1. Gandirea economica in Antichitate si Evul Mediu

Pana in secolele al XVI-lea si al XVII-lea societatea a fost Agricola, schimburile de produse se faceau la o scara redusa sip e piete limitate, iar productia era destinata in special auto-consumului. cele mai vechi scrieri in care gasim idei economice provin din Egipt, Babilon, Israel, Persia, China, India, etc in Codul lui Hammurabi sunt tratate probleme legate de dreptul muncii, dreptul commercial, proprietate mobiliara si imobiliara, sclavie grecii au fost primii care au inceput sa descopere mecanismele de functionare a economiei prin filosofi precum Xenofon, Platon si Aristotel idei economice au ramas si de la ganditorii latini: Cato cel Batran, Marcus Terentius Varro si Lucius Columella Lucius Columella prin tratatul sau despre agricultura a propus masuri cu caracter economic, social si politic pentru iesirea din criza a agriculturii imperiului, printre care improprietarirea taranilor si renuntarea la sclavie

Odata cu trecerea spre feudalism S-a dezvoltat proprietatea feudala asupra pamantului S-a instaurat dominatia politica si economica a clasei feudale A crescut importanta bisericii si a doctrine crestine In evul Mediu societatea era dominate de catre nobilime si cler Nobilimea domina prin intermediul bisericii Regele sau imparatul era reprezentatul lui Dumnezeu pe pamant avand misiunea divina de a conduce, iar poporul avea datoria de a-I asigura subzistenta Desi biserica condamna bagatia si proprietatea private ea era in acea perioada cel mai mare proprietar si detinea in multe tari putere politica. Sustinea insa ca obligatia morala a bogatului era grija de cei saraci

2. Mercantilismul

Cauzele aparitiei mercantilismului: Marile descoperiri geografice Intensificarea fluxurilor de metale pretioase din America Latina => trecerea de la productia inchisa de tip feudalista la cea de tip capitalista Dezvoltatea productiei si a comertului => reinoirea tehnologica Aparitia primelor State moderne=> dezvoltarea nationalismului economic

Mercantilismul nu are un fondator filosofie economica adoptata de negustori si de catre oamenii politici in sec XVI si XVII in special in Anglia si Franta mercantilistii credeau ca bogatia unei natiuni provine din acumularea de metale pretioase Intrebarea la care incercau sa raspunda: Cum se poate imbogati Statul? Conducatorii statelor aveau datoria : - sa intervina pe piata - sa impuna tarife vamale (descurajau importurilor) - sa acorde ajutoroare exporturilor

Mercantilismul Spaniol: sa pastram aurul Francez: sa atragem aurul prin exporturi Englez: sa vindem mai mult decat cumparam

a) Imbogatirea prin moneda Presupune: introducerea si pastrarea in tara a metalelor pretiose interzicerea exportului de aur si argint interzicerea platii importurilor cu marfuri in loc de bani Caracteristica mercantilismului spaniel si portughez In Spania unde s-a creat iluzia bogatiei, productia s-a diminuat, lucru ce a dus la cresterea preturilor, iar mai apoi la cresterea importurilor si la iesirea aurului din tarab) Imbogatirea prin industrie Numita si colbertism Presupune: Sustinerea industriei de catre Stat Promovarea nationalismului economic Specifica Frantei care neavand mine de aur a incercat sa obtina moneda dezvoltand industria Colbert, prim ministrul Frantei a luat masuri de intarirea a industriei si de reglementare a activitatii economice prin: Introducerea de tae vamale perfectioniste Scaderea importurilor Deschiderea spre exterior prin cuceriri Reducerea impozitelor si a ratei dobanzii Sustinerea noilor industrii Sustinerea importulului de materii prime Interzicerea importului de produse manufacturate si incurajarea exportului acestora Construirea unei flote comerciale puternice Cel mai mare merit al politicii lui Colbert a fost crearea unei industrii puternice si competitivec) Imbogatirea prin comert Caracteristica mai ales Angliei Prin Actele de Navigatie ale lui Cromwell si Charles al II-lea se asigura protectia flotei comerciale engleze O nava straina nu putea exporta in Marea Britanie decat marfuri produse in tara de origine Comertul englez se putea face doar cu vase construite pe santierele engleze, care apartineau englezilor cu echipaj si ofiteri englezi

3. Fiziocratii Grup de filozofi francezi din sec al XVIII-lea: Sustineau suprematia naturii Promoveaza o gandire economica liberal cunoscuta la laisse-faire Protectionismul este inlocuit cu liberal schimb Statul are rol minimal Sectorul economic dominant este agricultura Acestia sustineau ca agricultura este singurul sector economic care produce bunuri consumabile la infinit fara sa altereze sursa de unde provin. Sustin ca doar natura creaza, munca omului si celelalte ramuri ale economiei avand doar rolul de a transforma bunurile create si inmultite de natura Introduce conceptul de ordine naturala care are urm. trasaturi: Provine de la Dumnezeu Implica legile cele mai avantajoase pentru oameni Aceste legi sunct cunoscute prin ratiune si lasa omului libertatea de o respecta sau a o respinge Ordinea naturala poate fi cunoscuta de orice om cu conditia ca el sa fie educat Calitatea de a intelege ordinea naturala o aveau doar guvernantii care aveau datoria de a organiza societatea astfel incat sa asigure fericirea si prosperitatea supusilor Elementele de baza ale ordinii natural sunt: Proprietatea Libertatea Autoritatea Principalii reprezentanti: Francois Quesnay, Dupont de Nemours, Anne Robert Jacque Turgot

4. Scoala clasica sau liberalismul economic doctrina liberal s-a bazat de la inceput pe idea ca mana invizibila(prin echilibrul cererii si a ofertei) asigura satisfacerea interesului general pentru camana invizibla sa functioneze optimal, trebuia garantata proprietatea private si asigurate conditiile unei concurente perfecte teoriile economice ale scolii clasice isi au inceputul in 1776 odata cu publicarea cartii lui Adam Smith Bogatia Natiunilor Smith a identificat pamantul, forta de munca si capitalul ca fiind 3 factori de productie ce puteau imbogati o tara, daca care trebuiau sa se gaseasca pe o piata libera De la fiziocrati a preluat idea de laissez-faire Considera ca: Bogatia este produsul anual al pamantului + produsul annual al muncii productive Factorii de sporire a bogatiei sunt cresterea muncii productive si cresterea productivitatii muncii in sfera productive Principalii reprezentanti: Adam Smith, David Ricardo, Thomas Robert Malthus, John Stuart Mill

Punctul de vedere conservator Aici responsabilitatea organizarii si distributiei productiei revine pietei Interventia statului in economie nu este dorita Atributiile statului sunt: Protejarea proprietatii private Asigurarea conditiilor concurentei Promovarea si supravegherea respectarii legii Protejarea tarii de agresiunile straine

Dupa R. Romano modelul economic conservator are la baza urmatoarele premise: Fiecare individ este stapan pe actiunile sale si intelege consecinetele acestora Are posibilitatea de a allege intre diferite actiuni Are o gandire rationala in atingerea scopurilor infividuale Isi cunoaste interesul si actioneaza in atingerea sa mai bine decat l-ar face un grup sau Statul Actionand pentru atingerea interesului sau personal, fiecare individ actioneaza fara sa is idea seama pentru ameliorarea bunastarii generale Punctul de vedere liberal A aparut ca o reactive la filozofia laissez-faire a conservatorilor datorita anumitor disfunctionalistati ale pietei in sec XIX John Stuart Mill sustine interventia statului in economie Se contureaza miscari liberale care tind spre crearea statului bunastarii generale Liberalii accepta ca si conservatorii rolul preturilor si al profiturilor in alocarea optimala a resurselor economice Liberalii sunt de accord ca statul nu trebuie sa se implice in activitati care sunt mai bine realizate de catre sectorul privat piata nu este perfecta si doar prin colaborarea cu statul se poate ajunge la bunastarea generala egalitatea si justitia sociala primeaza asupra libertatii individuale si a eficientei economice scopul lor principal e crearea unor economii mixte in care rolul guvernului este sustinerea cresterii economice si diminuarea somajului In Europa, liberalismul este considerat a fi o gandire de dreapta in timp ce in America este una de stangaPunctul de vedere radical Principalele idei ale gandirii radical sunt: Cadrul institutional in care se desfasoara productia modeleaza structura societatii si atitudinea sa morala si economica Proprietatea private a mijloacelor de productie ca si relatiile subordinate profitului ce se realieaza pe piata il transform ape om intr-o masina de realizat profit Atmosfera competitive create de capitalism conduce la conflicte Societatea capitalista ajunge sa fie condusa de o elita bogata ce utilizeaza puterea statului pentru a-si consolida puterea Omul isi poate dezvolta mai bine individualitatea intr-o atmosfera de cooperare si prietenie, iar prin eliminarea capitalismului ar duce la o societate mai umana, mai decocrata

5. Scoala Marginalista(neoclasica) au introdus calclul utilitatii marginale au preluat trasaturi ale liberalismului classic cum sunt: individualismul, apararea economiei de piata si a proprietatii private, hedonismul, respingerea interventiei Statului in economie si autoreglarea sa spontana prin mecanismul preturilor a trecut de la sfera consumului de bunuri inspre sfera schimbului, neglijand productia sustin ca pretul unui produs este determinat de utilitatea ultimei unitati consummate, numita utilitate marginala Reprezentanti: Carl Mernger Fundamentele economiei Leon Walras Elemente de Economie Politica pura Stanley Jevons Teoria economiei politice

6. Scoala Marxista Karl Marx adopta teoria lui Ricardo asupra valorii muncii facand din munca singura sursa a valorii Sustine ca datorita progresului ethnic intreprinderile devin din ce in ce mai mari si capitalistii din ce in ce mai bogati. Pentru ca este nevoie de si mai mult capital, ei vro mari programul de lucru iar muncitorii vor fi exploatati. Dar cum proletarii nu au cum sa devina mai saraci fiindca venitul lor este calculate la limita subzistentei, numarul saracilor va fi in crestere datorita disparitatii clasei mijlocii. Marx a prevazut revolta ploretariatului si Victoria sa finala revolutia duce la instaurarea unei societati fara clase unde exploatarea omului de catre om va disparea

7. Scoala Keynesiana John Maynard Keynes s-a nascut in 1883 la Cambridge El afirma in perioada crizei economice mondiale de dupa 1929, ca salariile mici vor avea ca effect scaderea consumului datorita scaderii veniturilor si cresterii incertitudinii, ceea ce va duce la amplificarea crizei Keynes introduce conceptual de: cerere efectiva = venitul national care se poate descompune in consum si investitii Considera ca remediul la crizele economice este cresterea consumului si se opune controlului de catre Stat a mijloacelor de productie

8. Neoliberalismul Neoliberalii sunt impotriva interventiei Staului in economie Trasaturile gandirii neoliberale: Saracia este doar o situatie provizorie a unei mici parti a populatiei Daca sunt lasate sa actioneze liber, mecanismele pietei impun echilibru Statul, prin actiunile sale pe piata impiedica miscarile de adaptare a preturilor si astfel, provoaca instabilitate Interventia publica creeaza dependent unei categorii de oameni de Stat si duce la instaurarea unei societati cu drepturi false Progresul societatii se datoreaza elitelor Existenta monopolurilor din lumea moderna nu este periculoasa datorita concurentei la nivel global. Ei acorda totusi Statului un rol in reglementarea acestora Scoala de la Freidburg Numita si ordo-liberalism Reactive a Germaniei dupa cele doua razboaie mondiale Walter Eucken este fondatorul acestei scoli Eucken, ca si discipolii sai, Wilhelm Ropke, Alfred Muller-Armack au facut distinctia intre cardul economiei si procesul sau de organizare Ei cred ca orice activitate economica necesita formarea si executia unui plan care poate fi realizat prin diferite tipuri de coordonare( coordonarea de catre piata si coordonarea autoritara a unei administratii centralizate) A oferit success economic Germaniei

Scoala din Chicago Legata direct de neo-marginalism prin Friedrich von Hayek Reprezentanti: Milton Friedman, Ronald Coase, Paul Donglas Contributia cea mai mare a acesteia este teoria venitului permanent, care sustine ca un consummator tinde sa isi maximizeze utilitatea pe termen indelungat atunci cand consumul sau nu mai depinde de venitul dintr-un singur an ci de pe toata perioada