dictionar de termeni biotehnologici

7/17/2019 Dictionar de Termeni Biotehnologici

http://slidepdf.com/reader/full/dictionar-de-termeni-biotehnologici 1/93

DICŢIONAR DE TERMENI BIOTEHNOLOGICI

1

Vasile SCORPAN, Angela LOZAN

DICŢIONAR

DE TERMENI BIOTEHNOLOGICI

Chi[in=u, 2005

Fondul Global

de Mediu

Programul Na\iunilor

Unite pentru Mediu

Ministerul Ecologiei

[i Resurselor Naturale



VASILE SCORPAN, ANGELA LOZAN

2


3

CZU 631.52/53+575(038)

Această lucrare a fost editată cu suportul nanciar

al Proiectului GEF-UNEP nr. GF/2716-02-4520

”Dezvoltarea Cadrului Naţional de Biosecuritate în Republica Moldova”,

implementat de Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale.

Materialele publicate în actuala lucrare refectă punctul de vedereexclusiv al autorilor. Reproducerea materialelor este permisă doarcu indicarea obligatorie a sursei.

De e e e e e e e e CIP e Ce e e e e e Ne e ee e e e e e Ce e e ee

Dicţionar de termeni biotehnologici / Vasile Scorpan, Angela Lozan;Fondul Global de Mediu. Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu. Min.

Ecologiei şi Resurselor Naturale. – Ch.: Î.S. F. e.-p. “Tipogr. Centrală”,2005. – 184 p.

ISBN 9975-78-420-8500 ex.

631.52/53+575(038)

© UNEP © Ministerul Ecologiei [i Resurselor NaturaleISBN 9975-78-420-8

CUVÎNT ÎNAINTE

Biotehnologia este una din ramurile cu cea mai rapidă creştere în

ultima perioadă de timp. Ca o ramură separată a ştiinţei ea a început

să se formeze în a doua jumătate a secolului trecut, însă ca aplicare

practică ea are o istorie destul de îndelungată. Din timpuri străvechi

omul a însuşit arta coacerii pîinii, a producerii de vinuri şi de bere

utilizînd în aceste scopuri drojdiile, de prelucrare a produselor lactate

(obţinerea de brînzeturi, diferite forme de lapte fermentat etc.),de conservare prin murare a diferitor legume şi fructe utilizînd în

aceste scopuri bacteriile. Despre o biotehnologie modernă se poate

vorbi abia odată cu aplicarea metodelor din genetica şi din biologia

moleculară. La momentul actual biotehnologia ca ştiinţă şi ca domeniu

de activitate practică reprezintă un mare potenţial de îmbunătăţire a

calităţii vieţii prin crearea de locuri de muncă ce necesită calificare

înaltă, prin competitivitate şi creştere economică, o mai bună îngrijire

a sănătăţii, protejarea mediului şi multe altele. Astfel, în domeniul

sănătăţii umane metodele biotehnologice oferă noi forme de diagnostic

şi tratament, noi medicamente, înlocuiri de ţesuturi şi organe. În

agricultură şi alimentaţie cu ajutorul metodelor biotehnologice se

pot obţine pentru a fi utilizate în scopuri practice plante şi animale

modificate genetic, care în natură prin metode tradiţionale de îmulţireşi reproducere nu pot fi obţinute şi care au valori deosebit de înalte

ale caracterelor utile din punct de vedere economic (productivitate

înaltă, rezistenţă la factorii nefavorabili de mediu, boli şi dăunători

etc). Una din definiţiile biotehnologiei moderne determină acest

proces ca aplicarea in vitro a tehnicilor de recombinare a acidului

nucleic şi a tehnicilor de fuziune celulară, altele decît cele specifice

selecţiei şi ameliorării tradiţionale, care înlatură barierele fiziologice




4


5

A

A exporta (export) – a transporta un compus în afara celulei.

A exprima (express) – a transcrie şi a transla mesajul genelorîntr-un product de peptidă.

Aberaţie cromozomială (chromosome aberration). Structurăsau număr anormal de cromozomi. Include decienţa, duplicarea,inversia, translocarea, aneuploiditatea, poliploiditatea, oricare

altă modicare de la starea normală, precum şi orice modicareîn structura sau numărul cromozomului. Deşi poate constitui unmecanism pentru sporirea diversităţii genetice, astfel de modicărisunt de obicei fatale sau determină careva boli, în special laanimale.

Acid nucleic (Nucleic Acid). Substanţe prezente în celulele vii –acidul deoxiribonucleic (ADN) şi acidul ribonucleic (ARN),responsabili pentru transmiterea informaţiei genetice.

Aclimatizare (acclimatization). Adaptare a organismului viu(plantă, animal sau microorganism) la un mediu modicat, care îlexpune unui stres ziologic.

Acumulări microbiene (microbial mats). Grupe sau comunităţi

de populaţii microbiene.Acvacultură (aquaculture). Creştere a plantelor şi animaleloracvatice, alta decît recoltarea lor din rîurile sau mările unde sedezvoltă în mod natural.

Adaptare (adaptation) (L. ad , a + aptare, a ajusta). Ajustare a unei populaţii la noile condiţii ale mediului înconjurător prin generaţii,asociate (cel puţin parţial) cu schimbări genetice, care rezultă dinselecţia impusă de modicarea mediului.

natur ale de reproducere sau de recombinare genetică. Astfel, metodele

biotehnologice contemporane permit obţinerea unor varietăţi de plante,

rase de animale suşe de microorganisme, a unor produse alimentare

şi a unor furaje care în mod normal în natură nu pot apărea. Pentru

a face o destincţie între organismele care sînt obţinute prin metode

tradiţionale (metode care se supun legităţilor şi normelor naturale de

dezvoltare a lumii vii) şi cele obţinute în rezultatul utilizării metodelor

biotehnologice, înclusiv şi celor a geneticii şi biologiei moleculare a fost

introdus termenul de „organism modificat genetic”. Apariţia la începutul

anilor 90 ai secolului trecut pe scară largă în condiţii de producere a

plantelor genetic modificate a iniţiat o scendare a opiniei publice referitor

la oportunitatea extinderii arialului de utilizare a astfel de organismeşi consumului de produse obţinute din ele în două mari tabere. Unii îşi

simt ameninţate credinţele, valorile, principiile etice şi fiinţa biologică în

general. Ei nu acceptă intervenţia omului în structura genetică a niciunei

fiinţe, consideră inacceptabilă clonarea umană dar mai moderat privesc

astfel de aplicaţii în medicină. Ei văd un risc în domeniul agriculturii

determinat de utilizarea organismelor modificat genetic şi al consumului

de alimente obţinut din astfel de organisme sau cu utilizarea lor în ciclul

tehnologic de producere a astfel de alimente. Alţii privesc aceste lucruri

mai optimist şi susţin dezvoltarea biotehnologiilor în scopul obţinerii şi

promovării organismelor şi produselor obţinute prin intermediul lor, însă

în condiţii strict reglamentate şi monitorizate. Discuţiile în acest domeniu

mai continuă. Avem ferma convingere că într-un viitor nu prea îndepărtat

lucrurile se vor limpezi şi vor fi create mecanisme de ordin instituţional,legislativ, economic şi etic care să aducă la un numitor comun aceste două

opinii. Avem o mare dorinţă şi speranţă ca prin intermediul acestei lucrări

să contribuim cu cît se poate posibil la soluţionare acestei probleme şi la

crearea unor condiţii benefice privind dezvoltarea economică şi socială a

omului în armonie cu natura şi mediul ambiant.

Autorii




6


7

Adenină (adenine) (C5H

5 N

5). Una din cele patru baze ale moleculei

de ADN şi de ARN.

Adeziune (adhesion) (L. adhaerere, a se lipi de). Atracţie amoleculelor distincte. Contopire a unor substanţe diferite, precumsolul şi apa.

ADN (DNA) (acid deoxiribonucleic; în trecut pronunţat aciddezoxiribonucleic). Lanţ lung de molecule în majoritatea celulelor,care poartă mesajul genetic şi controlează toate funcţiile celulelor în

majoritatea formelor de viaţă. Material genetic purtător de informaţie,care cuprinde genele. ADN-ul este o macromoleculă, compusădintr-un lanţ lung de deoxiribonucleotide, unite prin legăturifosfodiesterice. Materialul genetic al majorităţii organismelor şiorganelor examinate pînă acum este ADN dublu spiralizat. În ADN-ul dublu spiralat, cele două catene merg în direcţii opuse (anti-

paralele) şi sunt încolăcite una în jurul celeilalte într-un helix dublu.Bazele purinice de pe o catenă sunt unite prin legături de hidrogencu bazele pirimidine de pe cealaltă catenă (A formează pereche cuT; G formează pereche cu C). Prin urmare, se menţine o grosimeconstantă pentru helixul dublu de 20 Å (2.0 nm). În forma B, ADN-ul are o conformaţie helică orientată spre dreapta, cu ecare lanţ,realizînd o turaţie completă la ecare 34 Å (3.4 nm), sau o dată la

ecare zece baze. Vezi, de asemenea, mtDNA.

ADN denaturat (denaturated DNA). Molecule de ADN mono-catenale obţinute în rezultatul distrugerii legăturilor hidrogenice,fenomen realizat de obicei în rezultatul încălzirii.

ADN exogen (exogenous DNA). ADN-ul derivat dintr-unorganism-sursă, clonat într-un vector şi introdus într-o celulagazdă. De asemenea, se referă la ADN străin.

ADN mitocondrial (ADNmt) (mitochondrial DNA) (mtDNA).Segment circular de ADN găsit în mitocondrii. La mamifere, ADNmtalcătuieşte mai puţin de 1% din ADN-ul celular total, iar la plantecantitatea este variabilă.

ADN străin (foreign DNA). Moleculă de ADN încorporată eîntr-un vector de clonare, e într-un cromozom.

ADNcp (cpDNA). ADN-ul plastidelor de plante, inclusiv alcloroplastelor.

Agar (agar) (Malay, agar-agar ). Agent polizaharid solidicatorutilizat în preparate nutritive şi obţinut din anumite tipuri de algeroşii ( Rhodophyta). Atît tipul agarului, cît şi concentraţia acestuia

pot afecta creşterea şi apariţia explantelor cultivate.

Agaroză (agarose). Component de bază al agarului.

Agricultură organică (Organic Farming). Agricultură fărăsubstanţe chimice sintetice. Agricultură organică înseamnădezvoltarea mecanismului de alimentare a plantelor, astfel încît elesă se alimenteze prin ecosistemul natural al solului. Agriculturaorganică se bazează pe strategiile de rotaţie a culturilor, utilizarearesturilor vegetale şi a bălegarului animalelor în calitate de

îngrăşămînt, prelucrarea mecanică a solului pentru distrugerea buruienelor şi controlul biologic al dăunătorilor.

Agrobacterium tumefaciens. Bacterie care cauzează tumori laanumite plante. Bacteria infectează o rană şi injectează o porţiunemică de ADN în cîteva celule din jurul acesteia. Acest ADN provinedintr-o plasmidă mare – plasmida Ti (inducţia tumorii) – o regiunemică (numită T-ADN, = ADN transferat) din care este transferatăcelulei plantei, unde stimulează creşterea celulei într-o structură




8


9

de tumoare. T-ADN conţine gene, care interalia permit celulelor

infectate ale plantei să formeze două componente neobişnuite,nopaline şi octopine, caracteristice celulelor transformate. Acestmecanism de transferare a ADN-ului este exploatat în cadrulingineriei genetice la plante. Plasmida Ti este astfel modicată, încîto genă străină este transferată în celula plantei împreună cu sau înlocul genelor nopaline. Cînd bacteria este cultivată cu celule izolateale plantei sau cu ţesuturi afectate, “noua” genă este injectată încelule şi sfîrşeşte cu integrarea în cromozomii plantei.

Agrobiodiversitate; biodiversitate agricolă (agrobiodiversity;agricultural biological diversity). Componentă a biodiversităţii,relevantă hranei şi producţiei agricole. Termenul de agrobiodiversitatevizează speciile, diversitatea speciilor şi a ecosistemelor.

Albinism (albinism). Absenţă ereditară a unui pigment într-unorganism. Animalele albino nu au culoare a pielii, a părului saua ochilor. Termenul, de asemenea, este utilizat în cazul absenţeiclorolei în plante.

Alelă (allele) (Gr. allelon, unul din altul, reciproc pe ecare);alelomorf (allelomorph) (adj: alelic, alelomorc). Una dintr-o

pereche sau serii, a diferitor forme a unei gene care există într-unanumit loc într-un cromozom. Alelele sunt simbolizate cu acelaşisimbol de bază (de exemplu, B pentru alela dominantă şi b pentru

cea recesivă; B1 , B2 , ..., Bn pentru n alele aditive al unuia şi aceluiaşiloc al cromosomului). Într-o celulă diploidă normală există douăalele ale oricărei gene (cîte una de la ecare părinte), care ocupăaceeaşi poziţie relativă (loc) pe cromozomii omologi. În cadrul unei

populaţii pot exista mai mult de două alele ale unei gene.

Alelă dominantă (Dominant allele). Genă alelă produsul căreiaeste expresat cînd doar o copie a acestei gene este prezentă într-ungenom, de ex. în stare heterozigotă.

Alele (allele). Formă alternativă a unei poziţii genetice. Pentruecare poziţie se moşteneşte o singură alelă separat de la ecare

părinte (de exemplu, pentru poziţia culorii ochilor alela poate rezultaîn culoarea albastră sau cafenie).

Alele letale; gene letale (lethal allele; lethal gene). Formă mutantăa unei gene care determină moartea unui organism dacă esteexprimată în fenotip.

Alele multiple (multiple alleles). Existenţă a mai mult de două

alele ale unei gene într-o populaţie.Alelopatie (allelopathy). Fenomen prin care secreţia substanţelorchimice, cum ar componenţii fenolici sau terpenoizi, de către o

plantă inhibează creşterea sau reproducerea altor specii de plante cucare aceasta concurează.

Alergen (allergen). Antigen care provoacă un răspuns imun.

Alimente funcţionale (functional foods). Alimente consumate înanumite scopuri de sănătate, pentru conţinutul lor bogat în substanţe(una sau mai multe) nutritive sau nenutritive care ar putea îmbunătăţisănătatea.

Alimente Genetic Modicate (GM food). Alimente care conţin,în totalitate sau parţial, ingrediente obţinute din organisme genetic

modicate sau organisme genetic modicate vii.Alogamie (allogamy). Fertilizare încrucişată la plante. Vezi

fertilizare.

Alometric (allometric). Cînd rata de creştere a unei părţi dinorganism diferă de cea a celeilalte părţi sau de restul corpului.

Alopoliploid (allopolyploid) (Gr. allos, altă + poliploiditate).Organism poliploid (de obicei o plantă) cu seturi multiple de




10


11

cromozomi derivaţi din diferite specii. Hibrizii de obicei suntsterili, deoarece nu au seturi omoloage de cromozomi şi de aceeaîmperecherea lor nu poate avea loc. Cu toate acestea, dacă se

produce dublarea numărului de cromozomi într-un hibrid derivatdin două specii diploide (2n), tetraploidul rezultat (4n) reprezintăo plantă fertilă, întrucît conţine două seturi de cromozomiomologi şi împerecherea se poate realiza. Acest tetraploid este unalotetraploid.

Alotetraploid (allotetraploid). Organism cu patru seturi de

cromozomi derivaţi din hibridizarea diferitor specii. De obicei, înforme care devin stabilite, două din cele patru seturi sunt dintr-ospecie, iar celelalte două din altă specie. Vezi alopoliploid.

Ammixis (amphimixis). Reproducere sexuală care implicăfuziunea gameţilor masculini şi feminini şi formarea unui zigot.

Aminoacid (amino acid) (Gr. Ammon, din egipteană zeul soarelui,ulterior utilizat în legătură cu sărurile de amoniu). Acid care conţinegrupul NH

2. În particular, oricare 20 din blocurile de bază de

proteine cu un amino liber (NH2) şi o grupă de carboxil (COOH) în

stare liberă, care are formula de bază NH2 – C

R – COOH. Conform

grupei R, acestea se subîmpart în: polare sau hidrole (serina,treonina, tirozina, asparagina şi glutamina); nonpolare sau hidrofobe(glicina, alanina, valina, leucina, isoleucina, prolina, fenilalanina,

triptofan şi cisteina); acide (acid aspartic şi acid glutamic) şi bazice(lizina, arginina, histidina). Ordinea aminoacizilor determină forma, proprietăţile şi rolul biologic al unei proteine. Plantele şi multemicroorganisme pot sintetiza aminoacizii din compuşii anorganicisimpli, însă animalele nu pot sintetiza unii dintre aceştia, aşa numiţiiaminoacizii esenţiali, deci ei trebuie să e prezenţi în alimente.

Aminoacid esenţial (essential amino acid). Amihoacid care nu poate sintetizat de animale şi de aceea trebuie să e îngerat cumîncare sau hrană.

Amitoză (amitosis). Divizare a celulei (citokineză), inclusivdiviziune nucleară prin comprimarea nucleului, fără diferenţiereacromozomilor ca în mitoză. Menţinerea integrităţii genetice şi adiploidităţii în cadrul amitozei este incertă.

Ampicilină (ampicillin). Antibiotic derivat din penicilină, care previne creşterea bacteriilor prin interferarea cu sinteza pereteluicelulei.

Amplicare (amplication). Creare a mai multor copii ale unui

segment determinat de ADN prin intermediul reacţiei de polimerizareîn lanţ (PCR). Creare a mai multor copii ale unui segment de ADN.

Amplicare a genelor (gene amplication). Producere selectivă acopiilor genelor multiple fără o creştere proporţionată a altelor.

Amplicare specică a alelelor (allele-specic amplication).Folosire a reacţiei de polimerizare în lanţ (PCR) la un nivel destringenţă sucient de înalt, astfel încît doar un primer cu aceeaşisuccesiune să e amplicat. Această metodă serveşte ca un mijlocavansat de copiere a genelor la nivel molecular.

Amprente genetice (genetic ngerprinting). Tehnică în careADN-ul unui individ este analizat pentru a scoate în evidenţămodelul repetiţiei unei anumite succesiuni de nucleotide în cadrul

genomului.Anafază (anaphase). Stare a mitozei sau meiozei în cadrulcăreia cromozomii omologi sau cromatidele surori trec din parteaecuatorială la polii opuşi ai celulei. Anafaza urmează metafaza şi

precedează telofaza.

Analog al nucleotidei (nucleoside analogue). Moleculă sinteticăce seamănă cu o nucleotidă naturală, însă căreia îi lipseşte locul delegătură necesar pentru a o uni la o nucleotidă adiacentă.




12


13

Androgeneză (androgenesis). Partenogeneză masculină, dez-voltare a unui embrion haploid dintr-un nucleu al celulei masculine.

Nucleul matern este eliminat sau inactivat după fertil izarea ovulei,iar individul haploid (numit androgenetic) conţine în celulele saledoar genomul gametului masculin.

Aneuploid (aneuploid) (Gr. aneu, fără + ploid). Organism saucelulă care are un număr de cromozomi ce nu este exact multiplulmonoploidului (x) cu un cromozom, ind prezent într-un numărmai mare (trisomic 2n + 1) sau mai mic (monosomic 2n – 1) decît

numărul normal al genotipului diploid.Anteră (anther). Microsporangiu purtător de microspori care, larîndul lor, se dezvoltă în grăuncioare de polen (microgametoţi).

Antibiotic (antibiotic). Clasă de compuşi chimici care inhibeazăsau stopează creşterea anumitor microorganisme.

Anticodon (anticodon). Triplet de nucleotide într-o moleculătARN, care se uneşte cu un triplet de nucleotide complementare saucodon, într-o moleculă mARN în procesul copierii.

Antigen, imunogen (antigen; immunogen). Substanţă de natură proteică, determinînd, la introducerea în organism, apariţia unuianticorp.

Antioxidant (antioxidant). Compus care încetineşte rata reacţiilorde oxidare.

Antiseptic (antiseptic). Orice substanţă care distruge sau inhibeazăcreşterea microorganismului ce cauzează boala (un microorganismcapabil să cauzeze sepsis), dar nu este toxic pentru celulelecorpului.

Antiser (antiserum). Parte uidă a sîngelui unui animal (dupăcoagularea sîngelui), care conţine anticorpi.

Aparat Golgi (Golgi apparatus). Ansamblu de vezici şi membraneîn cadrul citoplasmei unor celule ale plantelor sau animalelor care

depozitează şi transportă produsele secreţiei şi este important înformarea membranei celulei (atunci cînd acesta există).

Apex (apex) (L. apex, un capăt, punct sau extremitate). Capătul, punctul sau vîrful unghiular. Vîrful unei frunze; porţiunea uneirădăcini sau lăstar, care conţine meristeme apicale şi primare. Deobicei, utilizat să desemneze vîrful apical al unui meristem.

Apomixis (apomixis) (Gr. apo, departe de + mixis, un amestec).Obţinere asexuată a descendentului diploid, fără fuziunea gameţilor.Embrionul se dezvoltă prin diviziunea mitotică a gametului maternsau patern, sau, în cazul plantelor, prin diviziunea mitotică a celuleicentrale diploide a sacului embrionar.

Arabidopsis (Arabidopsis). Specie de plantă gimnospermă dinfamilia Brasiaceae. A. thaliana este utilizată în cercetări geneticeca plantă model. Avantajul ei constă în faptul că are un genom mic(5 perechi de cromozomi; 2n = 10) şi poate uşor cultivată, cu o

perioadă de dezvoltare de două luni.

Arbore genealogic (Pedigree). Diagramă simplicată a genealogieiunei familii care arată relaţiile dintre membrii familiei şi urmăreştecum un caracter specic sau o boală a fost moştenită. Tabel, hartăsau diagramă care înregistrează originea unui individ.

Ardere (expunere la acără) (aming). Tehnică de sterilizare ainstrumentelor. Instrumentele sunt scufundate în alcool (de obicei95% etanol), în continuare alcoolul de pe ele ind încălzit pînă laincandescenţă, astfel sterilizîndu-se, prin temperatură foarte înaltă,suprafaţa instrumentelor.




14


15

ARN mesager (ARNm) (messenger RNA) (mRNA). ARN ceserveşte ca matrice pentru sinteza proteinei. Un tip de ARN care

poartă informaţia genetică a ADN-ului pentru sinteza unei proteinespecice.

Asexual (asexual) (Gr. a, fără + L. sexualis, sexual). Orice tip dereproducere care nu implică meioza sau unirea gameţilor.

Asimilare a azotului (nitrogen assimilation). Încorporare aazotului în susbstanţele celulare organice de către organismele vii.

Asimilare genetică (genetic assimilation). În botanică, dispariţie aunei specii naturale pentru că uxul masiv de polen este de la o altăspecie înrudită şi, în ne, specia naturală seamănă mai mult cu ceaînrudită.

Asinapsis (asynapsis). Lipsă totală sau parţială a procesului deîmperechere a cromozomilor omologi în timpul primei profazemeiotice.

Autoclavă (autoclave). 1. Cameră închisă, în care substanţelesunt încălzite sub presiune pentru sterilizarea soluţiilor, lichidelor,veselei din sticlă etc., utilizînd aburii. Metoda de rutină utilizează

presiunea aburilor de 103.4×103 Pa la 121°C pentru 15 minute saumai mult, pentru a permite volumelor mari să atingă temperatura

critică. 2. Cuptor cu presiune, utilizat pentru a steriliza mediulde creştere şi instrumentele pentru lucrul cu ţesuturile.

Autoliză (autolysis). Proces de autodistrugere a unei celule,organelor celulei sau ţesutului. Se produce prin acţiunea enzimelorlizozomice.

Autopoliploid (autopolyploid). Poliploid, conţine seturi decromozomi multipli şi identici sau aproape identici (genomi), toţiderivaţi din aceeaşi specie.

Autoradiograf (autoradiograph). Imagine obţinută pe un lm, proiectată spre exemplu de o moleculă de ADN în componenţacăreia unul din elemente este substituit cu un izotop radioactiv.

Autoradiograe (autoradiography). Tehnică ce captează imagineaformată într-o emulsie fotogracă, ca rezultat al emisiei, e a luminii

sau a radioactivităţii de pe un component marcat, plasat după lmulnedevelopat. Tehnică folosită pentru determinarea locaţiei unuiizotop într-un ţesut, celulă sau moleculă.

Autozom (autosome). Cromozom care nu este implicat îndeterminarea sexului. Spre exemplu, genomul uman diploid constădin 46 de cromozomi, 22 perechi de autozomi şi 1 pereche decromozomi sexuali (cromozomii X şi Y).

Azot lichid (liquid nitrogen). Azot condensat pînă la starea delichid cu punctul de erbere la aproximativ minus 196°C. Mediul încare de obicei este păstrat materialul biologic şi probele de ADNşi ARN.




16


17

BB limfocite; B celule (B lymphocytes; B cells). Clasă importantă decelule ce se maturizează în măduva osului, în mare parte responsabilede anticorpi sau de răspunsul imun; ele dau naştere la anticorpii ce

produc celulele plasmei şi alte celule ale sistemului imun.

Bacil (bacillus). Bacterie în formă de beţişor.

Bacillus thuringiensis (B.t.).Bacterie de origine naturală, prezentă în

sol, utilizată cu succes de către grădinari şi fermieri pentru a combateanumite insecte. Fiind consumate de aceste insecte, o proteină

produsă de B.t. interferează cu digestia insectelor şi acţionează caun insecticid, conducînd la dispariţia acestora.

Bacterie (bacteria). Grup mare de microorganisme unicelularelipsite de un nucleu central organizat. Bacteriile sunt prezente

peste tot – în soluri, apă, aer, în unele cazuri chiar şi în ţesuturile plantelor şi animalelor. Ele joacă un rol important în ecologiaglobală, promovînd schimbările chimice, de exemplu circuitulazotului în natură (procese prin care azotul şi componenţiiacestuia migrează în mediu şi în organismele vii). Ele pot aveaefecte benece sau dăunătoare pentru gazda lor. Bacteriile suntclasicate în funcţie de necesitatea acestora în oxigen (aerobe şianaerobe) şi formele lor (sferică-coccus; beţişor-bacillus; spirală-spirillum; formă de virgulă-vibrio; în formă de tirbuşon-spirochete;lamentoase). De obicei, bacteriile se reproduc pe cale asexuală,

prin simpla diviziune a celulei, deşi unele adoptă o animită formăa reproducerii sexuale, numită conjugare. Cîteva tipuri de bacterii

pot fotosintetiza (inclusiv cianobacteria verde-albastră). Reprezintăcei mai importanţi agenţi de fermentare, putrefacţie şi distrugere,deseori constituind o sursă de contaminare în cultura de ţesuturi.

Bacteriocid, bactericid (bacteriocide; bactericide). Substanţăchimică sau medicament ce omoară celulele de bacterii.

Bacteriocină (bacteriocin). Proteină produsă de către o bacterie deun tip anumit, care este activă împotriva tipurilor imediat înrudite.

Bacteriofag (bacteriophage). Virus care infectează bacteria, numitşi fag simplu. Formele alterate sunt utilizate la clonarea ADN-ului,unde servesc ca vectori de convenienţă. Cei mai folosiţi bacteriofagisunt derivaţi de la doi fagi “sălbatici”, numiţi M13 şi lambda. Fagii

lambda sunt utilizaţi pentru a clona segmente de ADN cu mărime în jur de 10-20 kb.

Bacteriostat (bacteriostat). Substanţă care inhibă sau încetineştecreşterea şi reproducerea bacteriilor.

Bancă ADN (DNA bank). Depozitarea ADN-ului, care poate saunu genomul complet, dar care întotdeauna este însoţit de informaţiade inventar.

Bancă de gene (gene bank). Locaţie zică unde se depoziteazăcolecţiile de material genetic în formă de seminţe, ţesuturi, celulereproductive, embrioni sau molecule de ADN ale plantelor sauanimalelor.

Bancă de gene animalieră (animal genome (gene)

bank). Depozitar planicat şi gestionat, care conţine resursegenetice animale. Depozitarele includ mediul în care resurselegenetice s-au dezvoltat sau care se creează la moment (in situ) sau

alte facilităţi (ex situ – in vivo sau in vitro). Germoplasma este

stocată în una sau mai multe din următoarele forme: spermă,ovule, embrioni şi specimene de ţesuturi.

Bar (bar). Unitate utilizată pentru măsurarea presiunii uidului.1 bar = 105 Pa. 1 bar este aproximativ echivalent cu 1 atmosferă.




18


19

Bazal (basal). Localizat la baza unei plante sau a unui organ al plantei.

Bază (base). Compus ciclic, care conţine nitrogen şi reprezintă unuldin componentele esenţiale ale acizilor nucleici. Există în cinci formede bază (adenina, A; guanina, G; timina, T; citozina, C; uracil, U). Aşi G au structuri similare şi sunt numite purine; T, C şi U au structurisimilare şi sunt numite pirimidine. O bază alipită la molecula deriboză alipită la o grupă fosfatică este o nucleotidă.

Bază de date a resurselor genetice animale. Bază de date careconţine inventarierile resurselor genetice ale animalelor domesticeşi speciilor sălbatice apropiate ale acestora, inclusiv orice informaţiecare ajută la caracterizarea acestor resurse.

Baze azotate (nitrogenous bases). Purinele (adenina şi guanina) şi pirimidinele (timina, citozina şi uracil) care formează moleculele deADN şi ARN.

Bibliotecă cADN (cDNA library). Colecţie de clone de ADN,generate in vitro din succesiunile mARN, izolate dintr-un organismsau ţesut specic sau un tip de celulă sau populaţie a unuiorganism.

Bibliotecă de gene (gene library). Colecţie de fragmente deADN-uri clonate care includ ideal toată informaţia genetică a unuiorganism. Dacă sursa originală a ADN-ului este ADN-ul genomicdintr-un organism, atunci se numeşte stoc de genomi; dacă ADN-ul provine de la cADN creat printr-o copie enzimatică a ARN-ului,atunci biblioteca include fragmente reprezentative din toate genelecare s-au manifestat în timpul cînd ARN-ul era colectat, şi se vanumi stoc de cADN.

Bienală (biennial) (L. biennium, perioadă de doi ani). În botanică, plantă care îşi încheie ciclul de viaţă în doi ani şi apoi moare. Pentrumajoritatea plantelor bienale, cele două sezoane de creştere trebuiesă e separate de o perioadă cu temperatură rece sucientă pentru ainduce înorirea şi formarea fructului.

Bio (bio-). Prex provenit de la bios şi utilizat în cuvinte ştiinţice pentru a asocia conceptul de “organisme vii”. Uneori este scris princratimă înaintea vocalelor, pentru accentuare în caz de necesitate sau

în neologisme; în restul cazurilor se scrie fără cratimă.Bioaugmentare (bio-augmentation). Creştere a activităţiiunei bacterii care descompune poluanţii; tehnică utilizată în

bioremediere.

Biocataliză, biocatalizator (biocatalysis; biocatalyst). Utilizare aenzimelor pentru intensicarea reacţiilor chimice.

Biocombustibil (biofuel). Combustibil lichid, gazos sau solid, careconţine energie provenită dintr-o sursă biologică. De exemplu, uleiulde rapiţă sau grăsimile de peşte pot utilizate în locul combustibiluluidiesel la motoarele modicate. La ora actuală, o aplicaţie comercialăo are uleiul de rapiţă, utilizat în motoarele diesel modicate şi careuneori este numit biodiesel.

Biocontrol (biocontrol). Control aplicat organismelor vii (în specialdăunătorilor) prin mijloace biologice. Proces care se bazează peintroducerea deliberată a organismelor vii pentru a restrînge creştereaşi dezvoltarea altora, deseori patogeni. Termenul, de asemenea, seaplică la folosirea culturilor rezistente la boli. Biotehnologia aplică

biocontrolul în diferite moduri, cum ar utilizarea fungilor, viruşilorsau bacteriilor în scopul luptei cu bolile sau dăunătorii.




20


21

Biodegradabil (biodegradable). Capacitate de a descompus biologic de către microorganisme sau enzime.

Biodegradare (biodegradation). Descompunere de către orga-nismele vii a unei substanţe organice în constituenţii săi chimici.Materialele uşor biodegradate sunt denite ca ind biodegradabile.

Biodiversitate (biodiversity). Varietate a vieţii pe pămînt şiexemplarele naturale pe care le formează inclusiv toate speciile vii şigenele, pe care le conţine ecare individ, precum şi interrelaţiile critice

sau “ecosistemele” pe care le formează aceste specii. Biodiversitateasau diversitatea biologică se referă la varietatea ecosistemelor şispeciilor de plante şi animale care pot găsite în mediu. Există treinivele importante: gene, specii şi ecosisteme. Diversitatea geneticăeste considerată totalitatea informaţiei genetice care se conţine îngenele plantelor individuale, animale şi ale microorganismelor caretrăiesc pe pămînt. Diversitatea speciilor este varietatea organismelorvii de pe pămînt (există milioane de specii, dintre care doar o mică

parte a fost descrisă). Diversitatea ecosistemului este varietateahabitatelor şi proceselor ecologice în biosferă.

Bioenergetică (bio-energetics). Studiul uxului şi transformărilorenergiei care există într-un organism viu.

Bioetică (bio-ethics). Ramură a eticii, legată de ştiinţele ce studiază

viaţa şi impactul lor potenţial asupra societăţii. Pe de o parte, poate folositoare în atragerea atenţiei asupra problemelor ce necesită să econfruntate; pe de altă parte, poate deveni un argument în denireaşcolilor de gîndire “pro-biotehnologie” şi “anti-biotehnologie”,îmbunătăţindu-le esenţial pe ultimele.

Bioltrare (bioleaching). Formă de puricare care foloseşte bacteriile pentru înlăturarea compuşilor sulfului, ind inofensivămediului.

Biogaz (biogas). Amestec din metan şi bioxid de carbon provenitdin descompunerea anaerobică a deşeurilor, aşa ca apele rezidualemenajere, industriale şi agricole sau cele animaliere.

Biogeneză (biogenesis). Principiu conform căruia un organism viu poate apărea doar din alte organisme vii, similare lui şi niciodată nu poate proveni dintr-o materie moartă.

Bioinformatică (bio-informatics). Utilizare şi organizare ainformaţiei de interes biologic. În special, se referă la organizarea

bazelor de date biomoleculare, în obţinerea informaţiei folositoaredin aşa baze de date, în utilizarea computerelor performante pentruanaliza informaţiei şi în integrarea informaţiei din diferite surse

biologice.

Bioinginerie (bio-engineering). Utilizare a ţesuturilor, organelorşi componenţilor organelor pentru înlocuirea părţilor similare

prejudiciate, pierdute sau care funcţionează rău.

Biologie moleculară (molecular biology). Ştiinţă ce se ocupă decercetarea aspectelor moleculare ale organismelor şi celulelor lor.Ştiinţă despre viaţă la nivel molecular.

Biom (biome). Comunitate ecologică majoră sau complex decomunităţi care se extind pe o suprafaţă geogracă mare, caracterizată

de o vegetaţie de tip dominant.

Biomasă (biomass). 1. Masă de celule produsă de către o populaţiea organismelor vii. 2. Masă organică ce poate folosită ca sursăde energie. 3. Toată materia organică ce provine din conversiafotosintetică a energiei solare.

Biometrie (biometry). Aplicare a metodelor statistice la analiza problemelor biologice.




22


23

Biopiraterie (biopiracy). Termen recent, atribuit unei acţiuni încare materialele biologice sunt accesate sau colectate în scopuricomerciale, fără informarea sursei de provenienţă a materialelor

biologice şi fără furnizarea către sursă a compensaţiei pentru accessau colectare.

Biopolimer (biopolymer). Orice moleculă polimerică (proteină,acid nucleic, polizaharidă, lipidă), produsă de un organism viu.

Biopoluare (bio-pollution). Evadare nedorită a organismelor

transgenice care, încrucişîndu-se apoi cu alte organisme din mediulambiant, rezultă descendenţi de formă sălbatică ce pot conţine uneledin atributele transgenice (rezistenţa la mijloacele de protecţie a

plantelor sau la anumite antibiotice ş. a.).

Bioprobă (bio-assay). Procedură de evaluare a unei substanţe prinmăsurarea efectului său în celulele vii sau în organisme. Animaleleau fost folosite extensiv în cercetarea medicamentelor, unde cuajutorul bioprobelor a fost identicată activitatea farmacologică amedicamentelor. La etapa dată, însă, în aceste scopuri de cele maimulte ori sunt utilizate celulele de plante, animale sau bacterii,acestea ind mai uşor de gestionat decît animalul sau plantele, maiieftine de obţinut şi de stocat, evitînd, de asemenea, problemele deordin etic legate de testarea pe animale. Uneori ele sunt folosite

pentru detectarea cantităţilor mici de substanţe care inuenţează sausunt esenţiale pentru creştere.

Bioproces (bioprocess). Orice proces care foloseşte celule viicomplete sau compuşii acestora (enzimele, cloroplastele) pentru aobţine modicările zice sau chimice dorite.

Bioprospectare (bioprospecting). Investigare a speciilor de planteşi animale din care pot obţinute medicamente şi alţi compuşicomerciali. De obicei, căutările efectuate în cadrul programelor

naţiunilor dezvoltate pentru resursele genetice se produc în spaţiulfondului genetic al ţărilor în curs de dezvoltare.

Bioreactor (bioreactor). Rezervor în care celulele, extractele dincelulă sau enzimele realizează o reacţie biologică. Deseori se referăla o cameră de creştere (fermentator, vas de fermentare) pentru celuleşi microorganisme.

Bioreactor (fermentator industrial) de enzimă (enzymebioreactor). Vas în care o reactie chimică este catalizată de o

enzimă.Bioremediere (bioremediation). Utilizare a microorganismelor

pentru eliminarea deşeurilor periculoase din mediu.

Bioremediere (bioremediation). Proces care utilizează organis-mele vii pentru a înlătura contaminanţii, poluanţii sau substanţelenedorite din sol sau apă.

Biosenzor (biosensor). Tehnologie în care enzimele sau anticorpiisunt utilizaţi pentru a detecta hidraţii de carbon şi proteinele înuidele corpului, contaminanţii din apă, gaze sau aer. Aparat careutilizează un agent imobilizat (enzimă, antibiotic, organe sau celuleintegre) pentru a detecta sau măsura componenţa chimică. O reacţieîntre un agent imobilizat şi o moleculă analizată, însoţită şi de un

semnal electric, care poate măsurat.Biosferă (biosphere). Parte a pămîntului şi atmosfera acestuia,

populate de organisme vii.

Biosinteză (biosynthesis). Sinteză a unor noi substanţe de cătrecelule vii.

Biotehnologie (biotechnology). Orice aplicaţie tehnologică, careutilizează sisteme biologice, organisme vii sau derivate ale acestora




24


25

pentru a pr oduce sau modica unele produse. Termen larg utilizat pentru un grup de tehnologii bazate pe aplicarea proceselor biologice.Este folosită pentru a produce sau modica hrană, medicamente, areduce cantitatea şi toxicitatea deşeurilor şi pentru a crea resurseenergetice din sursele regenerabile de energie. Biotehnologiamodernă este deniţia descrierii unui şir de procese şi tehnici, înspecial la nivel molecular. Exemplele de aplicaţii biotehnologiceinclud cultura de celule, de ţesuturi, reproducerea moleculară asistatăde gene marcher, clonarea, testarea în scopuri de diagnostică, precum

şi manipularea genelor (modicarea genetică).

Biotehnologie modernă (Modern biotechnology). Deniţiefolosită pentru a descrie un şir de procese şi tehnici, punînd accentul

pe nivelul genetic, aşa ca marcarea moleculară, modicarea geneticăşi genomică.

Biotop (biotope). Habitat mic într-o comunitate mai mare.

Biotoxină (biotoxin). Compus toxic, produs în mod natural, cu oactivitate biologică pronunţată şi, probabil, o semnicaţie adaptivă

pentru organismul care îl produce.

Biotransformare (biotransformation). Conversie a unui material

sau a unei substanţe chimice în alta, utilizînd catalizatorul biologic;un sinonim apropiat al acestui proces este biocataliza, catalizatorulfolosit ind numit, prin corespundere, biocatalizator. De obicei,catalizatorul este o enzimă.

Bivalent (bivalent). Pereche de cromozomi omologi asociaţi (unulde origine maternă, altul de origine paternă). Fiecare cromozomdin cadrul bivalentului este duplicat şi conţine două cromatide, iar

bivalentul conţine patru cromatide.

Blastochist (blastocyst (also blastocist). Embrion animalier (ovul

fertilizat) în stadiile de dezvoltare precoce, aproximativ pînă lamomentul implantării.

Blastomer (blastomere). Orice celulă formată în rezultatul primelordiviziuni ale embrionului animal. De obicei, embrionul se împarte îndoi, apoi în patru, apoi în opt blastomeri, ş.a.m.d.

Blastulă (blastula). La animale, o formă precoce a embrionului,care urmează etapa tipic, o foaie cu un singur strat (blastoderm) sau

o sferă de celule (blastochist).Boală eriditară (genetic disease). Boală care îşi are originea înschimbările produse în materialul genetic. De obicei, se referăla bolile moştenite conform legilor Mendeliene, deşi formelenemoştenite, de asemenea, pot avea loc în rezultatul mutaţiilor înmolecula de ADN.

Bombardare cu microparticole (microprojectile bombardment).Procedură de modicare a celulelor prin introducerea în ele a

particulelor de metal (volfram sau aur) acoperite cu ADN.

Bractee (bract). Frunză modicată, care înlocuieşte orile sauinorescenţele şi care poate apărea sub formă de petală.

BRCA1 şi BRCA2 (BRCA1 and BRCA2). Primele genede cancer la sîn identicate. Formele mutante ale acestor gene,considerate a responsabile pentru aproximativ o jumătate dincazuri de cancer la sîn moştenit, în special la femeile mai tinere şicare, de asemenea, sporesc riscul de cancer ovarian.

Bromidă de etidiu (ethidium bromide). Vopsea uorescentăfolosită pentru a colora ADN-ul şi ARN-ul. Expusă la raze UV,vopseaua luminează.




26


27

C

CAB (cromozom articial bacterial) (BAC Bacterial ArticialChromosome). Vector de clonare construit din factori de fertilitate

bacterială (F); ca şi vectorii YAC, aceştia acceptă inserţii mari demărimea de la 200 la 500 kb.

Caliciu (calyx) (Gr. kalyx, teacă,r). Totalitate a sepalelor unei ori.Cel mai extrem verticil al părţilor unei ori.

Calorie (calorie). Echivalent al cantităţii de căldură necesară pentrua ridica temperatura unui gram de apă de la 14.5°C la 15.5°C.

Calus (callus). (L. callum, piele dură/groasă; pl: calluses saucalli). 1. Ţesut protector, format din celule parenchim, care sedezvoltă pe o suprafaţă tăiată sau afectată a unei plante. 2. Maseneorganizate de celule care se divizează activ şi se dezvoltă printraumare/rănire sau în cultura de ţesuturi în prezenţa regulatorilorde creştere.

Cameră de creştere (growth cabinet). Dulap folosit pentru tuburişi vase pentru cultura în condiţii controlate de mediu. Gradul decontrol asupra temperaturii, luminii şi umidităţii este o funcţie acalităţii camerei de creştere.

Cameră de cultură (culture room). Cameră de menţinere aculturilor, de obicei într-un mediu controlat de lumină, temperaturăşi umiditate.

Cantimorganidă (centimorgan (cM)). Unitate de măsură afrecvenţei de recombinări. O centimorganidă este echivalentă la 1%şansă că o genă marcher a unui locus va separată de un marcatordin alt locus în rezultatul crossingoverului.

Capacitate de asociere (binding). Capacitate a moleculelor de a se

lipi una de alta, ca urmare a formei exacte şi naturii chimice a părţilorde pe suprafeţele lor. Multe molecule biologice se leagă foarte strînsşi în special de alte molecule: enzimele la substratele lor; anticorpiila antigenii lor; catenele de ADN cu catenele lor complementare etc.Gradul de asociere poate caracterizat de o constantă de legătură

sau constantă de asociere (K a), sau inversul acesteia, constanta de

disociere (K d).

Capsidă (capsid). Înveliş proteic al unui virus. Capsida, deseori,determină forma virusului.

Caracter (character). Trăsătură distinctivă a unui organism.

Carantină (quarantine) (It. quarantina, de la quaranta, patru-zeci). Izolare preventivă a unei persoane sau a altui organism viu

pentru o anumită perioadă (la origine, 40 de zile) după sosire, pentrua lăsa simptomele bolilor să apară, în cazul cînd subiecţii daţi aufost în contact cu un bolnav sau vin dintr-o regiune unde există oepidemie. În prezent, se aplică şi în reglementările de restricţie alevînzării sau expedierii organismelor vii, de regulă pentru a preveniinvazia într-un nou areal a unei boli sau dăunător.

Cartare genetică (Gene mapping). Determinare a poziţiilor relative

ale genelor dintr-o moleculă de ADN (cromozom sau plasmidă).Cartograere (mapping). Determinare a locului amplasării unuigene sau a unui marcher genetic în cromozom.

Catabolism (catabolism). Explozie metabolică în organismele vii,însoţită de degajarea energiei.

Cataliză (catalysis). Proces de modicare a vitezei unei reacţiichimice prin utilizarea unui catalizator.




28


29

Călire (hardening off). Adaptare a plantelor la condiţiile unor noicaracteristici ale mediului ambiant.

Celulază (cellulase). Enzimă care catalizează descompunereacelulozei.

Celulă (cell) (L. cella, cameră mică). Cea mai mică unitatestructurală a unui corp viu, capabilă să funcţioneze independent;o masă microscopică de protoplasmă, înconjurată de o membranăsemipermeabilă, care include de obicei unul sau două nuclee şi diferite

substanţe chimice, capabilă – e singură sau prin interacţiunea cualte celule – să realizeze toate funcţiile fundamentale ale vieţii.

Celulă apicală (apical cell). Iniţială meristematică în meristemulapical al lăstarilor sau rădăcinilor unei plante. La diviziunea celuleise formează ţesuturi noi.

Celulă diploidă (diploid cell). Celulă care conţine două seturi decromozomi.

Celulă eucariotă (Eukaryotic cell). Celulă care are nucleu.

Celulă haploidă (haploid cell). Celulă care conţine numai un set,sau o jumătate din numărul obişnuit de cromozomi (diploid).

Celule B (B cells). Clasă importantă a celulelor albe ale sîngelui,care se maturizează în măduva coloanei vertebrale şi produceanticorpi. Sunt responsabile pentru anticorpi-mediaţi sau pentrurăspunsul umoral imun; ele dau naştere anticorpilor-producători decelule a plasmei şi alte celule ale sistemului imun. Vezi limfocite B.

Celule de memorie (memory cells). Celule longevive B şi T,care mediază reacţiile rapide secundare imune la un antigenîntîlnit mai înainte.

Celule stem embrionare (embryonic stem cells). Celule ale unui

embrion nedezvoltat, care dau nastere la toate celulele diferenţiate.

Celuloză (cellulose) (celulă + ose, un sux, care indică un carbo-hidrat). Carbohidrat complex, care contribuie la formarea structurii

pereţilor celulei plantei; constituie de la 40% la 55% din greutatea peretelui celulei plantei.

Centre de origine (centres of origin). Localităţi din lume de undesunt originare anumite specii de plante domestice.

Centrifugare diferenţiată (differential centrifugation). Metodăde separare a particulelor subcelulare, conform coecienţilor desedimentare a acestora, care aproximativ sunt proporţionali cumărimea lor. Extractele celulare formează obiectul succesionăriiciclurilor centrifuge, la viteze de rotaţie care cresc progresiv.Particulele mari, precum nucleele sau mitocondriile, se vor precipitala viteze relativ mici; forţele mai puternice G vor solicitate pentrua sedimenta particulele mici, precum ribozomii.

Centromer (centromere). Regiune de cromozom specializată,la care se unesc brele fusului cromatic în procesul diviziuniicelulare.

Cerc de creştere (growth ring). Unul din cercurile care se potvedea într-o secţiune transversală a unei tulpini lemnoase, precumtrunchiul de copac. Acesta reprezintă xilemul format într-un an carezultat al activităţii uctuare a cambiumului vascular.

Cereale Bt (Bt Crops). Bt înseamnă Bacillus thuringiensis, o biotoxină de origine bacteriană. Gena Bt , determinînd sinteza acesteitoxine, poate introdusă în plante, pentru a distruge insectele caredăuneză plantele respective.




30


31

Chiasmă (chiasma) (Gr.chiasma, două linii plasate în cruce). Punctvizibil de unire între două cromatide nesurori ale cromozomiloromologi, în cadrul primei profaze (diplonemă sau diachnez)meiotice.

Chimioterapie (chemotherapy). Tratarea bolii, în special ainfecţiilor sau cancerului, cu ajutorul substanţelor chimice.

Cibrid (cybrid). Hibrid citoplasmic, provenit din fuziunea unuicitoplast (citoplasmă fără nucleu) cu o celulă întreagă. De notat că

nucleul şi citoplasma produselor fuzionate ale celulei provin dinsurse genetice diferite.

Cicatrice de mugur (bud scar). Cicatrice lăsată pe lăstar, cîndmugurul sau solzii acestuia cad.

Cicatricea frunzei (leaf scar). Semn, lăsat pe tulpină dupăînlăturarea frunzei.

Ciclu celular (cell cycle). Succesiune a etapelor, pe care le parcurgeo celulă între două diviziuni.

Ciclu nutritiv (nutrient cycle). Trecere a unei substanţe nutritivesau a unui element printr-un ecosistem, asimilarea şi eliberarea lorde diferite organisme, precum şi transformarea lor în diferite formechimice organice şi neorganice.

Ciclu parasexual (parasexual cycle). Ciclu sexual care implicămodicări în numărul cromozomilor, dar care diferă în timp şi locde ciclul sexual obişnuit. Se întîlneşte la ciupercile în care ciclulnormal este suprimat sau aparent lipseşte.

Citocineză (cytokinesis). Diviziune citoplasmică şi alte modicări,cu excepţia diviziunii nucleare, care sunt parte a mitozei saumeiozei.

Citochinină (cytokinin). Regulatori de creştere a plantelor(hormoni) caracterizaţi ca substanţe care induc diviziunea celulei şidiferenţierea celulei. În cultura tisulară, aceste substanţe sunt asociatecu internoduri mărite şi cu procesul de dezvoltare a lăstarului.

Citogenetică (cytogenetics). Compartiment al biologiei ce studiazăcromozomii şi implicaţiile lor în genetică, activitatea şi variabilitateacelulară.

Citoliză (cytolysis). Proces de dezintegrare a celulei.

Citologie (cytology). Domeniu al biologiei care se ocupă cu studiul

structurii şi funcţionării celulelor.

Citometrie prin scurgere (ow cytometry). Tehnică folosită pentrua sorta celulele sau alte materiale biologice prin scurgerea lor printuburi de o anumită mărime, care de obicei nu depăşesc diametrul

particulei biologice studiate.

Citoplasmă (cytoplasm) (Gr. kytos, un vas adînc + plasma,formă). Materie vie a celulei, cu excepţia nucleului. Substanţă subformă de gel într-o celulă în care sunt amplasate organele celulare.

Citotip (cytotype). Condiţie celulară moştenită pe linie maternă la Drosophila, care reglează activitatea elementelor transpozabile.

Citozină (cytosine). Bază pirimidinică care se găseşte în ADN şiARN.

Clasă modală; mod (modal class; mode). În distribuţiafrecvenţelor, clasă ce posedă cea mai mare frecvenţă.

Clonare (cloning). Proces de producere asexuală a unui grupde celule (clone), toate genetic identice, dintr-un singur strămoş.În tehnologia ADN-ului recombinant, utilizarea procedurilor de




32


33

manipulare a ADN-ului pentru a produce copii multiple ale uneisingure gene sau segment de ADN este denumită clonare ADN.

Clonare a embrionului (embryo clonino). Creare a unor copii

identice sau exacte ale unui embrion prin divizarea embrionului sau prin transferul nuclear de la celulele embrionare nediferenţiate.

Clonare a genelor (gene cloning). Proces de sintetizare a copiilormultiple ale anumitor succesiuni de ADN folosind o celulă de bacteriesau un alt organism ca gazdă. Gena care interesează este inserată

într-o copie a moleculei de ADN (vector ADN, deseori o plasmidă)şi molecula recombinată rezultată de ADN este amplicată într-ocelulă gazdă potrivită. Folosită în ingineria genetică, de asemeneaştiută şi ca clonare moleculară.

Clonare a transplantului nuclear (Nuclear transplant cloning).Proces prin care nucleul ce conţine genomul unei celule adulteeste transferat într-un ovul din care a fost extras preventiv nucleul.

Ovulul cu nucleul transplant este apoi stimulat pentru a se diviza şia se dezvolta într-un organism viu.

Clonare adultă (adult cloning). Creare a copiilor identice ale unui

animal adult prin transferul conţinutului nuclear de la ţesuturi adultediferenţiate. Vezi, de asemenea, clonare; Dolly.

Clonare moleculară (molecular cloning). Amplicare biologicăa unei secvenţe specice de ADN prin diviziunea mitotică a uneicelule gazdă în care ea e transferată.

Clonare poziţională (positional cloning). Proces care începe cucăutarea marcherilor linkaţi cu un caracter moştenit specic, apoifolosirea acestor marcheri pentru identicarea locaţiei aproximativea genei responsabile de caracterul respectiv şi, în continuare,

utilizarea diferitor strategii de clonare pentru a identica şi izolagena respectivă.

Clonă (clone) (Gr. klon, ramură sau butaş). 1. Grup de celule sau

organisme genetic identice ca rezultat al reproducerii asexuale. 2. Grup de plante genetic identice, toate provenind de la un individselectat prin multiplicare vegetativă, fără proces sexual. 3. Populaţiede celule ce poartă acelaşi mod de clonare, cu aceeaşi moleculăinserată de ADN. 4. Copie genetică a altui organism obţinut prin

procesul de reproducţie nonsexuală (fără fertilizare). Clonarea prin

transferul de nucleu implică transferul lui dintr-o celulă donatoareîn citoplasma celulei recipiente, aceasta de obicei ind o oocită cudezvoltarea ulterioară a embrionului.

Clonă cADN (cDNA clone). Moleculă de ADN dublu-spiralată,transmisă într-un vector şi sintetizată in vitro dintr-o succesiune

mARN, prin utilizarea transcripţiei inverse şi ADN polimerazei.

Clonă de gamet (gametoclone). Plantă regenerată dintr-o structurăde ţesut originar dintr-un ţesut al gametului.

Clone (clones). Grup de celule derivate dintr-un singur strămoş.

Clorolă (chlorophyll) (Gr. chloros, verde + phyllon,frunză). Pigment responsabil de culoarea verde a majorităţii

plantelor. Este esenţial la absorbţia energiei luminii pentrufotosinteză.

Cloroplast (chloroplast) (Gr. chloros, verde + plastos,format). Organ citoplasmic specializat ce conţine clorolă. Acestaeste locul de transfer al energiei solare şi al reacţiilor importantede sinteză a amidonului sau a zahărului. Cloroplastele au ADN-ullor propriu şi sunt moştenite prin citoplasmă, independent de genelenucleare.




34


35

Cloroză (chlorosis) (Gr. chloros, verde + osis, stare de boală). Eşecul dezvoltării clorolei şi apariţia unei culori galbenela plante din cauza distorsiunii nutriţiei sau din cauza unei infecţiicauzate de un virus, bacterii sau fungii.

Cocultură (co-culture). Cultura comună a două sau mai multetipuri de celule, aşa ca celula plantei şi a microorganismului, sau adouă tipuri de celule ale plantei.

Cod genetic (Genetic Code). Termen folosit pentru a descrie

mecanismul aranjării nucleotidelor în cadrul genelor. Exprimăsuccesiunea lineară a nucleotidelor (G, C, A şi T) unei gene, grupateîn grupe a cîte trei nucleotide.

CODEX Alimentarius (CODEX Alimentarius). Codex

Alimentarius (în latină cuvintele înseamnă legea alimentaţiei)este o culegere de standarde alimentare internaţionale, care are cascop protejarea sănătăţii consumatorilor şi asigurarea practicii decomerţ legal în comerţul alimentar. Comisia Codex Alimentarius afost creată în 1963 de către Organizaţia pentru produse alimentareşi agricultură a Organizaţiei Naţiunilor Unite (FAO) şi Organizaţiamondială pentru sănătate a Organizaţiei Naţiunilor Unite (WHO)

pentru elaborarea standardelor alimentare şi ghidurilor de utilizare practică a lor. Ca rezultat, Codex Alimentarius prevede standarde pentru toate alimentele principale, e prelucrate sau semiprelucrate

sau în stare neprelucrată. De asemenea, include prevederi privindigiena şi calitatea nutritivă a alimentului, inclusiv normelemicrobiologice, prevederi pentru aditivi alimentari, reziduuride pesticide, contaminanţi, etichetare şi prezentare şi metodede analiză şi eşantionare (pentru detalii, accesaţi http://www.codexalimentarius.net).

Codon de iniţiere. Codon AUG care codică aminoacidul metioninăal unui lanţ polipeptid. La bacterii, codonul start poate să e AUG,

care codică N-formilmetionina, sau GUG, care codică valina.La eucariote, codonul start este întotdeauna AUG, care codicăaminoacidul metionină.

Coevoluţie (co-evolution). Evoluţie complementară a caractereloradaptive în două specii cauzate de presiunea selecţiei pe care ecarespecie o exercită asupra celeilalte. Acest proces este obişnuit înasocierile simbiotice, la plantele polenizate de către insecte etc.

Cofermentare (co-fermentation). Creştere simultană a două

tulpini de microorganisme într-o singură bioreacţie.

Cointegrare (co-integrate). Moleculă de ADN formată prinfuziunea a două molecule de ADN diferite, de obicei mediate de unelement transpozabil.

Colchicin (L. colchicum, pajişte de şofran, din Colchida, Mingreliaantică). Alcaloid obţinut din Colchicum autumnale, care inhibeazăformarea fusului cromatic în celule, în cadrul diviziunii mitotice,astfel încît cromozomii nu se pot separa în anafază, inducîndmultiplicarea setului de cromozomi. De asemenea, este utilizat

pentru a stopa procesul de diviziune mitotică în metafază, etapă încare cromozomii sunt cel mai puternic vizibili.

Colecţie activă (active collection). Denită în Acordul Internaţional privind Resursele Genetice ale Plantelor (FAO, 1983) ca ind ocolecţie care completează colecţia de bază şi din care se extrag probe

pentru distribuire, schimb sau alte scopuri, cum ar multiplicareaşi evaluarea.

Colecţie de bază (base collection). Denită în AcordulInternaţional privind Resursele Genetice ale Plantelor (FAO, 1983)ca ind o colecţie de stocuri de seminţe sau material vegetativ de




36


37

înmulţire, păstrat pentru securizare pe termen lung, în vedereaconservării diversităţii genetice în scopuri ştiinţice şi ca bază pentrureproducerea plantelor, aşa ca multiplicarea şi evaluarea.

Coleoptil (coleoptile). Înveliş protector care acoperă vîrfullăstarului embrionar la plantele monocotiledonate. Protejează tulpinaembrionară în procesul de creştere prin sol.

Colinearitate (co-linearity). Relaţie în care unităţile într-omoleculă au aceeaşi consecutivitate ca şi unităţile în altă moleculă,

la care se face referire; de ex., nucleotidele într-o genă sunt colinearecu aminoacizii în polipeptidele codicate de acea genă.

Colonie (colony). Grup de celule sau organisme interdependente.

Colorare Gram (Gram staining). Tehnică prin care se face

diferenţierea dintre două grupuri bacteriale majore, bazată pereţinerea culorii de către pereţii celulelor acestora. Bacteriile suntxate prin încălzire, apoi colorate cu cristal violet, apoi cu soluţiede iod, după aceasta clătite cu acetonă sau alcool. Bacteriile Gram-

pozitive sunt colorate în violet deschis, în timp ce bacteriile Gram-negative nu se colorează.

Comensalism (commensalism). Interacţiune a două sau mai multe

organisme disimilare, în care asocierea este avantajoasă unuia, fărăafectarea celuilalt.

Competent (competent). O celulă competentă este capabilă dea se dezvolta într-un embrion pe deplin funcţional. Opusul estenecompetent.

Competenţă (competence). Abilitate a unei celule bacteriale de a

prelua molecule de ADN şi de a deveni genetic transformate.

Complementare genetică (genetic complementation). Procescare se produce în cazul cînd două molecule de ADN (gene),aîndu-se în aceeaşi celulă împreună, controlează o funcţie pe carenu o poate realiza nici una dintre ele în mod separat.

Complementaritate (complementarity). Relaţie între două cateneale unei molecule de ADN. Timina dintr-o catenă se împerecheazăcu adenina din cealaltă catenă, iar citozina se împerechează cuguanina.

Complex de histocompatibilitate majoră (major histo-compatibility complex). Mulţime mare de gene care codicăantigenii de histocompatibilitate majoră la mamifere.

Concentraţie a biomasei (biomass concentration). Cantitate a

materiei biologice într-un volum specic.

Concordanţă (concordance). Identitate a perechilor sau grupurilorcare corespund unei trăsături anumite, aşa ca rudele care exprimăaceeaşi trăsătură.

Condiţii libere de vieţuire (free-living conditions). Condiţiinaturale sau de seră, unde sunt transferate plantele mici după fazade creştere in vitro. În asemenea cazuri, plantele mici trebuie să easigurate cu aşa condiţii, în care ele să se poată aproviziona singure

cu substanţe hrănitoare.

Condiţionare (conditioning). Efecte exercitate asupra caracterelor

fenotipice ale agenţilor externi, în cadrul etapelor de dezvoltarecritică.

Conjugare (conjugation). 1. Unire a celulelor sexuale (gameţilor)sau organismelor unicelulare în procesul fertilizării. 2. Transfer

unidirecţional de ADN (plasmida bacterială) de la o celulă bacterie la




38


39

alta, implicînd contactul celulă-celulă. De obicei, plasmida codicămajoritatea funcţiilor necesare pentru transferul său propriu.

Consangvinitate (consanguinity). Raport de înrudire prindescendenţă de la un strămoş comun.

Conservare a genelor; conservare a resurselor genetice (geneconservation; genetic resources conservation). Conservare

a speciilor, populaţiilor, indivizilor sau a părţilor de indivizi prinmetode in situ şi ex situ pentru a oferi o diversitate de materiale

genetice pentru generaţiile prezente şi viitoare.Conservare a resurselor genetice la animalele domestice(conservation of farm animal genetic resources). Se referă latoate activităţile umane, inclusiv la strategiile, planurile, politicileşi acţiunile întreprinse în scopul menţinerii diversităţii resurselorgenetice la animalele domestice, pentru a contribui la asigurareanivelului necesar de alimentaţie, productivitate şi producţie agricolă,acum şi în viitor.

Conservare criobiologică, crioconservare, conservare prin îngheţare (cryobiological preservation; cryopreservation; freezepreservation). Conservare a resurselor germoplasmei în starelatentă prin tehnici criogenice, aplicate la moment pentru păstrareaseminţelor şi polenului de plante, microorganismelor, spermei

animalelor şi liniilor de celule.

Conservare ex situ ( Ex-situ Conservation). Metodă de conservarece necesită mutarea resurselor actuale de germoplasmă (seminţe,

polen, spermă, organisme individuale) din habitatul originar saudin mediul ambiant în alte locuri, unde pot păstrate. Conservarea componenţilor diversităţii biologice în afara habitatului lornatural. Aici pot incluse menajeriile, muzeele, grădinile botanice,acvariumurile, băncile de gene.

Conservare ex situ. Metodă de conservare ce determină amplasarearesurselor de germoplasmă (seminţe, polen, spermă sau organismintegru) din mediul înconjurător tradiţional în afara arealului originarsau mediului înconjurător.

Conservare in situ (conservation in situ). 1. Metodă de conservarecare încearcă să pastreze integritatea resurselor genetice princonservarea lor în ecosistemele evoluţionare dinamice ale habitatuluioriginar sau mediului natural. 2. Conservare a ecosistemelor şihabitatelor naturale, menţinere şi refacere a populaţiei viabile încondiţiile naturale, în cazul speciilor cultivate şi domesticite, înîmprejurările unde ele şi-au dezvoltat proprietăţile specice. 3. Metodă de conservare care încearcă să păstreze integritatea geneticăa resurselor de gene prin conservarea lor în cadrul ecosistemelordinamice evoluţionare ale habitatului original sau mediului natural.

Constitutiv (constitutive). Organism ce se presupune a constitutiv pentru producerea unei enzime sau altei proteine, dacă proteinarespectivă este întotdeauna produsă de celule sub toate condiţiileziologice.

Construcţie ADN (DNA construct). Moleculă de ADN inseratăîntr-un vector de clonare, de obicei o plasmidă.

Consultare genetică (genetic counseling). Scurt proces deconsultare genetică pentru persoanele şi familiile care au o boalăgenetică şi care se aă în stare de risc din această cauză. Consultareagenetică oferă pacienţilor informaţii despre starea sănătăţii lor şi-iajută să ia hotărîri.

Convenţia privind Diversitatea Biologică (Convention onBiological Diversity (CBD)). Adoptată la 22 mai 1992 şi intratăîn vigoare în decembrie 1993. Are ca scop conservarea diversităţii




40


41

biologice şi încurajează utilizarea durabilă a componentelor sale,împărţirea onestă şi echitabilă a beneciului provenit din utilizarearesurselor genetice. Mai poartă şi denumirea de Convenţie privindBiodiversitatea (pentru consultarea textului Convenţiei accesaţi“http://www.biodiv.org/convention/articles.asp”).

Corelaţie (correlation). Asociere statistică între variabile.

Corporaţie multinaţională (Multinational Corporation). Corporaţie ce activează în mai multe ţări (cu ocii, uzine, sedii).

Deseori, companiile multinaţionale împart diferite părţi ale procesului de producţie între diferite ţări, cu alte cuvinte lucrările se pot desfăşura acolo, unde munca e mai ieftină, iar comercializareaacolo, unde există consumatori disponibili.

Cosegregare (co-segregation). Cînd două caractere geneticcontrolate par a moştenite împreună.

Cosolvent organic (organic co-solvent). Compus pentru

dizolvarea unor substanţe organice neutre, utilizat în procesul de pregătire a mediilor nutritive. Cosolvenţii organici includ alcooli(de obicei, etanol), acetonă şi dimetilsulfoxid (DMSO).

Cotiledon (cotyledon). Structuri de forma frunzei la primul nod

al tulpinii. La unele dicotiledonate, cotiledoanele conţin hranădepozitată pentru tînăra plantă, care nu poate încă fotosintetiza propria hrană. Deseori se referă la frunze de răsad.

Cotransformare (co-transformation). Tehnică în care celulelerecipiente sunt incubate cu două tipuri de plasmide, una dintre careare gene marcher selectivi, iar a doua nu are astfel de gene. Celulelecare au fost transformate cu prima plasmidă sunt apoi selectate. Dacătransformarea a fost efectuată la o concentraţie mare de ADN, atunci

este probabil că aceste celule au fost de asemenea transformate şicu a doua plasmidă (neselectabilă). Tehnică frecvent folosită înexperimente cu celulele animale.

Covariaţie (co-variance). Măsură de asociere statistică întrevariabile; gradul în care două variabile variază împreună.

Creştere (growth). Sporire a mărimii celulelor sau a număruluide celule sau a ambelor acestor procese, avînd ca rezultat creştereagreutăţii organismului integru.

Creştere organizată (organized growth). Dezvoltare în condiţiide cultură de ţesuturi a explanţilor organizaţi (extremităţi alemeristemului sau vîrfurile lăstarilor, mugurii orali etc.).

Creştere primară (primary growth). 1. Se referă la creştereaderivată din meristemul apical; ţesuturile unei plante tinere. 2. Se

referă la creşterea explantului în timpul perioadei iniţiale de cultivare;de ex., creşterea calusului primar.

Crioprotectant (cryoprotectant). Compus care previne vătămareacelulei în timpul proceselor de îngheţare şi topire. Crioprotectanţiisunt agenţi cu o înaltă solubilitate în apă şi toxicitate scăzută.

Cristalizare a proteinei (protein crystallization). Preparare acristalelor din proteină, ca parte esenţială a majorităţii metodelor

utilizate pentru determinarea structurii tridimensionale a proteinei.

Cromatidă (chromatid) (cromozom + id , L. suxul înseamnă“ice ale “). Fiecare din cele două spirale ice, pe care le conţine uncromozom duplicat. Termenul rămîne în uz atît timp, cît cele douăcromatide sunt încă unite la centromer. De îndată ce centromerulse divizează, plasînd cele două cromatide în celule ice (în cadrulanafazei mitozei şi în timpul anafazei II a diviziunii meiotice),acestea sunt deja numite cromozomi.




42


43

Cromatină (chromatin) (Gr. chroma, culoare). Substanţă din caresunt compuşi cromozomii eucariotici. Consistă din molecula deADN cu cîteva proteine, în special histoni. Numită la început datorităuşurinţei de a se colora cu anumiţi coloranţi (cromaticitate).

Cromatograe (chromatography). (Gr. chroma, culoare +

graphein, a desena sau a scrie). Metodă pentru separarea şiidenticarea componentelor amestecurilor de molecule cu

proprietăţi zice şi chimice similare.

Cromozom (chromosome) (Gr. chroma, culoare + soma, corp).Grup de corpuri nucleare care conţin gene în mare parte responsabile

pentru diferenţierea şi activitatea unei celule eucariote. Unul dincorpurile în care nucleul se dezintegrează la începutul diviziuniimitotice. Cromozomii conţin cea mai mare parte a ADN-uluicelular. Cromozomii există în perechi la eucariote – unul patern(de la părintele masculin) şi unul matern (de la părintele femelă).Fiecare specie eucariotică are un număr caracteristic de cromozomi.Celulele bacteriale şi virale conţin doar un singur cromozom, ceconstă dintr-o moleculă de ADN sau, la unii viruşi, din ARN fărăhistoni.

Cromozom metacentric (metacentric chromosome). Cromozomcu centromerul aproape de mijloc şi, consecutiv, două braţe deaproximativ aceeaşi lungime.

Cromozomi lament de lampă (lampbrush chromosomes). Cromozomi în faza de diplotenă a primei diviziuni meiotice,

prezenţi cel mai des în nucleele oocitelor. Aceşti cromozomi auregiuni întinse în care cromatida este despiralizată şi care sunt părţiactive ale procesului de transcripţie.

Cromozomi omologi (homologous chromosomes). Cromozomiîn perechi, în general similari după mărime şi formă. Unul din

cromozomii omologi vine de la părintele mascul, iar celălalt de

la părintele femelă. Aceşti cromozomi conţin acelaşi aranjamentlinear de gene.

Cros (cross). În studiile genetice, încrucişarea a doi indivizi sau populaţii. De asemenea, numită încrucişare.

Crossingover (Crossing over). Schimb al unei porţiunide material genetic în timpul diviziunii meiotice dintre doicromozomi omologi, procesul rezultînd într-un schimb de aleleîntre cromozomi. – Cuv.engl.

Crossingover dublu (double crossing-over). Două evenimentesimultane şi reciproce de rupere şi reuniune între două cromatidenesurori din cadrul unui bivalent în timpul diviziunii meiotice.

Crossover (crossover). Cromozom recombinant. – Cuv.engl.

Cultivar (de la cultivat + varietate) (cultivar) (from cultivated +

variety). Termen internaţional, care denotă anumite plante cultivateclar distinse de altele prin caracteristicile enunţate şi care reţincaracterele lor de distincţie la reproducerea în condiţii specice.

Cultivare a meristemului (meristem culture). Cultivare a

ţesutului meristematic fără ţesutul adiacent al frunzuliţei sautulpinii. Termenul poate, de asemenea, subînţelege culturaregiunilor meristematice ale plantelor, sau creşterea meristematicăîn cultură.

Cultivare continuă (continuous culture). Cultură în suspensie,asigurată continuu cu nutrienţi prin auxul de mediu proaspăt.Volumul culturii este în mod normal constant.

Cultivare în grup (batch culture). Cultură în suspensie, în carecelulele cresc într-un mediu nutritiv lichid şi urmează un modelsigmoid de creştere.




44


45

Cultură (culture). Populaţie de celule de plante, animale saumicroorganisme, crescută în condiţii controlate.

Cultură continuă deschisă (open continuous culture). Culturăcontinuă în care auxul mediului proaspăt este balansat cu eliminareaunui volum corespunzător de celule cultivate. Cantitatea de celule

permanent înlăturate este corelată cu capacitatea de formare a noilorcelule în sistem.

Cultură continuă închisă (closed continuous culture). Cultură

continuă în care auxul mediului proaspăt este echilibrat de revărsareavolumelor corespunzătoare de mediu folosit. Celulele sunt separatemecanic din mediul revărsat şi sunt adăugate înapoi în cultură.

Cultură de antere (anther culture). Cultură aseptică a anterelor pentru producerea plantelor haploide din microspori.

Cultură de calus (callus culture). Tehnică de cultură a ţesuturilor.De obicei, se aă în mediu solidicat şi este iniţiată prin inocularea

porţiunilor mici de ţesut sau a secţiunilor unui organ. Culturile decalus pot menţinute prin subcultură regulată.

Cultură de celule (cell culture). Creştere in vitro a celulelor

derivate din organismele multicelulare. În acest caz, celulele sunt deun singur tip.

Cultură de celule vegetale (plant cell culture). Creştere a celulelorvegetale sau rădăcinilor de plante în bioreactori.

Cultură de embrion (embryo culture). Cultură a embrionilorîntr-un mediu nutritiv.

Cultură de extremităţi meristematice (meristem tipculture). Culturi derivate din explanţii meristemului de extremitate.

Cultur a extremităţii meristemului se utilizează pentru eliminareavirusului sau în scopuri auxiliare de proliferare a lăstarilor.

Cultură de organe (organ culture). Cultură aseptică a organelorcomplete vii de animale şi plante în afara corpului într-un mediu decultură potrivit. Organele animale trebuie să e destul de mici pentrua permite substanţelor nutritive din mediul de cultură să pătrundă întoate celulele.

Cultură de panicul (panicle culture). Cultură aseptică a

segmentelor paniculului grăunţoaselor pentru a provoca germinareaşi dezvoltarea microsporilor.

Cultură de polen (pollen culture). Cultură in vitro şi germinare agranulelor de polen. Calusul obţinut în aşa fel va forma lăstari sauembrioizi care se dezvoltă în plante monoploide.

Cultură de protoplaste (protoplast culture). Izolare şi cultivarea protoplastelor vegetale prin mijloace mecanice sau prin digestiaenzimatică a ţesuturilor sau organelor vegetale, sau culturilorderivate din acestea. Protoplastele sunt utilizate pentru selecţie sauhibridizare la nivel celular şi pentru alte scopuri diverse.

Cultură primară (primary culture). Cultură începută din celule,ţesuturi sau organe preluate direct din organisme. Cultura primară

poate denită astfel, pînă cînd nu este subcultivată pentru primadată. Apoi ea devine o linie celulară.

Culturi rezistente, tolerînd erbicidele (Herbicide/TolerantResistant Crops). Plante create prin utilizarea biotehnologiilor

pentru a tolera erbicidele folosite la distrugerea buruienelor.

Cuticulă (cuticle) (L. cuticula, diminutiv de la cutis, piele). Strat

de ceară pe partea externă a frunzelor şi fructelor, reducînd pierderilede apă.




46


47

D

Dalton (simbol Da) (dalton) (symbol: Da). Unitate de masăatomică aproximativ egală cu masa unui atom de hidrogen1.67 × 10-24 g, reluînd numele celebrului chimist John Dalton (1766-1844). Utilizată în expresii prescurtate de greutate moleculară, înspecial şi ca kilo – (kDa) sau megadaltoni (MDa), respectiv egali cu1 × 103 şi 1 × 106 daltoni.

De novo (L. “de la început, din nou”) (de novo) (L. “from the beginning, anew”). Care apare din nou, încă o dată. De asemenea,ex novo.

Dediferenţiere (de-differentiation). Proces prin care celulele îşi pierd specializarea şi proliferează prin diviziune celulară, pentru aforma o masă de celule care, ca răspuns la stimulenţii corespunzători,mai tîrziu pot diferenţia din nou pentru a forma e acelaşi tip decelulă, e un alt tip.

Defect de naştere (birth defect). Defect prezent la naştere, indcauzat de gene mutante sau de evenimente prenatale, care nu sunt deorigine genetică.

Decienţă (deciency). Insucienţă sau lipsă a uneia sau amai multor forme privind cerinţele enzimatice, nutritive sau de

mediu, astfel încît sunt afectate dezvoltarea, creşterea şi funcţiileziologice.

Decienţă nutritivă (nutrient deciency). Absenţă sau insucienţăa unui factor de hrană necesar pentru creştere şi dezvoltarenormală.

Denit (dened). 1. Condiţii xe de mediu şi proceduri pentrucreştere. 2. Elemente cunoscute cu exactitate şi constatate privindmediul unei culturi tisulare.

Degenerare (a codului genetic) (degeneracy) (of the geneticcode). Specicare a unui aminoacid prin mai mulţi de un singurcodon. Apare prin repetarea inevitabilă rezultată din 64 de tripleţiexistenţi pentru codarea celor 20 de aminoacizi.

Degenerare (degeneration). 1. Schimbări în celule, ţesuturi sauorgane, cauzate de boli. 2. Reducere în dimensiuni sau pierderecompletă a organelor în timpul evoluţiei.

Dehalogenare (dehalogenation). Înlăturare a atomilor de

halogeni (clor, iod, brom, uor) din molecule, de obicei în timpul biodegradării.

Dehidrogenază (dehydrogenase). Enzimă care catalizeazăînlăturarea atomilor de hidrogen în reacţiile biologice.

Denaturare (denaturation). Pierdere a conguraţiei iniţiale a uneimacromolecule (proteine sau acid nucleic) realizat prin mijloacezice sau chimice, de obicei însoţite de pierderea activităţii biologicea acestora. Proteinele denaturate deseori manifestă proprietăţimodicate ale solubilităţii.

Denitricare (denitrication). Proces chimic în care nitraţii dinsol sunt reduşi la azot molecular, care este degajat în atmosferă.

Densitate a populaţiei (population density). Număr de celulesau indivizi la o unitate. Unitatea poate o suprafaţă sau un volumde mediu.

Deoxiribonuclează (DNază) (deoxyribonuclease) (DNase). Oriceenzimă care hidrolizează ADN-ul.

Depozitare de gameţi şi embrioni (gamete and embryostorage). Depozitare de ovule, spermă sau embrioni fertilizaţi




48


49

în afar a sursei lor originare. Aproape invariabil aceasta înseamnăcrioconservare în azot lichid.

Dereprimare (de-repression). Proces de „conectare” a expresieiunei gene sau a unui set de gene, manifestarea cărora a fost reprimată(deconectată).

Determinant antigenic (antigenic determinant). Caracteristică asuprafeţei unui microorganism sau a unei macromolecule, cum ar glicoproteina, de a obţine un răspuns imun.

Dezvoltare (development). Totalitate a evenimentelor care

contribuie la formarea progresivă a unui organism. Cele două aspectemajore sunt creşterea şi diferenţierea.

Diagnoză ADN (DNA diagnosis). Utilizare a polimorsmuluifragmentelor moleculei de ADN pentru a detecta prezenţa unei alelespecice (deseori asociate cu o boală sau un sindrom) sau a uneisecvenţe de ADN.

Diazotrof (diazotroph). Organism care poate xa azotulatmosferic.

Dicogamie (dichogamy). Condiţie în care organele reproductivemasculine şi feminine ale unei ori se maturizează în momentediferite, prin urmare făcînd autofertilizarea improbabilă sauimposibilă.

Dicotiledon (dicotyledon) (Gr. dis, de două ori + kotyledon). Plantăcu două cotiledoane sau „frunze ale seminţei”.

Diferenţiere (differentiation) (L. differre, a lua căi diferite). Procesîn care celulele nespecializate dezvoltă structuri şi funcţiicaracteristice unui tip anumit de celulă. Dezvoltare dintr-o celulă înmai multe, însoţită de modicarea noilor celule pentru performanţa

unor funcţii anumite. În culturile tisulare, termenul este folosit pentrua descrie formarea diferitor tipuri de celule.

Diferenţiere a celulei (cell differentiation). Pierdere continuă acaracterelor ziologice şi citologice ale celulelor tinere, rezultînd în

preluarea caracterelor pentru celulele adulte sau specializate.

Difuzie (diffusion) (L. diffusus, diseminare). Migrare a moleculelordintr-o regiune cu o concentraţie mai mare, în altă regiune, cu oconcentraţie mai mică.

Dihaploid (dihaploid). Individ care apare dintr-un haploid dublu.

Dimer (dimer). Asociere a două molecule.

Dimorsm (dimorphism). Existenţă a două tipuri diferite distinctiva indivizilor dintr-o specie. Un exemplu evident este dimorsmulsexual la unele animale.

Diplofază (diplophase). Fază cu un set de cromozomi 2n.

Diploid (diploid) (Gr. diploos, dublu + oides, asemănător).1. Statut de deţinere a două seturi complete de cromozomi, de obiceiun set de origine paternă şi celălalt de origine maternă. 2. Organismsau celulă cu un set dublu de cromozomi (2n) (de obicei un set deorigine paternă şi celălalt de origine maternă) sau cu referire la unindivid, care conţine un set dublu de cromozomi pe celulă. Ţesuturilesomatice ale plantelor şi animalelor superioare de obicei sunt diploiziîn constituţia cromozomică, în comparaţie cu gameţii haploizi.

Disecţie (dissection) (L. dissectio, o disecţionare sau a disecţionat). Separare a unui ţesut prin tăiere pentru analiză sauobservaţie.

Disjuncţie (disjunction). Separare a cromozomilor omologi încadrul anafazei I a meiozei; separare a cromatidelor surori în




50


51

cadrul anafazei mitozei şi anafazei II a meiozei. Odată ce cromatidelesurori s-au separat, ecare din ele este numită cromozom.

Distanţă pe hartă (map distance). Măsură standard a distanţeiîntre loci, exprimată în santi-Morganide (cM). 1 cM este egală cu1% de recombinanţi între doi loci.

Distilare (distillation) (L. distillatio, proces de sitilare). Procesde încălzire a unui amestec pentru separarea celor mai volatilecomponente de cele mai puţin volatile şi, ulterior, răcirea şi

condensarea vaporilor rezultaţi pentru a produce o substanţă cît mai pură sau ranată.

Ditip (ditype). La ciuperci, tetradă care conţine două tipuri de produse meiotice (spori), de ex., 2AB şi 2 ab.

Diversitate biologică sau biodiversitate (biological diversity orbiodiversity). Varietate a organismelor vii de toate felurile, inclusivîn ecosistemele terestre marine şi acvatice şi complexele ecologicedin care fac parte; include diversitatea în cadrul speciei, între speciişi ecosisteme.

Diversitate genetică (genetic diversity). Variaţie genetică, creatăîntre populaţii şi în cadrul acestora, îmbunătăţită sau menţinută decătre forţele evoluţioniste.

Diviziune a celulelor (cell division). Formare a două sau a maimultor celule ice dintr-o singură celulă mamă. Iniţial se divizeazănucleul, urmat de formarea unei membrane celulare între nucleeleice. Diviziune a citoplasmei şi nucleului în două sau în mai multe

părţi prin formarea unei celule.

Diviziune ecuaţională (equational division). Tip de diviziunemitotică, de obicei a doua diviziune în procesul de diviziune

meiotică. Diviziune mitotică a celulelor somatice şi diviziunenonreducţională în meioză. Diviziune cromozomială în care douăcromatide ale cromozomului dublat se separă longitudinal, înaintede a distribuite în cele două celule ice.

Diviziune embrionară (embryo splitting). Divizare a embrionilortineri în citeva părţi, ecare din ele dezvoltîndu-se într-un individ.Forma de clonare a animalelor, adică de producere a animaleloridentice din punct de vedere genetic.

Dizaharide (disaccharide). Carbohidrat care constă din douăunităţi de glucoză unite.

Dizolvare (dissolve). Transformare a substanţelor chimice însoluţie.

Dizomie (disomy) (adj: dizomic). Prezenţă a unei perechi decromozomi specici. Aceasta este condiţia normală, iar apariţiileanormale sunt monozomii, trizomii şi nulizomii (respectiv cu uncromozom în pereche, trei sau nici unul). De asemenea, existăcondiţii dizomice anormale, cînd ambii cromozomi ai perechii aufost moşteniţi de la acelaşi părinte.

DL50

(doză letală de 50%) (LD50

(lethal dose 50%)). Cantitate de

chimicale necesară pentru a omorî 50% din populaţia testată.

Dogmă centrală (central dogma). Concept de bază, conform căruiainformaţia genetică de regulă poate parcurge numai de la ADN laARN şi la proteină. La moment, se cunoaşte totuşi că informaţia cese conţine în moleculele ARN ale unor viruşi (numiţi retroviruşi)

poate decurge şi în sens invers – de la ARN la ADN.

Dolly (Dolly). Numele primului mamifer creat prin clonarea uneicelule de la un animal adult. În acest caz particular, celula provenea




52


53

din ţesutul mamar al unei oi adulte. Crearea lui Dolly a demonstrat că procesul de diferenţiere în ţesutul adult nu este, după cum se credea,ireversibil. Rezultatul a fost obţinut prin transfer nuclear. Naşterealui Dolly a avut loc în 1997. De atunci, din celule adulte au mai fostclonate vite cornute mari şi şoareci.

Dominant (dominant). 1. Care descrie o alelă al cărei efect, privindo trăsătură anumită, este acelaşi la heterozigoţi ca şi în homozigoţi.2. Care descrie cele mai evidente şi caracteristice specii ale uneicomunităţi. 3. Care descrie un animal căruia i se oferă prioritate

privind accesul la hrană, încrucişare etc., de către alţii din specia sa,datorită succesului acestuia în ciocnirile agresive precedente.

Dominanţă (dominance). Tip de acţiune a genei, exprimat de oalelă dominantă.

Dominanţă apicală (apical dominance). Fenomen de inhibarea creşterii mugurilor laterali (auxiliari) într-o plantă în prezenţamugurului terminal (apical) de pe ramură, datorită auxinelor produsede mugurul apical terminal.

Donor de explant (explant donor). Planta sursă sau planta mamădin care este luat explantul pentru a folosit să înceapă o cultură.

Drojdie de bere (brewer’s yeast). Tipuri de drojdie Saccharomyces

cerevisiae, deseori utilizate în producerea berii.

Dublare (duplication). Apariţia unui segment mai mult de o singurădată în acelaşi cromozom sau genom.

E

Echilibru (equilibrium). Stare a sistemelor dinamice în care nu se

produce nici o schimbare.

Echilibru genetic (genetic equilibrium). Condiţiile dintr-un grupde organisme interdependente în care frecvenţa alelelor rămîneconstantă în timp.

Echilibrul Hardy–Weinberg (Hardy-Weinberg equilibrium).La un organism diploid pentru alelele „A” şi „a” ale unuia şiaceluiaşi locus sunt posibile trei tipuri de genotipuri: AA, Aa şi

aa. Dacă utilizăm „ p” pentru a reprezenta frecvenţa alelei A şi„q” pentru a reprezenta frecvenţa alelei a, atunci într-o populaţievom avea următoarea situaţie: (p)(p) sau p2 pentru AA, (q)(q), sauq2 pentru aa şi 2 (p)(q) pentru Aa. Dacă raportăm suma tuturorgenotipurilor dintr-o populaţie pentru acest locus la o unitate (1),atunci ecuaţia sau Echililibrul Hardy–Weinberg are următorulaspect: p2 + 2pq +q2 = 1.

Echimolar (equimolar). Concentraţii molare identice.

Ecologie (ecology). Studiul relaţiilor reciproce dintre organismelevii şi mediul lor de viaţă (biotic şi abiotic).

Ecosistem (Ecosystem). Sistem ecologic unitar, rezultat dininteracţiunea totalitaţii organismelor şi condiţiilor zice (abiotice).

Ecotip (ecotype). Populaţie sau rasă a unui organism adaptat la unareal particular.

Efect de poziţie (position effect). Situaţie în care o schimbare afenotipului rezultă din schimbarea poziţiei unei gene sau a unui grupde gene în cromozom.




54


55

Efecte aditive ale genelor (additive gene effects). Totalitate a

efectelor aditive ale genelor din toate poziţiile, care contribuie lavariaţia genetică în cadrul unui caracter cantitativ.

Efecte alelice aditive (additive allelic effects). Efectele alelelor

într-o poziţie, în care heterozigotul se aă exact între cei doihomozigoţi.

Ecienţă fotosintetică (photosynthetic efciency). Ecienţăa conversiei energiei luminii în compuşi organici în procesul defotosinteză.

Elastină (elastin). Proteină broasă, principalul constituent albrelor galbene elastice din tesutul conjunctiv.

Electro-blotting (electro-blotting). Transfer electroforetic al

macromoleculelor (ADN ARN sau proteina) din gelul în care eleau fost separate, spre o matriţă de suport, asa cum este hîrtia denitroceluloză.

Electroforeză (Electrophoresis). Metodă de separare a moleculelormari (fragmente de ADN sau proteine) dintr-un amestec de moleculesimilare. Un curent electric este trecut prin mediul acestui amestec

şi ecare tip de moleculă trece prin acest mediu în perioade diferite,în dependenţă de încărcătura electrică şi mărimea ei. Separarea lorse bazează pe aceste diferenţe. Agaroza şi gelurile acrilamidice sunt

mediile folosite de obicei în electroforeza proteinelor şi a acizilornucleici.

Electroforeză cu gel cu cîmp pulsant (EGCP) (pulsed-eld gelelectrophoresis) (PFGE). Procedură utilizată pentru separareamoleculelor foarte mari de ADN prin schimbarea direcţiei curentuluielectric într-un mod pulsat într-un gel semisolid.

Electroforeză cu gel de agaroză (agarose gel electrophoresis).Proces în care o matrice compusă dintr-o formă profund puricată

de agar este utilizată pentru a separa fragmentele moleculelor deADN şi ARN.

Electroforeză cu gel poliacrilamid (EGPA) (polyacrylamide gelelectrophoresis) (PAGE). Metodă de separare a acizilor nucleicisau a moleculelor de proteine în conformitate cu mărimea lormoleculară. Moleculele migrează prin matricea cu gel poliacrilamidinert sub inuenţa unui cîmp electric.

Electroporaţie (electroporation). Folosire a unui şoc electric pentru a transfera ADN-ul în celulele unui organism. Una din cîteva proceduri utilizate în scopul transformării genetice.

Element genetic mobil (Mobile Genetic Element), numit de

asemenea Transpozon (Transposon) sau Element genetictranspozabil (Transposable Genetic Element). Succesiunede ADN care se poate mişca (transpune) dintr-un loc în altul algenomului unei celule.

Eliberare deliberată (deliberate release). A pune ceva în exterior.În biotehnologie aceasta presupune amplasarea unui organismmodicat genetic (OMG) în cîmpurile de testare.

Embriogeneză (embryogenesis). 1. (general) dezvoltarea unuiembrion. 2. (în plante) formarea in vitro a plantelor din ţesuturi

printr-o cale asemănătoare cu cea a dezvoltării embrionului din

zigot. Dacă în această dezvoltare în cultură sunt implicate celulesomatice şi nu zigoţi, se poate folosi termenul embriogeneză

somatică.

Embriogeneză asexuală (asexual embryogenesis). Succesiu-ne a evenimentelor prin care embrionii se dezvoltă din celulelesomatice.

Embriogeneză directă (direct embryogenesis). Embrioizii seformează direct în cultură, fără intervenirea fazei calus, pe suprafaţa




56


57

embrionilor zigotici sau somatici sau pe ţesuturile explante (secţiunide frunză, extremitate de rădăcină etc.).

Empiric (empirical). Bazat pe experienţă practică, încercare,observaţie directă sau observaţie simplă, fară a se sprijini pe metodeştiinţice, cunoştinţe sau teorii.

Endocitoză (endocytosis). Proces prin care substanţele pătrund încelulă fără a străbate membrana celulară. Membrana se învagineazăîn jurul particulei aate în afara celulei, formînd o veziculă saciformă

în care este încorporată particula respectivă. Această veziculă sedesprinde de suprafaţa celulei, ajungînd în interior.

Endot (endophyte). Organism care traieşte în interiorul unei plante.

Endogamie (endogamy). Fuziune a celulelor reproductive de la părinţi strîns înrudiţi.

Endogen (endogenous) (Gr .endon, „înăuntru” + genos, rasă, fel ).Originar din interiorul organismului sau al celulei, dezvoltatdintr-un strat aat în adîncime.

Endomitoză (endomitosis). Dublare a numărului de cromozomi farădiviziune nucleară şi celulară, care rezultă în creşterea numărului de

cromozomi.

Endopoliploidie (endopolyploidy). Rezultat al diviziunii nuclearefără diviziunea citoplasmei. Poliploizii obţinuţi în aşa fel se numescendopoliploizi.

Endosperm (endosperm) (Gr.endon: înăuntru + spermă, sămînţă). Ţesut nutritiv caracteristic angiospermelor care se dezvoltă din saculembrionar. La majoritatea speciilor el este triploid (3n).

Enzimă (enzyme) (Gr.en, în + zyme, drojdie). Proteină produsăîn celulele vii care, chiar în concentraţie foarte mică, catalizeazăreacţii chimice specice, dar nu este folosită în reacţie. Enzimelesunt clasicate în şase categorii principale în funcţie de tipul reacţieicatalizate: 1.Oxidoreductaze; 2.Transferaze; 3.Hidrolaze; 4.Liaze;5.Izomeraze; 6.Ligaze. Numele celor mai multe enzime se terminăde asemenea cu suxul ază, care este adăugat la numele substratuluiasupra căruia acţionează. Astfel, lactaza este enzima care catalizeazăhidroliza lactozei, ea face parte din categoria hidrolazelor.

Enzimă constitutivă (constitutive enzyme). Enzimă sintetizatăcontinuu, indiferent de condiţiile de creştere.

Enzimă-electrod (enzyme electrode). Tip de biosenzor în care oenzimă este imobilizată pe o suprafaţă de electrod. Cînd enzimacatalizează reacţia, electronii sunt transferaţi de la reactant laelectrod, astfel generîndu-se energia.

Enzime alimentare (food processing enzyme). Enzime folosite pentru a controla textura, aroma, calitatea alimentelor şi, într-ooarecare măsură, valoarea nutritivă a lor. Amilazele descompun

polizaharidele complexe în zaharuri simple, proteazele fac mai moi proteinele de carne. Biotehnologia poate asista industria alimentară prin găsirea sau producerea unor enzime ce se potrivesc mai bine

proceselor la care trebuie să e supuse produsele alimentare.Enzime de reparare a ADN-ului (DNA repair enzymes). Enzimecare catalizează repararea ADN-ului.

Epicotil (epicotyl) (Gr. epi, „pe” + kotyledon, „cupă scobită îninterior”). Porţiune a tulpiniţei plantulei situată deasupra locului deunde pornesc cotiledoanele.

Epidemiologie. Ştiinţă despre epidemiile de boli.




58


59

Epită (epiphyte). Plantă care foloseşte ca suport o altă plantă, farăsă o paraziteze şi care nu are rădăcini înpte în pămînt.

Epigenetic (epigenetic). Termen ce se referă la cauzele nongeneticeale unui fenotip.

Epigeneză (epigenesis). Descrie procesul de dezvoltare în careecare stadiu succesiv de dezvoltare normală este construit pefundamentul creat de stadiile precedente de dezvoltare; un embrioneste format dintr-un zigot, un puiet este format dintr-un embrionetc.

Episom (epitome). Element genetic extracromozomial (de ex.,factorul de fertilizare (F) în Escherichia coli) care poate să existeşi să se replice e independent de cromozomii celulei gazdă, e ca

parte integrantă a acestora.

Epizootie (epizootic). Contagiune acută răspîndită în masă, înacelaşi timp, la animale de diferite specii.

Erbicid (herbicide). Orice substanţă toxică pentru plante; deobicei, aplicată ca agrochimicale cu intenţia de a stîrpi selectivnumai plantele nedorite din agrotocenoze – buruienii.

Ereditate (Heredity). Transmitere a trăsăturilor caracteristice părinţilor la urmaşi. Procesul de ereditate se realizează prin gene.

Escherichia coli (Escherichia coli). Bacterie aerobă prezentăîn intestinul multor specii. E.coli este folosită pe larg în biologie,ca simplu model de funcţie celulară biochimică şi ca gazdă înexperimentele de clonare moleculară. În studiile mediului ambiantreprezintă un indicator-cheie al gradului de poluare a apei datorităinuenţei umane.

Etanol (ethanol) (alcool etilic) (CH3CH

2OH). De cele mai multe

ori folosit pentru a dezinfecta ţesuturile plantei, vasele de sticlă şisuprafeţele de lucru în procedeele culturii de ţesuturi. Concentraţiautilizată este de 70% pentru dezinfecţie şi de 95% pentru instalaţiileinamabile. Etanolul este de asemenea folosit pentru a dizolvaaditivi insolubili în apă în mediul de cultură.

Etiolare (etiolation). Formă anormală de creştere a plantelor aate încondiţii de întuneric sau de lumină foarte slabă. Etiolarea ziologică

este cauzată de lipsa clorolei, ind tipică pentru plantele care crescla o lumină slabă sau întuneric. De asemenea, poate cauzată deapariţia unei boli.

Eucariot (eukaryote) (Gr .eu, adevărat + karyon, nucleu

adevărat). 1. Orice organism format din celule ce posedă un nucleutipic (distinct) înconjurat de o membrană. Organismele eucariotesunt animale, plante, ciuperci şi unele alge. 2. Celulă sau organismformat din celule ce au membrană, un nucleu distinct şi altecomponente subcelulare bine dezvoltate. Eucariotele includ toateorganismele vii în afară de viruşi, bacterii şi alge verzi-albastre.3. Organisme superioare ce au nucleu şi material genetic organizatîn cromozomi.

Evaluare (evaluation). Analiză a caracterelor importante pentru producere şi adaptare, atît a indivizilor, cît şi a populaţiilor, mai multîn contextul evaluării comparative a indivizilor sau populaţiilor.

Evoluţie (evolution). Schimbare genetică în populaţii sauorganisme ce are loc de-a lungul timpului. Termenul este deasemenea folosit pentru a se referi la apariţia unei specii noi.Schimbare în caracteristicile ereditare ale speciilor într-o lungă

perioadă de timp.




60


61

Evoluţie organică (organic evolution). Proces prin care se producmodicările în compoziţia genetică a populaţiilor de organisme vii,ca răspuns la schimbările de mediu.

Ex vitro (ex vitro). Organisme mutate din cultura de ţesut şitransplantate. În general, se plantează sau se răsădesc în sol.

Exogamie (exogamy). Contopire a celulelor reproductive ce provinde la organisme care nu sunt îndeaproape înrudite sau nu sunt înruditedeloc.

Exogen (exogenous) (Gr.exe; din, în afară + genos, rasă, tip). Produs în afară, provenit din, sau datorat unor cauze externe.Opusul lui endogen.

Exon (Exons). Secvenţe proteice codicatoare de ADN ale uneigene.

Exonuclează (Exonuclease). Enzimă care catalizează hidrolizanucleotidelor de la capetele moleculelor de acizi nucleici unuisubstrat linear al acizilor nucleici.

Explant (explant). Parte a plantei extirpată steril şi pregătită pentrucultură într-un mediu nutritiv.

Explantare (explantation). Amplasare a celulelor, ţesuturilor sau

organelor unui animal sau plante pentru observarea creşterii şidezvoltării într-un mediu potrivit de cultură.

Expresie (manifestare) a genei (Gene expression). Proces princare informaţia codicată într-o genă este transformată în structurileoperaţionale ale unei celule.

Expresivitate (expressivity). Grad de expresivitate a unei

caracteristici controlată de o genă. O genă individuală poate arătadiferite grade de expresie la diferiţi indivizi.

Extensiune binomială (binomial expansion). Probabilitatea căun eveniment se va produce de 0, 1, 2, ..., n ori din n este dată determenii succesivi ai expresiei ( p + q)n, unde p este probabilitatea

evenimentului ce se petrece, iar q = 1 – p.

Extincţie (extinction). Condiţie ireversibilă în care se aă o speciesau alt grup de organisme, de a nu mai avea nici un reprezentantîn natură, rezultat al dispariţiei ultimului supravieţuitor din aceaspecie sau acel grup. Extincţia se poate produce la nivel local sau

global; poate determinată de diverse activităţi umane, inclusivde distrugerea habitatelor, de vînarea excesivă a speciilor sau desuprarecoltarea lor.

Extract de malţ (malt extract). Amestec de componenţi organicidin malţ, folosit ca atribut al mediului de cultură.

Ezotoxină (exotoxin). Toxină eliberată de o bacterie în mediul încare creşte şi se dezvoltă.




62


63

F

F1 – prima generaţie obţinută într-o încrucişare dintre oricare doi

părinţi; prima generaţie de descendenţi dintr-o anumită încrucişare.

F2

- a doua generaţie rezultată din încrucişarea a doi părinţi ce aparţingeneraţiei F

1, sau rezultată din autopolinizarea generaţiei F

1.

Factor abiotic (abiotic factor). Parte componentă neînsueţităa unui ecosistem. Exemplu – lumina solară, suprafaţa de apă sausolul.

Factor biotic (biotic factor). Alte organisme vii, care constituiefactorul de mediu al unui organism şi formează mediul biotic,afectînd organismul în mai multe feluri.

Factor de creştere (growth factor). Unele chimicale, mai ales polipeptidele care au o mulţime de roluri importante în stimulareacreşterii noilor celule şi menţinerea celulelor. Factorii specici decreştere pot cauza proliferarea noilor celule.

Factor F (F factor). Epizom bacterian care oferă posibilitatea de afuncţiona ca vector în procesul de transformare genetică.

Factor latent (latent agent). De obicei un virus, care este prezent

într-un organism gazdă fără să producă vreo simptomă.Factori de elongaţie (elongation factors). Grup de proteine

solubile, necesare pentru extinderea lanţului polipeptidic.

Factori de elongaţie (elongation factors). Grup de proteine solubile,necesare pentru lungirea lanţului polipeptid.

Fagemide (phagemids). Vectori de clonare care conţin componentederivate atît din cromozomii fagi, cît şi din plasmide.

Fagocite (phagocytes). Celule ale sistemului imun care digerăşi distrug viruşii, bacteriile, ciupercile, alte substanţe străine saucelule.

Fagocitoză (phagocytosis). Procesul prin care particuleleminuscule de hrană sau particulele străine care invadează corpulsunt înghiţite şi distruse de anumite celule animale.

Familie multigenă (multigene family). Grup de gene similare însuccesiunea nucletidelor sau care produc polipeptide cu succesiuni

similare de aminoacizi.

Farmacogenomică (pharmacogenomics). Studiere a variaţieigenetice care subliniază reacţia diferenţiată la medicamente.

Fază lineară (linear phase). Are loc atunci, cînd numărul de celulecreşte constant. Faza lineară este plasată între creşterea exponenţialăşi fazele de încetinire ale ritmului de creştere.

Fază logaritmică (logarithmic phase) (logaritmare sau fază acreşterii exponenţiale). Pantă abruptă a curbei de creştere; fază acreşterii viguroase, pe parcursul căreia numărul celulelor se dubleazăla ecare 20-30 de minute.

Fenocopie (phenocopy).Organism al cărui fenotip a fost schimbat

de către mediu astfel, încît el se aseamănă cu fenotipul altuigenotip.

Fenotip (Phenotype) (Gr. phaneros, arătare + tip). 1. Aparenţă(caracteristică) externă a unui organism. 2. Trăsături sau caracteristicivizibile ale unui organism. 3. Aparenţă vizibilă sau set de trăsăturiale unui organism rezultate din acţiunea combinată a genotipului şimediului.




64


65

Fermentare continuă (continuous fermentation).Proces în cadrulcăruia celulele sau microorganismele sunt menţinute în cultură înfaza exponenţială de creştere prin adăugarea continuă a mediului

proaspăt, care este exact echilibrat prin eliminarea suspensiei decelule din bioreactor.

Feromon (pheromone). Substanţă hormonală secretată de unorganism în mediu, ca un semnal specic altui organism, de obiceidin aceeaşi specie.

Fertil (fertile). Privitor la un organism: capabil de creştere şireproducere.

Fertilizare (fertilization) (Lat. fertilis, capabil de a producefructe). Unire a doi gameţi de sexe opuse pentru a forma un zigot;implică şi fuziunea nucleelor celor doi zigoţi (cariogamie) şi fuziuneacitoplasmei (plasmogamie). De obicei, ecare gamet conţine un sethaploid de cromozomi. După fuziunea celor doi nuclei, nucleulrezultat conţine un set diploid de cromozomi. Se disting cîtevatipuri de fertilizare: 1. Auto-fertilizare – fuziunea gameţilor masculişi femeli proveniţi din acelaşi organism; 2. Fertilizare încrucişată

– fuziunea gameţilor masculi şi femeli proveniţi din indivizi diferiţi;3. Dubla fertilizare (la angiosperme) – fuziunea unui gamet masculcu un ovul aproximativ în acelaşi timp cînd al doilea gamet mascul

fuzionează cu nucleele polare femele (sau al doilea nucleu) pentru aforma endospermul.

Fertilizare dublă (double fertilization). Proces unic la plantelesuperioare, în care două nuclee masculine ale grăunciorului de

polen, care parcurg în jos prin tubul de polen, se unesc separat cudiferite nuclee feminine în sacul embrionar. Primul nucleu masculinse contopeşte cu celula centrală a ovarului pentru a forma zigotul;al doilea nucleu masculin se contopeşte cu cele două nuclee polare

pentru a forma un nucleu triploid care ulterior se dezvoltă înendosperm.

Filogenie (phylogeny). Proces al evoluţiei formelor organice ori alunui grup de animale sau de plante în cursul dezvoltării istorice alumii vii. Istorie evoluţionistă a speciilor.

Filtrare (ltration). 1. Separare a componentelor solide de cele

lichide prin folosirea unui material poros care permite trecereadoar a lichidului sau a solidului de mărime mai mică decît cea a

porului de la ltru. Materialul trecut prin ltru se numeşte ltrat.2. Înlăturare a conglomeratului celular pentru a obţine un materialltrat din celule care pot folosite ca inoculat.

Fisiune (ssion) (Lat. ssilis, scindare cu uşurinţă). Reproducereasexuată implicînd diviziunea unui individ unicelular în doi noiindivizi unicelulari de aceeaşi măsură.

Fitoparazit (phytoparasite). Parazit al unei plante.

Fitopatogen (phytopathogen). Agent zic, chimic, biologic etc.,care provoacă îmbolnăvirea plantelor.

Fitosanitarie (phytosanitary). Referitor la sănătatea plantelor;

care contribuie la sănătatea plantelor, inclusiv carantina.

Fixare a nitrogenului (nitrogen xation). Conversiune a azotuluiatmosferic (N

2) în forme oxidate care pot asimilate de către

plante. Anumite alge albastre-verzi şi unele genuri de bacterii (deex., Rhizobium spp.; Azotobacter spp.) sunt capabile pentru xarea

biochimică a azotului. Astfel de bacterii sunt simbiote foarteimportante pentru creşterea plantelor în solurile sărace în azot.




66


67

Flagel (agellum). Organism foarte mic în formă de bici, careajută la locomoţia anumitor celule; structurile de locomoţie la

protozoarele agelate.

FLAVR SAVR . Marcă de înregistrare a sucului de roşii produsde către Compania biotehnologică Calgene, deţinută în prezent deMonsanto. Roşiile în cauză sunt create astfel, încît enzima carecauzează înmuierea şi putrezirea lor este blocată. În acest fel, roşiile

pot culese coapte şi să rămînă întregi în timpul transportării.

Floem (phloem) (Gr. phloos, scoarţă). Ţesut în plante prin carecirculă hrana; este format din tuburi ciuruite, celule însoţitoare,

parenchimul şi vase conductoare.

Flux de gene (Gene Flow). Încorporare a genelor de la un organismîn setul de gene al altei populaţii de organisme.

Fosfatază (phosphatase). Enzimă care hidrolizează esteri dinacidul fosforic, disociind un grup fosfatic dintr-un compus organic.

Fotobioreactor (photo-bioreactor). Bioreactor dependent de

lumina solară, preluată de conţinutul său de material vegetal, deobicei alge.

Fotocrom (phytochrome). Care îşi schimbă culoarea sub acţiunealuminii. Sistem de pigmenţi reversibili de natură proteică, carese găseşte în citoplasma plantelor verzi. Fotocromul este asociatcu absorbţia luminii care determină creşterea, dezvoltarea şidiferenţierea unei plante.

Foton (photon). Particulă elementară a radiaţiei electromagneticecare posedă energie şi impuls şi care nu poate exista în stare derepaus.

Fotoperioadă (photoperiod) (Gr. photos, lumină + perioadă).Lungimea zilei sau perioada de iluminare zilnică furnizată saunecesitată de către plante pentru atingerea fazei reproductive.

Fotoperiodism (photoperiodism). Ansamblu de reacţii ale plantelor faţă de lungimea zilelor.

Fotoreactivare (photoreactivation). Proces de reparare a ADN-ului care este dependent de lumină.

Fotosintetic (photosynthetic). Capabil de a folosi energia luminiisolare pentru a transforma bioxidul de carbon atmosferic în compuşiorganici. Aproape toate plantele, majoritatea algelor şi unele bacteriisunt capabile să fotosintetizeze.

Fotosinteză (photosynthesis). Proces ziologic prin care planteleverzi sintetizează substanţele organice din bioxid de carbon şi apăşi substanţe neorganice cu ajutorul luminii solare absorbite declorolă şi eliberează oxigen.

Fotosinteză netă (net photosynthesis). Activitate fotosinteticăminus activitatea respiratorie, măsurată prin schimbul de bioxid decarbon.

Fototropism (phototropism) (Gr. photos, lumină + tropos,

întoarcere). 1. Însuşire a unor plante de a-şi îndrepta orile, frunzeleetc. într-o direcţie anumită, determinată de orientarea luminii(heliotropism). 2. Schimbare reversibilă a culorii unui corp subacţiunea luminii, revenirea la culoarea iniţială producîndu-se lent, laîntuneric (fototropie).

Fragment Okazaki (Okazaki fragment). Dat ind că ADN-ul poate replicat numai într-o singură direcţie, nucleotidele pot adăugate doar la capătul 3´. Din aceste considerente numai una din




68


69

cele două catene ale unui helix dublu poate duplicată continuu.Cealaltă spirală este reprodusă din segmente mici (fragmenteOkazaki) care sunt ulterior unite împreună cu ajutorul ligazei.

Frecvenţă a alelelor (allele frequency). Proporţie a unei aleleanumite în cadrul cromozomilor indivizilor unei populaţii. Număr decopii ale unei alele într-o populaţie, exprimat ca proporţie a număruluitotal de copii ale tuturor alelelor la un loc într-o populaţie.

Funcţii de conjugare (conjugative functions). Gene bazate pe

plasmidă şi produsele lor care facilitează transferul unei plasmidede la o bacterie la alta.

Fuziune a celulei (cell fusion). Formare a unei singure celulehibrid din două celule de diferite specii, cultivate in vitro. Celulele

fuzionează şi se contopesc, dar nucleele lor rămîn separate. Pe parcursul unei diviziuni ulterioare, se formează un singur nucleu, careare seturile de cromozomi de la ecare linie parentală. Diviziunileulterioare deseori rezultă în pierderea cromozomilor şi prin urmarea genelor.

Fuziune de protoplaste (protoplast fusion). Fuziune a citoplasmeia două sau mai multe protoplaste în contact una cu alta. Adeziuneainiţială a două protoplaste este un proces aleator, însă fuziunea poate

indusă.

G

Gamet (Gamete). Celulă reproductivă femelă sau masculină(sperm sau ovul) cu un set haploid de cromozomi. Celulăreproductivă matură, capabilă de fuzionare cu o celulă de aceeaşiorigine, dar de sex opus, pentru a forma zigotul din care se vadezvolta un nou organism. Gameţii au un conţinut de cromozomihaploizi.

Gametot (gametophyte). Fază a ciclului de viaţă a plantei care poartă organele producătoare de gameţi. La angiosperme,grăunciorul de polen este gametotul mascul, iar sacul embrionareste gametotul femel.

Gastrulă (gastrula). Embrion prematur de animal ce constă dindouă straturi de celule, un stadiu embriologic ce urmează blastulei.

Gazdă (host). Organism care conţine un alt organism sau un vectorclonant.

Gel (gel). Coloid liol coagulat într-un solid rigid sau de consistenţagelului. Folosit la separarea electroforetică a acizilor nucleici sau a

proteinelor.

Gel electroforetic (gel electrophoresis). Metodă analitică dea separa moleculele conform mărimilor lor. Probele sunt puseîntr-un capăt al plăcii de gel. Un cîmp electric împinge moleculele

prin gel, moleculele mai mici trec prin el mai uşor şi astfel parcurgspre celălalt capăt mai repede, moleculele de diferite mărimioprindu-se la diferite poziţii potrivit mărimii ecăreia.

Gelatină (gelatin). Agent proteinic care gelică şi solidică.Gelatina este produsă de ţesuturile de legătură ale animalelor.




70


71

Gelatina este folosită pentru a gelica sau solidica soluţiile nutritive pentru cultură.

Gemeni dizigotici (dizygotic twins). Pereche de indivizi care auîmpărţit acelaşi uter în acelaşi timp, dar care au crescut din fertilizărileseparate şi individuale ale două ovule.

Gemeni monozigotici (monozygotic twins). Gemeni

identici. Gemeni care provin din acelaşi zigot şi sunt, prin urmare,genetic identici. Orice diferenţe dintre gemenii monozigotici, mai

tîrziu în viaţă, sunt mai degrabă rezultatul inuenţelor mediuluidecît moştenire genetică.

Genă (gene). (Gr. gen, rasă, urmaş). Unitate de ereditate transmisădin generaţie în generaţie în timpul reproducerii sexuate şi asexuate.Unitate zică şi funcţională fundamentală a eredităţii. Gena este osuccesiune ordonată de nucleotide localizate într-o anumită poziţie

pe un anumit cromozom care codează un anumit produs funcţional.

Genă ancoră (anchor gene). Genă care a fost poziţionată atît peharta zică, cît şi pe harta de legătură a unui cromozom.

Genă constitutivă (constitutive gene). Genă care este în modcontinuu expresată în toate celulele unui organism.

Genă formată prin fuziune (fusion gene). Genă hibridă creată prin unirea porţiunilor a două gene diferite (pentru a produce o nouă proteină) sau prin unirea unei gene cu un promotor diferit (pentru aschimba sau a regla transcripţia genelor).

Genă himerică (chimeric gene). Genă semisintetică ce constă dinsuccesiunea de codare a unui organism, contopită cu promotorul şicu alte succesiuni derivate de la o genă diferită. Majoritatea genelorutilizate în transformare sunt himerice.

Genă marcatoare (marker gene). Genă uşor identicabilăintrodusă în organismul genetic modicat împreună cu gena dorită.Prezenţa genei marcatoare indică cercetătorilor că transformarea aavut loc cu succes.

Genă marcatoare dominantă (dominant selectable markergene). Genă care permite celulei gazdă să supravieţuiască încondiţii în care altfel ar murit.

Genă marcher himerică de selecţie (chimeric selectable

marker gene). Genă construită din părţile a două sau mai multegene diferite, care permite celulei gazdă să supravieţuiască încondiţiile în care în caz contrar ar muri.

Genă modicatoare (modifying gene). Genă care poate schimbaexpresia altei gene în fenotipul unui individ.

Gene citoplasmatice (cytoplasmic genes). Organe celulare ceconţin ADN din afara nucleului.

Gene marcatoare rezistente la antibiotice (antibiotic resistancemarker genes). Marcare a genelor în scopul obţinerii de către elea însuşirilor ce determină rezistenţa la antibiotice. Aceste însuşiri

permit celulelor genetic modicate să e selectate cu antibioticişi să rămînă des în organismul genetic modicat şi linia creată

transgenic.Gene variabile (mutable genes). Gene cu un grad de mutaţieneobişnuit de înalt.

Genetică (Genetics). Ştiinţă ce se ocupă de studiul formulelor demoştenire a unor trăsături specice ale organismelor vii.

Genetică cantitativă (quantitative genetics). Ramură a geneticii preocupată de moştenirea caracterelor care variază continuu.




72


73

Genetică moleculară (molecular genetics). Domeniu al ştiinţeicare studiază aspectele genetice ale biologiei moleculare, în specialale moleculelor de ADN, ARN şi de proteină.

Genetică populaţională (population genetics). Compartiment

al geneticii care se ocupă cu cercetarea frecvenţelor alelelor şigenotipurilor în populaţii. Genetică cantitativă.

Genom (Genome). Tot materialul genetic conţinut de cromozomiiunui anumit organism. Măsura acestuia este în general cunoscută ca

număr total de perechi de baze.

Genotip (genotype) (de la genă + tip). 1. Constituţie genetică(structura genelor) a unui organism. 2. Sumă a tuturor perechilorde alele din toţi locii care contribuie la expresia (manifestarea) uneitrăsături cantitative.

Germen (germ). În botanică, nume comun pentru embrionul de plantă. În sens larg, microorganism care provoacă o boală.

Germicid (germicide). Orice agent chimic folosit pentru contro-lul sau distrugerea oricăror microorganisme patogenice saunepatogenice.

Germinare precoce (precocious germination). Germinare

prematură a embrionului, anterior terminării perioadei deembriogeneză.

Germoplasmă (Germplasm). Material genetic (avînd constituţiechimică şi moleculară denitivă) care formează baza zică acalităţilor moştenite şi se transmite din generaţie în generaţie.

Gimnospermă (gymnosperm). Plantă ale cărei ovule şi seminţece se dezvoltă în acestea sunt produse neprotejat, nu sunt închise în

ovare ca cele de la plantele cu ori (termenul gimnospermă înseamnăsămînţă dezbrăcată).

Ginandromorf (gynandromorph). Individ în care o parte acorpului este femelă iar alta mascul; un mozaic de sexe.

Granulă de polen (pollen grain). Microspor produs în sacul de polen al angiospermelor sau în microsporangele gimnospermelor.




74


75

H

Habitat (Habitat). Locul sau tipul locului unde un organism sauo populaţie naturală este situată. Speciile pot necesita diferite arii

pentru diferite întrebuinţări în afară de ciclul lor de viaţă.

Hartă de linkage (linkage map). Diagramă liniară sau circularăcare arată poziţia relativă a genelor pe un cromozom, determinată

prin calculul procentului de recombinare. Hartă genetică.

Hartă zică (physical map). Hartă a cromozomilor unei speciicare indică amplasarea zică a genelor şi/sau marcherilor în ecarecromozom. Hărţile zice sunt deosebit de importante cînd se cautăgene prin strategiile de clonare poziţională.

Hemicelulază (hemicellulase). Enzimă care deteriorează hemi-celulaza în galactoză. Hemicelulaza este disponibilă ca produscomercial.

Hemizigot; haplozigot (hemizygous; haplozygous). Condiţieîn care numai o alelă dintr-o pereche este prezentă în cariotipulcelulei.

Hermafrodit (hermaphrodite). Animal care are ambele organe dereproducere (feminin şi masculin), sau un amestec dintre atributelefeminine şi masculine. O plantă a cărei ori conţine şi stamine şi

pistil.

Heterocarion (heterokaryon). Celulă cu doi sau mai mulţi nucleidiferiţi, rezultată din fuziunea celulelor.

Heterogenism genetic (genetic heterogeneity). Situaţie în carediferite gene mutante produc acelaşi fenotip.

Heteroplasmă (heteroplasmy). Condiţie celulară în care douătipuri genetice diferite de organe sunt prezente în citoplasmă.

Heteroploid (heteroploid). Termen dat celulei atunci cînd structura

celulelor are nuclee ce conţin alt număr de cromozomi decît număruldiploid.

Heterozigot (heterozygote). Individ care are alele diferite în acelaşilocus din cei doi cromozomi omologi.

Heterozigot cis (cis heterozygote). Heterozigot care conţine două

mutaţii aranjate într-o conguraţie cis (de.ex., a+b+/a- b-).

Heterozigotic (heterozygous).Care are două forme diferite ale uneigene, ecare moştenită de la unul din părinţi.

Heterozigozitate (Heterozygosity). Prezenţă a diferitor alele înunul sau mai mulţi loci ai cromozomilor omologi.

Hibrid (hybrid) (Lat. hybrida). Urmaş a doi părinţi diferiţi din punct de vedere genetic. O îmbinare dintre doi indivizi geneticdiferiţi.

Hibridizare a celulei (cell hybridization). Fuziune a două sau maimulte celule neasemănătoare, ce conduce la formarea unui hibridsomatic.

Hibridizare ADN (DNA hybridization). Împerechere a douămolecule ADN, deseori din surse diferite, prin legăturile de hidrogenîntre nucleotidele complementare. Tehnică frecvent utilizată pentrua detecta prezenţa unei secvenţe de nucleotide specice într-unspecimen de ADN.

Hibridizare in situ. Folosire a probelor de ADN şi ARN în depistareaunei prezenţe de succesiune de ADN complementar în bacteriiclonate ori celule eucariote modicate genetic.




76


77

Hidrat (hydrate). Compus chimic anorganic solid, de obicei sare,cristalizat cu una sau cu mai multe molecule de apă.

Hidroliză (hydrolysis). 1. Reacţie chimică între ionii unei sărişi ionii apei, formînd un acid slab sau o bază slabă. 2. Reacţiechimică între un compus organic şi apă, produsă în prezenţa unuicatalizator.

Hidroponie (hydroponics). Creştere a plantelor în apă aerată,conţinînd toate mineralele nutritive esenţiale, fără sol. Se mai

numeşte şi grădinărit sau cultivare în lipsa solului.Himeră (chimera or chimaera). Provine de la himera, o creaturămitologică cu cap de leu, corp de capră şi coadă de şarpe. Organismale cărui celule nu sunt toate derivate din acelaşi zigot. 1. Animal.

Individ care manifestă două sau mai multe genotipuri în structuriderivate din doi sau mai mulţi embrioni. Individ derivat din doiembrioni prin intervenţie experimentală. 2. Plantă. Partea unei

plante cu o constituţie genetică diferită, comparativ cu alte părţiale aceleaşi plante: poate rezulta din zigote diferite, care crescîmpreună sau din fuziune articială (altoire); poate chiar himeră

periclinală, în care un ţesut este amplasat deasupra altuia, precummănuşa îmbrăcată pe mînă; himeră mericlinală, la care ţesutulextern nu acoperă complet ţesutul intern; himeră sectorială, în careţesuturile se aă unul lîngă altul. 3. Moleculă ADN recombinată,care conţine succesiuni din diferite organisme.

Himeră periclinală (periclinal chimera). Ţesuturi diferitedin punct de vedere genotipic sau citoplasmic aranjate în straturiconcentrice.

Hiperploid (hyperploid). Stare în care un cromozom sau unsegment de cromozom este reprezentat mai mult decît este necesar

în genotip.

Hipertonic (hypertonic). Care are o presiune osmotică superioarăunei alte soluţii. O soluţie cu un potenţial osmotic mai mare decît alcelulelor vii.

Hipoclorit (hypochlorite). Soluţie apoasă de hipoclorit de sodiu, potasiu sau calciu, agenţi care oxidează şi sunt folosiţi la dezinfectareasuprafeţelor.

Hipocotil (hypocotyl). Porţiune din tulpina unei plantule cuprinsăîntre cotiledoane şi baza rădăcinii.

Hipomorf (hypomorph). Mutaţie care reduce, dar nu înlăturădenitiv exprimarea (manifestarea) genelor.

Hipoplastic (hypoplastic). Reducere în creştere sau dezvoltarea plantelor rezultată în urma unor condiţii anormale asociate cu o

boală sau stres nutriţional.

Hipoploid (hypoploid). Stare genetică în care un cromozom sau unsegment de cromozom este mai puţin reprezentat într-un genotip.

Hipotonic (hypotonic). Potenţial osmotic mai mic decît cel alcelulelor vii.

Histocompatibilitate (histocompatibility). Grad de tolerare

a ţesuturilor dintr-un organism de către sistemul imunitar al altuiorganism.

Histologie (histology) (Gr. histos, haină, ţesut + logos,discurs). Ştiinţă care se ocupă de structura microscopică a ţesuturiloranimalelor şi plantelor.

Histonă (histone). Grup de proteine solubile în apă, bogate înaminoacizi bazici, asociat cu ADN-ul din cromatina plantelor şi




78


79

a animalelor. Histonele sunt implicate în procesul de spiralizare aADN-ului.

Homoalele (homoalleles). Mutaţii alelice din punct de vederefuncţional şi structural; mutaţii în acelaşi loc în aceeaşi genă.

Homocarion (homokaryon). Celulă cu două sau mai multe nucleeidentice ca rezultat al fuziunii.

Homodimer (homodimer). Proteină cu două lanţuri de peptide

identice.Homozigot (homozygote). Individ care are două copii identiceale aceleiaşi alele într-un anumit locus al celor doi cromozomiomologi.

Homozigotare (Homozygosity). Absenţă a diferitor alele în unulsau mai multe locuri pe cromozomii omologi.

Hormon (hormone) (Gr. hormaein, a excita). Substanţă secretatăde glandele endocrine sau de alte ţesuturi vegetale sau animalecare stimulează şi coordonează activitatea anumitor organe sau aîntregului organism.

Hrană funcţională (Functional food). Hrană obişnuită care areadăugate componente sau ingrediente pentru a i se da un anumitspecic medical sau beneciu ziologic, altul decît efectul purnutritiv.

I

Imobilizare a celulelor vegetale (plant cell immobilization).Amplasare a celulelor vegetale în matriţe cu gel. Celulele suntsuspendate în picăturile mici ale materialului, care apoi este lăsat săse întărească pentru a forma mici purtători. Pot utilizate materialeca alginatele, agar-agar sau poliacrilamidele.

Impuls meiotic (meiotic drive). Orice mecanism ce cauzează

recuperarea inegală a alelelor în gameţii unui heterozigot.

Imunitate transmisă (passive immunity). Dobîndire naturală aanticorpilor de către făt sau nou-născut de la mamă. Introducerearticială a anticorpilor specici prin injectarea de la un animal imun.În ambele cazuri, recipientul beneciază de protecţie temporară.

Imunizare genetică (genetic immunization). Remitere a unei geneclonate care conţine un antigen către un organism gazdă. După cese expresează gena clonată, aceasta răspunde cu un anticorp care

protejează organismul de infecţie.

Imunizare preventivă; vaccinare (preventive immunization;vaccination). Infectare cu un antigen pentru a obţine o reacţie de

anticorp, care va proteja organismul împotriva infecţiilor viitoare.

In situ (Lat.pentru “loc”). În loc natural sau originar.

In vitro. În mediu articial, asa cum este eprubeta.

In vivo (Lat.pentru ”în viaţă”). 1. Condiţii naturale în care trăiescorganismele. 2. Procese biologice care au loc într-un organism saucelulă în condiţii normale.




80


81

Incubare (Lat. incubare, a sta). 1. Clocire a oualelor prin intermediul

căldurii, naturală sau articială. 2. Perioadă dintre infecţie şi apariţiasimptomelor induse de către organisme parazitare.

Indicatori ai biodiversităţii (biodiversity indicators). Indici saumăsuri ce permit determinarea gradului de modicare biologică înecosisteme, populaţii sau grupuri de organisme în timp.

Inducător arbitrar (gratuitous inducer). Substanţă care poateinduce transcrierea uneia sau a mai multor gene, dar nu este substrat

pentru enzima/enzimele induse.Informaţie condenţială (condential information). Informaţieîncredinţată cu condenţialitate altei persoane, în scopul unor afacerisecrete. Informaţia condenţială poate de tipuri diferite, autenticăsau deja cunoscută. Informaţia condenţială poate protejată legalîmpotriva dezvăluirilor sau folosirii neautorizate, prin aplicarea legiisecretului comercial sau prin acord de condenţialitate.

Informaţie genetică (genetic information). Informaţie determinatăde o succesiune de nucleotide în molecule de ADN şi ARN.

Inginerie genetică (Genetic engineering). Tehnică ce implicătransferul unei anumite informaţii genetice de la un organism laaltul. Schimbare selectivă şi intenţionată a genelor (materialului

genetic) de către om.

Inginerie proteică (protein engineering). Generare a proteinelor

cu structuri modicate care conferă aşa proprietăţi, ca specicitateacatalitică înaltă sau stabilitatea termală.

Inhibitor de creştere (growth inhibitor). Substanţă care inhibăcreşterea unui organism. Efectul inhibitor poate dura de la inhibiţie(retardare a creşterii) pînă la inhibiţie puternică sau moarte (reacţie

toxică). Doi reglatori de creştere a plantelor care pot acţiona încalitate de inhibitori sunt etilena şi acidul abscizic. Concentraţiainhibitorului, timpul expunerii la acţiunile lui şi susceptibilitatearelativă a organismelor expuse, sunt factori importanţi care determinămăsura efectului inhibitor.

Iniţiere a frunzei (leaf primordium) (L. primordium, unînceput). Creştere laterală din meristemul apical, care va deveni ofrunză cînd se va dezvolta şi extinde complet.

Interacţionări hidrofobe (hydrophobic interactions). Asociere agrupurilor nonpolare între ele, atunci cînd sunt prezente în soluţiiapoase din cauza insolubilităţii lor în apă.

Inversie paracentrică (paracentric inversion.) Inversie înîntregime înăuntrul unui braţ al cromozomului şi care nu includecentromerul.

Inversie pericentrică (pericentric inversion). Inversie careinclude centromerul, implicînd prin urmare ambele braţe alecromozomului.

Ipoteză (hypothesis) (Gr. hypothesis, fundaţie). Tentativă deteorie sau presupunere adoptată provizoriu pentru a explicaanumite fapte şi pentru a conduce investigarea altor fapte.




82


83

}

Încrucişare reversivă (backcross). Încrucişare a unui organism cuunul din părinţii acestuia sau cu un organism echivalent din punct devedere genetic cu ei.

Îngrăşămînt (fertilizer). Substanţă care se adaugă în sol pentrua-i spori productivitatea. Îngrăşămintele pot naturale, precumcompostul, sau chimice neorganice (îngrăşăminte sintetice), în

special nitraţi şi fosfaţi.

Înmugurire (budding). 1. Metodă de reproducere asexuală, încare un nou individ este derivat dintr-o excrescenţă (mugur), detaşatde coprul parental. 2. La ciuperci, înmugurirea este caracteristicadrojdiilor Saccharomyces cerevisiae. 3. Formă de altoire, în caredintr-o plantă se ia un singur mugur vegetativ şi se inserează în ţesutultulpinii unei alte plante, astfel încît ambele vor creşte împreună.Mugurul inserat se dezvoltă într-un lăstar nou. Vezi altoire.

Înmulţire asexuată (asexual propagation). Reproducerevegetativă, somatică, nonsexuală a unei plante, fără fertilizare.

Întunecare (browning). Decolorare cauzată de oxidarea fenolicăa suprafeţelor proaspăt tăiate ale ţesuturilor explantate. La etapeleulterioare ale culturii, asemenea decolorări pot indica o problemănutritivă sau patogenică, ce duce în general la necroză.

K

Kainit (Fr . kainite). Sare naturală dublă, compusă din sulfat demagneziu şi clorulă hidratată de potasiu, folosită la fabricareaîngrăşămintelor articiale pentru soluri.

Kalipatron (Germ.Kalipatron). Cutie de tablă umplută cu hidroxidde potasiu şi încorporată în masca de protecţie, care serveşte laregenerarea aerului (prin reţinerea bioxidului de carbon şi a apei) şi

care este folosită în mine.

Kamala (Fr. kamala). Pulbere de culoare roşie-portocalie obţinutădin perii recoltaţi de pe fructele unui arbore din India, folosită cavermifug şi colorant.

Kilo- (Fr. kilo, gr. kilioi „mie”). Element de compunere care intră îndenumirea unităţilor de măsură pentru a exprima multiplicarea de omie de ori.

Kilobază (Kilobase (kb). Unitate de măsură a fragmentelor de ADNegale cu 1000 de nucleotide.




84


85

L

Legătură hidrogenică (hydrogen bond). Legătură destul de slabă,formată dintr-un atom de hidrogen (legat covalent de un atom denitrogen sau oxigen) şi un atom de nitrogen sau de oxigen.

Legile Mendel (Mendel’s Laws). Legi care totalizează teoria demoştenire a lui Gregor Mendel. Legea segregării stipulează că oricecaracter ereditar este controlat de către doi „factori” (în prezent

numiţi alele), care segreghează şi trec în celulele ice separat, cîteuna în ecare celulă ică.

Leptonemă (leptonema). Fază a diviziunii meiotice imediat premergătoare procesului de iniţiere a procesului de separare acromozomilor omologi.

Liber de patogeni (pathogen-free). Liber de organismele carecauzează boli (bacterii, ciuperci, viruşi etc.).

Librărie de ADN genomic, librărie genomică (genomic DNAlibrary; genomic library). Colecţie de cloni ce conţin succesiuni deADN genomic al unui organism. În mod obişnuit, aceste moleculesunt propagate în bacterii sau fagi. Biblioteca genomică este uninstrument important folosit în procesarea genelor izolatoare.

Licenţă (License). Permisiune de a utiliza parţial sau în întregimedreptul asupra proprietăţii intelectuale într-un anumit moment,context, linie sau spaţiu pentru piaţă.

Lignicare (lignication) (L. lignum, lemn – facere, a face).Impregnare a unui perete de celule cu lignină.

Limfocite (lymphocyte). Masă generală a celulelor albe de sînge,componente importante ale sistemului imunitar al vertebratelor.

Limfomă (lymphoma). Cancer format în nodulii limfatici, splinăşi alte părţi limfo-reticulare.

Linie celulară (Cell line). Populaţie presupusă a geneticuniformă de celule derivate dintr-o singură celulă. În cultură, atîtcelulele vegetale, cît şi cele animale sunt supuse unor variaţii mari,cunoscute ca variaţii somaclonale. Linie (tip) de celule, care poate menţinută în procesul de cultivare. O line de celule apare dintr-ocultură primară.

Linie pură (pure line). Origine în care toţi membrii au apărut prinautofertilizare sau încrucişare înrudită. O linie pură este geneticuniformă.

Linkag (linkage). Tendinţă a genelor nonalelice de a moşteniteîmpreună mai mult decît se aşteaptă dacă ele ar fost amplasateindependent.

Lioliză (lyophilize). Îngheţare rapidă urmată de o dehidratare învid înalt.

Lipopolizaharide (lipopolysaccharide) (LPS). Amestec care

conţine o lipidă legată de o polizaharidă; adeseori un component al pereţilor microbieni ai celulelor.

Litic (lytic). Fază a ciclului de viaţă al unui virus pe parcursul căreiavirusul îşi face o copie în celula gazdă, eliberînd o nouă generaţie deviruşi în cazul cînd celula infectată cedează.

Lizogen (lysogen). Celulă bacterială a cărei cromozom conţinecomplet ADN-ul vital.

Lizogenic (lysogenic). Mod sau fază din ciclul vieţii virusului pe parcursul căreia virusul se integrează în cromozomul gazdă al




86


87

celulei infectate, rămînînd pentru o perioadă de timp mai mult înstare latentă.

Lizogenie (lysogeny). Condiţie în care genomul bacteriofagului(profag) supravieţuieşte într-o bacterie gazdă, sau ca o parte acromozomului gazdă, sau ca parte a unui element extracromozomal,şi nu iniţiază funcţii litice.

Lizozom (lysosome). Sac ataşat de membrană în citoplasmacelulelor care conţine enzime responsabile pentru digestia

materialului particulelor străine, care au intrat în celulă. Sistemdigestiv al celulei.

Localizare (Localize). Determinare a poziţiei unei gene sau a altuisemn într-un cromozom.

Loci hipersenzitivi (hypersensitive sites). Regiuni ale ADN-ului,foarte susceptibile la digestia cu endonucleaze.

Locul caracterului cantitativ (LCC) (quantitative traitlocus) (QTL). Locul care afectează o trăsătură cantitativă. Forma

pluralului (locii caracterelor cantitative) este, de asemenea, abreviatăLLC.

Locul de integrare cromozomică (chromosomal integration

site). Locaţie cromozomică, unde ADN-ul străin poate integrat,deseori fără diminuarea oricărei funcţii esenţiale în organismulgazdă.

Locus (pl. loci) (locus). Poziţie a unei gene sau a unui alt semn pe un cromozom. Localizare zică specică a unei gene într-uncromozom.

M

Macromoleculă (macromolecule). Moleculă de o greutatemoleculară mare, aşa ca proteinele, acizii nucleici şi polizaharidele.

Macronutrient (macronutrient) (Gr. makros, mare + L. nutrire, ahrăni). Element esenţial necesar pentru mediul de creştere, în modnormal, în concentraţii > 0.5 milimoli/l.

Macropropagare (macropropagation). Producere a clonelor de plante din părţile lor care pot creşte.

Malign (malignant). Care conţine proprietăţi ale creşteriicanceroase.

Management al resurselor genetice ale animalelor domestice(management of farm animal genetic resources). Totalitate a

operaţiunilor tehnice, politice şi logistice implicate în înţelegerea(caracterizarea), folosirea şi dezvoltarea (utilizarea), menţinerea(conservarea), accesarea şi răspîndirea beneciilor resurselorgenetice animale.

Manit (mannitol) (C6H

14O

6;). Substanţă răspîndită pe larg în plante.

Manitul se foloseşte de regulă ca nutrient şi osmotic în mediul de

suspensie pentru cultivarea protoplastelor plantelor.

Manoză (mannose) (C6H

12O

6). Un hexa compus al multor

polizaharide şi manitului. Manoza este utilizată ocazional ca sursăcarbohidrată în mediile de cultură ale ţesutului plantelor.

Marcare (labelling). Proces de înlocuire a unui atom stabil dintr-omoleculă cu un izotop radioactiv al aceluiaşi element, pentru a-i

permite să e detectat prin autoradiograe sau cu alte tehnici.




88


89

Marcarea radioactivă este din ce în ce mai mult înlocuită de marcareauorescentă. Metoda este folosită pentru identicarea circuituluimoleculei marcate într-un sistem biologic sau chimic.

Marcator (label). Amestec sau atom alipit sau chiar încorporatîntr-o moleculă şi folosit pentru a detecta prezenţa amestecului,substanţei sau a moleculei într-o probă sau organism testat.

Marcator (marker). Segment de ADN cu amplasare zicăidenticabilă pe un cromozom a cărui succesiune poate urmărită.

Un marcator poate o genă sau o succesiune oarecare de ADN cufuncţie necunoscută. Întrucît segmentele de ADN care se aă unullîngă altul pe un cromozom tind a moşteniţi împreună, marcatoriisunt deseori utilizaţi în calitate de indicatori indirecţi de urmărirea trăsăturii de succesiune a genelor neidenticate, dar a căroramplasare aproximativă este ştiută. Cunoscut, de asemenea, camarcator genetic.

Marcatori moleculari (Molecular markers). Secvenţe alemoleculei de ADN uşor identicabile, amplasate aproape de genelede interes. Marcatorii moleculari sunt folosiţi în special în programelede reproducere, deoarece marcatorul molecular poate selectat sauidenticat înainte ca gena să e exprimată şi/sau trăsătura dorită să

devină aparentă într-o plantă sau animal.Marcher (marker). Locaţie zică care poate identicată pe uncromozom a cărui moştenire poate monitorizată. Marcherii pot exprimaţi ca regiuni ale moleculei de ADN (gene) sau ca segmentde ADN cu funcţie de codare necunoscută, însă al căror mod demoştenire poate determinat. Genă, a cărei amplasare în cromozomeste cunoscută şi expresia fenotipică a căreia este folosită ca punctde referinţă în procesul de identicare a altor gene.

Marcher genetic (genetic marker). Succesiune de nucleotide ale

moleculei de ADN folosită pentru „a marca” un anumit locus într-unanumit cromozom.

Material genetic (Genetic material). Material de plantă, animal,microb sau de altă origine ce conţine unităţi funcţionale ereditare.

Maturizare (maturation). Formare a gameţilor sau sporilor.

Mărime minimă a substanţei folosite pentru inoculare (mini-

mum inoculum size). Volum critic al substanţei folosite pentruinoculare, necesar începerii creşterii culturii de celule sau ţesuturi in vitro. Ciclul următor de creştere a culturii depinde de cantitateasubstanţei folosite pentru inoculare, care este determinată devolumul mediului şi mărimea recipientului de cultivare.

Median (median). Într-un set de măsurări, valoarea centrală aindicelui măsurat de asupra căreia şi sub care există un număr egalde valori.

Medie (mean). În statistică, medie aritmetică. Sumă a tuturormăsurilor sau valorilor unui eşantion împărţită la mărimeaeşantionului.

Mediu (environment). Condiţii zice, chimice şi biologice caredetermină viaţa şi dezvoltarea unui organism.

Mediu (medium) (pl. medii). În cultura ţesutului plantei, termen pentru formaţiunea lichidă sau solidă în care se dezvoltă celulele,ţesuturile sau organele plantei. În termeni generali poate, de asemenea,însemna un substrat pentru creşterea plantei, aşa ca soluţia nutritivă,solul, nisipul etc., de ex., mediul de ghiveci.




90


91

Mediu controlat (controlled environment). Mediu în care parametrii, aşa ca lumina, temperatura, umiditatea relativă şi uneori presiunea parţială a gazului, sunt totalmente controlaţi.

Mediu de cultură (culture medium). Orice sistem nutritiv pentru

cultivarea celulelor de plante, bacteriilor sau a altor organisme; deobicei, un amestec complex de nutrienţi organici şi neorganici.

Mediu de producere (production environment). Toate relaţiileinput-output, în timp, într-o locaţie determinată. Relaţiile vor include

factori biologici, climaterici, economici, sociali, culturali şi politici,care se combină pentru a determina potenţialul productiv al uneiîntreprinderi de producere.

Mediu de producere cu inputuri înalte (high-input productionenvironment). Mediu de producere, unde toate inputurile în cantităţilimitate pentru producţie pot gestionate în scopul asigurăriinivelului înalt al supravieţuirii, reproducerii şi producţiei nale.Rezultatul şi riscurile de producţie sunt constrînse în principal dedeciziile manageriale.

Mediu de producere cu inputuri joase (low-input productionenvironment). Mediu de producere, unde unul sau mai multeinputuri în cantităţi limitate impun o presiune continuă sau variabilă

asupra populaţiei de indivizi, conducînd la diminuarea supravieţuirii,ratei de reproducere sau producţiei. Producţia şi riscurile de producţie sunt expuse inuenţelor majore care pot depăşi capacitateamanagerială a omului.

Mediu de producere cu inputuri medii (medium-inputproduction environment). Mediu de producere, unde manage-mentul resurselor disponibile are drept scop depăşirea efectelornegative ale mediului asupra producţiei animaliere, cu toate că

este un lucru obişnuit ca unul sau mai mulţi factori să limitezeîntr-un mod serios producţia, supravieţuirea sau reproducerea.

Mediu nutritiv (pl: medii nutritive) (nutrient medium) (pl:nutrient media). Combinaţie solidă, semisolidă sau lichidă desăruri importante şi secundare, sursă de energie (zaharoză),vitamine, reglatori de creştere a plantelor, alte suplimente denitesau nedenite. Se prepară deseori din soluţii de rezervă, apoi estesterilizat prin autoclavare sau ltrare printr-un ltru cu micropori.

Megabază (Mb) (megabase) (Mb). Unitate de măsură pentrufragmentele de ADN egală cu 1 milion de nucleotide.

Megadalton (megadalton) (MDa). Un megadalton este egal cu106 daltoni.

Megaspor; macrospor (megaspore; macrospore). Spor haploid(n) ce se dezvoltă într-un gametot feminin la plantele heterospore.

Meioză (meiosis) (Gr. meioun, a face mai mic). 1. Proces în care perechile de cromozomi omologi ai celulei mamă sunt divizate astfel,încît ecare celulă ică sexuală obţine numai cîte un cromozom dinecare pereche. 2. Proces special de diviziune a celulei prin carenumărul cromozomilor celulei reproductive se reduce la jumătatea(n). În timpul meiozei se produc două diviziuni consecutive. În cadrul

primei diviziuni, cromozomii omologi dublaţi se împerecheazăşi are loc procesul crossingover, apoi se separă reducîndu-se de2 ori numărul lor. În cadrul diviziunii a doua are loc separareacromatidelor cromozomilor dublaţi. Din aceste considerente, primadiviziune mai poartă denumirea de diviziune reducţională, iar a douade diviziune ecuaţională. Meioza rezultă în formarea gameţilor laanimale sau sporilor la plante. Este o sursă importantă a variabilităţii

prin recombinare.




92


93

Membrană celulară (cell membrane). Membrană care separă peretele celular şi citoplasma, dirijînd uxul de substanţe în şi dincelulă.

Mendelism (Mendelism). Teorie a eredităţii care formează bazageneticii clasice, elaborată de Gregor Mendel în 1866 şi formulatăîn aşa-numitele legi Mendel.

Mericlonare (mericloning). Metodă de propagare ce utilizeazăvîrfurile lăstarilor în cultură pentru a prolifera mai mulţi muguri care

mai apoi pot separaţi, înrădăcinaţi şi plantaţi.

Meristem (meristem) (Gr. meristos, divizibil). Ţesut nediferenţiatdar determinat, ale cărui celule sunt capabile de diviziune celularăactivă şi diferenţiere în ţesut specializat şi permanent, aşa ca lăstariişi rădăcinile.

Meristem apical (apical meristem). Regiune de pe vîrful ecăruilăstar şi rădăcinilor unei plante, în care diviziunea celulei areloc continuu, pentru a produce respectiv ţesuturi noi de tulpinăşi rădăcini. În meristemul apical sunt vizibile două regiuni:1. Una externă de 1-4-celule, regiune straticată (numită tunică),cu diviziunea celulelor anticlinală, perpendiculară suprafeţei şimai jos de tunică; 2. Corpul, unde se divizează celulele în toate

direcţiile, mărindu-le în volum.

Meristem lateral (lateral meristem). Meristem care dă naştereunui ţesut de plantă secundar, un fel de cambiu vascular şi de plută.Termenul este folosit cîte o dată cînd se referă la un meristemaxilar.

Meristem primar (primary meristem). Meristem al vîrfuluitulpinii sau rădăcinii, care dă naştere corpului vegetal primar.

Metabolism (metabolism) (din Gr. metobolos, a schimba). 1. Proces biochimic care susţine o celulă vie sau un organism viu.De obicei, este divizat în două tipuri: catabolism - descompunere a

substanţelor complexe în substanţe simple, cu degajare de energie;şi anabolism – formare a substanţelor compuse din cele simple,cu absorbţia sau stocarea energiei. 2. Proces prin care organismulviu descompune moleculele mai complexe în molecule mai

simple pentru a facilita utilizarea sau eliminarea lor. 3. Totalitate

a proceselor chimice ce au loc în organismele vii, care rezultă

în creştere, dezvoltare, precum şi alte forme de transformare aenergiei.

Metabolit (Metabolite). Intermediar (substanţă chimică) specic,generat la o anumită fază a procesului de metabolism.

Metafază (metaphase) (Gr. meta, după + phasis, apariţie). Fazăa diviziunii celulare pe parcursul căreia cromozomii sau cel puţinkinetochorii se aranjează în planul central al axului celular. Esteetapa următoare a profazei şi precedenta anafazei.

Metalotionină (metallothionein). Proteină protectoare care leagămetalele grele, precum cadmiul şi plumbul.

Metastază (metastasis). Răspîndire a celulelor canceroase la

organele neafectate anterior.Metilare (methylation). Adăugare a unei grupe de metil (CH

3) la

o macromoleculă.

Metilare a ADN (DNA methylation). Proces endogen în celulă,care adaugă o grupă de metil (CH

3), la citozină sau adenină, rezultînd

în încetinirea genelor sau eşuarea genei de a exprimată.

Metionină (methionine). Aminoacid ce conţine sulf.




94


95

Mezol (mesophile). Microorganism capabil să crească în limitatemperaturii de la 20 la 50°C, creşterea optimală producîndu-sedeseori la aproximativ 37°C.

Mezol (mesophyll) (Gr. mesos, mijloc + phyllon, frunză). Ţesut parenchim al frunzei, apărînd între straturile epidermice.

Micoriză (mycorrhizae) (Gr. mykos, ciupercă + riza, rădăcină).1. Ciuperci care formează relaţii mutuale benece (de.ex., pot faceschimb de substanţe nutritive) cu rădăcinile plantelor superioare .

2. Ciuperci care formează o asociere sau au o relaţie simbiotică curădăcinile plantelor superioare.

Microb (microbe). Termen general pentru un microorganism.

Microelement (micro-element). Element necesar pentru viaţa unuiorganism viu în cantităţi foarte mici.

Microinjectare (micro-injection). Introducere a cantităţilor micide materie (ADN, ARN, enzime, agenţi citotoxici) într-o celulăeucariotă cu ajutorul unei seringi ne, microscopice, penetrîndmembrana celulei.

Microinjecţie (Microinjection). Injectare a ADN-ului într-o celulă,folosind un ac foarte subţire.

Micromediu (micro-environment) (Gr. mikros, mic + F. environ,despre). Mediu ambiant destul de aproape de suprafaţa unui obiectviu sau neviu care îl inuenţează.

Micronutrient (micronutrient) (Gr. mikros, mic + L. nutrire, ahrăni). Pentru mediul de creştere: element esenţial necesar, în modnormal, în concentraţii < 0.5 milimoli/litru.

Microorganism (Microorganis). 1. Organism ce poate observatnumai sub microscop. Categorii ale microorganismelor includ

Algele, Bacteriile, Ciupercile, Protozoarele, Viruşii sau Agenţiisubvirali. 2. Orice organism care poate văzut cu ajutorul unuimicroscop; numit, de asemenea, microb. 3. Organism vizibil doarla mărire.

Microplaste (microplasts). Vezici produse prin subdiviziunea şifragmentarea protoplastelor sau celulelor cu pereţi subţiri.

Micropropagare (micropropagation). Multiplicare şi/sau regene-rare miniaturizată in vitro a materiei vegetale, în condiţii aseptice şide mediu vericate, în medii special pregătite care conţin substanţelenecesare pentru creştere. Acest procedeu este utilizat pentru treitipuri generale de ţesut: embrioni extirpaţi (cultura embrionară);vîrfuri ale lăstarului (cultura meristemului sau mericlonarea); părţiale ţesutului care se aliniază din părticelele tulpinii spre rădăcini.

Micropurtători (micro-carriers). Particule mici folosite camaterial de suport pentru celule, în special pentru celulelemamiferelor, prea fragile pentru a pompate şi agitate, aşa cumsunt celulele bacteriene în cultura de scară mare.

Microsatelit (microsatellite). Porţiuni repetitive ale succesiunilormici de ADN, utilizate ca marcheri genetici pentru a urmărimoştenirea în descendenţă. Succesiuni mici de nucleotide (deexemplu: ATCG) care se repetă de mai multe ori în tandem. Totuşi,uneori se produc schimbări şi numărul de repetări poate să semodice.

Microscop electronic (electron microscope). Tip de microscop ce

foloseşte un fascicul de electroni focalizat de lentilele magnetice.

Microtubuleţe (microtubules). Filament minuscul în celulele vii

compus din tubulin proteic. Microtubuleţele ajută celulele să-şimenţină forma. Ele apar, de asemenea, în cili, ageli şi centrioli şiformează fusul cromatic în timpul diviziunii celulare.




96


97

Mielomă (myeloma). Cancerul plasmei celulei.

Minisateliţi (minisatellites). Segmente de ADN repetat, deseorifolosite ca marcheri genetici pentru identicarea individuală sauanaliza gradului de rudenie.

Minituberculi (minitubers). Tuberculi mici (5-15 mm în diametru),formaţi pe culturi cu lăstari sau butaşi ai plantelor ce formeazătuberculul, aşa ca cartoful.

Mitocondrie (mitochondrion) (Gr. mitos, r + chondrion, bob; pl: mitocondrii). Organ citoplasmic responsabil de respiraţiaaerobică.

Mitoză (Mitosis) (Gr. mitos, r; adj: mitotic; pl: mitoze). Separare

a cromozomilor reproduşi şi diviziunea citoplasmei pentru a producedouă celule ice genetic identice. Diviziunea implică apariţiacromozomilor, duplicarea lor longitudinală şi distribuirea egală a

părţilor noi formate la nucleele ice. Este separată în cinci etape:interfaza, profaza, metafaza, anafaza şi telofaza.

Mixoploid (mixoploid). Celule cu numere variabile de cromozomi.Mozaicele sau himerele diferă după numărul de cromozomi carezultat al varietăţii de neregularităţi mitotice.

Mlădiţă (offset). Plantă tînără formată la baza unei plante mature.

Mobilizare (mobilization). 1. Transfer între bacterii a unei

plasmide nonconjugative de către o plasmidă conjugativă.2. Transfer între bacterii a genelor cromozomice de către o plasmidăconjugativă.

Model (model). Descriere matematică a unui fenomen (biologic,genetic, molecular etc.).

Modicare a genelor (gene modication). Schimbare chimicăîntr-o succesiune de ADN ce determină o genă.

Modicator; genă de modicare (modier; modifyinggene). Genă ce afectează expresia unei alte gene.

Mol (mole) (simbol: M). Cantitate de substanţă ce are o greutate îngrame egală numeric cu greutatea moleculară a substanţei. Se mainumeşte greutate moleculară în grame.

Molaritate (molarity). Numărul de moli ai unei substanţe ce se

conţine într-un kilogram de soluţie.

Moleculă (molecule) (L. diminutivul molilor, o masă mică). Unitatede materie, cea mai mică parte a unui element sau compus care reţineidentitatea chimică cu substanţa în masă. Molecula constă, de obicei,dintr-o uniune de doi sau mai mulţi atomi, unele molecule organiceconţinînd un număr foarte mare de atomi.

Monocotiledon (monocotyledon) (Gr. monos, solitar + kotyledon,o cavitate de forma unui potir). Plantă a cărei embrion are unsingur cotiledon. Ca exemple servesc cerealierele (porumbul, grîul,orezul).

Monocultură (monoculture). Practică agricolă de cultivare a uneiculturi pe unul şi acelaşi teren mai mulţi ani la rînd.

Monoletic (monophyletic). Descrie orice grup de organisme carese presupune că îşi au originea de la acelaşi strămoş.

Monogenic (monogenic). Controlat de o singură genă, ind opusla multigenic.

Monohibrid (monohybrid). (Gr. monos, solitar + L. hybrida,corcitură). Urmaşul a doi părinţi homozigoţi care diferă unul decelălalt prin alelele prezente doar într-un loc.




98


99

Monoic (monoecious). Se referă la speciile de culturi care auori separate masculine şi feminine pe aceeaşi plantă (de.ex.,

porumbul).

Monomer (monomer). O singură entitate moleculară care poatecombina cu altele pentru a forma structuri mai complexe.

Monostrat (monolayer). Un singur strat de celule ce cresc pe osuprafaţă.

Monozaharidă (monosaccharide). O singură zaharidă.

Monozomic (monosomic) (s: monozomie). Descrie un organismdiploid la care lipseşte un cromozom (2n -1) al cariotipului.

Monsanto (marcă comercială) (Monsanto) (trade name). Corporaţie transnaţională cu sediul în St. Louis, Missouri, SUA.Comercializează o gamă mare de produse, cu accent specic asupra

biotehnologiei agricole.

Morfogeneză (morphogenesis). Dezvoltare prin creştere şidiferenţiere a formei şi structurii într-un organism.

Morfologie (morphology) (Gr. morphe, formă + logos, studiu). 1. Ştiinţă care studiază forma şi dezvoltarea sa. 2. Conguraţie, formă,structură sau aspect extern.

Moştenire cantitativă (quantitative inheritance). Moştenire atrăsăturilor ce pot măsurate (înălţime, greutate, intensitate a culoriietc.) şi care depind de acţiunea cumulativă a mai multor gene.

Moştenire citoplasmatică (cytoplasmic inheritance). Moştenireereditară dependentă mai mult de structurile din citoplasmă, decîtde genele nucleare.

Moştenire maternă (maternal inheritance). Moştenire controlatăde factori extracromozomiali (citoplasmici), transmişi prin ovul.

Mozaic (mosaic). Organism sau parte a organismului, compusă dincelule de origine diferită.

Mugur (bud). Regiune bine protejată a ţesutului meristematic cu potenţialul de a se dezvolta în frunze, lăstari, ori. Mugurul terminal(sau apical) se aă la extremitatea tulpinii sau ramurii, în timp cemugurii auxiliari (sau laterali) se dezvoltă la axila frunzelor.

Mugur latent (latent bud). Mugur inactiv, nerevenindu-şi dupăodihnă sau perioada de hibernare, dar care poate să înceapă să

crească dacă este stimulat.Mugur mixt (mixed bud). Mugur ce conţine atît frunzerudimentare, cît şi ori.

Mugur neacoperit (naked bud). Mugur neprotejat de solzi.

Multigenic (multigenic). Controlat de cîteva gene, opus lamonogenic.

Multimer; multimeric (multimer; multimeric). Proteină formatădin mai mult de un lanţ de peptide.

Mutagen (Mutagen). Substanţă sau agent care cauzează mutaţiigenetice sau modicarea chimică a materialului genetic, ADN.

Mutagen chimic (chemical mutagen). Substanţă chimică sau produs capabil să cauzeze mutaţie genetică în organismele vii expusela acesta.

Mutageneză (mutagenesis). Proces prin care informaţia geneticăa unui organism este schimbată într-o manieră stabilă care poate moştenită, e în natură sau experimental, cu folosirea substanţelorchimice sau a radiaţiei. În agricultură, aceste schimbări genetice suntutilizate pentru a obţine noi soiuri sau rase cu caractere folositoare.




100


101

Mutageneză directă (directed mutagenesis). Proces de generarea modicărilor succesiunii de nucleotide, în genele clonate. Deasemenea, numită mutageneză in vitro.

Mutant (mutant). Oganism sau alelă ce diferă de tipul sălbatic,deoarece una sau mai multe schimbări genetice au survenit înADN-ul lor. Un organism mutant poate purta gene transformate(mutaţia genei), cromozomi transformaţi (mutaţia cromozomului)sau genomi transformaţi (mutaţia genomului).

Mutaţie (mutation) (L. mutare, a schimba). Schimbare bruscă, ce poate moştenită, care apare la un individ ca rezultat al schimbăriistructurii unei gene (mutaţia genei); schimbări în structuracromozomilor (mutaţia cromozomilor) sau în numărul cromozomilor(mutaţia genomului).

Mutaţie homeotică (homeotic mutation). Mutaţie care cauzeazădezvoltarea unei părţi a corpului într-o poziţie nepotrivită aorganismului. Spre exemplu, mutaţia la Drosophila care cauzeazădezvoltarea picioarelor pe cap în locul antenelor.

Mutaţie letală condiţionată (conditional lethal mutation). Mutaţie letală sub inuenţa unui set de condiţii de mediu – condiţiirestrictive – dar viabilă sub alt set de condiţii de mediu – condiţii

permise, de ex., mutaţii sensibile la temperatură.

Mutaţie neutră (neutral mutation). Mutaţie ce rezultă într-osecvenţă modicată a aminoacidului, dar care nu schimbă funcţia

proteinei.

Mutaţie reversivă (back mutation). Mutaţie secundă în acelaşiloc ca şi mutaţia originală. Mutaţia secundă restabileşte succesiuneanucleotidelor de tip sălbatic.

N

Nanometru (nanometre). 1 × 10-9 m. O milionime dintr-un

milimetru.

Neautonom (non-autonomous). Termen ce se referă la unităţile biologice care nu pot funcţiona singure; astfel de unităţi necesităasistenţa altei unităţi sau a unui „protector”.

Necesitate esenţială (essential requirement). Nutrient esenţial,necesar pentru creştere, dezvoltare şi reproducere. În cultura deţesut acesta cuprinde sărurile neorganice, inclusiv toate elementelenecesare pentru metabolismul plantei; factori organici (aminoacizi,vitamine); de asemenea, reglatori endogeni ai creşterii plantei (auxine,citokinine şi adesea gibereline); şi o sursă de carbon (zaharoză sauglucoză).

Necroză (necrosis). Moarte asociată cu decolorarea şi dehidratareatuturor sau a unelor părţi ale organelor.

Nedezmembrare (non-disjunction). Eşecul dezmembrării sauseparării cromozomilor omologi sau cromatidelor în mitoză saumeioză, rezultînd în prea mulţi cromozomi la unele celule iceşi în prea puţini la altele. Exemple: în meioză, ambele perechi de

cromozomi se mişcă spre un pol, astfel încît celălalt pol nu primeştenici unul din ei; în mitoză, ambele cromatide surori pleacă spreacelaşi pol.

Nematode (nematodes). Clasă de viermi subţiri, nesegmentaţi,deseori paraziţi.

Nitrat (nitrate). Singura formă în care azotul poate folosit directde către plante; un component al îngrăşămintelor chimice.




102


103

Nitricare (nitrication). Proces chimic prin care azotul în resturilede plante, animale şi oseminte moarte se oxidează, mai întîi în nitriţişi apoi în nitraţi.

Nod (node) (L. nodus, nod). Parte puţin mărită a tulpinii, unde aparfrunze şi muguri şi de unde încep ramurile. Tulpinile au noduri, iarrădăcinile nu au.

Nodozitate (nodule). Mărire sau umare pe rădăcinile plantelorxatoare de azot. Nodozităţile conţin bacterii simbiotice xatoare

de azot.

Nodulare (nodulation). Formare a nodozităţilor de către bacteriilesimbiotice pe rădăcinile plantelor.

Nomenclatură binomială (binomial nomenclature). În biologie,ecare specie este în general identicată de doi termeni: primul estetipul la care aceasta aparţine şi al doilea este epitetul specic care odeosebeşte de altele în genul dat (de exemplu Quercus suber , stejarde plută). Numele genului întotdeauna are o majusculă iniţială;epitetul specic niciodată nu se scrie cu majuscule, chair dacă poatederiva dintr-un nume propriu. Ambii termeni din binomi sunt scrişicu caracter cursiv.

Nuclează (nuclease). Clasă de enzime care degradează moleculelede ADN sau ARN prin lichidarea legăturilor fosfato-diesterice careunesc nucleotidele adiacente.

Nucleol (nucleolus) (L. nucleolus, nucleu mic). Organ intracelulardin nucleul celulelor eucariote bogat în ARN, produs de unorganizator nucleolar. Reprezintă locul de stocare al ribozomilor şi

precursorilor ribozomilor. Ulterior, ribozomii din el sunt transportaţiîn citoplasmă.

Nucleotide (nucleoside). Bază (purină sau pirimidină), unită printr-o legătură covalentă de o zaharidă cu 5 atomi de carbon(pentoză). Adenina, guanina şi citozina apar atît în molecula deADN, cît şi de ARN; timina apare în ADN, iar uracilul în ARN.Acestea sunt blocurile constructoare ale moleculelor de ADN şiARN.

Nucleotide complementare (complementary nucleotides). Membri ale perechilor adenină-timină, adenină-uracil şi guanină-citozină, care au capacitatea de a se uni prin legătură hidrogenică.

Nucleu (nucleus) (L. nucleus, miezul unei nuci). Structură în celulaeucariotă delimitată de o membrană care conţine materialul geneticîn forma ADN-ului organizat în cromozomi.

Nulisomie (nullisomy) (adj: nulisomic). Celulă diploidă sauorganism diferit cărora le lipsesc ambii membri ai unei perechi decromozomi (formula cariotipului este 2n -2).

Numărul celulelor (cell number). Număr de celule per unitate devolum într-o cultură.

Numărul Comisiei pentru Enzime (Enzyme Commission (EC)Number). Nume şi număr sistematic care identică o enzimă înliteratura tehnică. Stabilit de Comisia pentru Enzime, acest Număr

constă din patru numere separate de puncte: primul clasicăenzima în şase mari categorii: 1. Oxidoreductază; 2. Transferaze;3. Hidrolaze; 4. Liaze; 5. Izomeraze; 6. Ligaze. Fiecare categorieeste divizată în subgrupe, ecare subgrupă este împărţită în altesubgrupe, ultimul număr ind specic pentru enzimă; de ex., EC3.1.21.1 este deoxiribonuclează I.

Număr de copie (copy number). Număr mediu al moleculelor

unei plasmide sau gene per genom conţinut într-o celulă.




104


105

Număr de pasaje (passage number). Arată de cîte ori au fostsubcultivate celulele în cultură.

Nutrient esenţial (essential nutrient). Orice substanţă primită deorganismele vii pentru a asigura dezvoltarea, menţinerea şi creştereanormală.

O

Obezitate (obesity). Acumulare excesivă de grăsime în corp.

Octaploid (octoploid). Celulă sau organism cu opt seturi decromozomi, numărul cromozomilor 2n = 8 x.

Oligomer (oligomer). Moleculă formată dintr-un număr mic demonomeri.

Oligonucleotidă (oligonucleotide). Moleculă mică (de regulă de la6 pînă la 100 nucleotide) de ADN unispiralat.

Oligozaharidă (oligosaccharide). Hidrocarbură ce constă dincîteva unităţi de zahăr unite.

Omolog (homologous). Provenit din aceeaşi sursă, avînd aceeaşistructură şi funcţie evoluţionară.

Omologie (homology). Ceea ce are aceeaşi origine (folosit pentrugene sau caractere provenite de la un strămoş comun).

Omoplazie (homoplasy). Asemănare de trăsături sau de genedin alte motive decît aceiaşi strămoşi (ex.: evoluţie convergentă,

paralelism, schimbări evoluţionare, genă orizontală de transfer, genăde duplicare).

Omopolimer (homopolymer). Porţiune a unei catene de ADNformată dintr-un singur tip de nucleotide, de ex. GGGGGGGG.

Oncogenă (oncogene). 1. Genă aptă de a cauza transformareacelulelor normale în celule canceroase. 2. Genă care se consideră a capabilă de producerea cancerului.




106


107

Oncogenă dominantă (dominant(-acting) oncogene). Genă carestimulează proliferarea celulei şi contribuie la oncogeneză cînd este

prezentă într-o singura copie.

Oncogeneză (oncogenesis). Progresare a schimbărilor citologice,genetice şi celulare care culminează într-o tumoare.

Oncogenic (oncogenic). Genele oncogenice sunt responsabile detransformarea celulelor normale în celule de tumoare.

Oocit (oocyte). Celulă sexuală animală femelă.

Oogeneză (oogenesis). Formare şi creştere a oului sau ovululuiîntr-un ovar animal.

Oospor (oospore) (Gr. oion, ou + spor). Spor rezistent care sedezvoltă dintr-un zigot, rezultînd din fuziunea heterogameţilor launele alge şi ciuperci.

Organ (organ). Ţesut sau grup de ţesuturi care constituie o partemorfologic şi funcţional distinctă a organismului.

Organe citoplasmatice (cytoplasmic organelles). Structuri

subcelulare discrete, localizate în citoplasma celulelor.

Organism (organism). Sistem viu individual, aşa ca animalul, planta sau microorganismul, capabil de reproducere, creştere şi

întreţinere.Organism Gram-negativ (Gram-negative organism). Organism

procariot care nu reţine prima culoare (cristal violet), folosit în tehnicaGram. Acesta însă reţine a doua culoare şi de aceea are culoarearoză. Reţinerea culorii se datorează structurii peretelui celulei.

Organism Gram-pozitiv (Gram-positive organism). Organism procariot care reţine prima culoare folosită în tehnica Gram, care dăculoarea violet închis.

Organism modicat genetic (GMO). Organism modicat din punctde vedere genetic; termen folosit pentru organismele modicate prinmetodele ingineriei genetice.

Organism nonţintă (non-target organism). Organism afectat de ointeracţiune pentru care el nu a fost recipientul intenţionat.

Organizator (organizer). Substanţă chimică într-un sistem viucare determină soarta în dezvoltarea anumitor celule sau a unui grupde celule.

Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură (Food andAgricultural Organisation) (FAO). Organizaţie a ONU ce

promovează dezvoltarea agriculturii, îmbunătăţirea alimentelor,urmăreşte securitatea alimentară şi accesul populaţiei la hrană.

Organogeneză (organogenesis). Început al lăstarilor sau rădăciniloradventive sau de novo din calus, meristem sau culturile în suspensie;regenerare.

Organogeneză directă (direct organogenesis). Formare a

organelor direct pe suprafaţa explantelor intacte cultivate. Procesulnu implică formarea calusului.

Organoid (organoid). Structură asemănătoare cu organul original,

produsă în cultură, aşa ca frunzele, rădăcinile sau calusul.

Organoleptic (organoleptic). Care are un efect asupra unuia din

organele de simţ, aşa ca gustul sau mirosul.

Origine a replicării (origin of replication). Secvenţă nucleotidicăîn care începe replicarea moleculei de ADN.

Ortet (ortet). Plantă din care este obţinută o clonă.




108


109

Osmotic (osmoticum). Agent, aşa ca manita, glucoza sau zaharoza,folosit pentru a menţine potenţialul osmotic al unui mediu nutritivechivalent cu cel al celulelor cultivate (izotonic). Datorită acestuiechilibru osmotic, celulele nu sînt prejudiciate in vitro.

Osmoză (osmosis) (Gr. osmos, împingător). Proces de difuzie alunui solvent din soluţii cu concentraţie înaltă în soluţii cu concentraţiemai mică printr-o membrană permeabilă diferenţiată.

Ovar (ovary). 1. Parte mărită de la baza pistilului unei plante care

conţine ovulele. 2. Organ de reproducere al animalelor femele încare se formează ouăle (ovulele).

Ovul (ovule) (L. ovulum, diminutiv de la ovum, ou). Celule sexualefemele.

P

P1(P

1). Simbol pentru generaţia parentală sau părinţii unui individ

dat.

Paleontologie (palaeontology). Studiere a erei fosile din perioadele

geologice trecute şi a relaţiilor logenetice dintre speciile de planteşi animale dispărute şi cele contemporane.

Palindrom (palindrome) (Gr. palindromos, alergare din nouînapoi). Cuvînt, propoziţie sau vers care pot citite de la stîngala dreapta şi de la dreapta la stînga fară să-şi piardă sensul. În

biotehnologie, termenul se aplică unui segment de ADN în caresecvenţa perechei de baze se citeşte în acelaşi fel în ambele direcţiide la un punct central de simetrie.

Panicul (panicle) (L. panicula, smoc). Tip de inorescenţă, axul principal al căreia se ramică; rămurelele poartă ciorchine cu oriîn formă de racem.

Panmixie (panmixis). Încrucişare întîmplătoare (liberă) într-o populaţie.

Parană (ceară) (parafn) (wax). Hidrocarbură solidă cu un grad

mic de topire. Utilizată ca mediu de xare la secţionarea ţesutului pentru examinarea microscopică.

Parahormon (parahormone). Substanţă cu proprietăţile unuihormon, care nu este un produs de secreţie (etilena; bioxidul decarbon).

Parametru (parameter). Valoare sau constantă care aparţine de o populaţie întreagă.




110


111

Parazit (parasite) (Gr. parasites, cel care mănîncă la masaaltuia). Organism care îşi dobîndeşte hrana din corpul viu al altuiorganism.

Parazitism (parasitism). Asociere strînsă a două sau mai multeorganisme diferite, în cazul cînd asocierea este dăunătoare cel puţin

pentru unul din ei.

Parenchim (parenchyma). Ţesut vegetal care constă din celulesferice, nediferenţiate, deseori cu spaţii de aer între ele. Ţesut

conjunctiv subţire format din celule mari.Parenchim palisadic (palisade parenchyma). Celule alungite cese găsesc chiar dedesubtul epidermei superioare a frunzelor şi careconţin multe cloroplaste.

Parenchimatic (parenchymatous). Celule sferice şi nediferen-ţiate cu pereţi celulari primari, capabile atît pentru diviziune, cît şi

pentru diferenţiere celulară.

Partenocarpie (parthenocarpy) (Gr. parthenos, fecioară + karpos,fruct). Dezvoltare a fructului fără ca fecundarea să avut loc.

Partenogeneză (parthenogenesis) (Gr. parthenos, fecioară + genesis, origine). Producere a unui embrion dintr-un ou ne-fecundat.

Pas metabolic proteic (protein metabolic step). Un pas în lanţulreacţiilor care au loc într-un organism şi dictează compoziţia aceluiorganism.

Pasaj (passage). Transfer sau transplantare a celulelor dintr-un vas

de cultivare în altul.

Patentabilitate (Patentability). Capacitate a unei invenţii de a

îndeplini cerinţele legale pentru obţinerea patentei. Cererea pentru

patentă trebuie să includă de asemenea o specicare a invenţiei,care să conţină instrucţiuni adecvate pentru a împuternici persoanaexperimentată să producă sau să execute invenţia.

Patentă (patent). Certicat, drept, brevet de invenţie care atestădreptul exclusiv al deţinătorului, pentru o perioadă denită de timp,de a confecţiona, utiliza sau comercializa o invenţie.

Patern (paternal). Care se referă la tată.

Patogen (pathogen) (Gr. pathos, suferinţă + genesis, început). Organism care cauzează boala altui organism.

Patotoxină (pathotoxin). Substanţă foarte diluată sintetizată şieliberată de unii patogeni, care interacţionează cu metabolismulgazdei.

Pectinază (pectinase) (Gr. pektos, coagulat). Enzimă carecatalizează hidroliza pectinelor.

Pectină (pectin) (Gr. pektos, coagulat). Substanţă albă amorfă care,combinată cu acid şi zahăr, formează o substanţă gelatinoasă cecimentează celulele împreună.

Peduncul (peduncle) (L. pedunculus, forma ulterioară a pediculus, picior mic). Codiţă sau tulpină a unei ori; tulpina principală ainorescenţei.

Penetranţă (penetrance). Proporţie a indivizilor dintr-o populaţiecare manifestă un fenotip specic printre acei capabili să-lmanifeste.

Peptidă (peptide). Secvenţă de aminoacizi uniţi prin legături peptidice; unitate de intensicare sau diminuare în metabolismul proteinei.




112


113

Pereche de bază (base pair). Cele două catene care constituiemolecula de ADN sunt menţinute împreună prin legătura hidrogenicăîntre purine şi pirimidine (A formează pereche cu T; şi G cu C).Mărimea unei molecule de acid nucleic deseori este descrisă canumărul perechilor de bază (simbol: pb) sau mii perechi de baze(kilobază; simbol: kb) pe care le conţine.

Pereche-bază (base pair). Două baze care formează “o treaptă ascării ADN”. Bazele sunt “literele” care descifrează codul genetic.

În ADN, literele de cod sunt A, T, G şi C, care reprezintă substanţelechimice adenina, timina, guanina şi, respectiv, citozina. În procesulde împerechere adenina întotdeauna formează pereche cu timina, iarguanina cu citozina.

Perenă (perennial) (L. perennis, ani permanenţi). Plantă ce creşteindenit mai mult sau mai puţin de la un an la altul şi, devenindmatură, produce de regulă seminţe în ecare an.

Perete celular primar (primary cell wall). Strat al peretelui celular

format în timpul dezvoltării celulei. Celulele vegetale care posedădoar pereţi primari se pot diviza sau trece prin diferenţiere.

Periciclu (pericycle) (Gr. peri, împrejur + kyklos, cerc). Regiune

a plantei delimitată în exterior de endoderm şi în interior de oem.Majoritatea rădăcinilor îşi au originea în periciclu.

Perioadă de generare a celulei (cell generation time). Intervalîntre începutul diviziunilor consecutive ale unei celule. Perioadă detimp necesară pentru ca o populaţie a organismelor unicelulare săse dubleze. Generaţiile succesive de celule şi organisme în cadrulunei populaţii sunt separate de un interval de timp, numit perioadăde generare.

Perioadă de repaos (dormancy) (F. dormir , de la L. dormire, adormi). Perioadă inactivă în viaţa unui animal sau plante, în cadrulcăreia creşterea încetineşte sau încetează complet. Schimbărileziologice asociate cu repaosul ajută organismul să supravieţuiascădiverselor condiţii de mediu. Plantele anuale supravieţuiesc ierniiîn formă de seminţe hibernante, în timp ce multe plante perenesupravieţuiesc ca tuberculi hibernanţi, rizomi sau bulbi. Hibernareaşi petrecerea verii la animale le ajută să supravieţuiască extremităţilorde temperatură.

Permeabil (permeable) (L. permeabilis, care poate penetrat). Care permite trecerea substanţelor prin membrană, celulă sausistemul celular.

Permeabilitate diferită (differentially permeable). Se referă la omembrană prin care diferite substanţe difuzează la diferite viteze;unele substanţe pot incapabile să difuzeze printr-o astfel demembrană.

Persistent (persistent). 1. Continuă să existe sau să rămînă ataşat.2. Chimicale cu o perioadă lungă de inactivizare, aşa ca unele

pesticide care se pot acumula în lanţul alimentar.

Persistenţă (persistence). Capacitate a unui organism de a se

menţine într-un mediu anumit pentru o perioadă de timp după ceeste introdus.

Pesticid (pesticide). Preparat chimic toxic care distruge organis-mele dăunătoare (insecticide, fungicide, erbicide, rodenticide etc).

Petală (petal). Una din părţile orii care alcătuiesc corola.

Peţiol (petiole) (L. petiolus, picior mic). Codiţa frunzei.




114


115

pH (pH). Măsură a acidităţii sau alcalinităţii. Egală cu logaritmulzecimal al concentraţiei ionilor de hidrogen dintr-o soluţie, exprimatăîn grame per litru. Valoarea 7 a acestui indice indică asupra faptuluică soluţia este neutră, în timp ce sub 7 este acidă, iar mai mare de 7este alcalină.

Pigmenţi (pigments). Molecule colorate de lumina pe care oabsorb. Unii pigmenţi din plante sunt solubili în apă şi se găsesc, în

principal, în vacuolele celulare.

Pinocitoză (pinocytosis). Proces prin care o celulă vie înghite o

picătură mică de lichid.Pipetă (pipette). Tub subţire gradat, prevăzut pentru a lua prinabsorbţie cantităţi mici de lichide, pentru măsurare şi picurare.

Pirimidină (pyrimidine). Bază azotată formată dintr-un hetero-ciclu, prezentă în acizii nucleici; citozina (C) şi timina (T) sunt deregulă prezente în ADN, în timp ce uracilul înlocuieşte timina înARN.

Pirogen (pyrogen). Substanţă bacteriană care cauzează febra lamamifere.

Pistil (pistil) (L. pistillum, pisălog). Organ central al orii, careconstă, de regulă, din ovar, stil şi stigmat. Pistilul este, de obicei,atribuit părţii feminine a unei ori perfecte.

Plantă de zi lungă (long-day plant). Plantă care are nevoie de nopţiscurte înainte ca înorirea să e iniţiată.

Plantă donatoare (donor plant) (planta mamă). Explant altoitsau tăiat, utilizat ca sursă de material vegetal pentru scopuri demicropropagare.

Plasmalemă (plasmalemma) (Gr. plasma, formaţie + lema, coajăsau teacă a unui fruct). Membrană dublă citoplasmică subţire ce se

găseşte pe dinafara protoplastului, adiacentă peretelui celulei.

Plasmidă (plasmid). Moleculă autonomă de ADN circular,extracromozomală, ce se aă în unele bacterii capabile de replicareautonomă. Plasmidele pot transfera genele între bacterii şi suntinstrumente importante de transformare în ingineria genetică.Ele există în stare autonomă şi sunt transferate independent decromozomi.

Plasmodesmă (plasmodesma) (Gr. plasma, formaţie + demos,legătură; pl: plasmodesme (plasmodesmata)). Prelungire subţire

protoplasmatică ce trece prin peretele celulei vegetale care separădouă protoplaste.

Plastidă (plastid) (Gr. plastis, constructor). Constituent

citoplasmatic al celulelor plantelor şi unor protozoare.Cloroplastidele, de exemplu, produc clorola care este implicată înfotosinteză.

Pleiotropie (pleiotropy). Situaţie în care o genă specică are unefect asupra cîtorva caractere diferite.

Ploid (ploidy). Număr al seturilor de cromozomi per celulă (haploid,diploid, poliploid).

Plumulă (plumule) (L. plumula, pană mică). Primul mugur al unui

embrion sau parte a tînărului lăstar deasupra cotiledoanelor.

Pod (bridge). Hîrtie ltru sau alte substrate utilizate ca tamponşi structură de suport pentru ţesuturile plantei în cultură, cînd seutilizează un mediu lichid.

Polaritate (polarity) (Gr. pol , un ax). Diferenţiere observată aunui organism, ţesut sau celulă în părţi care au proprietăţi sau formăcontraste sau diferite.




116


117

Polenizare deschisă (open pollination). Polenizare prin intermediulvîntului, insectelor sau a altor mecanisme naturale.

Poliembrionie (polyembryony). În cursul obişnuit al eveni-mentelor, un embrion se formează în ecare ovul şi se obţine dinfertilizarea oului în sacul embrionar solitar. Totuşi, doi sau maimulţi embrioni pot începe să se dezvolte, chiar dacă numai unul

poate ajunge la maturitate.

Poligenă (polygene). Una din multitudinea de gene cu efect mic

care inuenţează dezvoltarea unei trăsături cantitative; rezultă învariaţie continuă şi în moştenire cantitativă.

Poligene (Polygenes). Mai multe gene care (ipotetic) afectează uncaracter, ecare avînd un efect mic, aditiv asupra caracterului.

Poligenic (polygenic). Controlat de multe gene cu efect mic.

Polimer (polymer). Compus format din multe subunităţi mai miciidentice, rezultînd din procesul polimerizării.

Polimeraza ADN (DNA polymerase). Enzimă care catalizeazăsinteza ADN-ului dublu spiralizat, utilizînd ADN monocatenic camatriţă.

Polimerază (polymerase). Enzimă care catalizează formarea

moleculelor polimerice din monomeri. Polimeraza ADNsintetizează ADN-ul din trifosfaţii dezoxinucleotide, utilizînd ocatenă complementară de ADN şi un primer. Polimeraza ARNsintetizează ARN-ul din trifosfaţii monoribonucleotide şi o catenăcomplementară de ADN.

Polimerie (polymery). Fenomen prin care un număr de gene dindiferite locuri (care pot poligene) pot acţiona împreună pentru a

produce un singur efect.

Polimerizare (polymerization). Unire chimică a două sau maimulte molecule de acelaşi tip, aşa ca glucoza sau nucleotidele,

pentru a forma un nou compus (amidon sau acid nucleic) avîndaceleaşi elemente în aceleaşi proporţii, dar o greutate molecularămai mare şi proprietăţi zice diferite.

Polimorsm (Polymorphism). 1. Variaţie ce se produce în modnatural sau provocată (indusă) în succesiunea informaţiei genetice

pe un segment al moleculei de ADN. 2. Prezenţă a două sau maimulte alele ale unei gene într-o populaţie.

Polimorsm de restricţie a lungimii fragmentelor de ADN(Restriction Fragment Length Polymorphism) (RFLP). Variaţiigenetice în locul unde enzima restrictivă taie o porţiune de ADN.Astfel de variaţii afectează mărimea fragmentelor rezultate. Acestesecvenţe pot utilizate ca marcatori pe hărţile genetice zice şihărţile de linkaj.

Polinizare (pollination). Transfer al polenului de pe anteră pestigmat în procesul fertilizării la angiosperme; transfer al polenuluide la conul mascul la cel femel în procesul de fertilizare lagimnosperme.

Polinizare încrucişată (cross pollination). Fertilizare a plantei cu

polenul altei plante, cu o structură genetică diferită.Polinucleotidă (polynucleotide). Lanţ de nucleotide în careecare nucleotidă este legată cu o singură legătură fosfodiestericăde următoarea nucleotidă din lanţ. Ele pot dublu sau unirăsucite.Termenul este folosit pentru a descrie molecula de ADN sau ARN.

Polipeptidă (polypeptide). Moleculă lineară compusă din doi saumai mulţi aminoacizi uniţi prin legături covalente (peptide). Ele se




118


119

numesc dipeptide, tripeptide şi aşa mai departe, în conformitate cunumărul de aminoacizi prezenţi.

Poliploid (polyploid) (Gr. polys, mulţi + ploid , fald). Ţesut saucelule cu mai mult de două seturi complete de cromozomi, carerezultă din replicarea cromozomilor fără diviziunea nucleară saudin unirea gameţilor cu număr diferit al seturilor de cromozomi, deaici triploid (3n), tetraploid (4n), pentaploid (5n), hexaploid (6n),heptaploid (7n), octoploid (8n).

Polispermie (polyspermy). Pătrundere a cîtorva spermatozoizi înovul în timpul fertilizării, cu toate că doar nucleul unui spermatozoidfuzionează de fapt cu nucleul ovulului.

Polizaharidă (polysaccharide) (Gr. polys, mulţi + Gr. sakcharon,zahăr). Lanţ lung de molecule, aşa ca amidonul şi celuloza, compusdin unităţile multiple ale unei monozaharide.

Populaţie (population). Grup local de organisme care aparţineaceloraşi specii şi încrucişări.

Populaţie mendeliană (Mendelian population). Unitate naturală,interreproductivă a plantelor sau animalelor ce se reproduc pe calesexuală, distribuind un fond de gene comun.

Populaţie panmictică (panmictic population). Populaţie în careîncrucişarea are loc la întîmplare.

Potenţial al presiunii (pressure potential). Presiune generată încadrul celulei; reprezintă diferenţa dintre potenţialul osmotic dincelulă şi potenţialul apei mediului extern, volumul celulei indconstant.

Potenţial osmotic (valoare) (osmotic potential) (value). Potenţial produs de dezolvarea substanţei, în special în apă.

Ppm (ppm). Părţi per milion.

Presiune a mutaţiei (mutation pressure). Rată constantă a mutaţieice adaugă gene mutante unei populaţii; cazuri repetate de mutaţiiîntr-o populaţie.

Pretransplant (pre-transplant). Etapa III în micropropagareaculturii ţesutului; înrădăcinare, etapă de întărire înainte de transferulîn sol.

Primar (primary) (L. primus, primul). Primul în ordinea timpuluisau dezvoltării.

Primer (Primer). Lanţ scurt preexistent de polinucleotide la care pot adăugate dezoxiribonucleotide noi.

Primordie (primordium). Grup de celule care dă naştere unuiorgan.

Principiu de precauţie (Precautionary principle). Principiu utilizatîn procesul de evaluare a securităţii, care armă că, acolo undeexistă ameninţări de daune serioase şi ireversibile, lipsa certitudiniiştiinţice nu va folosită ca temei pentru amînarea măsurilorefective costisitoare întru prevenirea deagradării mediului.

Probabilitate (probability). În statistică, frecvenţă a produceriiunui eveniment.

Probă (Probe). 1. Molecule de ADN unicatenal sau ARN alesecvenţei specice, marcate e radioactiv sau imunologic, folosite

pentru depistarea secvenţelor de baze complementare prin intermediulhibridizări. 2. Fragment foarte mic de ADN utilizat pentru a găsio secvenţă specică într-un fragment foarte mare de ADN dintr-uncromozom sau genom.




120


121

Probă ADN (DNA probe). Segment de ADN marcat, capabil dupăreacţia de hibridizare a ADN-ului să detecteze o secvenţă specicăde ADN într-un amestec de secvenţe. Dacă secvenţa marcată estecomplementară oricărei alteia din amestec, cele două secvenţe vorforma un helix dublu. Aceasta va identicată datorită marcajului(e prin radioactivitate, e prin uorescenţă).

Probă uorescentă (uorescent probe). Probă a cărui rezultat este bazat pe intensitatea uorescenţei anumitor celule sau componenteale celulei.

Probă heterologă (heterologous probe). Probă de ADN care vinede la o specie şi este folosită pentru deosebirea unei corespondenţede ADN similar de la alte specii.

Probă multilocus (multi-locus probe). Probă care hibridizeazăîntr-un număr diferit de locuri în genomul unui organism.

Procambiu (procambium) (L. pro, înainte + cambiu). Meristem primar care dă naştere ţesuturilor primare vasculare, iar la majoritatea plantelor lemnoase, cambiului vascular.

Procariot (prokaryote) (L. pro, înaintea + Gr. karyon, nucă, cureferinţă în biologia modernă la nucleu). 1. Membru al unui grupmare de organisme, inclusiv al bacteriilor şi algelor albastre verzi,

care nu au ADN-ul separat de citoplasmă de o membrană în celulelelor. Procariotele nu trec prin meioză şi nu au organe funcţionale, aşaca mitocondriile şi cloroplastele. 2. Organisme unicelulare (inclusivviruşii, bacteriile şi algele) care nu au membrană care să delimitezenucleul de citoplasmă.

Procedură de diagnosticare (diagnostic procedure). Test sau

încercare, utilizate pentru a determina prezenţa modicării unuiorganism, substanţe sau secvenţe de acid nucleic.

Productivitate (productivity). Cantitate a produsului realizată îndecursul unei perioade de timp date, dintr-o cantitate anumită deresurse.

Produsul genei (Gene product). Material biochimic, ARN sau proteină, rezultat din expresia genei. Cantitatea de produs al geneieste folosită pentru a măsura cît de activă este acea genă; cantităţilenereşti pot corelate cu alelele bolnave.

Proembrion (pro-embryo) (L. pro, înainte + embryon,

embrion). Grup de celule care provine din diviziunea ovulăfertilizată sau a embrionului somatic, înainte ca celulele care trebuiesă devină embrion să e identicate.

Profag (pro-phage). Genom al unui bacteriofag integrat încromozomul unei bacterii lizogenice şi replicat împreună cucromozomul gazdă.

Profază (prophase) (Gr. pro, înainte + phasis, apariţie). Etapădevreme în diviziunea nucleară, caracterizată prin scurtarea şiîngroşarea cromozomilor şi trecerea lor în metafază. Are locîntre interfază şi metafază. În decursul acestei faze, centriolul sedivizează şi cei doi centrioli ice se mişcă separat. Fiecare catenăa moleculei de ADN sintetizată din nou în interfază se spiralizează,iar cromozomii sunt dublaţi. Fiecare cromozom parţial separat se

numeşte cromatidă. Cele două cromatide ale unui cromozom suntcromatide surori.

Prol genetic (Genetic prole). Informaţie detaliată despre geneleunui individ.

Progenitură (progeny). Urmaş (descendent).

Proiect al genomului uman (Human Genome Project (HGP)).Proiect de cercetare internaţional care urmăreşte crearea unei hărţi




122


123

a ecărei gene umane şi identicarea întregului material genetic alinţelor umane.

Proliferare (proliferation) (L. proles, urmaş + ferre, a purta). Sporire prin reproducere frecventă şi repetată; creştere prindiviziune celulară.

Promeristem (pro-meristem). Meristem embrionar, sursă aînceputurilor organului sau a celulelor fondatoare.

Promotor (Promoter). Regiune în care ARN polimeraza iniţiazătranscripţia. Majoritatea promotorilor sunt localizaţi la începutulgenei, cu excepţia că unele gene eucariotice au promotori intrinsecigenei.

Pronucleu (pro-nucleus). Oricare din cei doi nuclei ai gameţilorhaploizi, exact înainte de fuziunea lor în ovulul fertilizat.

Propagare (propagation) (L. propagare, a propaga). Multiplicarea plantelor prin tipuri numeroase de material vegetativ; practicăveche ce datează de la începuturile agriculturii, utilizată în pepinierăsau direct în cîmp (propagare vegetativă), iar în prezent şi în culturain vitro (micropropagare).

Propagulă (propagule). Orice structură capabilă să dea naştereunei noi plante prin reproducere asexuată sau sexuată, inclusiv

bulbili, muguri, frunze etc.

Proprietate intelectuală. Proprietate ce provine din creativitate saucunoştinţe originale. Deseori este ocializată de o patentă.

Proporţie nucleocitoplasmică (nucleo-cytoplasmic ratio). Într-ocelulă, raportul volumului nuclear faţă de cel citoplasmic. Acestraport este ridicat în celulele meristematice şi scăzut în celulelediferenţiate.

Protează (protease). Enzimă care hidrolizează proteine,descompunînd legăturile peptidice care unesc aminoacizii înmoleculele de proteină.

Protecţie a soiurilor de plante (Plant Variety Protection).Protecţiasoiurilor de plante mai este cunoscută şi ca „dreptul crescătorilor de

plante”. Formă asemănătoare patentării, destinată protecţiei noilorvarietăţi de plante. O nouă varietate de plante poate protejată prinintermediul procedurii de protecţie a soiurilor de plante, dacă ea poateîndeplini cerinţele noi de distinctivitate, uniformitate şi stabilitate.

Proteină (Protein) (Gr. proteios, de primul rang). Moleculăformată dintr-un număr de aminoacizi aranjaţi într-o ordine specicădeterminată de codul genetic. Proteinele sunt esenţiale pentru toate

procesele vieţii.

Proteină formată prin fuziune (fusion protein). Polipeptidăformată de o genă recombinată care conţine porţiuni din douăsau mai multe gene diferite. Genele diferite sunt unite astfel încîtsuccesiunea codonilor rămîne neschimbată. În procesul de translareinformaţia este citită ca de pe o genă integră, astfel producîndu-se o

proteină fuzionată.

Proteină nativă (native protein). Formă a proteinei ce se produceîn mod natural.

Proteine cromozomice nehistone (non-histone chromosomalproteins). În cromozomi, toate proteinele cu excepţia histonelor.

Protoclonă (protoclone). Plantă regenerată derivată din cultura protoplastelor sau o colonie singură derivată din protoplastele încultură.

Protocol (protocol) (Gr. protokollon, prima pagină din manuscriscare descrie conţinutul). Experimente consecutive menite să descrie




124


125

sau să soluţioneze o problemă ştiinţică, sau etapele denite aleunei proceduri specice.

Protocolul de la Cartagena privind Biosecuritatea (CartagenaProtocol on Biosafety). Protocol adoptat la 29 ianuarie 2000 de cătreConferinţa Părţilor la Convenţia privind Diversitatea Biologică, încalitate de Acord suplimentar la Convenţie. Documentul în cauzăîşi propune drept scop asigurarea protecţiei diversităţii biologicede la riscurile potenţiale, generate de organismele vii modicategenetic, care rezultă din biotehnologiile moderne şi stabileşteo procedură de informare avansată pentru a asigura ţările cuinformaţia necesară pentru luarea deciziilor înaintea acceptului

pentru importul unor astfel de organisme pe teritoriul lor (pentrudetalii accesaţi http://www.biodiv.org/biosafety).

Protoderm (protoderm) (Gr. protos, primul + derma, piele). Ţesutal meristemului primar care dă naştere epidermei.

Protoginie (protogyny). Stare în care organele reproductivefeminine (carpele) ale unei ori se maturizează înaintea celormasculine (stamine), astfel ca să nu aibă loc autofecundarea.

Protooncogenă (proto-oncogene). Genă celulară normală care poate schimbată într-o oncogenă prin mutaţie sau ind încorporată

într-un retrovirus şi apoi transcrisă în timpuri nepotrivite şi/sau înţesuturi necorespunzătoare.

Protooncogene (Proto-oncogenes). Gene celulare care, indexpuse mutaţiei sau supramanifestate, devin oncogene.

Protoplasmă (protoplasm). Substanţă vie complexă esenţială aunei celule, de care depind toate funcţiile vitale de nutriţie, secreţie,creştere şi reproducere.

Protoplast (protoplast) (Gr. protoplastos, format primul). Celulă bacteriană sau vegetală la care peretele relativ rigid a fost înlăturat înmod chimic sau enzimatic, lăsîndu-se citoplasma învelită doar de omembrană periferică delicată. Protoplastele sunt sferice şi mai micidecît celulele cu vacuole, alungite, de formă unghiulară, de la careele au fost eliberate.

Protoxină (pro-toxin). Formă precursoare inactivă, latentă atoxinei.

Provirus (provirus). Retrovirus în care ARN-ul monocatenal a fostconvertit în ADN dublu spiralizat, integrat în genomul gazdă.

Pseudocarp; fruct fals (pseudocarp; false fruit). Fruct care

încorporează, pe lîngă peretele ovarian, alte părţi ale orii, aşa careceptacolul (căpşuna).

Pseudogenă procesată (processed pseudo-gene). Copie a unei

gene funcţionale care nu are nici promotor, nici introni şi care, prin urmare, nu se transcrie singură. Se presupune că pseudogeneleoriginează din integrarea în genom a copiilor cADN, sintetizate dinmoleculele mARN prin transcriptază reversă.

Pseudogene (pseudo-gene). Copie (duplicat) a unei genefuncţionale care, ca rezultat al mutaţiei urmînd duplicarea, nu mai

poate funcţiona.

Punct de veştezire permanent (PVP) (permanent wilting point) (PWP). Conţinut de umezeală a solului la care plantele se veştezescîntr-atît, încît nu-şi mai pot reveni nici chiar dacă sunt amplasateîntr-o atmosferă umedă.

Purină (purine). Bază heterociclică cu conţinut de azot prezentăîn acizii nucleici; adenina (A) şi guanina (G) sunt cele două purine

prezente în majoritatea moleculelor de ADN şi ARN.




126


127

Purtător (carrier). În genetică, de regulă, individ care are o alelămutantă recesivă ca rezultat al unui defect, dar este “mascată” înacel loc de o alelă normală dominantă. De ex., un individ heterozigot

pentru o alelă recesivă dăunătoare are fenotipul normal, dar eltransmite alela defectă (recesivă) la jumătate din urmaşii săi.

R

Radiaţie cu particule (particle radiation). Se referă la particulelegama şi particulele beta, la electroni, protoni şi neutroni. În culturaţesutului vegetal aceste particule sunt utilizate pentru a producecelule sau organisme mutante.

Radiaţie electromagnetică (electromagnetic radiation). Radiaţiede tipurile ultravioletă (UV), razele X, radiaţie gamma (raze).

Radiaţia electromagnetică este folosită pentru a produce celule,organisme mutante sau, în cazul UV, de a dezinfecta sau sterilizaspaţii şi veselă în cultura de ţesuturi.

Rasă disparută (extinct breed). Rasă pentru care nu mai este posibilă regenerarea populaţiei. Dispariţia este absolută în cazulcînd nu mai există masculi (lichid seminal), femele (oocite) şi niciembrioni.

Rată de creştere (growth rate). Creştere în greutate pe unitateade timp.

Răspuns imun celular (cell-mediated immune response). Activare a celulelor „T” din sistemul imun ca răspuns la prezenţaunui antigen străin.

Răspuns imun. Proces ce include sinteza anticorpilor, folosiţide vertebrate pentru a răspunde la prezenţa unei gene străine(antigene).

Reacţie de polimerizare în lanţ (RPL) (Polymerase chainreaction) (PCR). 1. Metodă pentru amplicarea unei secvenţe amoleculei de ADN. 2. Tehnică rapidă şi ieftină de producere a unuinumăr nelimitat de copii ale oricărei secvenţe a ADN-ului. Numită




128


129

uneori “fotocopiere moleculară,” RPL are un impact imens asupra biologiei şi medicinei, în special în cazul cercetării genetice.

Reacţie imună primară (primary immune response). Reacţieimună care se produce în timpul primei ciocniri a unui mamifer cuun antigen dat.

Reacţie morfogenică (morphogenic response). Efect exercitat

asupra istoriei de dezvoltare a unei plante sau părţilor ei expuse unoranumite condiţii de creştere sau unei schimbări în mediu.

Recesivă dublă (double recessive). Organism homozigot pentru oalelă recesivă la ecare dintre cei doi loci.

Recombinare a genelor (gene recombination). Manifestare acombinaţiilor de gene la descendenţii care diferă de combinaţiile

prezente la părinţi.

Recombinare omologă (homologous recombination). Schimb defragmente de ADN dintre două molecule de ADN sau cromatideale cromozomilor omologi.

Regiune pseudoautosomală (pseudo-autosomal region). Segment la un capăt al cromozomilor X şi Y pentru care existăomologie suficientă, încît se produce împerecherea (sinapsisul)în decursul primei diviziuni meiotice.

Reglare autogenă negativă; autoreglare negativă (negativeautogenous regulation; negative self-regulation). Inhibare aexpresiei unei gene sau a unui set de gene reglate în mod coordonatde către produsul unei alte gene.

Reglator de creştere (growth regulator). Component sintetic sau

natural care, în concentraţii mici, obţine şi controlează răspunsurilede creştere asemănător hormonilor.

Reparare de ADN (DNA repair). Varietate de mecanisme carerepară erorile ce se produc în timpul replicării moleculei de ADN.

Reparare postreplicare (post-replication repair). Mecanismdependent de recombinare pentru repararea moleculei de ADNafectată.

Reparaţie a necorespunderii (mismatch repair). Proces dereparare a moleculei de ADN care corectează perechile de bazănecorespunzătoare.

Repetare directă (direct repeat). Două sau mai multe porţiuni deADN în cadrul unei molecule care are aceeaşi secvenţă de nucleotideîn aceeaşi orientare. Repetări directe pot ori adiacente, sau multîndepărtate în aceeaşi moleculă. De exemplu: TATTA...TATTA

Repetare terminală lungă (RTL) (long terminal repeat(LTR)). Fibră de bază existentă la ecare capăt de “genom” al unuiretrovirus care s-a integrat într-un genom gazdă. Integrat în procesulde integrare.

Replicare ADN (DNA replication). Proces prin care helixul dublual moleculei de ADN se desface şi formează o copie a lui. Proces princare molecula de ADN se automultiplică sub acţiunea şi controlulADN polimerazei.

Reproducere (breeding). 1. Dezvoltare orientată spre obţinereaunor genotipuri mai bune, prin selecţia indivizilor care exprimăcaractere dorite de om. 2. Proces de înmulţire sexuală cu producereaurmaşilor.

Reproducere asexuală (asexual reproduction). Reproducerecare nu implică formarea şi fuziunea gameţilor. Se produce în mare

parte la animalele inferioare, microorganisme şi plante. La plante,




130


131

reproducerea asexuală are loc prin multiplicarea vegetativă (bulbi,tuberculi, rizomi, butaşi) sau prin formarea sporilor.

Reproducere-cros (cross-breeding). Încrucişare între membriidiferitor populaţii (linii, soiuri, rase sau specii).

Resurse biologice (biological resources).Resursele biologice includresursele genetice care se referă la plante, animale, microorganisme,celule, gene sau părţile acestora, populaţii sau oricare alt component

biotic al ecosistemului de utilitate actuală sau potenţial valoros

pentru umanitate.

Resurse genetice (Genetic Resources). Material genetic cu valoarereală sau potenţială.

Resurse genetice vegetale (RGV) (plant genetic resources)(PGR). Deniţie internaţională privind resursele genetice vegetale.Material vegetativ de propagare a următoarelor categorii de plante:1. Varietăţi cultivate utilizate curent şi varietăţi obţinute noi;2. Varietăţi vechi; 3. Varietăţi iniţiale; 4. Specii sălbatice apropiatevarietăţilor cultivate; 5. Stocuri genetice speciale (inclusiv linii dereproducere de prebază şi bază curente şi mutanţi).

Reticul endoplasmic (endoplasmic reticulum). Sistem de

membrane din interiorul citoplasmei celulelor animale şi vegetale,

vizibil la microscopul electronic. Orice sistem de membrane dubleîn interiorul citoplasmei.

Retroîncrucişare (backcross). Încrucişare a unui organism cu unuldin părinţii acestuia sau cu un organism echivalent genetic.

Retromutaţie (back mutation). Mutaţie secundară în acelaşi locca şi mutaţia originală. Mutaţia secundă restabileşte succesiuneanucleotidelor de tip sălbatic.

Retrovirus endogen porcin (RVEP) (porcine endogenousretrovirus) (PERV). Provirus al unui retrovirus porcin. Odatăcu creşterea interesului în utilizarea organelor porcine pentrutransplantare la oameni, există neliniştea că RVEP ar putea activatdupă transplantare, creînd o infecţie în recipientul uman.

Reţinere biologică (biological containment). Restricţionare amişcării organismelor (genetic modicate) prin stabilirea barierelorîntru prevenirea creşterii lor în afara laboratorului. Reţinerea

biologică poate avea două forme: incapacitatea organismuluide a supravieţui în mediul extern sau crearea mediului externnefavorabil pentru organism. Ultimul este rar potrivit pentru

bacterii, care în principiu pot supravieţui aproape peste tot. Astfel, pentru bacterii şi drojdii, abordarea favorabilă este de a transferagenele în organism astfel, încît ele să necesite aprovizionarea cu unnutrient specic, care de obicei este disponibil numai în laborator.Dacă acestea ies afară în mediul extern, atunci ele nu pot creşte.Crearea mediului nefavorabil organismului, parţial este un control

biologic, parţial unul zic. Astfel, unele din primele specii de orezgenetic modicat au fost elaborate în Anglia (care este prea rece

pentru cultivarea orezului) şi încercate în cîmpiile Arizonei (undeeste prea uscat). Reţinerea biologică de asemenea poate implicautilizarea moleculelor vector şi organismelor gazdă care au fost

modicate genetic astfel, încît pot supravieţui doar în condiţiispeciale asigurate de experimentator şi care nu sunt disponibile înafara laboratorului.

Revoluţie verde (Green Revolution). Nume dat de către WilliamGoud, în a doua jumătate a secolului XX, creşterii impresionanteîn productivitatea recoltei a procesului de ameliorare a plantelor,agronomiei, pesticidelor şi controlului bolilor, ca rezultat aldezvoltării geneticii.




132


133

Rezervă de gene (gene pool). Toată informaţia genetică din toategenele dintr-o populaţie într-o anumită perioadă.

Rezistenţă erbicidă (herbicide resistance). Abilitate a unei plante

de a confrunta erbicida. Obţinerea soiurilor rezistente la erbicide afost unul dintre cele mai timpurii scopuri ale ingineriei genetice la

plante. Dacă un erbicid este administrat pe un cîmp plantat cu unsoi rezistent la erbicide, atunci toate plantele, cu excepţia soiuluirezistent, vor nimicite.

Rezistenţă la antibiotice (antibiotic resistance). Abilitate a unuimicroorganism de a produce o proteină care slăbeşte activitatea unuiantibiotic sau previne transportul antibioticului în celulă.

S

SAR (succesiune autonomă de replicare) (ARS) (autonomousreplicating sequence). Orice succesiune a moleculei de ADNeucariotic, care iniţiază şi sprijină replicarea cromozomică. Au fostidenticate în genomul unor drojdii.

Sămînţă articială (articial seed). Embrioni somatici încapsulaţisau înveliţi (embrioizi), plantaţi şi trataţi ca şi seminţele.

Sămînţă hibridă (hybrid seed). Sămînţă produsă din încrucişareaa doi părinţi diferiţi din punct de vedere genetic. La creşterea

plantelor, sămînţa produsă din încrucişări speciale a două linii atentselectate, recolta primei generaţii (F

1) prezintă o vigoare de hibrid.

După cum F1 este heterozigot şi nu creşte de la sine, sămînţa hibridă

trebuie obţinută de ecare dată înainte de semănat.

Secvenţă de ADN (DNA sequence). Secvenţă a bazelor într-ocatenă de ADN. Există patru baze diferite, reprezentate simplu

prin literele alfabetice A (Adenină), T (Timină), C (Citozină)şi G (Guanină). Un exemplu de secvenţă de ADN este:ATTTCCGCTACGCGTTA... O secvenţă de ARN este similară,cu excepţia faptului că litera T (Timina) este înlocuită cuU (Uracil).

Secvenţă de codare (coding sequence). Porţiune a unei gene, carespecică direct secvenţa de aminoacizi a produsului de proteină.Secvenţele noncodare ale genelor includ regiunile de control, aşa ca

promotorii, operatorii şi terminatorii, precum şi secvenţele nitron aleanumitor gene eucariotice.

Secvenţă palindromică (palindromic sequence). Segment deADN duplex a cărui secvenţă de la 5´ la 3´ este identică pe ecare




134


135

catenă a moleculei de ADN. Secvenţa este aceeaşi cînd un segmenteste citit de la stînga la dreapta, iar celălalt e citit de la dreapta lastînga.

Secvenţă promotor (promoter sequence). Secvenţă de ADNreglatoare, care iniţiază manifestarea unei gene.

Secvenţionare ADN (DNA sequencing). Determinare a ordiniiexacte a perechilor de baze într-un segment de ADN.

Selectare hibridă (hybrid selection). Proces de alegere a indivizilorcare posedă caracteristicile dorite dintr-o populaţie hibridă.

Selecţie articială (articial selection). Practică de alegere aindivizilor dintr-o populaţie pentru reproducţie, deoarece aceştiindivizi posedă de obicei una sau mai multe caracteristici dorite.

Selecţie asistată de marcheri (SAM) (marker-assisted selection) (MAS). Utilizare a marcherilor de ADN pentru sporirea reacţiei laselecţie într-o populaţie. Marcherii vor strîns legaţi de unul saumai mulţi loci cu trăsături cantitative.

Selecţie genetică (genetic selection). Proces de selectare a genelor,celulelor, clonilor, etc. în cadrul unei populaţii sau între populaţii orispecii.

Selecţie în masă (mass selection). Practicată în reproducerea plantelor şi animalelor. Alegere a indivizilor pentru reproducţie dinîntreaga populaţie în baza fenotipurilor individuale.

Selecţie negativă (negative selection). Selecţie a indivizilor carenu posedă un caracter anumit. O metodă prin care sunt selectatecelulele în creştere care nu poartă un insert de ADN integrat într-olocaţie cromozomică specică.

Selecţie pozitivă (positive selection). Metodă prin care suntselectate celulele care poartă un insert de ADN integrat într-o locaţiecromozomală specică.

Selecţie prin marcher dominant (dominant marker selection).Selecţie a celulelor printr-o genă codînd un produs, care permitedoar celulelor care poartă gena respectivă să crească în anumitecondiţii. De exemplu, celulele plantelor şi animalelor care exprimăgena introdusă Neor sunt rezistente la compusul G418, în timp cecelulele care nu poarta Neor sunt distruse de G418. De asemenea, semai întîlneşte sub deniţia de selecţie pozitivă sau marcher selectiv

pozitiv.

Serii de alele multiple (multiple-allele series). Situaţie în care ogenă are mai mult de două alele.

Sex heterogametic (heterogametic sex). Producere de gameţineasemănători cu privire la cromozomii sexuali. La mamifere,mascul XY este heterogametic, iar femela XX este homogametică.

Sex homogamet (homogametic sex). Producere de gameţi similariîn ceea ce priveşte cromozomii sexuali. La mamifere, mascululXY este heterogamet, iar femela XX este homogametă.

Sfîrşitul lanţului (chain terminator). Codoni care nu codează

un aminoacid. Ei semnalizează ribozomilor să nalizeze sinteza proteinei.

Sinteză a proteinei (protein synthesis). Creare a proteinelor din

aminoacizii lor constituenţi, în conformitate cu informaţia geneticădin ADN-ul cromozomial.

Sistem de control negativ (negative control system). Mecanismîn care proteina reglatoare stopează expresia genei.




136


137

Sistem de expresie (expression system). Combinare a celulei

gazdă cu un vector care furnizează un context potrivit pentru a creao funcţie de clonare a genelor, adică de a produce peptide în celulagazdă.

Sistem de livrare a ADN (DNA delivery system). Termen

generic pentru orice procedură care transportă ADN-ul într-o celulărecipientă.

Sistem de microizolare (micro-isolating system). Separare

mecanică a celulelor sau a protoplastelor, lăsîndu-le astfel să prolifereze individual.

Sistem letal balansat (balanced lethal system). Sistem pentru

menţinerea unei alele recesive letale în doi loci ai aceleiaşi perechide cromozomi. Aceasta se poate întreprinde într-o populaţie închisăfără o încrucişare în afară arealului unde supravieţuiesc genotipurileheterozigote după mutaţiile letale şi homozigoţii dominanţi.

Soi (cultivar). Termen prin care se denesc anumite populaţiide plante cultivate, care se disting clar de altele prin una sau maimulte caracteristici şi care în urma reproducerii moştenesc acestecaracteristici.

Soluţie-tampon (buffer). Soluţie care rezistă modicării pH-ului,

cînd se adaugă un acid sau o alcalină sau cînd soluţiile sunt diluate.Sortare a celulelor activate prin uorescenţă (uorescence-activated cell sorting) (FACS). Folosirea razelor laser pentru adetecta diferenţele de uorescenţă dintre diferitele tipuri de celuledintr-un amestec şi distribuirea ulterioară a celulelor în grupuriseparate, corespunzînd ecărui tip de celule din amestec. Una dinutilizările cele mai frecvente ale acestei tehnologii se produce încazul divizării spermei după sexul pe care îl va determina.

Specie endemică (Endemic Species). Specie care există numaiîntr-un areal specic.

Specie pe cale de dispariţie (endangered species). Specie supusă pericolului inevitabil de dispariţie, dacă factorii care ameninţăexistenţa ei continuă să existe. Categoria în cauză include şi speciiale căror număr s-a redus la un nivel critic şi a căror habitate s-auredus drastic, ele ind sortite dispariţiei.

Stare de fază (phase state). Cuplare sau separare a două genelincate.

Sterilizare prin ltrare (lter sterilization). Proces de sterilizare aunui lichid, trecîndu-l printr-un ltru cu pori atît de mici, încît previntrecerea microorganismelor şi sporilor de microbi.

Stres abiotic (abiotic stress). Efect al factorilor neînsueţiţi careafectează funcţionalitatea organismelor vii. Aceşti factori pot :seceta, temperaturile extreme, poluanţii etc.

Stres biotic (biotic stress). Stres ce rezultă din organismele vii,care pot dăuna plantelor, aşa ca viruşii, fungiile, bacteriile, buruienii

paraziţi şi insectele dăunătoare.

Substanţă de creştere (growth substance). Substanţă organică,alta decît nutrienţii, sintetizată de plante şi care reglează creşterea şidezvoltarea. Se găseşte, de obicei, într-un anumit loc, de exemplu lavîrful mugurelui. Transportat spre alte regiuni, îşi produce efectul.

Substituire a bazei (base substitution). Înlocuire a unei baze decătre alta într-o moleculă de ADN.

Substituire a genelor (gene replacement). Încorporare a unei geneîn stare alelică „trans” într-un cromozom în situl ei obişnuit prinrecombinare omoloagă, astfel substituind copia genei originale

prezente în acest locus.




138


139

Substrat cromogenic (chromogenic substrate). Compus sau

substanţă care conţine un grup ce formează culoarea.

Substraturi de fermentare (fermentation substrates). Materialefolosite ca hrană pentru creşterea microorganismului. Substraturilede fermentare şi materialele de urmărire necesare, alături dechimicalele adăugate pentru a facilita fermentarea, formează mediulde cultură.

Succesiune alu (alu sequences). Familie din 300-bp, succesiuni

care, spre exemplu, apar aproximativ un milion ori în genomuluman.

Succesiune cis (cis-acting sequence). Succesiune nucleotidă careafectează doar expresia genelor localizate în acelaşi cromozom.

Succesiune conservată (conserved sequence). Succesiune de

baze într-o moleculă de ADN (sau o succesiune de aminoacid într-o proteină), care a rămas neschimbată esenţial de-a lungul evoluţiei.

Succesiune mendeliană (Mendelian inheritance).Manieră în caregenele şi caracteristicile sunt trecute de la părinţi la copii. Ca exemplede succesiune mendeliană servesc genele autosomal-dominante,autosomal-recesive şi determinatoare de sex.

Succesiuni complementare (complementary sequences). Succesiuni de baze acidonucleice, care pot forma o structurădublu-spiralată prin împerecherea perechilor de baze; succesiuneacomplementară la G- T- A- C este C- A- T- G.

Supradominanţă (overdominance). Stare în care heterozigoţiisunt superiori (într-o măsură oarecare) oricărui dintre homozigoţiiasociaţi.

T

Tăietură (cutting). Parte detaşată a plantei, care în condiţiiadecvate de cultivare poate regenera întreaga plantă fără processexual.

Tehnică de nutriţie în strat (TNS) (nutrient lm technique)(NFT). Tehnică hidroponică utilizată la creşterea plantelor. TNS

prevede existenţa unui strat apos sau soluţie nutritivă în mod continuu

sau în cicluri start-stop.

Tehnologie a genelor (Gene Technology). Ramură a biotehnologieimoderne. Şir de tehnici folosite de savanţi în încercarea de a controlasau modica genele, sau chiar de a le schimba între două speciineînrudite, numită şi tehnologie de recombinare a ADN-ului.

Tehnologie ADN recombinantă (Recombinant DNA Technology). Set de tehnici pentru fragmentarea şi unirea împreună a diferitor

porţiuni de ADN.

Temperatură a mediului ambiant (ambient temperature). Tempe-

ratură a aerului la un moment dat într-un anumit loc.

Temperatură de topire (melting temperature). Temperatură la

care o moleculă de ADN dubluspiralat sau de ARN denatureazăîn spirale unice separate. Este caracteristică ecărui fel de ADN şioferă un indice referitor la compoziţia sa de bază. ADN-urile bogateîn perechi de bază G:C sunt mai rezistente la denaturarea termicădecît ADN-ul bogat în A:T, dat ind că între G şi C se formează treilegături de hidrogen, iar între A şi T doar două.

Teorie cromozomială de moştenire (chromosome theory ofinheritance). Teorie care explică, că cromozomii sunt purtători ai




140


141

informaţiei genetice şi că comportamentul lor pe parcursul meiozeiasigură baza zică pentru segregare şi asortare independentă.

Teorie neutră (neutral theory). Teorie potrivit căreia marea parte a evoluţiei se datorează în primul rînd cursului întîmplător almutaţiilor neutre.

Terapie genică umană (Human gene therapy). Inserare de ADNnormal direct în celule pentru a corecta defectele genetice.

Terapie genică (gene therapy). Tratament al bolilor moştenite prinintroducerea într-o celulă a indivizilor afectaţi a copiilor „sălbatice”ale genelor defecte care produc anomalia. Dacă celulele reproductivesunt modicate, procedura este numită „germline” sau terapiagenelor transmisibile. Dacă sunt modicate celulele nereproductive(somatice), procedura se numeşte terapie a genelor netransmisibile.

Terapie genică ex vivo (ex vivo gene therapy). Aplicare a unei

gene sau a mai multor gene pe celulele izolate ale unui individ. Dupăcultivare, celulele transformate sunt introduse înapoi în individ printransfuzie, infuzie sau injectare, pentru a micşora dezechilibrulgenetic al individului respectiv.

Test „hi” pătrat (chi-squared test (X2 test)). Test semnicativ,

utilizat pentru evaluarea statistică a relevanţei datelor observate pentru o anumită prezicere.

Test de complementare; test trans (complementation test; transtest). Includere a două gene mutante în acelaşi genotip pentru adetermina dacă mutaţiile sunt alele ale aceleiaşi gene. Dacă mutaţiilesunt nonalelice, genotipul m

1- m

1+ / m

2- m

2+ va avea fenotip de tip

sălbatic (normal), iar dacă ele sunt alele se va manifesta fenotipulmutant.

Test de inoculare a altoiului (graft inoculation test). Test bazat pe folosirea unui purtător bănuit de a infectat, altoit la o plantăindicator. Dacă simptomele apar la planta indicator, presupunereavirală este pozitivă.

Test Feulgen (Feulgen’s test). Test histochimic în care se poateobserva distribuirea ADN-ului în cromozomii nucleelor celulelorce se divizează. O secţiune de ţesut este mai întîi tratată cu acidclorhidric diluat pentru a înlătura baza purină a ADN-ului, astfelexpunînd grupurile aldehide ale dezoxiribozelor de zahăr. Ulterior,secţiunea este tratată în reactivul „Schiff”, care se combină cugrupurile aldehide pentru a forma un component de culoaremagenda (rubinie).

Timp de pasaj (passage time). Interval dintre subculturilesuccesive.

Toleranţă faţă de erbicide (Herbicide tolerance). Capacitate a

unei plante de a rămîne neafectată la aplicarea unui erbicid.

Topoizomerază ADN (DNA topo-isomerase). Enzimă carecatalizează introducerea sau înlăturarea super-încolăcirilor înmolecula de ADN.

Toxină bacteriană (bacterial toxin). Toxină produsă de o bacterie,

aşa ca toxina Bt de către Bacillus thuringiensis.

Toxină specică gazdei (host-specic toxin). Metabolit produsde un patogen care are o specicitate echivalentă acelui patogen.Astfel de toxine sunt folosite pentru experienţele de selecţie in vitro

în scopul de a verica tolerarea sau rezistenţa la acel patogen.

Transcripţie primară (primary transcript). Moleculă deARN produsă prin tarnscripţie înaintea oricăror modicări




142


143

posttranscripţionale; se numeşte, de asemenea, pre-mARN laeucariote.

Transfer de gene orizontal (Horizontal gene transfer). Preluaredirectă a materialului genetic străin de către celule şi încorporareaacestuia în genomul lor.

Transfer nuclear (nuclear transfer). Tehnologie conform căreiaanimalele sunt create prin clonarea unei singure celule diploidesomatice. Ea implică luarea unei singure celule diploide dintr-o

cultură a celulelor şi introducerea ei într-un ovul denucleat, adică unovul din care a fost eliminat nucleul haploid. Zigotul diploid obţinutse dezvoltă într-un embrion ce este plasat la o femelă recipientă, caredă naştere animalului clonat într-un mod obişnuit.

Transformare a culturii (culture alteration). Termen folosit

pentru indicarea schimbului persistent în proprietăţile compor-tamentului unei culturi (de ex., morfologie modicată, constituţiea cromozomului, susceptibilitate a virusului, cerinţe nutritive,capacitate proliferativă etc.).

Transformare genetică (genetic transformation). Transfer

extracelular de ADN între specii sau genotipuri folosind vectori bacteriali sau virali.

Transpiraţie de evaporare (evapotranspiration) (Lat. Evaporare,transformare în vapori + Fr. Transpirer, a respira). Proces al pierderiiapei sub forma de vapori de pe o suprafaţă prin frunze de-a lungulunei anumite perioade de timp.

Transport polar (polar transport). Mişcare dirijată prin plante acompuşilor (de obicei, reglatorii de creştere ai plantelor endogene)mai ales într-o direcţie; transportul polar întrece tendinţa de difuzieîn toate direcţiile.

Transpozon compus (composite transposon). Element

transpozabil, format din doi transpozoni identici sau aproape identiciinseraţi în orice parte a segmentului de ADN nontranspozabil, aşa catranspozonul bacterial Tn5.

Tratare (curing). Eliminare a unei plasmide din celula gazdă. Mulţiagenţi care interferează cu copierea ADN-ului, de ex., bromida deetidium, poate trata plasmidele e de celulele bacteriale, e de celeeucariotice.

Tratat Internaţional al Resurselor Genetice a Plantelor pentruAgricultură şi Alimentaţie (TIRGPAA). Adoptat de FAO la 3noiembrie 2001, reprezintă o versiune revizuită a vechiului tratat,cunoscut sub numele de Acord Internaţional al Resurselor Genetice aPlantelor pentru Alimentaţie şi Agricultură, semnat de statele membreîn 1981. TIRGPAA are ca scop conservarea şi folosirea continuă aresurselor genetice a plantelor pentru alimentaţie şi agricultură, cuîmpărţirea echitabilă a beneciului provenit din această folosinţă.

Trăsătură multifactorială (multifactorial trait).Trăsătură ce estecontrolată de multe gene şi este, de asemenea, inuenţată de mediu.

Trăsătură nouă la o plantă (Novel trait in a plant). Plantă ce posedă caracteristici care în mod normal nu se găsesc la speciile

unde noua trăsătură a fost creată prin manipulare, transformare,mutaţie genetică specică etc.

Turnesol (litmus). Hîrtie cu indicator pH (mărimea 4.5-8.3)impregnată cu un pigment de lichen extras. Devine roşu în soluţiiacide şi albastru în soluţii alcaline. Totuşi, folosirea hîrtiei de turnesolca un indicator nu este o metodă exactă pentru măsurarea pH-ului.




144


145

U

Unitate crossingover (crossing-over unit). Măsură de distanţăîntre doi loci pe hărţile genetice ce se bazează pe numărul mediu decrossingoveri ce au loc în segmentul cromozomial dintre aceşti doiloci pe durata meiozei. Un procent de crossingoveri este egal cu osanti Morganidă (cM).

Urmaş; progenitură (offspring; progeny). Organism individual

nou care rezultă din procesul reproducerii sexuate sau asexuate.

Urmărire genetică (genetic screening). Testare a unui grup al populaţiei pentru a identica un subgrup de indivizi în situaţie derisc ridicat în transmiterea sau purtarea unei anumite dezordinigenetice.

V

Vaccin multivalent (multivalent vaccine). Un singur vaccin,destinat să obţină o reacţie imună la mai mulţi agenţi patogeni.

Vaccină vie (live vaccine). Formă vie, netoxică a unuimicroorganism sau virus folosit la extragerea unui anticorp ce va

proteja organismul vaccinat împotriva infecţiei de către o formăactivă a microorganismului sau a virusului. De asemenea, un

microorganism sau virus viu şi netoxic care exprimă o proteinăantigenică străină este folosit pentru vaccinarea oamenilor şianimalelor. Ultimele organisme sunt numite, la fel, vaccine vii derecombinare.

Variabile controlate (controlled variables). Factori care ar putea afecta rezultatul unui experiment, dacă nu sunt ţinuţi în stareconstantă.

Variaţie genetică (genetic variation). Diferenţă dintre indiviziatribuită diferenţelor dintre genotipuri.

Varietate de plante (Plant Variety). Grup de plante care sedistinge clar de altele prin una sau mai multe caracteristici, iar cîndeste reprodus repetat prin metodele corespunzătoare îşi păstreazăidentitatea.

Vas Petri (Petri dish). Vas rotund neted cu capac potrivit,fabricat din sticlă sau material plastic, folosit pentru cultivareaorganismelor.

Vector de clonare (cloning vector). O moleculă mică de ADN, deobicei o plasmidă sau cromozom viral ADN, în care se insereazăADN străin în procesul de clonare a genelor sau a altor secvenţede ADN de interes. Aceasta poate purta ADN inserat şi poate

perpetuat într-o celulă gazdă.




146


147

Vector de expresie (expression vector). Vector de clonare structuratîn aşa fel, încît dupa inserarea unei molecule de ADN, secvenţalui de codare este complet transcrisă şi ARN-ul este translat. Genaclonată este pusa sub controlul unei secvenţe de activare pentru aîncepe transcripţia, şi deseori are o secvenţă de transcripţie nală lacapătul ei. Aşa tip de activatori poartă denumirea de high level.

Vector de integrare. Vector menit să insereze un fragment de ADNstrăin în genomul celulei gazdă.

Vericare a existenţei oligonucleotidei (VEO) (oligonucleotideligation assay) (OLA). Tehnică de diagnosticare pentru deter-minarea prezenţei sau absenţei unei perechi de nucleotide speciceîn cadrul genei analizate, care indică deseori dacă gena este de tiporiginar (normală) sau mutantă (defectată).

A(pag. 5-15)

A exporta (export).A exprima (express).Aberaţie cromozomială (chromosome aberration).Acid nucleic (Nucleic Acid).Aclimatizare (acclimatization).Acumulări microbiene (microbial mats).

Acvacultură (aquaculture).Adaptare (adaptation).Adenină (adenine).Adeziune (adhesion).ADN (DNA).ADN denaturat (denaturated DNA).ADN exogen (exogenous DNA).ADN mitocondrial (ADNmt) (mitochondrial DNA).ADN străin (foreign DNA).ADNcp (cpDNA).Agar-agar (agar-agar).Agaroză (agarose).Agricultură organică (Organic Farming). Agrobacterium tumefaciens.

Agrobiodiversitate; biodiversitate agricolă (agrobiodiversity;agricultural biological diversity).Albinism (albinism).Alelă (allele).Alelă dominantă (Dominant allele).Alele (allele).Alele letale; gene letale (lethal allele; lethal gene).Alele multiple (multiple alleles).Alelopatie (allelopathy).




148


149

Alergen (allergen).Alimente funcţionale (functional foods).Alimente Genetic Modicate (GM food).Alogamie (allogamy).Alometric (allometric).Alopoliploid (allopolyploid).Alotetraploid (allotetraploid).Ammixis (amphimixis).Aminoacid (amino acid).

Aminoacid esenţial (essential amino acid).Amitoză (amitosis).Ampicilină (ampicillin).Amplicare (amplication).Amplicare a genelor (gene amplication).Amplicare specică a alelelor (allele-specic amplication).Amprente genetice (genetic ngerprinting).Anafază (anaphase).Analog al nucleotidei (nucleoside analogue).Androgeneză (androgenesis).Aneuploid (aneuploid).Anteră (anther).Antibiotic (antibiotic).Anticodon (anticodon).

Antigen, imunogen (antigen; immunogen).Antioxidant (antioxidant).Antiseptic (antiseptic).Antiser (antiserum).Aparat Golgi (Golgi apparatus).Apex (apex).Apomixis (apomixis).Arabidopsis (Arabidopsis).

Arbore genealogic (Pedigree).

Ardere (expunere la acără) (aming).ARN mesager (ARNm) (messenger RNA) (mRNA).Asexual (asexual).Asimilare a azotului (nitrogen assimilation).Asimilare genetică (genetic assimilation).Asinapsis (asynapsis).Autoclavă (autoclave).Autoliză (autolysis).Autopoliploid (autopolyploid).

Autoradiograf (autoradiograph).Autoradiograe (autoradiography).Autozom (autosome).Azot lichid (liquid nitrogen).

B(pag. 16-25 )

B limfocite; B celule (B lymphocytes; B cells).Bacil (bacillus). Bacillus thuringiensis (B.t.).

Bacterie (bacteria).Bacteriocid, bactericid (bacteriocide; bactericide).Bacteriocină (bacteriocin).

Bacteriofag (bacteriophage).Bacteriostat (bacteriostat).Bancă ADN (DNA bank).Bancă de gene (gene bank).Bancă de gene animalieră (animal genome (gene) bank).Bar (bar).Bazal (basal).Bază (base).Bază de date a resurselor genetice animale.




150


151

Baze azotate (nitrogenous bases).Bibliotecă cADN (cDNA library).Bibliotecă de gene (gene library).Bienală (biennial).Bio (bio-).Bioaugmentare (bio-augmentation).Biocataliză, biocatalizator (biocatalysis; biocatalyst).Biocombustibil (biofuel).Biocontrol (biocontrol).

Biodegradabil (biodegradable).Biodegradare (biodegradation).Biodiversitate (biodiversity).Bioenergetică (bio-energetics).Bioetică (bio-ethics).Bioltrare (bioleaching).Biogaz (biogas).Biogeneză (biogenesis).Bioinformatică (bio-informatics).Bioinginerie (bio-engineering).Biologie molecualră (molecular biology).Biom (biome).Biomasă (biomass).Biometrie (biometry).

Biopiraterie (biopiracy).Biopolimer (biopolymer).Biopoluare (bio-pollution).Bioprobă (bio-assay).Bioproces (bioprocess).Bioprospectare (bioprospecting).Bioreactor (bioreactor).Bioreactor (fermentator industrial) de enzimă (enzyme bioreactor).Bioremediere (bioremediation).

Biosenzor (biosensor).Biosferă (biosphere).Biosinteză (biosynthesis).Biotehnologie (biotechnology).Biotehnologie modernă (Modern biotechnology).Biotop (biotope).Biotoxină (biotoxin).Biotransformare (biotransformation).Bivalent (bivalent).

Blastochist (blastocyst) (also blastocist).Blastomer (blastomere).Blastulă (blastula).Boală ereditară (genetic disease).Bombardare cu microparticole (microprojectile bombardment).Bractee (bract). BRCA1 şi BRCA2 (BRCA1 and BRCA2).

Bromidă de etidiu (ethidium bromide).

C(pag. 26-45)

CAB (cromozom articial bacterial) (BAC Bacterial ArticialChromosome).

Caliciu (calyx).Calorie (calorie).Calus (callus).Cameră de creştere (growth cabinet).Cameră de cultură (culture room).Cantimorganidă (centimorgan) (cM).Capacitate de asociere (binding).Capsidă (capsid).




152


153

Caracter (character).Carantină (quarantine).Cartare genetică (Gene mapping).Cartograere (mapping).Catabolism (catabolism).Cataliză (catalysis).Călire (hardening off).Celulază (cellulase).Celulă (cell).

Celulă apicală (apical cell).Celulă diploidă (diploid cell).Celulă eucariotă (Eukaryotic cell).Celulă haploidă (haploid cell).Celule B (B cells).Celule de memorie (memory cells).Celule stem embrionare (embryonic stem cells).Celuloză (cellulose).Centre de origine (centres of origin).Centrifugare diferenţiată (differential centrifugation).Centromer (centromere).Cerc de creştere (growth ring).Cereale Bt (Bt Crops).Chiasmă (chiasma).

Chimioterapie (chemotherapy).Cibrid (cybrid).Cicatrice de mugur (bud scar).Cicatrice a frunzei (leaf scar).Ciclu celular (cell cycle).Ciclu nutritiv (nutrient cycle).Ciclu parasexual (parasexual cycle).Citochineză (cytokinesis).Citochinină (cytokinin).

Citogenetică (cytogenetics).Citoliză (cytolysis).Citologie (cytology).Citometrie prin scurgere (ow cytometry).Citoplasmă (cytoplasm)Citotip (cytotype).Citozină (cytosine).Clasă modală; mod (modal class; mode).Clonare (cloning).

Clonare a embrionului (embryo clonino).Clonare a genelor (gene cloning).Clonare a transplantului nuclear (Nuclear transplant cloning).Clonare adultă (adult cloning).Clonare moleculară (molecular cloning).Clonare poziţională (positional cloning).Clonă (clone).Clonă cADN (cDNA clone).Clonă de gamet (gametoclone).Clone (clones).Clorolă (chlorophyll).Cloroplast (chloroplast).Cloroză (chlorosis).Cocultură (co-culture).

Cod genetic (Genetic Code).CODEX Alimentarius (CODEX Alimentarius).Codon de iniţiere.Coevoluţie (co-evolution).Cofermentare (co-fermentation).Cointegrare (co-integrate).Colchicin (L. colchicum).Colecţie activă (active collection).Colecţie de bază (base collection).




154


155

Coleoptil (coleoptile).Colinearitate (co-linearity).Colonie (colony).Colorare Gram (Gram staining).Comensalism (commensalism).Competent (competent).Competenţă (competence).Complementare genetică (genetic complementation).Complementaritate (complementarity).

Complex de histocompatibilitate majoră (major histocompatibilitycomplex).Concentraţie a biomasei (biomass concentration).Concordanţă (concordance).Condiţii libere de vieţuire (free-living conditions).Condiţionare (conditioning).Conjugare (conjugation).Consangvinitate (consanguinity).Conservare a genelor; conservare a resurselor genetice (geneconservation; genetic resources conservation).Conservare a resurselor genetice la animalele domestice (conservationof farm animal genetic resources).Conservare criobiologică, crioconservare, conservare prin îngheţare(cryobiological preservation; cryopreservation; freeze preservation).

Conservare ex situ ( Ex-situ Conservation).Conservare ex situ.

Conservare in situ (conservation in situ).Constitutiv (constitutive).Construcţie ADN (DNA construct).Consultare genetică (genetic counseling).Convenţia privind Diversitatea Biologică (Convention on BiologicalDiversity) (CBD).Corelaţie (correlation).

Corporaţie multinaţională (Multinational Corporation).Cosegregare (co-segregation).Cosolvent organic (organic co-solvent).Cotiledon (cotyledon).Cotransformare (co-transformation).Covariaţie (co-variance).Creştere (growth).Creştere organizată (organized growth).Creştere primară (primary growth).Crioprotectant (cryoprotectant).Cristalizare a proteinei (protein crystallization).Cromatidă (chromatid).Cromatină (chromatin).Cromatograe (chromatography).Cromozom (chromosome).Cromozom metacentric (metacentric chromosome).Cromozomi lament de lampă (lampbrush chromosomes).Cromozomi omologi (homologous chromosomes).Cros (cross).Crossingover (Crossing-over).Crossingover dublu (double crossing-over).Crossover (crossover).Cultivar (cultivar).Cultivare a meristemului (meristem culture).Cultivare continuă (continuous culture).Cultivare în grup (batch culture).Cultură (culture).Cultură continuă deschisă (open continuous culture).Cultură continuă închisă (closed continuous culture).Cultură de antere (anther culture).Cultură de calus (callus culture).Cultură de celule (cell culture).




156


157

Cultură de celule vegetale (plant cell culture).Cultură de embrion (embryo culture).Cultură de extremităţi meristematice (meristem tip culture).Cultură de organe (organ culture).Cultură de panicul (panicle culture).Cultură de polen (pollen culture).Cultură de protoplaste (protoplast culture).Cultură primară (primary culture).Culturi rezistente, care tolerează erbicidele (Herbicide/Tolerant

Resistant Crops).Cuticulă (cuticle).

D(pag. 46-52)

Dalton (simbol Da) (dalton) (symbol: Da). De novo.

Dediferenţiere (de-differentiation).Defect de naştere (birth defect).Decienţă (deciency).Decienţă nutritivă (nutrient deciency).Denit (dened).

Degenerare (a codului genetic) (degeneracy) (of the genetic code).Degenerare (degeneration).Dehalogenare (dehalogenation).Dehidrogenază (dehydrogenase).Denaturare (denaturation).Denitricare (denitrication).Densitate a populaţiei (population density).Deoxiribonuclează (DNază) (deoxyribonuclease).Depozitare de gameţi şi embrioni (gamete and embryo storage).

Derepr imare (de-repression).Determinant antigenic (antigenic determinant).Dezvoltare (development).Diagnoză ADN (DNA diagnosis).Diazotrof (diazotroph).Dicogamie (dichogamy).Dicotiledon (dicotyledon).Diferenţiere (differentiation).Diferenţiere a celulei (cell differentiation).Difuzie (diffusion).

Dihaploid (dihaploid).Dimer (dimer).Dimorsm (dimorphism).Diplofază (diplophase).Diploid (diploid).Disecţie (dissection).Disjuncţie (disjunction).Distanţă pe hartă (map distance).Distilare (distillation).Ditip (ditype).Diversitate biologică sau biodiversitate (biological diversity or

biodiversity).Diversitate genetică (genetic diversity).Diviziune a celulelor (cell division).

Diviziune ecuaţională (equational division).Diviziune embrionară (embryo splitting).Dizaharide (disaccharide).Dizolvare (dissolve).Dizomie (disomy).DL

50 (doză letală de 50%) (LD

50 (lethal dose 50%)).

Dogmă centrală (central dogma).Dolly (Dolly).Dominant (dominant).




158


159

Dominanţă (dominance).Dominanţă apicală (apical dominance).Donor de explant (explant donor).Drojdie de bere (brewer’s yeast).Dublare (duplication).

E(pag. 53-61)

Echilibru (equilibrium).Echilibru genetic (genetic equilibrium).Echilibrul Hardy–Weinberg (Hardy-Weinberg equilibrium).Echimolar (equimolar).Ecologie (ecology).Ecosistem (Ecosystem).Ecotip (ecotype).Efect de poziţie (position effect).Efecte aditive ale genelor (additive gene effects).Efecte alelice aditive (additive allelic effects).Ecienţă fotosintetică (photosynthetic efciency).Elastină (elastin).Electro-blotting (electro-blotting).Electroforeză (Electrophoresis).

Electroforeză cu gel cu cîmp pulsant (EGCP) (pulsed-eld gelelectrophoresis) (PFGE).Electroforeză cu gel de agaroză (agarose gel electrophoresis).Electroforeză cu gel poliacrilamid (EGPA) (polyacrylamide gelelectrophoresis) (PAGE).Electroporaţie (electroporation).Element genetic mobil (Mobile Genetic Element), numit de

asemenea Transpozon (Transposon) sau Element genetic transpozabil(Transposable Genetic Element).

Eli berare deliberată (deliberate release).Embriogeneză (embryogenesis).Embriogeneză asexuală (asexual embryogenesis).Embriogeneză directă (direct embryogenesis).Empiric (empirical).Endocitoză (endocytosis).Endot (endophyte).Endogamie (endogamy).Endogen (endogenous).Endomitoză (endomitosis).Endopoliploidie (endopolyploidy).Endosperm (endosperm).Enzimă (enzyme).Enzimă constitutivă (constitutive enzyme).Enzimă-electrod (enzyme electrode).Enzime alimentare (food processing enzyme).Enzime de reparare a ADN-ului (DNA repair enzymes).Epicotil (epicotyl).Epidemiologie.Epită (epiphyte).Epigenetic (epigenetic).Epigeneză (epigenesis).Episom (epitome).Epizootie (epizootic).Erbicid (herbicide).Ereditate (Heredity).Escherichia coli (Escherichia coli).

Etanol (ethanol).Etiolare (etiolation).Eucariot (eukaryote). Evaluare (evaluation).

Evoluţie (evolution).




160


161

Evoluţie organică (organic evolution).Ex vitro (ex vitro).

Exogamie (exogamy).Exogen (exogenous).Exon (Exons).Exonuclează (Exonuclease).Explant (explant).Explantare (explantation).Expresie (manifestare) a genei (Gene expression).Expresivitate (expressivity).Extensiune binomială (binomial expansion).Extincţie (extinction).Extract de malţ (malt extract).Ezotoxină (exotoxin).

F(pag. 62-68)

Factor abiotic (abiotic factor).Factor biotic (biotic factor).Factor de creştere (growth factor).Factor F (F factor).Factor latent (latent agent).

Factori de elongaţie (elongation factors).Factori de elongaţie (elongation factors).Fagemide (phagemids).Fagocite (phagocytes).Fagocitoză (phagocytosis).Familie multigenă (multigene family).Farmacogenomică (pharmacogenomics).Fază lineară (linear phase).Fază logaritmică (logarithmic phase) .

Fenoco pie (phenocopy).Fenotip (Phenotype).Fermentare continuă (continuous fermentation).Feromon (pheromone).Fertil (fertile).Fertilizare (fertilization).Fertilizare dublă (double fertilization).Filogenie (phylogeny).Filtrare (ltration).

Fisiune (ssion).Fitoparazit (phytoparasite).Fitopatogen (phytopathogen).Fitosanitarie (phytosanitary).Fixare a nitrogenului (nitrogen xation).Flagel (agellum).FLAVR SAVR.Floem (phloem).Flux de gene (Gene Flow).Fosfatază (phosphatase).Fotobioreactor (photo-bioreactor).Fotocrom (phytochrome).Foton (photon).Fotoperioadă (photoperiod).

Fotoperiodism (photoperiodism).Fotoreactivare (photoreactivation).Fotosintetic (photosynthetic).Fotosinteză (photosynthesis).Fotosinteză netă (net photosynthesis).Fototropism (phototropism).Fragment Okazaki (Okazaki fragment).Frecvenţă a alelelor (allele frequency).




162


163

Funcţii de conjugare (conjugative functions).Fuziune a celulei (cell fusion).Fuziune de protoplaste (protoplast fusion).

G(pag. 69-73)

Gamet (Gamete).Gametot (gametophyte).

Gastrulă (gastrula).Gazdă (host).Gel (gel).Gel electroforetic (gel electrophoresis).Gelatină (gelatin).Gemeni dizigotici (dizygotic twins).Gemeni monozigotici (monozygotic twins).Genă (gene).Genă ancoră (anchor gene).Genă constitutivă (constitutive gene).Genă formată prin fuziune (fusion gene).Genă himerică (chimeric gene).Genă marcatoare (marker gene).

Genă marcatoare dominantă (dominant selectable marker gene).Genă marcher himerică de selecţie (chimeric selectable markergene).Genă modicatoare (modifying gene).Gene citoplasmatice (cytoplasmic genes).Gene marcatoare rezistente la antibiotice (antibiotic resistance markergenes).Gene variabile (mutable genes).Genetică (Genetics).

Genetică cantitativă (quantitative genetics).Genetică moleculară (molecular genetics).Genetică populaţională (population genetics).Genom (Genome).Genotip (genotype).Germen (germ).Germicid (germicide).Germinare precoce (precocious germination).Germoplasmă (Germplasm).

Gimnospermă (gymnosperm).Ginandromorf (gynandromorph).Granulă de polen (pollen grain).

H(pag. 74-78)

Habitat (Habitat).Hartă de linkage (linkage map).Hartă zică (physical map).Hemicelulază (hemicellulase).Hemizigot; haplozigot (hemizygous; haplozygous).Hermafrodit (hermaphrodite).Heterocarion (heterokaryon).

Heterogenism genetic (genetic heterogeneity).Heteroplasmă (heteroplasmy).Heteroploid (heteroploid).Heterozigot (heterozygote).Heterozigot cis (cis heterozygote).Heterozigotic (heterozygous).Heterozigozitate (Heterozygosity).Hibrid (hybrid) (Lat. hybrida).




164


165

Hibridizare a celulei (cell hybridization).Hibridizare ADN (DNA hybridization).Hibridizare in situ.

Hidrat (hydrate).Hidroliză (hydrolysis).Hidroponie (hydroponics).Himeră (chimera or chimaera).Himeră periclinală (periclinal chimera).Hiperploid (hyperploid).Hipertonic (hypertonic).Hipoclorit (hypochlorite).Hipocotil (hypocotyl).Hipomorf (hypomorph).Hipoplastic (hypoplastic).Hipoploid (hypoploid).Hipotonic (hypotonic).Histocompatibilitate (histocompatibility).Histologie (histology).Histonă (histone).Homoalele (homoalleles).Homocarion (homokaryon).Homodimer (homodimer).Homozigot (homozygote).Homozigotare (Homozygosity).Hormon (hormone).Hrană funcţională (Functional food).

I(pag. 79-81)

Imobilizare a celulelor vegetale (plant cell immobilization).Impuls meiotic (meiotic drive).

Imunitate transmisă (passive immunity).Imunizare genetică (genetic immunization).Imunizare preventivă; vaccinare (preventive immunization;vaccination). In situ.

In vitro.

In vivo.

Incubare (lat. incubare, a sta).Indicatori ai biodiversităţii (biodiversity indicators).

Inducător arbitrar (gratuitous inducer).Informaţie condenţială (condential information).Informaţie genetică (genetic information).Inginerie genetică (Genetic engineering).Inginerie proteică (protein engineering).Inhibitor de creştere (growth inhibitor).Iniţiere a frunzei (leaf primordium).Interacţionări hidrofobe (hydrophobic interactions).Inversie paracentrică (paracentric inversion).Inversie pericentrică (pericentric inversion).Ipoteză (hypothesis).

}

(pag. 82)Încrucişare reversivă (backcross).Îngrăşămînt (fertilizer).Înmugurire (budding).Înmulţire asexuată (asexual propagation).Întunecare (browning).




166


167

K(pag. 83)

Kainit (fr.kainite).Kalipatron (germ.Kalipatron).Kamala (fr.kamala).Kilo- (fr.kilo, gr.kilioi „mie”).Kilobază (Kilobase (kb).

L(pag. 84-86)

Legătură hidrogenică (hydrogen bond).Legile Mendel (Mendel’s Laws).Leptonemă (leptonema).Liber de patogeni (pathogen-free).Librărie de ADN genomic, librărie genomică (genomic DNA library;genomic library).Licenţă (License).Lignicare (lignication).Limfocite (lymphocyte).Limfomă (lymphoma).Linie celulară (Cell line).Linie pură (pure line).Linkage (linkage).Lioliză (lyophilize).Lipopolizaharide (lipopolysaccharide) (LPS).Litic (lytic).Lizogen (lysogen).Lizogenic (lysogenic).Lizogenie (lysogeny).

Lizozom (lysosome).Localizare (Localize).Loci hipersenzitivi (hypersensitive sites).Locul caracterului cantitativ (LCC) (quantitative trait locus) (QTL).Locul de integrare cromozomică (chromosomal integration site).Locus (pl. loci) (locus).

M(pag. 87-100)

Macromoleculă (macromolecule).Macronutrient (macronutrient).Macropropagare (macropropagation).Malign (malignant).Management al resurselor genetice ale animalelor domestice(management of farm animal genetic resources).Manit (mannitol).Manoză (mannose).Marcare (labelling).Marcator (label).Marcator (marker).Marcatori moleculari (Molecular markers).Marcher (marker).Marcher genetic (genetic marker).Material genetic (Genetic material).Maturizare (maturation).Mărime minimă a substanţei folosite pentru inoculare (minimuminoculum size).Median (median).Medie (mean).Mediu (environment).




168


169

Mediu (medium).Mediu controlat (controlled environment).Mediu de cultură (culture medium).Mediu de producere (production environment).Mediu de producere cu inputuri înalte (high-input productionenvironment).Mediu de producere cu inputuri joase (low-input productionenvironment).Mediu de producere cu inputuri medii (medium-input production

environment).Mediu nutritiv (pl: medii nutritive) (nutrient medium) (pl: nutrientmedia).Megabază (Mb) (megabase) (Mb).Megadalton (megadalton) (MDa).Megaspor; macrospor (megaspore; macrospore).Meioză (meiosis).Membrană celulară (cell membrane).Mendelism (Mendelism).Mericlonare (mericloning).Meristem (meristem).Meristem apical (apical meristem).Meristem lateral (lateral meristem).Meristem primar (primary meristem).

Metabolism (metabolism).Metabolit (Metabolite).Metafază (metaphase).Metalotionină (metallothionein).Metastază (metastasis).Metilare (methylation).Metilare ADN (DNA methylation).Metionină (methionine).Mezol (mesophile).

Mezol (mesophyll).Micoriză (mycorrhizae).Microb (microbe).Microelement (micro-element).Microinjectare (micro-injection).Microinjecţie (Microinjection).Micromediu (micro-environment).Micronutrient (micronutrient).Microorganism (Microorganis).

Microplaste (microplasts).Micropropagare (micropropagation).Micropurtători (micro-carriers).Microsatelit (microsatellite).Microscop electronic (electron microscope).Microtubuleţe (microtubules).Mielomă (myeloma).Minisateliţi (minisatellites).Minituberculi (minitubers).Mitocondrie (mitochondrion).Mitoză (Mitosis).Mixoploid (mixoploid).Mlădiţă (offset).Mobilizare (mobilization).

Model (model).Modicare a genelor (gene modication).Modicator; genă de modicare (modier; modifying gene).Mol (mole).Molaritate (molarity).Moleculă (molecule).Monocotiledon (monocotyledon).Monocultură (monoculture).Monoletic (monophyletic).




170


171

Monogenic (monogenic).Monohibrid (monohybrid).Monoic (monoecious).Monomer (monomer).Monostrat (monolayer).Monozaharidă (monosaccharide).Monozomic (monosomic).Monsanto (marcă comercială) (Monsanto) (trade name).Morfogeneză (morphogenesis).

Morfologie (morphology).Moştenire cantitativă (quantitative inheritance).Moştenire citoplasmatică (cytoplasmic inheritance).Moştenire maternă (maternal inheritance).Mozaic (mosaic).Mugur (bud).Mugur latent (latent bud).Mugur mixt (mixed bud).Mugur neacoperit (naked bud).Multigenic (multigenic).Multimer; multimeric (multimer; multimeric).Mutagen (Mutagen).Mutagen chimic (chemical mutagen).Mutageneză (mutagenesis).

Mutageneză directă (directed mutagenesis).Mutant (mutant).Mutaţie (mutation).Mutaţie homeotică (homeotic mutation).Mutaţie letală condiţionată (conditional lethal mutation).Mutaţie neutră (neutral mutation).Mutaţie reversivă (back mutation).

N(pag. 101-104)

Nanometru (nanometre). Neautonom (non-autonomous). Necesitate esenţială (essential requirement). Necroză (necrosis). Nedezmembrare (non-disjunction). Nematode (nematodes).

Nitrat (nitrate). Nitricare (nitrication). Nod (node). Nodozitate (nodule). Nodulare (nodulation). Nomenclatură binomială (binomial nomenclature). Nuclează (nuclease). Nucleol (nucleolus). Nucleotide (nucleoside). Nucleotide complementare (complementary nucleotides). Nucleu (nucleus). Nulisomie (nullisomy). Numărul celulelor (cell number). Numărul Comisiei pentru Enzime (Enzyme Commission (EC)

Number). Număr de copie (copy number). Număr de pasaje (passage number). Nutrient esenţial (essential nutrient).




172


173

O(pag. 105-108)

Obezitate (obesity).Octaploid (octoploid).Oligomer (oligomer).Oligonucleotidă (oligonucleotide).Oligozaharidă (oligosaccharide).Omolog (homologous).

Omologie (homology).Omoplazie (homoplasy).Omopolimer (homopolymer).Oncogenă (oncogene).Oncogenă dominantă (dominant(-acting) oncogene).Oncogeneză (oncogenesis).Oncogenic (oncogenic).Oocit (oocyte).Oogeneză (oogenesis).Oospor (oospore).Organ (organ).Organe citoplasmatice (cytoplasmic organelles).Organism (organism).Organism Gram-negativ (Gram-negative organism).

Organism Gram-pozitiv (Gram-positive organism).Organism modicat genetic (GMO).Organism nonţintă (non-target organism).Organizator (organizer).Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură (Food and AgriculturalOrganisation) (FAO).Organogeneză (organogenesis).Organogeneză directă (direct organogenesis).Organoid (organoid).

Organoleptic (organoleptic).Origine a replicării (origin of replication).Ortet (ortet).Osmotic (osmoticum).Osmoză (osmosis).Ovar (ovary).Ovul (ovule).

P(pag. 109-126)

P1(P

1).

Paleontolgie (palaeontology).Palindrom (palindrome).Panicul (panicle).Panmixie (panmixis).Parană (ceară) (parafn) (wax).Parahormon (parahormone).Parametru (parameter).Parazit (parasite).Parazitism (parasitism).Parenchim (parenchyma).Parenchim palisadic (palisade parenchyma).

Parenchimatic (parenchymatous).Partenocarpie (parthenocarpy).Partenogeneză (parthenogenesis).Pas metabolic proteic (protein metabolic step).Pasaj (passage).Patentabilitate (Patentability).Patentă (patent).Patern (paternal).Patogen (pathogen).




174


175

Patotoxină (pathotoxin).Pectinază (pectinase).Pectină (pectin).Peduncul (peduncle).Penetranţă (penetrance).Peptidă (peptide).Pereche de bază (base pair).Pereche-bază (base pair).Perenă (perennial).

Perete celular primar (primary cell wall).Periciclu (pericycle).Perioadă de generare a celulei (cell generation time).Perioadă de repaos (dormancy).Permeabil (permeable).Permeabilitate diferită (differentially permeable).Persistent (persistent).Persistenţă (persistence).Pesticid (pesticide).Petală (petal).Peţiol (petiole).

pH (pH).Pigmenţi (pigments).Pinocitoză (pinocytosis).

Pipetă (pipette).Pirimidină (pyrimidine).Pirogen (pyrogen).Pistil (pistil).Plantă de zi lungă (long-day plant).Plantă donatoare (donor plant).Plasmalemă (plasmalemma).Plasmidă (plasmid).Plasmodesmă (plasmodesma).

Plastidă (plastid).Pleiotropie (pleiotropy).Ploid (ploidy).Plumulă (plumule).Pod (bridge).Polaritate (polarity).Polenizare deschisă (open pollination).Poliembrionie (polyembryony).Poligenă (polygene).

Poligene (Polygenes).Poligenic (polygenic).Polimer (polymer).Polimeraza ADN (DNA polymerase).Polimerază (polymerase).Polimerie (polymery).Polimerizare (polymerization).Polimorsm (Polymorphism).Polimorsm de restricţie a lungimii fragmentelor de ADN (RestrictionFragment Length Polymorphism) (RFLP).Polinizare (pollination).Polinizare încrucişată (cross pollination).Polinucleotidă (polynucleotide).Polipeptidă (polypeptide).

Poliploid (polyploid).Polispermie (polyspermy).Polizaharidă (polysaccharide).Populaţie (population).Populaţie mendeliană (Mendelian population).Populaţie panmictică (panmictic population).Potenţial al presiunii (pressure potential).Potenţial osmotic (valoare) osmotic potential (value).Ppm (ppm).




176


177

Presiune a mutaţiei (mutation pressure).Pretransplant (pre-transplant).Primar (primary).Primer (Primer).Primordie (primordium).Principiu de precauţie (Precautionary principle).Probabilitate (probability).Probă (Probe).Probă ADN (DNA probe).Probă uorescentă (uorescent probe).

Probă heterologă (heterologous probe).Probă multilocus (multi-locus probe).Procambiu (procambium).Procariot (prokaryote).Procedură de diagnosticare (diagnostic procedure).Productivitate (productivity).Produsul genei (Gene product).Proembrion (pro-embryo).Profag (pro-phage).Profază (prophase).Prol genetic (Genetic prole).Progenitură (progeny).Proiect al genomului uman (Human Genome Project) (HGP).Proliferare (proliferation).

Promeristem (pro-meristem).Promotor (Promoter).Pronucleu (pro-nucleus).Propagare (propagation).Propagulă (propagule).Propietate intelectuală. Proporţie nucleocitoplasmică (nucleo-cytoplasmic ratio).Protează (protease).Protecţie a soiurilor de plante (Plant Variety Protection).

Proteină (Protein).Proteină formată prin fuziune (fusion protein).Proteină nativă (native protein).Proteine cromozomice nehistone (non-histone chromosomal

proteins).Protoclonă (protoclone).Protocol (protocol).Protocolul de la Cartagena privind Biosecuritatea (Cartagena Protocolon Biosafety).Protoderm (protoderm).Protoginie (protogyny).Protooncogenă (proto-oncogene).Protooncogene (Proto-oncogenes).Protoplasmă (protoplasm).Protoplast (protoplast).Protoxin (pro-toxin).Provirus (provirus).Pseudocarp; fruct fals (pseudocarp; false fruit).Pseudogenă procesată (processed pseudo-gene).Pseudogene (pseudo-gene).Punct de veştezire permanent (PVP) (permanent wilting point)(PWP).Purină (purine).Purtător (carrier).

R(pag. 127-132)

Radiaţie cu particule (particle radiation).Radiaţie electromagnetică (electromagnetic radiation).Rasă dispărută (extinct breed).Rată de creştere (growth rate).




178


179

Răspuns imun celular (cell-mediated immune response).Răspuns imun.Reacţie de polimerizare în lanţ (RPL) (Polymerase chain reaction)(PCR).Reacţie imună primară (primary immune response).Reacţie morfogenică (morphogenic response).Recesivă dublă (double recessive).Recombinare a genelor (gene recombination).Recombinare omologă (homologous recombination).

Regiune pseudoautosomală (pseudo-autosomal region).Reglare autogenă negativă; autoreglare negativă (negative autogenousregulation; negative self-regulation).Reglator de creştere (growth regulator).Reparare de ADN (DNA repair).Reparare postreplicare (post-replication repair).Reparaţie a necorespunderii (mismatch repair).Repetare directă (direct repeat).Repetare terminală lungă (RTL) (long terminal repeat) (LTR).Replicare ADN (DNA replication).Reproducere (breeding).Reproducere asexuală (asexual reproduction).Reproducere-cros (cross-breeding).Resurse biologice (biological resources).

Resurse genetice (Genetic Resources).Resurse genetice vegetale (RGV) (plant genetic resources) (PGR).Reticul endoplasmic (endoplasmic reticulum).Retroîncrucişare (backcross).Retromutaţie (back mutation).Retrovirus endogen porcin (RVEP) (porcine endogenous retrovirus)(PERV).Reţinere biologică (biological containment).Revoluţie verde (Green Revolution).

Rezervă de gene (gene pool).Rezistenţă erbicidă (herbicide resistance).Rezistenţă la antibiotice (antibiotic resistance).

S(pag. 133-138)

SAR (succesiune autonomă de replicare) (ARS) (autonomousreplicating sequence).

Sămînţă articială (articial seed).Sămînţă hibridă (hybrid seed).Secvenţă de ADN (DNA sequence).Secvenţă de codare (coding sequence).Secvenţă palindromică (palindromic sequence).Secvenţă promotor (promoter sequence).Secvenţionare ADN (DNA sequencing).Selectare hibridă (hybrid selection).Selecţie articială (articial selection).Selecţie asistată de marcheri (SAM) (marker-assisted selection)(MAS).Selecţie genetică (genetic selection).Selecţie în masă (mass selection).Selecţie negativă (negative selection).

Selecţie pozitivă (positive selection).Selecţie prin marcher dominant (dominant marker selection).Serii de alele multiple (multiple-allele series).Sex heterogametic (heterogametic sex).Sex homogamet (homogametic sex).Sfîrşitul lanţului (chain terminator).Sinteză a proteinei (protein synthesis).Sistem de control negativ (negative control system).




180


181

Sistem de expresie (expression system).Sistem de livrare a ADN (DNA delivery system).Sistem de microizolare (micro-isolating system).Sistem letal balansat (balanced lethal system).Soi (cultivar).Soluţie-tampon (buffer).Sortare a celulelor activate prin uorescenţă (uorescence-activatedcell sorting) (FACS).Specie endemică (Endemic Species).

Specie pe cale de dispariţie (endangered species).Stare de fază (phase state).Sterilizare prin ltrare (lter sterilization).Stres abiotic (abiotic stress).Stres biotic (biotic stress).Substanţă de creştere (growth substance).Substituire a bazei (base substitution).Substituire a genelor (gene replacement).Substrat cromogenic (chromogenic substrate).Substraturi de fermentare (fermentation substrates).Succesiune alu (alu sequences).Succesiune cis (cis-acting sequence).Succesiune conservată (conserved sequence).Succesiune mendeliană (Mendelian inheritance).

Succesiuni complementare (complementary sequences). Supradominanţă (overdominance).

T(pag. 139-143)

Tăietură (cutting).Tehnică de nutriţie în strat (TNS) (nutrient lm technique) (NFT).Tehnologie a genelor (Gene Technology).

Tehnologie ADN recombinantă (Recombinant DNA Technology).Temperatură a mediului ambiant (ambient temperature).Temperatură de topire (melting temperature).Teorie cromozomială de moştenire (chromosome theory ofinheritance).Teorie neutră (neutral theory).Terapie genică umană (Human gene therapy).Terapie genică (gene therapy).Terapie genică ex vivo (ex vivo gene therapy).Test „hi” pătrat (chi-squared test (X2 test)).Test de complementare; test trans (complementation test; trans test).Test de inoculare a altoiului (graft inoculation test).Test Feulgen (Feulgen’s test).Timp de pasaj (passage time).Toleranţă faţă de erbicide (Herbicide tolerance).Topoizomerază ADN (DNA topo-isomerase).Toxină bacteriană (bacterial toxin).Toxină specică gazdei (host-specic toxin).Transcripţie primară (primary transcript).Transfer de gene orizontal (Horizontal gene transfer).Transfer nuclear (nuclear transfer).Transformare a culturii (culture alteration).Transformare genetică (genetic transformation).Transpiraţie de evaporare (evapotranspiration).Transport polar (polar transport).Transpozon compus (composite transposon).Tratare (curing).Tratatul Internaţional al Resurselor Genetice a Plantelor pentruAgricultură şi Alimentaţie (TIRGPAA).Trăsătură multifactorială (multifactorial trait).Trăsătură nouă la o plantă (Novel trait in a plant).Turnesol (litmus).




182


183

U(pag. 144)

Unitate crossingover (crossing-over unit).Urmaş; progenitură (offspring; progeny).Urmărire genetică (genetic screening).

V

(pag. 145-146)Vaccin multivalent (multivalent vaccine).Vaccină vie (live vaccine).Variabile controlate (controlled variables).Variaţie genetică (genetic variation).Varietate de plante (Plant Variety).Vas Petri (Petri dish).Vector de clonare (cloning vector).Vector de expresie (expression vector).Vector de integrare.Vericare a existenţei oligonucleotidei (VEO) (oligonucleotideligation assay) (OLA).




Com.

Î. S. Firma editorial-poligrafcă “Tipografa Centrală”,MD-2068, Chişinău, str. Florilor, 1

tel. 43-03-60, 49-31-46

dictionar de termeni biotehnologici

Documents