Higrometru Aparat pentru masurarea umiditatii relative a aerului; (asimilat) aparat pentru determinarea continutului de apa libera (evaporabila) dintr-un material.

Higroscopic Material capabil sa atraga apa din mediul inconjurator, intrand sau nu in reactie cu ea. Vata minerala poate atrage umiditate atmosferica ce se condenseaza la suprafata dar fara a urma o reactie chimica. Cimentul atrage apa din aer dar intra imediat in reactie cu ea, de unde deprecierea cimentului pastrat in spatii umede (pentru utilizare ulterioara, trebuie cernut prin site fine iar reziduul poate fi utilizat numai ca material de umplutura).

Hinterland Pământurile din apropierea aşezărilor urbane, determinată de raza oportună de interacţiune cu aşezările rurale.

Hipocaust Sistem de încălzire centrală folosit în antichitate şi evul mediu. Acest sistem se bazează pe circulaţia aerului cald pe sub o podea dublă şi prin pereţi dubli. Probabil, a fost folosit în feredeile (băile orientale) de la Orheiul Vechi.

Hol Spaţiu central amplu dintr-un edificiu, precedat de vestibul, care comunică cu încăperile laterale sau cu cele situate la alte nivele.

Hotă Construcţie aşezată deasupra unei surse de gaze pentru a le colecta şi evacua.

Dispozitiv destinat evacuarii vaporilor catre exterior. Poate contine ventilatoare pentru evacuare fortata. Se monteaza deasupra sursei de vapori, de unde si provenienta din lb. franceza "haute -> hotte = inalta".

Hudjra Chilie sau cameră în caravanserai şi hanaka.

Hypocaust Sistem de încălzire centrală folosit în termele romane şi în băile orientale, bazat pe circulaţia aerului cald în spaţiul de sub podeaua special înălţată şi susţinută de piloni. Arderea lemnelor se făcea într-un cuptor, adâncit în pământ, alipit la clădire din partea opusă intrării principale.

Ignifugare Reducerea sensibilitatii la actiunea focului a unui element de constructie.

Igrasie Rezultatul acumularii de apa in porii materialelor componente a unei zidarii prin absorbtia prin capilaritate.

Impuritate Substanta care duce la degradarea caracteristicilor ideale, de exemplu zgura in cazul sudurilor sau argila in cazul betoanelor.

Page 17: Termeni Arhitecturali

Incintă 1 . Spaţiu închis în jurul unui edificiu, al unui ansamblu construit sau al unei aglomerări urbane sau rurale;

2 . Denumire dată şi zidului sau construcţiilor care delimitează incinta, dându-i caracterul unei unităţi morfofuncţionale independente.

Ingineria valorii Disciplina care urmareste reducerea costurilor unui anumit proiect prin eliminarea acelor componente care nu sunt esentiale pentru functionalitate si calitate.

Ionic 1 . Stil în arta Greciei antice, apărut în sec.VI până la Hristos în Anatolia şi insulele Mării Egee.

2 . Unul din cele trei ordine clasice în arhitectura antică (doric, ionic şi corintic).

Islimi Ornament constituit din spirale, boboci de floare, inflorescenţe şi lujeri.

Iwan Încăpere cu acoperiş în formă de boltă încorporată unei clădiri, cu o latură deschisă spre stradă sau spre curtea interioară, caracteristică arhitecturii arabo-musulmane. Reprezintă intrarea monumentală în edificii de cult, publice şi în casele de locuit.

Izotropie Caracteristica (de cele mai multe ori ipotetica) a unui material din care este constituit un element de constructie de a avea proprietati elastice si plastice identice, in orice directie ar fi orientat un vector tensiune, in oricare punct al sau.

Îmbatranire Fenomen de degradare in timp a materialului, in general de scadere a caracteristicilor elastice si de reducere a ductilitatii.

Îmbinare Legatura reciproca dintre doua elemente de constructii; incastrarea si articulatia reciproca sunt acceptate ca imbinari; simpla rezemare a unui element peste (in) celalalt nu reprezinta in mod propriu o imbinare.

Învelitoare Acoperis; structura sau substructura de inchidere fata de spatiul exterior.

Jacobian Matrice speciala utilizata, printre altele, in transformarile de coordonate in metode ale Analizei numerice, de exemplu in Metoda Elementului Finit.

Joanta Imbinare (regionalism).

Jugend stil Vezi: Art nouveau

JURAVSKI, formula Formula dedusa de catre inginerul rus P. Juravski pentru calculul tensiunilor tangentiale la grinzile lungi, solicitate la incovoiere si forta taietoare.

Kaaba Centrul sacru al religiei islamice, aflat la Mecca.

Kelvin, grad Unitate de masura pentru temperatura. Echivalenta cu scara Celsius este data de 0°C = 273°K. La -273°C, teoretic, orice miscare in interiorul materiei inceteaza (zero absolut).

Keramit Gresie ceramica obtinuta prin arderea amestecului de argila refractara cu marna dolomitica, folosita la fabricarea dalelor de pavaj

Kevlar Polimer aramidic avand rezistente extrem de ridicate (de cca 10 ori mai mare fata de cea a otelului obisnuit). Denumirea este marca inregistrata a E.I. du Pont de Nemours. Fibrele de polimer sunt orientate paralel cu legaturi de hidrogen intre ele, prin intermediul amidelor, de unde rezulta rezistenta exceptionala a materialului.

Page 18: Termeni Arhitecturali

Khan Instalaţie de încălzit de origine asiatică, utilizată de popoarele din Asia Centrală şi Extremul Orient. Constă dintr-un cuptor de tip tandâr şi una sau două conducte pentru circulaţia aerului cald, amplasate în interiorul sufalelor.

Kokoşniki În arhitectura rusă veche şi în stilul eclectic a la russe, sistem constructiv-decorativ constând în supraetajarea unor registre de arcaturi (semicirculare sau în acoladă), retrase pe verticală unul faţă de celălalt, plasate la baza turlelor (pentru a contribui la micşorarea diametrului acestora) sau sub cornişe.

Lapidar/Semn Însemn incizat în piatra monumentelor, semnificând apartenenţa unui meşter sau marca personală a acestuia. Semne lapidare au fost depistate atât în Transilvania, la monumentele gotice, cât şi în Moldova epocii lui Petru Rareş.

Lapidarium Colecţie de piese cioplite în piatră, întregi sau fragmentare, independente (sculpturi, pietre funerare etc.) sau cu funcţie decorativă în ansamblurile arhitectonice (coloane, capiteluri baze, fragmente de arhitrave, frontoane, timpane etc.), găsite întâmplător, descoperite prin săpături arheologice sistematice sau luate din locurile lor de origine pentru a fi protejate şi adăpostite într-un spaţiu special, care la rândul său poartă tot numele de "lapidarium".

Lemn stratificat A se vedea glulam la litera G. Termenul la care este facuta trimiterea presupune utilizarea de adezivi. Conlucrarea lamelelor stratificate poate fi realizata si prin alte procedee, de exemplu mecanice, dar principiile sunt aceleasi.

Lichefiere Fenomen de reducere puternica a rezistentei la forfecare a solului in conditiile existentei apei si a actiunilor dinamice (seism).

Licitatia

Este un concurs la care investitorul, direct sau prin intermediul organizatorului licitatiei, pe baza documentelor licitatiei, invita contractanti (ofertanti) care sa prezinte oferte in scopul adjudecarii realizarii investitiei publice, in favoarea celui mai competitiv contractant.

Lintel Piesă orizontală din piatră menită să suporte împingerile de deasupra unui gol.

Loess Depunere consolidata de nisip eolian (purtat de vant). Se pare ca varsta rocii este sfarsitul unei ere glaciare. Roca cu porozitate foarte ridicata.

Lojă La origine termenul desemna spaţiul bisericii rezervat familiilor nobile şi ctitorilor. Este folosit apoi în arhitectura teatrelor, pentru a desemna spaţiul compartimentat în celule similare, organizate în şiruri suprapuse aşezate în hemiciclu sau pe trei din laturile sălii de spectacol.

Lucarnă Tip de fereastră de mici dimensiuni, practicată în panta unor acoperişuri înalte, dar cu înclinaţie mică, protejată de obicei, de un mic rezalit rectangular sau de o ramă, ori chiar de un mic acoperiş propriu mai proeminent.

Lucrabilitate Masura a consistentei (vascozitatii) betonului prospat si care poate fi masurata simplu prin utilizarea asa numitului con de tasare; o fluiditate mai mare usureaza pomparea si invelirea armaturilor iar una mai scazuta duce in general la rezistente mai mari; lucrabilitatea se alege conformm normativelor si se regleaza prin aditivarea betonului, mai degraba decat prin adaugare de apa in exces.

Mînăstire/Mănăstire 1. Instituţie religioasă, pentru bărbaţi sau pentru femei, constituită cu acordul unei autorităţi bisericeşti din membri care se obligă să respecte anumite canoane.

Page 19: Termeni Arhitecturali

2. Ansamblul clădirilor care adăpostesc comunitatea monahală. Se compune în general din: biserica principală, capele secundare sau paraclise, stăreţie, trapeză, chilii etc.

Madohil Ornament constituit din două-trei motive complementare, care permite acoperirea continuă a suprafeţelor. Motivul deseori are forma florii de lalea, de unde vine şi denumirea ornamentului.

Madrasa Şcoala superioară în islam, deseori ataşată unei moschei sub forma unei curţi deschise cu hudjre perimetrale şi dotată cu mausolee, moschei etc.

Mandala Sistem universal de reprezentare grafică a ordinii cosmice, compusă din forme geometrice perfect înscrise: arcul ca reprezentare a universului, pătratul ca reprezentare pământului, cu patru intrări în cele patru puncte cardinale. Simbol arhetipal al căutării perfecţiunii.

Mansardă Spaţiu de locuit situat la nivelul acoperişurilor înalte cu pantă frântă, compartimentat în una sau mai multe încăperi, bine luminate, al căror plafon este adesea înclinat, urmând linia şarpantei învelitorii. Denumirea provine de la numele arhitectului francez Francois Mansart (1598-1666), considerat inventatorul acestui mod de a folosi spaţiul.

Masina pentru fasonarea caramizilor Caramizile (indiferent ingredientele initiale folosite) sunt formate din materiale vascoase sau semi-solide (de ex. amestec de argila cu apa, aditivi si armatura dispersa). O masina pentru fasonarea caramizilor pregateste caramida pentru ardere prin metode cum ar fi taierea si/sau presarea.

Mausoleu Monument funerar de proporţii impunătoare cu rol comemorativ. Are un plan regulat de formă geometrică, circular, pătrat sau poligonal. Unele au o structură subterană, compartimentată în mai multe încăperi pentru morminte.

Mazar Cimitir, mormânt, mai ales al unui sfânt, loc de pelerinaj.

Meandru Motiv ornamental continuu, uneori în relief, format din linii încrucişate sau frânte, care se intersectează în unghiuri drepte. Frecvent folosit în arhitectura greacă şi neoclasică, la decorarea plafoanelor şi faţadelor.

MegalitMonument preistoric construit dintr-unul sau mai multe blocuri uriaşe de piatră brută descoperite în număr mare pe litoralul atlantic vest-european.

Menou Baghetă de piatră care desparte pe verticală golul unei ferestre.

Merlon În arhitectura fortificată, partea plină a unui parapet, delimitată de golurile a două creneluri.

Meterez Fereastra de tragere situată la partea superioară a zidurilor unei clădiri sau ale unei incinte întărite.

Metopă Placă de piatră sau teracotă de formă rectangulară, care în alternanţă cu triglifa, formează friza ordinului doric, având de obicei o decoraţie în relief sau pictată.

Mezanin Nivel intermediar mai scund, de locuit sau destinat altor activităţi (birouri, comerţ etc.) situat între parterul şi primul etaj al unei clădiri.

mihrab Nişă decorată care indică direcţia spre Mecca. În funcţie de locul mihrabului, este organizat şi spaţiul interior - intrarea se afla în partea opusă acestuia. Forma şi dimensiunile lui sunt diverse: pătrată, poligonală sau semicirculară, săpată în grosimea peretelui sau evidenţiată din exterior sub forma unui rezalit pătrat, poligonal.

Page 20: Termeni Arhitecturali

Minaret Turn construit din piatră sau cărămidă, utilizat pentru lansarea apelului la rugăciune. Apare în secolul al VIII-lea, inspirat de farurile maritime.

Miscare accelerata Actiune dinamica de tip inertial aplicata asupra unei constructii. Dinamica constructiilor leaga in general notiunea de miscare accelerata de actiunea seismica. In aceeasi categorie mai pot intra si actiuni din soc mecanic (ciocnire) respectiv explozii.

Moloz Deseuri obtinute in urma demolarii unei constructii sau a executiei unei constructii noi; printr-un procedeu de filtrare, molozul ar putea fi refolosit macar cu un statut de agregat, in general acesta continand silice active.

Monolit Denumirea se referă la orice sculptură de mari dimensiuni realizată în întregime dintr-un singur bloc de piatră, granit, marmură etc.

Montan Parte verticală a ancadramentului unei uşi sau al unei ferestre, adesea decorat cu caneluri, succesiuni de profile plasate într-un singur plan sau în planuri diferite, elemente figurative antropo- şi zoo- morfe, forme vegetale, compoziţii geometrice etc.

Montant Partea verticală a ancadramentului unei uşi sau al unei ferestre, plasate într-un plan de retrageri succesive.

Monument Sculptură de exterior de mari dimensiuni, ansamblu statuar-arhitectonic la realizarea căruia intervine colaborarea dintre sculptor şu arhitect. Există diverse tipuri de monumente (comemorative, funerare, de arhitectură, istorice etc.).

Mortar Conglomerat artificial cu compoziţie diferită, de nisip de diferite dimensiuni, pietriş mărunţit, uneori cioburi mici de cărămidă, granule de cărbune, legate între ale cu ajutorul unui liant (var, ciment, amestecate cu apă). Mortarul este necesar pentru legarea şi stabilizarea pieselor care alcătuiesc materialul de construcţie al unui edificiu.

Tip particular de beton, asimilat cu betonul cu rezistenta redusa, realizat cu agregate care in general nu depasesc sortul 0-3mm si folosit cu precadere la lipirea unor blocuri in zidarii sau la realizarea de pardoseli; acceptiunea este improprie in raport cu materialele moderne.

Moschee Principalul tip de lăcaş de cult musulman, loc special pentru rugăciune. Se cunosc moschei de tip arab - curte deschisă, iranian - cu iwanuri în axele cardinale şi hipostil, al cărei tavan este susţinut de coloane. începând cu secolul al Xl-lea, moscheea cunoaşte variaţii regionale esenţiale.

Mozaic Procedeu tehnic specific artei murale, în care opera este constituită din mici fragmente cubice sau prismatice de materiale dure, divers colorate, fixate laolaltă cu ajutorul cimentului. Mozaicurile pot fi pavimentale sau parietale, prevăzute pentru interior sau exterior etc.

Placaj al unei suprafete realizat din elemente eterogene. Marmura, ceramica, agregate colorate, sticla si smaltul sunt folosite cel mai des. Mozaicul clasic consta din aranjamente artistice realizate prin lipire de suprafata de lucru a bucatilor minerale alese. Mozaic este denumit, impropriu, amestecul intr-un beton de pardoseala a unor agregate minerale, finisajul fiind efectuat prin slefuirea suprafetei materialului intarit.

Mulaj Reproducere fidelă a unei sculpturi executată în relief, ronde-bosse, ca şi a unor părţi din corpul uman (mână, picior etc.) obţinută printr-o amprentă (din ceară moale, preparaţie din praf de ipsos în amestec cu apă, clei, diverse răşini sintetice) care formează tiparul negativ în care se toarnă pozitivul.

Page 21: Termeni Arhitecturali

Mulură Profil reliefat (mai rar scobit), făcând parte din decoraţia arhitecturală sau de mobilier; în secţiune se prezintă ca un tor, o scotie, un listel sau are forma diferitor combinaţii de curbe şi contracurbe, în alternanţă ori în succesiune cu elementele plate.

Nacela Structura metalica (in general), ridicata sau avand sistem propriu de tractiune pe verticala (cataratoare, auto-ridicatoare) folosita ca mijloc de transport de materiale si/sau muncitori, fie la constructii inalte fie la constructii unde alte mijloace de transport pe verticala nu sunt posibile. Face obiectul unor omologari speciale in Romania (ISCIR). Masurile de securitate a muncii trebuie atent studiate, in special in legatura cu viteza vantului.

Naos (Nava) -- Spatiul central dintr-o biserica, in succesiunea pronaos - naos - altar.

Navă Parte a unei biserici de plan dreptunghiular, cuprinsă între sanctuar şi intrare. Acest spaţiu poate fi unitar, în cazul unei biserici - sală, sau compartimentat: în cazul unei bazilici. În cazul bisericilor ortodoxe nava este compartimentată de obicei în naos , pronaos şi uneori, pritvor (sau exonartex ). Denumirea de navă este legată de imaginea simbolică a bisericii - corabie, de aici derivând folosirea termenului de "navă" pentru desemna o biserică ortodoxă de plan dreptunghiular. (fr. nef , it. navata ).

Nedeterminate, structuri staticStructuri pentru care numarul de grade de libertate blocate depaseste numarul de grade de libertate posibil, in functie de sistemul de referinta ales (liniar, planar, spatial). Aceeasi notiune se aplica si elementelor componente (nedeterminare interioara).

Neogotic/Stil Stil internaţional în arhitectură şi artele decorative, apărut ca o variantă a istorismului caracteristic secolului XIX. Se manifestă prin imitarea decoraţiei şi posibilităţilor de expresie specifice vechiului stil gotic medieval.

Nervură 1 . În arhitectura gotică element profilat, cioplit în piatră, alcătuit din bolţari, făcând parte integrantă din structura bolţilor; pe scheletul alcătuit din nervuri se sprijină pânzele de boltă.

2 . Element structural sau ornamental, formând un fel de creastă (coastă), asemănător nervurilor gotice, folosit în arhitectura modernă şi în artele decorative, cu scopul măririi rezistenţei unor materiale.

Grinda secundara, rezemand pe o grinda principala, in cazul unui planseu cu grinzi si nervuri; element de rigidizare dupa o dreapta sau o curba.

Nişă Spaţiu de dimensiuni mici sau relativ reduse în raport cu cel al unei încăperi sau cu suprafaţa unui zid, rezervat în grosimea unui perete, cu rol funcţional sau decorativ, prin crearea unui ritm special pe faţade. În general nişa este plasată la o anumită înălţime deasupra solului.

Nivel Fiecare dintre planurile orizontale suprapuse care alcătuiesc un edificiu construit pe verticală, de la subsol până la mansardă sau pod.

Noroi bentonitic Argila bentonitica dizolvata in apa, amestecul fiind utilizat la stabilizarea peretilor forajelor sau peretilor mulati. Noroiul bentonitic isi datoreaza efectele tixotropice continutului mare de montmorilloniti. Pentru elemente din beton armat, turnarea trebuie sa se faca prin tuburi, incepand de la adancimea maxima spre cota superioara.

Ochi (de bou) Tip de fereastră ovală sau rotundă, situată, de regulă, la nivelul mansardelor sau al podurilor, străpungând un fronton.

Page 22: Termeni Arhitecturali

Ogivă 1 . În arhitectura gotică, tip de arc diagonal realizat din nervuri de piatră profilate, amplasate la nivelul muchiilor a două bolţi care se întretaie, contribuind la crearea unui fel de schelet solid pe care se sprijină bolţarii şi se echilibrează forţele de împingere.

2 . Denumire incorectă, dar deseori utilizată pentru a defini arcele frânte ale ferestrelor şi portalelor catedralelor şi bisericilor gotice şi pseudogotice.

Olan Piesă ceramică, de obicei nesmălţuită, care serveşte la realizarea anumitor forme de învelitori (în special la acoperişuri).

Ondulat Carton asfaltat ondulat; tabla ondulata. Procedeu pentru obtinerea unei rigiditati sporite la incovoiere pe directia ondulelor, aplicat asupra unei piese initial plane.

Optimizare Proces de cautare a solutiei unei probleme in asa fel incat anumite criterii (cost, rezistenta, etc.) sa fie cat mai bine satisfacute.

Opus Termen care, asociat cu un adjectiv, desemnează, în arhitectura antică romană, tehnica de construcţie a zidului sau a pavimentului.

Opus mixtum Tehnică de construcţie care alternează asize de piatră cu asize de ceramică.

Ordin Sistem de părţi portabile şi portante ale edificiilor caracterizat printr-un stil bine definit al proporţiilor şi decoraţiei (în special al coloanelor şi antablementului). Antichitatea greacă a cunoscut trei ordine: cel doric, cel ionic şi cel corintic. Romanii au utilizat ordinele greceşti, modificându-le puţin în cadrul ordinelor toscan şi compozit. Redescoperirea ordinelor antice a avut loc în renaştere, pentru a deveni o normă a construcţiilor în stilurile clasicist, neoclasicist şi empire.

Ordonanţă Aranjarea elementelor unei faţade, atât pe orizontală, cât şi pe verticală, în funcţie de un anumit ritm şi alternanţă, definind astfel caracteristica unui stil.

Ornament Motiv geometric, fitomorf, zoomorf sau antropomorf ce are funcţia de a orna, de a spori calitatea estetică a unui obiect de artă, a unui monument sau a unui edificiu arhitectonic.

OSB Sau O.S.B. Este un acronim din limba engleza pentru Oriented Strand Board. Materialul este realizat sub forma unor panouri care contin lemn de diferente esente (inclusiv moale). In cursul procesului de productie se realizeaza tratarea cu o ceara a lemnului taiat in "felii" (lungime pana la 12cm, latime cca 2cm), formarea de straturi suprapuse si presarea straturilor respective, in anumite conditii de presiune si temperatura. Se obtin panouri foarte rezistente la solicitari mecanice, de diferite grosimi.

Osmoza Echilibrarea concentratiilor unei substante solide dizolvata in doua lichide separate printr-o membrana, membrana avand proprietatea de a fi permeabila intr-un singur sens. Solventul (de exemplu, apa) trece prin membrana si echilibreaza concentratiile a doua solutii (de exemplu, saline) despartite de respectiva membrana. Osmoza inversa este folosita pentru desalinizarea apei de mare prin aplicarea unei presiuni artificiale (cca. 20 atm) asupra solutiei saline in asa fel incat procesul sa fie inversat. Procedeul este mult mai economic decat cel al evaporatiei si condensarii artificiale. Daca sunt folosite membrane de calitate (esteri de celuloza, de ex.), randamentul ajunge la 99% in privinta sarurilor si la 100% in privinta micro-organismelor.

Ove Motiv decorativ realizat dintr-un şir de elemente de forma unei semisfere sau a unui semiovoid, plasat în partea superioară a capitelurilor ionice, deasupra volutelor.

P.O.E. Proiect de organizare a executiei lucrarilor

Page 23: Termeni Arhitecturali

Este necesar in toate cazurile in care se realizeaza o investitie. Trebuie sa cuprinda descrierea tuturor lucrarilor provizorii pregatitoare si necesare in vederea asigurarii tehnologiei de executie a investitiei.

P.T. Proiectul tehnic

Este documentatia scrisa si desenata care se elaboreaza la solicitarea investitorului, pe baza de contract, de catre regii autonome, societati comerciale de proiectare sau consultanta, care fac parte din documentele licitatiei si pe baza carora se elaboreaza ofertele. Se intocmeste pe baza studiului de fezabilitate si/ sau a studiului tehnico-economic aprobat si trebuie sa contina, in principal: planurile si toate detaliile necesare stabilirii cantitatilor de lucrari, listele cu cantitati de lucrari, utilaje si echipamente, capacitati de productie, planuri de ansamblu si montaj, indicatori tehnico-economici, solutii constructive, studii de teren,autorizatii, avize etc.

Palat 1. Construcţie sau ansamblu de edificii cu funcţie reprezentativă, de unde se exercită o autoritate importantă (imperială, domnească, regală, episcopală etc.).

2. Palat de cultură - centru în care se desfăşoară, grupate pe profiluri, diverse activităţi culturale: teatru, cinema, conferinţe, expoziţii, concerte etc.

Paleolitic Epoca pietrei cioplite, prima perioadă a dezvoltării istorice a societăţii şi culturii omeneşti.

Palier Planşeu orizontal care marchează fiecare nivel al unei clădiri, permiţând accesul în încăperile acestia, sau zona intermediară de odihnă între treptele scărilor.

Palisadă 1. Sistem de îngrădire a unui spaţiu, constând din succesiunea de pari înfipţi în pământ, legaţi între ei prin bare uşoare sau corzi din material lemnos;

2. În arhitectura fortificată - sistem de apărare în care pari înalţi plasaţi la distanţe egale, sânt înfipţi vertical fie pe marginea şanţului, fie pe coama valului.

Palplansa Element executat din tabla de otel (mai demult, din lemn de esenta tare) prin profilare si folosit cu rol de structura verticala de sustinere a unei sapaturi. Sistemul mai cuprinde (pentru adancimi mai mari) si spraituri.

Pandant 1. Ornament atârnând dintr-o boltă de piatră sau dintr-un acoperiş de lemn.

2. Picturi, sculpturi, reliefuri sau ornamente care fac pereche, sânt în relaţie simetrică unele cu altele.

Panouri (murale) Picturi monumentale de mari dimensiuni, fixate pe pereţii clădirilor, în special a edificiilor publice. Au ca suport fie pânză întinsă pe şasiu, fie placajul fixat pe cadre de lemn, fie alte materiale moderne. Deseori sânt lucrate în tempera sau în culori vinilice.

Panza freatica Suprafata de demarcatie intre doua straturi impermeabile prin care apa poate circula.

Parapet Construcţie uşoară, puţin înaltă, care delimitează pe una sau pe mai multe laturi o suprafaţă deschisă (balcon, scară, pod, esplanadă etc.).

Paravan Ecran mobil, din mai multe panouri articulate, care strânse se suprapun, ocupând un spaţiu redus, iar desfăcute şi plasate în zig-zag, stau în picioare, separând spaţiul încăperii.

Parc Grădină publică într-un oraş sau întins spaţiu liber înconjurând o proprietate rurală nobiliară. Uneori termenul parc se utilizează şi la desemnarea unor rezervaţii naturale.

Page 24: Termeni Arhitecturali

ParchetTip de pardoseală interioară, realizat din multiple lamele de lemn, puse în operă într-o manieră regulată, astfel încât se realizează compoziţii ornamentale.

Pardoseală 1. Strat izolator şi protector al solului din interiorul unei clădiri, gândit şi realizat adesea şi ca o componenţă decorativă a spaţiului, din materiale durabile: piatră, marmură, cărămidă, gresie, lemn etc., de forme şi dimensiuni diferite (dale, mozaic, biscuiţi, parchet etc.). 2. Element de constructie, in general compozit, cu rol de asigurare a unei suprafete pentru circulatie si asezata intr-un spatiu interior.

Parietal/Decor Termen generic desemnând orice sistem de decorare a unui perete: pictură (frescă, tempera, ulei, pânză etc.), mozaic, reliefuri (sculptate sau stucate), paramente din marmură ori alte pietre. Sinonim cu pictură murală sau pictură rupestră.

Parter Nivel al unei construcţii plasat la cota de călcare din exterior.

Patină Strat colorat depus pe piatră, marmură, bronz, prin oxidarea survenită în decursul timpului.

Pavaj Strat de dale, piatră cubică, bolovani egalizaţi, cărămizi, pus deasupra unei preparaţii de pământ bătut şi nisip, cu care se acoperă solul străzilor, al curţilor, aleilor etc.

Pavilion 1. Construcţie independentă, cel mai adesea de mici dimensiuni, situată în vecinătatea unor edificii importante, în curte, grădină, parc etc. servind pentru locuit temporar sau permanent, pentru odihnă sau distracţii.

2. Construcţie independentă, de mari dimensiuni, destinată unor activităţi specializate în cadrul unor ansambluri cu funcţionalitate socială.

Peştac Portal în arc, termen folosit pentru a desemna o intrare monumentală, specifică arhitecturii din Asia Centrală.

Perete Element vertical (sau aproape vertical), avand rol principal de delimitare a spatiului construit; poate avea si un rol portant (de preluare de sarcini verticale si orizontale).

PergolăUn fel de tunel deschis alcătuit dintr-o succesiune de coloane sau de stâlpi, uniţi la partea superioară printr-un fel de grilaj de lemn şi alcătuind un eşafodaj pentru plante agăţătoare.

Peron 1. În arhitectura construcţiilor care deservesc transporturile, amenajare a unui fel de trotuar lat, plasat de-a lungul liniilor sau între ele, oferind securitate şi permiţând accesul lesnicios în vagoane.

2. Succesiune de trepte largi şi lungi, dintre care cea superioară constituie un fel de platformă care precedă intrarea într-o clădire reprezentativă.

Picamer (Din engleza, pick hammer) -- Ciocan cu varf. Este denumirea generica ce a fost capatata de ciocanul pneumatic, respectiv de tija cu varf ascutit actionata dinamic alternativ de un anumit mecanism, ceea ce confera uneltei o putere sporita de penetratie. Picamerul poate sparge materiale dure (beton, piatra, etc.) fiind in mod virtual compus dintr-un "cui" de de dimensiuni foarte mari care este batut cu frecventa ridicata de catre piesa mobila.

Piedestal Suport pe care se aşează o statuie, o coloană etc. Sinonim uneori cu soclu sau cu postament.

Pilon 1. Element caracteristic al faţadei templului egiptean antic, compus din doi masivi enormi simetrici de pietrărie, ce flancau intrarea.

2. Stâlp scurt şi gros menit să susţină o mare greutate în cadrul sistemului de sprijin al unui pod.

Page 25: Termeni Arhitecturali

Placa Element orizontal (sau aproape orizontal) pentru delimitarea pe verticala a spatiului construit si care are intotdeauna si un rol portant.

Plafon Suprafaţă plană, orizontală, care se racordează direct, sau prin intermediul unor curbe cu rază mică, de zidurile perimetrale ale unei încăperi, al cărei acoperiş îl constituie.

Vezi: Tavan

Plan de incadrare in teritoriu

Plansa pe suport topografic vizat de Oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie, intocmit la scarile 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, dupa caz.

Plan de situatie

Plansa pe suport topografic vizat de Oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie, intocmit la scarile 1:2.000, 1:1.000, 1:500 sau 1:100, dupa caz prin care se precizeaza parcela cadastrala avuta in vedere, amplasarea tuturor constructiilor care se vor mentine, desfiinta sau construi, precum si cote si accese pietonale si carosabile, plantatii.

Plan privind constructiile subterane

Cuprinde amplasarea acestora, in special a retelelor de utilitati urbane din zona amplasamentului: trasee, dimensiuni, cote de nivel privind pozitionarea caminelor si e redactat la scara 1:500.

Plan, Planimetrie Reprezentare grafică - de regulă micşorată - a unei secţiuni orizontale printr-o construcţie, practicată la un nivel convenabil din punctul de vedere al interceptării cât mai multor elemente caracteristice ale acesteia.

Planse privind arhitectura obiectului

Planse redactate la scara 1:50 sau 1:100, cuprinzand planurile cotate ale tuturor nivelurilor subterane si supraterane, planurile acoperisurilor, sectiuni caracteristice, toate fatadele si desfasurarea stradala pentru modul de integrare in tesutul urban existent, unde e cazul.

Planseu Ansamblul format din grinzi (optional), nervuri (optional) si placi plane sau bolti.

Planul fundatiilor

Plan redactat la scara 1:50 si care pune in evidenta modul de respectare a conditiilor din studiul geotehnic si masurile de protejare a fundatiilor cladirilor invecinate, la care se alatura constructiile proiectate.

Plastica, articulatie Sectiune in care, pe toata inaltimea ei, materialul nu mai poate raspunde legii lui Hooke, ca relatie liniara intre tensiuni si deformatii (in sectiunea respectiva nu mai pot fi preluate deformatii elastice, orice efort suplimentar conducand catre rupere).

Plintă 1. Placă din piatră sau de zidărie, puţin înaltă, cu profil rectangular, pe care se sprijină la partea inferioară un element constructiv (coloană, stâlp, pilastru).

2. Bază de diferite grosimi, constituind suprafaţa de fixare şi susţinerea a unei sculpturi în ronde-bosse.

Pod rulant Tip particular de utilaj de ridicare, in forma unei grinzi cu sectiune simpla sau multipla, grinda fiind mobila pe o cale de rulare si dispunand de o masina de ridicare mobila in lungul ei.

Page 26: Termeni Arhitecturali

Poga Element planimetric specific locuinţelor din Asia Centrală; partea joasă a podelei, complementară sufalei, podeaua originară.

Poisson, coeficientul luiCoeficient de contractie transversala si caracteristica de material. Este luat in considerare oriunde se iau in calcul deformatii perpendiculare pe directia unei tensiuni normale deoarece descrie deformata volumului. Valorile uzuale sunt intre 0,2 si 0,3 dar alte valori sunt posibile pentru materiale diferite de otel sau de betonul armat.

Polietilena Polimer utilizat in foarte multe aplicatii. In functie de densitate, se imparte in categoriile: (a) densitate scazuta (LDPE: "low-density"), (b) densitate medie (MDPE: "medium-density") si (c) densitate ridicata (HDPE: "high-density").

MDPE (cu densitatea variind intre 925 si 940 kg/mc) si HDPE (cu densitatea variind intre 941 si 965 kg/mc) au aplicatii in constructii.

Polivinil, acetat de Prescurtat: PVA. Substanta cu proprietati adezive larg folosita in constructii. Cunoscuta si sub denumirea de aracet.

Polivinil, clorura de Prescurtat: PVC. Material plastic cu un cost scazut, care in functie de substantele de mixtura si/sau tratament, poate avea diferite proprietati mecanice. Folosit la fabricarea de conducte, pardoseli sau ferestre, de exemplu.

Portal Uşa de mari dimensiuni care conferă o notă solemnă intrării, prevăzută, de obicei, cu un ancadrament bogat sculptat în piatră.

Portal Numire generică pentru formele spaţiale construite în jurul intrării în clădiri publice, de cult sau locative din arhitectura arabo-musulmană,în scopul de a le evidenţia. În fiecare regiune avut forme specifice şi denumiri locale.

Postament Element arhitectonic de sprijin, conceput ca o platformă, construit din piatră, fie dintr-un bloc unic, fie din mai multe blocuri, ori din beton, destinat să susţină o coloană, o balustradă sau un grilaj, uneori o statuie care beneficiază deja de un soclu propriu sau care nu are soclu.

Prefabricat Element de constructie realizat in alt loc decat cel in care este situat santierul.

Presa de caramizi Caramizile (indiferent ingredientele initiale folosite) sunt formate din materiale vascoase sau semi-solide (de ex. amestec de argila cu apa, aditivi si armatura dispersa). O masina pentru fasonarea caramizilor pregateste caramida pentru ardere prin metode cum ar fi taierea si/sau presarea.

Pretensionare Procedeu de inducere a unor tensiuni cu sens invers fata de cele provenite din exploatarea elementului/substructurii/structurii constructiei.

Pridvor Spaţiu deschis, la nivelul solului, care face legătura dintre interiorul şi exteriorul unor edificii, delimitat de regulă de arcade sprijinite pe coloane sau stâlpi de piatră, zidărie sau lemn. În arhitectura ecleziastică precedă spaţiile de cult propriu-zise.

Procent de armare Aria armaturii raportata la aria sectiunii de beton si inmultita cu 100.

Profil 1. Conturul, aspectul unui obiect sau al unui personaj privit dintr-o parte, lateral.

2. Conturul unui element de arhitectură.

3. Secţiunea printr-o mulură.

Page 27: Termeni Arhitecturali

Profil U Evident, forma a sectiunii transversale care imita litera U. A se vedea si alte litere precum C si Z.

Quadrilob Tip de plan sau motiv decorativ compus din patru arce de cerc, trasate având ca centru fiecare dintre colţurile unui pătrat. Motiv caracteristic decoraţiei gotice.

Quebec Bridge Pod construit in 1917 cu o deschidere centrala de 549m. In timpul constructiei s-au produs doua prabusiri (1907 si 1916).

Radon Gaz radioactiv provenit din dezintegrarea radiului, cel din urma provenind din dezintegrarea uraniului; Prezent in anumite soluri si putand fi transportat prin intermediul mediilor poroase, in special prin fenomenul de convectie.

Rasina epoxidica 2,2-Bis-(p-hidroxifenil)-propan (bisfenol, dian) se obtine prin condensarea fenolului cu acetona, dupa care printr-o noua condensare cu epiclorhidrina se obtine rasina epoxidica. Proprietati mecanice excelente. [C. Nenitescu, Chimie organica, vol. I, EDP 1980].

Rasina formaldehidica Familie de substante organice obtinute, de exemplu, prin condensarea de fenol cu formaldehida, reactie care conduce la "rasini sintetice de mare valoare tehnica, numite bachelite sau fenoplaste".

Rasturnare In sens structural, tendinta de rotire a unei structuri in raport cu baza, provocata de forte orizontale si/sau de forte gravitationale care produc moment in raport cu centrul de greutate al structurii si care nu mai poate fi preluat de catre sistemul de fixare al structurii la sol (vezi Turnul din Pisa).

ReazemBlocaj real al deplasarii pe o anumita directie.

Releveu

Planse redactate la scara 1:100 sau 1:50, care evidentiaza spatiile si functiunile existente, cu indicarea cotelor, suprafetelor si a materialelor existente. Cuprind planurile tuturor nivelurilor si planul acoperisului, principalele sectiuni, toate fatadele.

Relief Tip de sculptură concepută pentru a fi integrată într-un cadru - cel mai adesea arhitectural - ceea ce face ca formele profilate să fie ataşate unei suprafeţe de fundal. În funcţie de gradul de profilare a formelor faţă de suprafaţa de fundal distingem: altorelieful = relief înalt; basorelieful = relief plat; relieful adâncit, relieful în tehnica meplat, relieful incizat ş.a.

RICHTER, Scara Metoda obiectiva de masurare a intensitatii unui seism la epicentru elaborata de catre cercetatorul american Charles. F. RICHTER si publicata in 1935.

Rigla Termen asimilat cu o grinda facand parte dintr-un cadru.

Ripare Procedeu de transport pe orizontala a unui element de constructie sau a unei substructuri in pozitia finala in structura. Procedeul permite pastrarea unei pozitii fixe a macaralei si este foarte util pentru structuri de mari dimensiuni, desi nu reprezinta o solutie universala in asemenea situatii.

Ronde-bosse Tip de sculptură care poate fi privită de jur-împrejur, fără ca vreuna din părţile sale să fie alipită unui fond.

Rost Spatiu liber sau dotat cu o garnitura intre doua structuri; rol in combaterea efectelor termice sau dinamice asupra structurilor.

Page 28: Termeni Arhitecturali

Rustica (Rust) Tip de prelucrare a paramentului exterior, realizat din blocuri de piatră buceardate puternic (bosaje), astfel încât să se obţină un relief pronunţat, neregulat, dar favorizând jocul puternic de umbre şi lumini. Se foloseşte, de regulă, pentru paramentul primului nivel al clădirilor.

Sagana Cavou boltit pentru o înhumare singulară, săpat la mică adâncime sub podea, caracteristic ritului funerar din Asia Centrală.

Sandal Sistem de încălzire orientală, în care focul din cărbune de lemn de saxaul (ardea 3-4 zile) este întreţinut într-un vas, amplasat într-o măsuţă în adâncitura de formă pătrată din podeaua locuinţei, acoperită cu o plapumă.

Sarai Palat, sens trecut prin extensie şi asupra oraşelor de reşedinţă ale hanilor Hoardei de Aur în care se aflau palatele de iarnă şi reşedinţa de vară.

Soclu Suport de diferite forme şi dimensiuni, din piatră, lemn, metal, de construcţie simplă sau ornamentat, pe care se aşează sculpturi, diverse piese de artă decorativă ş.a.

Sol expansiv Tip de sol cu proprietatea de umflare sau contractie atunci cand cantitatea de apa continuta se modifica.

Soluri, armare Metode care introduc una sau mai multe structuri de rezistenta suplimentare ce se afla in conlucrare cu solul si imbunatatesc stabilitatea unui masiv. Utilizarea geotextilelor este o astfel de metoda la fel cum soil nailing (baterea in "cuie" a solului) este folosita cu precadere in Statele Unite.

Soluri, stabilizare Orice metoda care conduce la reducerea proprietatilor de contractie-umflare ale solului. Printre metodele de stabilizare se afla compactarea, amestecul cu alt sol mai stabil sau amestecul cu alte materiale, cum ar fi ulei ars, bitum, ciment, cenusa zburatoare sau var.

Stîlp Element constructiv de secţiune rectangulară, poligonală, cruciformă sau fasciculată etc., masiv şi puternic, care face parte din sistemul portant al unui edificiu, îndeplinind acelaşi rol ca şi coloana.

Statuie Sculptură realizată în ronde-bosse, înfăţişând în special o fiinţă umană reprezentată în întregime şi, de obicei, în poziţie verticală. Există statui ecvestre (când modelul este prezentat călare) şi pedestre (când modelul stă în picioare).

Stereobat Partea superioară a unei fundaţi, vizibilă deasupra solului, lipsită de muluri, pe care se construieşte clădirea.

StilobatÎn arhitectura clasică, platformă alcătuită din mai multe trepte sau tip de piedestal deasupra căruia se înălţau coloanele edificiilor. Prin extensie, plintă mulurată.

Structura in cadre In acceptiune generala, structura din bare drepte care formeaza un model spatial ortogonal (bare verticale si orizontale), dar variatii pot sa existe.

Stuc Material de o plasticitate deosebită, compus, la origine, din marmură albă şi var stins, iar ulterior din cretă, clei şi o anume cantitate de apă, care poate fi modelat cu uşurinţă când este proaspăt, ori poate fi turnat în matriţe. Bucăţile astfel obţinute sânt lipite de perete cu un adeziv pe bază de clei.

Stucatură Ansamblul decoraţiei arhitecturale a unui edificiu sau al ornamentelor aplicate pe diverse piese de mobilier, care are la bază folosirea stucului.

Subcontract

Page 29: Termeni Arhitecturali

Se incheie intre antreprenorii generali si/sau furnizorii generali, pe de o parte, si antreprenori si furnizori de specialitate, pe de alta parte, pt. realizarea diverselor sectiuni (parti) din investitia publica, ce fac obiectul contractului global sau "la cheie".

Şarpantă Eşafodaj de bârne, forme metalice sau bare de beton armat, pentru a repartiza uniform greutatea învelitorii care se sprijină pe el şi pentru a trasa panta şi forma acesteia.

(Sinonim regional "armatură").

Şemineu Amenajare specială a locului de încălzit cu foc deschis, dintr-o încăpere, formată dintr-o nişă căptuşită cu piatră sau cărămidă, care comunică direct cu o hotă.

ŞindrilăMaterial lemnos folosit pentru învelitoare, având forma unor scândurele lungi de cca 30-40 cm, înguste de 7-8 cm, care se bat, câte 2-3 odată, cu cuie, în sistemul de solzi (un rând este acoperit parţial de cel următor, ale cărui rosturi cad pe mijlocul primului). Tăietura scândurilor este fie în unghi, fie în coadă de rândunică.

Tandâr Cuptor utilizat pe o arie geografică largă, începând cu popoarele din Asia Centrală şi până la cele din Asia Mică. Cunoaşte mai multe forme şi denumiri locale.

Tavan Element de constructie cu rol de inchidere orizontala sau de separatie. "Tavanul fals" ascunde ansamblul elementelor de rezistenta care sustin tavanul real. Perceptia termenului este legata de un element plan. Termenul are si conotatii regionale.

Tencuială Strat de mortar destinat acoperirii zidurilor, alcătuit dintr-un liant (var, ciment etc.) şi anumite materii de umplutură, alese în funcţie de interiorul sau exteriorul clădirii şi în mod expres, de tehnica în care se pictează peretele.

Tensiune normala Forta perpendiculara pe un element infinitesimal de arie a unei sectiuni si uniform distribuita pe acel element, elementul fiind supus unei solicitari exterioare.

Tensiune tangentiala Forta aflata in planul unui element infinitesimal de arie a unei sectiuni a unui element sub solicitare exterioara.

Tindă 1. În arhitectura ecleziastică, denumire arhaică, populară, pentru pronaos.

2. În arhitectura civilă populară românească, încăpere în care se întră direct din exterior, care precedă principalul spaţiu de locuit, unde se aflau, de regulă, vatra şi ustensilele casnice legate de pregătirea hranei.

Trompă (de colţ) Element constructiv realizat din piese de piatră sau cărămidă, de forma unui sfert de sferă, sau a unei jumătăţi de con, folosit în arhitectura orientală (caucaziană, siriană) şi în cea bizantină şi post-bizantină pentru a face trecerea de la pătratul planului central al încăperii la baza calotei sau a turlei care încununează acest spaţiu. Trompele se întâlnesc în pronaosul bisericii Adormirea Maicii Domnului din Căuşeni.

TrotuarTip de amenajare pietonală în lungul unei artere carosabile pentru protecţia pietonilor. Este mai înaltă decât carosabilul şi are, de obicei, o bordură făcută dintr-un material mai rezistent.

Turn Construcţie independentă sau făcând parte dintr-un edificiu, de forma unei prisme sau a unui cilindru, cu acoperiş propriu, piramidal, conic, sau în terasă, cu o bază mică în raport cu înălţimea, amplasată, în funcţie de destinaţie, independent, alături de clădire, adosată ei, incorporată ei de la primul nivel, sau adăugată deasupra corpului principal al unui edificiu. De regulă turnul are mai multe niveluri străbătute de goluri (uşi, ferestre). Există turnuri de apărare, de clopotniţă, de scară, de flancare, de locuinţă.

Page 30: Termeni Arhitecturali

Turnurile-lanternă prezintă turle străbătute de numeroase ferestre, plasate deasupra spaţiului central al edificiilor.

Turn de racire Constructie, in general de forma unui hiperboloid parabolic, in interiorul careia trebuie efectuata racirea unor fluide industriale

Turnarea betonului Procedeu tehnologic de punere in opera a betonului aflat in stare fluida, in vederea intaririi sub o anumita forma. In general, forma este data fie de un cofraj, fie de lucrari executate in pamant, fie combinatia celor doua.

Ţeava Obiect foarte lung in raport cu dimensiunile sectiunii transversale, cu sectiune implicit circulara si care inchide un anumit spatiu. Desi constituie un element dupa punerea in opera, ţeava este deseori privita ca material de constructie.

Verandă Galerie largă, semideschisă sau vitrată, mărginită de o balustradă, cu un acoperiş sprijinit de coloane sau stâlpi din piatră, lemn ori metal, situată la parterul sau la etajul unei clădiri, făcând legătura cu peisajul şi servind pentru recreare.

Vernacular Propriu unei ţări, indigen.

Vilă În perioada modernă, de regulă locuinţă unifamilială din mediul urban sau de la periferia oraşelor, compusă dintr-un număr variabil de camere organizate numai pe parter sau maximum cu 1-2 etaje, răspunzând unor cerinţe de confort sporit şi unor necesităţi de reprezentare, cărora le răspund dotări speciale, uneori un decor interior şi exterior adecvat.

Villa Locuinţă de mari proporţii ce nu corespunde planimetric unui tip precis, ci reproduce cu multă libertate împărţirile esenţiale ale unui domus. În funcţie de destinaţie întâlnim: villa urbană, suburbană, rustică.

Vitraliu 1. Tehnică decorativă semnalată prima dată în antichitate, constând în asamblarea de bucăţi de sticlă colorată într-un panou translucid, destinat ornamentării ferestrelor.

2. Panou decorativ transparent, constituit din fragmente de sticlă incoloră, de sticlă colorată în masa ei sau pictată policrom cu culori de email, montate într-o reţea de plumb şi susţinute de o armatură de fier, fixată de zid.

Vuta Variatie a sectiunii transversale care porneste de la o extremitate a unui element de constructie (grinda sau arc). Realizarea vutelor reduce tensiunile principale mari datorate fortelor taietoare mari in combinatie cu posibile momente incovoietoare importante. Termenul provine de la o traducere aproximativa din limba franceza a cuvantului voute care semnifica bolta.

Whirley, macara Macara montata pe un portal in miscare liniara pe sine, si care este capabila sa efectueze manevre atat de rotatii cat si de deplasare liniara, in limitele spatiului avut la dispozitie. Utilizare portuara in mod deosebit, sarcini capabile net superioare macaralei turn.

XLPE Un tip special de polietilena (cu intretesere macromoleculare), cu rezistenta ridicata folosita la izolarea cablurilor.

XPM Acronim american pentru "expanded metal". Tabla se taie dupa scurte linii uniform distribuite, apoi se intinde, rezultand o suprafata foarte rugoasa, datorata torsionarii segmentelor liniare. Operatia transorma placa in retea de bare scurte.

Xylonit Material asemanator celuloidului si care este mult folosit in productia machetelor destinate testelor de fotoelasticitate.

Page 31: Termeni Arhitecturali

Young, modulul lui Modul de elasticitate longitudinala care face legatura liniara intre tensiuni si deformatii intr-un interval dat al variatiei campului de deformatii, de obicei infinitesimal. Daca acest modul are o valoare constanta, el poate fi folosit si in domeniu finit.

Ziarat-hana Încăpere în componenţa mausoleelor central-asiatice, aflată la nivelul solului, pentru săvârşirea ritualului de pomenire.

Zid Parte masivă a unei construcţii, care delimitează, închide sau marchează diferitele părţi ale acesteia. Zidul poate fi realizat din piatră, cărămidă sau din cele două materiale alternate prin mortare de diferite compoziţii şi calităţi. Din punct de vedere funcţional zidul poate fi de mai multe tipuri: de incintă, de sprijin, fals, de diafragmă, de interior, perimetral ş.a.

Zidărie Modalitatea de a pune în operă materialul constructiv al unui zid, variind în funcţie de epocă şi de loc, urmărindu-se permanent stabilitatea acestuia şi foarte des, conferirea, implicită, a unor valori estetice. După tipul de material şi modalităţile de a-l folosi, zidăria poate fi de mai multe feluri: brută, brută cu muchii de piatră prelucrate, cu bosaje, din cărămidă, din piatră ecarisată, mixtă (din piatră şi cărămidă), de tip rustică etc.

Zidarie de caramida Zidarie confectionata din blocuri paralelipipedice din diverse materiale (argila arsa, chirpici, BCA) prinse cu un mortar adeziv, de obicei atat in rosturile orizontale cat si in cele verticale.

Zidarie de placare Subansamblu cu rol decorativ sau mixt (poate include contributia la functia de ventilare, de exemplu) ancorat de un alt element cu functie portanta sau auto-portanta dar fara a avea o structura proprie. A se deosebi de peretele-cortina care are o structura proprie.

Zugrăveală 1. Veche denumire pentru pictura murală.

2. Strat de var sau humă, amestecat cu apă şi cu un adeziv (clei, materiale plastice), alb sau colorat, care constituie ultimul finisaj dinspre interior sau de la exteriorul unui zid care este destinat să aibă zidăria aparentă.

Zugrav (zugraf) În terminologia veche românească, denumire dată pictorilor muralişti sau de icoane. Există o deosebire între "zugravii de subţire" (pictorii de fresce şi icoane) şi "zugravii de zidărie" (zugravii care realizau lucrul ce necesită mai puţină calificare în decorarea ansamblurilor monumentale).