beaud michel - istoria capitalismului - pag 17-140

8/13/2019 Beaud Michel - Istoria Capitalismului - Pag 17-140

1/125

Michel BEAUD

ISTORIAcapitalismuluI

De la 15OO pind ?n 2OOO

-.

Traducere din francezd de Claudiu COn SfANfTNESCU

)Ittjf>u


2/125

-1

I

:

1. LUNGUL DRUM cArnu cAPITALISM

in Europa de Vest, societatea feudali se instaureaz5 sub forma sa defini-tivatd tn secolul al XJ-lea: in cadrul domeniului se efectueazi orgauizarea

proclucfiei (gerbie, murtci forfatd, corvoadi) gi extorsiunea muncii supli-merrtare (sub forma rentei tn munc6) de care beneficiaz5. seniorul,proprietar prin excelenf5 gi defindtor al prerogativelor politice gi juris-diclionale.

Dar, abia constituitd societatea feudal5, incepe procesul descompuneriiei12: trecerea de Ia renta in munch la rentele in naturd sau in bani, o daticu dezvoltarea muncii libere gi a formelor de proprietate firdnegti; inacelagi timp, revigorarea colnerfului: tirguri comerciale, reactiv-are amegtegugurilor (in cadrul corporafiilor), renagtey'ea vielii or5.genegti,fornrarea unei burghezii a negustorilor... Practic, in descompunerea ordiniifeuclale igi are rddicinile ceea ce urma si fie capitalismul negustoresc.

Astfel, "lungul drum" citre capitalism se intinde pe rnai multe secole,fiirrcl un proces cornplex, in care formarea burgheziei (negustoregti gibarrcarc) se irnbini cu afirmarca ideii nalionale gi cu constituirea statclorrnot-lcrne, cu cxtinclerea schimbr-rrilor gi dorninafia [a scari nroncli;rli, cudczvoltarca tehnicilor dc transport gi de producfie, cu iustituirea ullornoi rrrod.trri rle proclucfie gi aparifia noilor mentalitai;i.

I.'r'irnzr etapi a acestui lung drum este rnarcatd c{e c-'ucerirea 9i jcfuire aAnre r.icii (sect-rlul al XVI-lea), iar cea cle-a doua * clc ascensiunea 9iafirr rrarea burghez,iei (secolul al XVII-lea).

Jaful colonial bogifiile Principelrri (secoluI al XVI-lea)

C lurciadele fusescri o btrnh ocazie pentru constituirea unol itnportar"r-te avcri, in spccial acea crllciadd legendari a ternplierilor. Activitif ile co-rnert:iale, trirncarc ai finarrciare inf loresc in republicile italicrre din secoleleXIII-XIV, a1'roi trr Olarrda gi in Arrglia. O dati cer inverrtar-ea tiparului, cuproHrc:selc' clin tnetalurgie, cu folosirca huilei alLlc Ai trtilizar-ea cirrtrcioir-relot irt rninr', t) dezvoltarc considcrabila irr clorncrriul pr'otiuceriirlc:talclor"

"i',,**,i.1.'lra'"1til. luiC, [-)uhy,M [Jloch, l'l ['ircnrr


3/125

ISTORTA CAPITALISMULUI DE LA 15OO PIN A iN 2OOO

Cortez, cuceritorul Mexicului, mdrturisea: "Noi, spaniolii, suferim deo boald a inirnii al cHrei unic remediu este artrul".

in 1503, prirna incircituri de metale prefioase sosegte din Antile; inL519, incepe iefuirea comorilor az.tece din Mexic; ln

-1534, a celor incagedin Peru. In Peru:

Conchistadorii au vizut 1 300 000 de uncii de aur pe un singur taler. Augdsit patru statui mari infitigtntl nigtc lame gi o duzinX de statui infdfiSindnigte fernei in mirirne naturali, din aur fin. Regele captiv a oferit dreptrXscumpdrare o catneri plini cu aur; supugii sdi aveau, in grldinile, caselegi ternplele lor, arbori, flori, pisdri gi animaledin aur; tacirnurile erau d.inaur, iir nigte pllci de.argint lungi disdoudzeci de picioare, largi dc dou5picioare gi groase de doui degete sen eau drept meser6.

Potrivit datelor oficiale, optsprezece rnii cle tonc de argint 9i dou5 sutede tone cle aur au fost transferate din Arnerica in Spania intre 1.521 gi1660; clupd alte estimXri, dublu.

"Aurttl, spurlea Cristofor Columb, este cel nrai bun lucru clin lurne, elpoate chiar si trirnitd sufletele in rai". in doar ceva rnai rnult de un secol.populalizr indiani va fi redusi cu 90% in Mexic (ajunginclu-se de ladou5.zeci gi cinci de milioane [a un milion 9i jumitate de bigtinagi) 9i cr,r95% in Peru. Las Casas aprecia ch intre 1495 9i 1503 n'rai mult de trbirnilioane cle oameni disphiuseri in insule, nrasacrafi in rizlroaie, triririgica sclavi in Castilia sau sfirgind prin epuizale in rrrine ori la alte nrunci:"Cine din genera[iile viitoare va crede un asenlenea ltrcru? Eu irrstrmi,care scriu acestc rinduri, care allr viizut cu ochii mei Ei ilnl cr-u-lo,stinlidespre toate cite s-au intinrplat, cll greu ajurrg sd cr:ecl ci aga ce\/.\ tr fostposibil"rt.

Cultivarea trestiei de zahir Pentru oblinerea zahirr,rlui, a ronrtrlt.ri gi atnelasei, contcrf trl de sclavi, jafurile gi a.pc,ri extrtrclia metalelor pr elioase

vor collstitui de-a lungul intregului secol o irnportarrti surs5 c-le Lrogi iipentru S1>ania. l{egele igiachith enonnele datorii extcrne (pcrrtrtr a-9i ugurasarcina, in 1557 antrleazi cloui trcinri dirr dotrinzile la irnpnrnrrrturile pccat'e le ftlcuse) 9i igi finarrfeazi propriile rizboaic; cuurpiri, aidonra atrenttt-rierilor, rrobililor 5i rregtr[Storilor inrbogirIiIi, de la rregrr.storii clin Italia,Frarrfa, Olanda gi Angliars; r'al clr-rpi val, abulrderrfa rnetalclor' ;-rretioasecuprindc z-one tot rnai largi, atentrilrdr-r-sc.

16l l.ll


4/125

MICHEL BEAUD

2, Bogdliite Pfincipelti gi paradoxwile monedei

Pe rndsurd ce metalele prefioase devin tot mai abundente; prefurilecresc. ln Europa occidentali, pretul mediu al griuluir care se modificasedestul de pulinlntre lnceputul gi mijlocul secolului, cregte de patru orilna doua iumhtate a veacului. Chiar gi tn Spania prefurile se m[resc de treisau patru ori intre inceputul secolului al XVI-lea gi lnceputul secolului alXVII-lea; in ltalia, pretul griului cregte de 3,3 ori lntre 1520 Ei L599, iarlntre primul 9i al doilea sfert al secolului aI XVI-lea, prefurile se mdrescd,e 2,6 ori in Anglia Si de 2,2 ori ln Franfa. Diminuindu-se, afluxul demetale pretioase igi atenueazi apoi efectul asupra acestor prefuri. Lefurilece se pliteau atunci cresc cu o vitezd ceva mai mici, putlndu-se estima cdpe ansamblu, in secolul al XVI-lea, salariul real scade cu 50%. Nemul-fumirea populafiei sporegte, inregistrindu-se revolte ale pilturilor strrace.

In fata acestei mari dezordini a monedei 9i a prefurilor, monarhiiapeleazi, la edicte: edictul de la Villers:Cotterts (1539) interzice in Franfacoalifiile muncitoregti; legile privitoare la cei siraci, in Anglia, interzicvagabondajul gi cergetoria inc5 de la sflrgitul secolului al XV-leale, loraddugindu-li-se, in a doua jumdtate a secolului al XVI-lea, crearea aga-numitelor utorkhouses, aclicd d caselor de munc5 silnici. Guvernele cautXsi opreasc5, de asemenea, ciegterea prefurilor: in Spania, Coroan a f.ixeazl.baremul maxim legal, insi firi succes; in Franfa, lefurile gi prelurile sintfixate prirr clecrete, in 1554, 1567 Si 1577; in Anglia, sistemul prefurilormaximale 9i reglementXrile se dovedesc deopotrivi de ineficiente, iar dupi1560, salariile siut revizute in fiecare an, de Pagti, de cdtle judecitorulcomitatului.

tn paral.'1, se in-urnllesc clezbaterile gi analizele asupra nroneclelor 9iprefurilor. Din hfwtnation touchirtg tltc FaIl of Excltarrge flnformnre desprcscdderea schirnburilo{ (1558) a lui Gresharn, este refinutH legea potri.vitcireia tnoneda proasti o alungd pe ce,a buni, observafie formnlati innetrunt5ratc rinduri incepirrcl cu secolul al XIV-lea. Se nagte o ciispr-rti

confuzi, in care vinovafi de scurnpiri sint fdcufi, la grdmadd, arenclagii,intcrmediarii, expor,tatorii, strdinii, pegustorii gi cdmitarii, dar gi creSterilemottetare cc redue.confinutul in rnetal prefios al monedelor. Din aceasti

ruEste vr-rt'tr.r de prirntrl vat rle firani alungali dc pe p561ntul lor, dcsprc carc'l'h


5/125

:.ri-- r -l::. --:":--'r-- -"' -

ISTORTA CAPITALISMULUI DE LA 15OO PINA iN 2OOO,

disputd se detagea zAastilzianaliza [uif. Bodin, juristul din Angers potrivitclruia ".cauza principald gi aproape unici", a cre$terii prefurilor era"abundenfa de aur gi argint care a atins tn zilele noastre bote mult maimari decit a avut ea vreodat{ de patru secole tncoace (...). Principala cauz5.a scumpirilor este intotdeauna abundenfa acelor elemente cu care estemXsurat preful mflrfurilor"m.

Explicafia aceasta avea marele avantajde a r5spunde unui aspect majoral realitXfii, evitind totodattr punerea in discufie a altor surse aie inflagiei:luxul regilor 9i al potentafilor zilei, costul rizboaielor, sporirea datoriilor,care, la rindul lor, ficeau necesare succesivele "cregteri". Ea a fost treptatacceptatd (ca o schitftrudimentar{ a viitoarei teorii cantitative a monedei),coexistind cu o altX idee-forf5 a veacului al XVI-lea, chiar daci prea pufincompatibild cu prima, potrivit chreia abundenfa metalelor prefioase estecea care produce bog{fia regahrlui

Machiavelli fornrulase aceastX idee, intr-un mod oarecum provocator,lnci de la inceputul secolului: "lntr-o guvernare bine orgu.,irut5, statultrebuie si fie bogat, idr cet5fenii sXraci"2l. Chiar daci. nu toat5. lumea admiteo asemenea formulare, chiar dacl alfii vor sublinia mai tirziu legituradintre bogi[ia statului gi cea a negustorilor, Machiavelli scoate in evidenti

o problelni. centralX a secolului al XVI-lea: cunr si sporegti gi sd pistrezibogifia Principelui? Acea bogifie a Principelui care, pentru tofi, la fel capentru Claude de Seyssel2', se materializeazi in rezervele sale de aur gide argint.

Intr-o primd instanfA, guvernanfii iau misurile dictate dc bunul simf:ei cauti si irnpiedice anrul gi argirrtul sd iasi clin regat: in Sprerrria, incd dela inceputtrl secolului al XVI-lea, interdicfia de a se exporta aur qi argint,sub ameniufarea pedepsei cu rnoartea; in I;ran[a, prohibitarea iegirilor denumerar irrci din 1506 gi, apoi, irr L540, L548, 7574; in Anglia, doultentative, in L546 gi 1576, de a strpune nego(ul cu monede, 9i chiar cu

titluri cie schimb, controtului agenfilor guvenrarnentali - anrbele soldatecu egeca.Chtre rrrijlocul sccolului, circulau unele texte prin care sc solicitau

"sialte misuri:Prin stoparea impot'turilor de rnirftrri fabricatc irr str.iinitate gi cal'c ar'ptttca fi prl'oclusc Ia noi, prin restlingerea cxportului c{e lin;i, pricigicle altcprrlduse itr stare bruti, prin venirca, sub supravcl5lrcrca cctri[ilor, a unornrcgtcaugari clin afari c;rrc si procluci rnairftrri cc ar putca lri cxprortatc,

rt'I(r,lrorrscs ttur Itardd0\ts lc A4. dc Mnlcstroi , ortclurtl I'cttr:ltiriss


6/125

MICHEL BEAUDprin examinarea atentl a acestor mXrfuri (...), cred ci oragele noastre arajunge in scurti vreme s{-gi redobindeascd bogitia de odinioar62{.

Recomanddri asemin6toare sint formulate de OrtizE: crearea unuimare num5r de manufacturi qi interzicerea exportului de materii primetextile. I. Bodin preconizeaz6 aceeagi politici in La Rdpublique (L576).

Regii Spaniei, Franfei gi Angtiei vor lua misuri in acest sens: primelecredri de rnanufacturi, monopoluri sau privilegii pentru producfii noi,prohibigii sau tarife impotriva intr[rii de m[rfuri strHine, interdiclii de a seexporta materii prime. Formarea unitdfii nalionaleinseamni, de asemenea,constituirea, pe atunci in fazi incl incipientd, a une* piefe nafior-rale.

Ideile dorninante ale epocii, in domeniul economiei, sint agadar strinslegate de preocupirile Principelui: trebuie asigurati bogX;ia Principelui,atit pentru el, clt gi pentru finanlarea neincetatelor rlzboaie. Refetele slntsirnple: impiedicarea iegirii din tarfi a metalelor prefioase, prin interzicereatrecerii lor peste granifd gi prin lirnitarea importurilor; facilitarea intr{riiIor, incurajindu-se exportarea a ceea ce nu este de trebuinf6. regatului; giuna, gi cealalti conducind la o lncurajare a producfiilor nafionale. in umbraacestei idei se dezvoltd cea a prosperititii publice: "Fiecare individ estepirtag la "bogifia publici,, fcontnon zoealf, scria Hales in al sdu Discourse(...), iar orice meserie lucrativi pentru

cineva poate fi astfel pentru oricineva dori si o exerseze; ceea ce este profitabil pentru unul va fi deci gi pentruvecirrul sdr-r 9i, tn corrsecinfir, pentru toatX llrrnea"lt'. Agadar, calea este des-chisJr ic-leii conforttr cireia bogiIia regatului se sprijind pe cea a rrcgr-rstorilorgi nregtegu garilor s5.i.

I)r'irr afltrxul de rnetalc prefioase din Anrerica gi clezrroltarea procluc-f iilor, conter[ul dirr Europa ainregistrat progrese notabile;prin,',',,.r,',.i forfatiidin Arnerica (irr special pentru producfia de zahXr) gi scdderea salariikrrrealtr legati'r tle inflafia europealli s-a creat un surpltrs suplirnentar; o dal.icu irrlpuncrea l'cstricIiilor in Anglia, se elibereazd o forIi de munciin'tpot'tanti gi anr-tnre: vagaborrzii 9i cergctorii prigonifi. sar-r arnerrin[a[i cutetntriga. Burghezia negustoreasci gi cea bancard igi consolideazf, pozifia.Dupir Venegia gi Florenfa, Anvers, Londra, Lycln gi Paris curlosc


7/125

ISToRIA CAPITAI-ISMULUI DE LA 15OO TiNA iN zooo

SCHEMA I

Clasele sociale gi circulafia valorii9i a bogdfiilor in Franfa secolului al XVIlea

APARATULDESI AT

o{iteri sifinanli5H ai regelui

cloL14gf:.1U

N7.oco

u

9


8/125

MICHEL BEAUD

Contr'un lunul contraJ,7552, Thdodore de Bize, Du droit du magistrat sur

ses suietslDespre dreptulmagistratului asupra supugilor sdil,1575\, iar pentrumajoritatea in diferitele exprimXri ale gindirii umaniste pe care le ilustreaz6operele lui Erasrnus, Rabelais sau Montaigne. Arta gi spiritul universalale lui Michelangelo constituie o mS.rturie elocventi a acestei epoci lncare un astronom polonez, Copernic, emite ideea cI Pdmintul se invirtegtegi ci nu este centrul imobil al universului.

Dar sX nu exagerdm: oricine poate vedea ci Soarele gi stelele se rotescin jurulTerrei, dupi ordinea imuabili stabiliti de Dumnezeu, iar BisericavegheazX ca nimeni s5 nu pund la indoialf, acest adevhr. firanul continuXsi cultive pdmlntul gi sd fie strivit de taxe gi corvezi; nobilul si vineze gisi petreacd; regele si domnei-scl gi s[ se r[zboiasc6. Cine ar fi putut b[nuipe atunci cX un alt zeu, 9i anume capitalul, se pregitea sd-gi instaurezedominafia asupra lumii? Poate c{ o presimfea Thomas Morus, atunci cind,in 1516, scria Utopin; de aceeail face pe Hythlodeu, navigatorul portughez,si mirturiseasci: Dragul meu Morus, ca s5-fi spun ce mi frdrnintd: acolounde tofi misoari totul in bani, ei bine, in acele finuturi este aproape cuneputinfi ca dreptatea gi prosperitatea si domneascd tn ordinea public5....

3. Vechi pi nou -

Daci e s.{ vorbim numai de formaliunile sociale in contextul cirora vainflori capitalismul, vechiul corrtinui si fie dominant: popula[ie prepon-derent rurald, producfie in principal agricold, schimburi relativ restrinse(o mare parte a populafiei trdind in autosubzistenfi). Renta (in munci, innatitrd satt iu bani) este obfinutd de la nrarea masi fdrdneascd, in profitulclerului, a nobilinrii gi a statului regal: prirr cheltuielile acestora din'urrnd,ea Perlnite, itr final, acurnularea cle averi particulare de citre mariinegufitori gi bancheri.

Scl-rimbul comercial se bazeaz5 in primul rind pe producf ia megtequ-gireasci, ce se inscrie in ordinea definiti de corporatii; el nu atinge decitin mici rnisuri producfiia agricoli.

Aceasti micl producfie de mSrfuri poate fi rezurnatd prin forrnula:Ma -+ B --r Mi, adici: micul producitor de mirfuri, vinzirrdu-gi marfa npe care r> produce, prirnegte suma de bani B care ii permite sd cumperealte mirfuri f. Comercianfii intervin ca intermediari, cumpdrind rnirfurilei pcntru a le revirrde, realizind beneficiul AB, lucrtt ce poate fi rczurnatprin forrnula: I]--i Mi I R', uncle B' = B + All. Acest AI] pr-ovirie fic dirrll1ullca strplit-tictrtitri irnpusi micilcrr nrcategurgitri ori calfclor 9i uccnicikrr,fie rlirrtr-o parl.c n lcrrtei extor-rtate cle la [ir,ani.

I'oI exista trtre le forttre c:apitalistc: rle prclclr-rclie, iri arrtrnrite clzt-rrichiarcu salariz.arc, irrs;i elc l:irnin ntitrore.

l'l


9/125

IsroRtA cAprrALlsMuLUI DE LA 1500 plr.tA iN 2000

.SCHEMA II.Comerful mondial gi pridarea Americii ln secolul

aIXVI-lea

ANGLIA

AMSTERDAM

AI.WEBS

FRANTA

GENOVA

t&ani dinArnerica

INSULELE

AMERTCII 9l

AMERTCA

DE SUT)comerl cu sdavi

AFRTCA

Ccle doui forme principale de salarizare sint:- actlmrrlarear clc stat (rnannfacturi retiale, drumuri, porturi etc.);- acLultLrlarea burgliez5 (averi particulare, bani, metale pretioase,

bunur:i imobiliare).Sursir prirrcipali este, ca gi irl secolele anterioare gi la fel ca pentru alte

formaIirrni sociale, munca suplirnentari a fhranilor, la care, bineinfeles,trebuic ;rdirrgati pridarea celor doui Arnerici.Intrucit, daci privinr acum dimensiunea internafionali, ceea ce e.ste

nou nrr e ctlrnerlul cu lurni aflate la nrari distanfe; acesta s-a desfigurat incontextul ttrturor formafiunilor trnde dornina url rnod de producfie tribu-tar27 gi a prosperat atit in China cit 9i in spatiul arabo-musr-rlnran; el s-adezrroltat, ceva mai aproape de lroi, in Europa, irr Nord o datl cu portutde la l{ansc, iar ir-r Sud incepind cu Perritrsula lbericii 9i cu cea ltalici;astfel, in 1500, traficuldirrspre Verrefia acclperir Meciitt:rana 9i ansanrblul

;l rr .'.rcl rrrl "nrocturilor dc producIic tritrtrtarc', supuncrel trnci foartc lirr'1ii nr.rst'pr1ttlrrctrr.c, lr l.irlnilor 9i mcgtcatrl;arilor, pcrnrilr: o[rIirrcle.r rrntri tliLrr.rt glalic carttiit ptr:.ttc'triiiilrirrdcstulrrc, t{aci trtr clriar irr lux, ooligarlrit'in nriirrilccircii'r sc afli at rrrclt: ;ic


10/125

MICHEL BEAUD

Europei occidentale, tntinzlndu-se, grafie refelelor comerciale, dincolo deLevant, cXtre Oceanul Indian, dar gi in interiorul Europei, iar ln Nordcdtre N,larea Balticd gi Norvegia2s.

Noul constil ln fabuloasa jefuire a Americii, care se poate structura indouh fluxuri simultane:

- prddarea bogifiilor gf,site acolo (rnuncd "moartt" acumulati inextracfia metalelor prefioase gi realizarea operelor de arth);

- producerea unor noi valori (munci silnich gi sclavie), fie in rninelede aur gi argint, fie ln agriculturl (trestia de zahir etc.).,.*S.u.qerire, jaf, exterminare: aceasta este realitatea care explicX afluxql.le..

'" metiig,.fiplioase.fnEuropa secoluluialXVl-lea. Dar oceanul este foarte { Ire,. ''" tdr prin visteriile regale aleSpanieigi Portugaliei, prin sipetele negufdforilor

gi prin conturile bancherilor, acst aur este in intregime "sp{lat" atunci clndajunge in cuferele finanfigtilor din Genova, Anvers ori Amsterclam.

. Cum si se pistreze insd aurul respectiv, aur al Principelui sau al statului(cele doui "visterii" nu se prea mai deosebesc), atunci cind s-a ajuns inposesia [ui? Cum sh fie el drimuit atunci cind i se duce lipsa? Solufiavistiernicilor, corespunzind unei per.spective statistice asupra lumii -interzicerea iegirii din regat a metalelor prefioase ._ s-a dovedit a fi

. inoperantd. Se propune o alti solufie, in spirit negustoresc: si se cumperemai pufingLsi se vindi mai mult altor tiri; iar pentru aceasta, si se producdmai nrtrlt 9i de o calitate mai buni. Nu rispundea aceasta, deopotrivi,intereselor Principelui 9i celor ale negustorilor?

Aglr se face ci, in secolul al XVI-lea, se creeazi condiliile pentrr-t dezvol-tarea rrlterioari a capitalismtrltri: burghezia bancarir gi tregustclrcascic{isptrrrind atit de averi imense, cit gi de re[ele trarrcare gi financiare; statenafionnte dispunind cle mijloacele rlecesare pentru a cuceri 9i a-gi impuneclomina[ia; o concepfie asupra viefii purrind pref pe irnbogifire gi pros-peritate. Nurnai in acest sens putem data erar capitalismului ca incepindcu secolul al XVI-lea2e. Este nevoie insd cle o vizir.rne rnodernd., care siaibX irr spate o bund cunoagtere a dezvoltirii rrlterioare a capitalismuluiirrdtrstrial, pentrr-r a percepc, sau a identifica, aga-llr"rrnitul "capitalismnegr"rstoresc" din'veacul al XVI-lea, carc nu este deocamdati decitenrbriorrdl a ceeea ce va putea fi nunrit mai tirziu capitalisrn.

28F. lJraudel, Cirrilisnlicru nnt(riclfu, Ccononric ct crrlrilrTfisale. t. IIl, It'['e ttt1,t ht nr


11/125

IsToR.tA CAPTTAI-ISMULUI DE LA lSoO piNA TN 2OOO

Ascensiunea burgheziei (secolul al XV[-lea). Totodatd, ar ft trebuit si fii tnzestrat cu o perspicacitate extraordinar6

pentru a vedea in dezvoltarea manufacturilor din secolul al XVIIJeainceputul unui nou mod de producgie.

Noui zecimi din populafie trdieic inci din agricultur{: ardturi super-ficiale, instrrninf{ri fXrH o buntr rinduialh, lipsi a ingrdghmintelor;randamentele la grine sint mediocre (patru-cinci, uneori doar trei sau doila unu); pirloaga face nepracticabild jumHtate din terenurile arabile dinSud qi o treime clincele din Nord; recoltatul se face cu secerile; animalelesint pufine gi prost hrinite. Alimenta[ia const[ ln fierturi gi piirle, iarfoametea face ravagii in anii cu recolte slabe.

Nobilimea tgi pistreazilln continuare rangul Ei privilegiile: la dietadin 1614, locotenentul civil t{enri de Mesme declarase c5 cele trei clasesint ca nigte frafi, copii ai aceleiagi nrame, Franga ; nobitii au replicat ci ei nu doresc ca fiii ciubotarilor gi cirpacilor si-i numeasci fi'afi gi c[ intreei gi noi slnt tot atitea diferenfe ca intre Staptn gi Valet 3o.

Biserica vegheazh la menfinerea ordinii in sfera ideilor. Erasmus estepus la index lncepind cu 1.559; Giordano Bruno, alt mare urnanist, estears pe rug, ca eretic, tn 1600. Campanella petrece doudz.eci gi gapte de aniin fnclrisoare, intre 1599 9i1,629. Galilei, care a publicat in 1632 Dialoguriasupra principalclor sisteirc ale Iun,r.i, este forfat de Inchi zilie, tn L633, ri igirenege grcgelile 5i ereziile .

Numai Provirrciile Unite fac figuri aparte in acest tablotr: conrerfuleste aici bine dczvoltat gi actir,, agricultura moclerni, nobilinrea cvasi-inexistenti, iar [rurghezia purtenrici. Tolerarl[a ei este renurniti, lucru careil va face pe Descartes sh se instaleze in Olanda, in L625. Ac


12/125

MICHEL BEAUD

55 de vase $i 20 000 tone tn 1600-1604, la 8 vase 9i Z SOO tone in 170L-

1710t1); cheltuielile de rizboi sporesc; impozitele suplimentare nu sintsuficiente; bugetul se afli in dezechilibru; produciia intern[ nu a fostdezvoltati indeajuns; regele Spaniei nu mai are de la cine si fac{imprumuturi; moneda se depreciazd, iar activitatea economicd inregis-treazA o scidere considerabilH., asemenea populafiei, care ajunge la gasemi,li.oane de oameni, la sfirgitul secolului al XVI-lea. Practic, Spania cu-noagte o inexorabil[ dec[dere32.

Cit despre aliatul siu, Imperiul Austriac, acesta va fi preocupat sifaci fat5 valurilor succesive ale Rizboiului de Treizeci de Ani, incheindconflictul cu preful unorimportqg..e concesii,ln urma pdcii din Westfalia.,(1648).

Nu atit Spania sau Austria, cit in principal. Olanda, Anglia 9i Franfa'*'or fi fdrile prin care se va continda, in secolul al XV[-lea, lungul drumcitre capitalism.

L. Expattsiunea coloniald gi capitalistnul din Olqnda

Sub impulsul unei active burghezii negustoregti gi bancare, grijuliefali de oamenii cu iniliativX gi deschise ideilor noi, capitalismul nJgusto-resc Ai rnatrtrfacturier va cunoagte o puternici dezvoltare in Olanda. El sesprijini pe trei piloni de bazi.Prirnul pilon: Cornpania (olandezd) a Incliilor Oricntale.

$ase Ciarnere de comer[ s-au unit in 1602, constituind Compania lncliilorOrictrttrle. Ea trumira paptezeci qi trei de directori, tofi adniirristratori decotnpartii comcrciale. Direcfia afacerilor cornune era asiguratd de unColegiLr al celor $aptcsprez,ece, numit dc citrc Carncrc, dintre care opt deCantera de la Arnsterdam, care suporta jumf,tate din chcltuiclile cornune.Fiec.rre CamerA hotdra asupra comcrfuluidesfigurat de membr:iisii, asupralucrtrrilor ce trcbuiau crtnrpdrate din lr rdii, a surnclor in aur ce urrnau a fivirsntc, a vinzirii mXrfurilor primitc. Colcgiul celor$aptesprezece c{ecidcaprin rnljoritatc asupra organizirii flotelor, a destinafici [or, a tarifuluimirfurilor. Cornpania delinea monopolul asupra comerlului cu Indiile.ln ct,tc,nii practiCa aga-numitul tnnrc clausrtnt, avincl preien;ia clc a li scintcrz.ictt englczilor, portughezilor gi francezilor accc.sul in accste tcritorii.Dis;rr-rrit'a clc prcrogative rcgale, hotdra asupra rizboiuluigi a pricii, asupratratatt'lor cu bigtinagii, nurnea guvcrnatori i;i consilii, curtea marIial5 9iccil t.'iviliia[lindlt-sc itr staLrilimcntc.le Cornparriei. Ea va ajuntc si aitri in

I'lv4cdii trrrtt;tlc; l' gi Fl Clrltrrru, Sit'illc ct l'Atlttrttiqi.rr:, citat 11c 1,. Lon, Ilcoruttttic ctSociitds Ttrd-trtrltt::tricllcs, t ll, pr. i}l3:l'rocltri 1i;r lr tistici rirnriuc in.si irrfloritoare la incc|lrllqlsrrolului: prirr Ccrvantes (DorrQuija(t,1605, 1i Nrrtrcic c.ratttltturt',1613), [rl Crcco (Ad


13/125

ISTORIA CAPITALISMULUI DE LA 15OO PINA IN 20OO

Indii o armati de.uscat de zece pinf, la douisprezece mii de oameni, iar pemard patruzeci pini la qaizeci de vase de lupt5, s{ aducd in Europa anualmtrrfuri in valoare de zece-dou6sprezece milioane, si aibl dividende de254A%, actiunile sale cresclnd astfel, citre 1670, de la trei mii la optsprezecemii de florinial.

Al doilea pilon: Sanca din Amsterdam; cei care operau scl'rimburi fiindacuzafi cH, se fac vinovafi de dezordinea monetari, oragul Amsterdarn tisuprim{, creeaz6 o bancd gi li acordi acesteia monopolul schimburilor (1 609).

[Banca din ArnsteldamJ prfunegte toate depozitele tn monede sau lingouricu o valoare mai marg. de trei sute de ftbrini. Condiliile de sec'dritate iac cabariii si curgi din toate pirfile, chiar gi din striinitate. Astfel, banca poatefurniza negustorilor monedc din oricare fari, ceea ce permite curnpirareade m^irfuri de orice provenienfd gi ti atrage pe comercianfii strdini. Ea ioac5,de asenrenea, rolul unei binci pentru pl{f i, efectuind gratuit, prin virament,prin simplu schimb de inscrisuri, fdrl manipul5ri de rnetat, toate plifilepentru negustori, in limitele depozitelor pe care ei le au. Pentru aceasta, eautilizeazd o tnonedtr de cont, florinul banco, avind o valoare stabili, fapt cecigtigi increderea clientilor. Apoi, Banca din Amsterdam devine treptat obanci de credit- Ea incepe prin avansuri acordate oragului Atnsterdam tncaz de rizboi gi Companiei lndiilor Otientale; la finele secolului, ea va acordaimprunruturi intreprinderilor particulare. Totugi bdncile particularcsupraviefuiesc Ai ele, {iind axate pe irnprumuturi gi scontarea titlurilor deschitnbs.

Al treilea pilon: flota. Asemenea englezilor, olandezii disptrnc&u p-rs11[111ruta rlsiriteani sau cea a lncliil


14/125

MICHEL BEAUD

multi marinari decit flotele spaniolil, francezH, englez6 gi scotianH luate la

un loc.Vasele olandeze ajung in Japonia in L600, iar ln 1601 in China. tn 162L,este creati Compania (olandezi) a Indiilor Occidentale. Olandeziiintimpind insd dificuLtigi ln tncercarea lor de a se implanta solid pe coasteleArnericii: dach au reugit sd se impun[ in Pernarnbouc, Surinam, Caracas(1630) gi CuraEao (1,632), visul unui imperiu olandez pe teritoriul Brazilieise clestrami ln 1653; iar Noul Amsterdam, creat 1n]-.626, r'a fi cucerit deenglezi in 1664, pentru a deveni New York. in schimb, din 7619 pini ln7663, olandezii domind rutele maritime ale Extremului Orient: ei seinstaleazS. in Batavia (16L9), ii masacreazi tr4grrglezii din Ambon (1.624),igi croiesc drum ci.tre Nagasaki cuceriird ihsula Deshima (1638); seirrstaleazi apoi fu'r Malacca (1641), ocupd Capul Bunei Sperange tn daunaportughezilor (1652), se stabilesc ln Aden, Mascate, Cocl-rir-r (1663) giSingapore. Igi irnpun de asenrenea autoritatea in Tasmania (tr 642).

lrnportind din Extrcmul Orier-rt piper 9i miroclenii (66% din achizifii in1(48-1.650,32% in 1698-1700) sau textile (14% gi respectiv 55% in aceleagiperioade)37; alimentind Spania chiar gi in anii de rizboi (urnitate din aurul9i argintul dobindit de Spania ajdngea la Arnsterdam); ctezvoltind cultu-ra trestiei cle zahir in java; ficihd negof atit cu Europa de Nord, cit gi cuAfrica, Olanda coutroleazl cornerful mondial care ii aduce beneficiistrbstan iale. in;elegem astfel de ce ea apira clirr risputeri principiul "mdriilibere" (tnttra liberunt), rnai putirr irr colonii, unde inptrnea acel rnaraclitttsttttt.

Ca Frltterc cotnerciali, Ol.anda este interesati clc clezvoltarcta activi-tirlilor din clometrir-rl prelucririi: indr-rstria lirrii la Lciden qi inclustriapr?t'rzcturilor irr IIaarlem; fesuttrl gi vopsirca rtritisii, apoi torsul atcesteiagi glefuitul diantal'rtelor la Arnsterclanr; rafinarea zahArului, fir-risarea siscrobirea po:;tavrrrilor engle?,e$ti, brasarea, distilarea, prelucrarea sirii, attttunultri, a boat'tclor cle cacao, incltrstria pluLnbului la R


15/125


16/125

MICHEL BEAUDde astf,zi) tn 1628 gi la Bombay ln 16,68. Englezii se instaleaz{ de asemenea

tnBarbados (L625),

supun Quebecul(l629l9ifamaica(1.655),

iar la scurt1vrerne cuceresc Noul Amsterdarn (1664); dupl pelerinii lui Mayflower(1620), alfi emigranti vor fonda coloniitn America de Nord.

Comertul exterior englez ia un nou avlnt intre 1610 gi 1640. Producfiase clezvoltl. C5tre 1640, unele mine de huilil aiung sil produc{ de la zecela doudzeci gi cinci de mii de tone pe an, fafi de cele ctteva sute de tonecite se extrdgeau cu un secol mai inainte. Furnale inalte, forje cu imenseciocane hidraulice, fabrici de alaun gi de trlrtie funcfioneaz[ cu mai multesute de muncitori; negufdtorii Ei fabricantii de textile pun la lucru sute,dactr nii rhii; cte filahrrilau fesitori ta domiciliu. Burghezia, care stimuleaztracest avint comercial gi manufacturier, are nevoie totodati de incurajare$i d: protecfie

Inci din 762L, in Drscurs asupra comerlului Angliei cu Intliile orientale,Thomas Mun sttbliniazi importanfa acestui comerf exterior: ceea ceconteazi este nu atlt acumularea de metale prefioase, cit circularea lorpentru obginerea unui sold pozitiv. RaportuI Consiliului Privat al Comisieiasupra Postavurilor, din 1622, reflecti foarte bine starea de spirit dincomer[:

Remediile pe care cu srnet'enie le propunem stnt urmitoarele: pentru a se

inrpiedica fabricarca in strtrinitatc, sd se interzicS, prin impunerca depeclcpsc dintrc ccle mai sevele, cxportul din Anglia, [rlanda gi Scolia allinii aga cum este tunsi, al lrrtului 5i al centtgii dc lclnn (...), pentru a scimpicdica fabricirile gi vopsirile fratrduloase gi de proasti calitate, si scstabileasci un regularnent ctar (...); sd sc constituie in ficcarc conritat ocorpora[ic a persoanelor celor mai instdrite gi competente pcntru a sc.cotrtrola legalitatea gi calitatea fabricirii, a voFrsirii gi scrobirii postavurilorsau a altor fesituri (...); Majestatea Sa, pentru a face rnai lesnicioase condiliilede export al postavurilor noastre, si se n'rilostiveasci a negocia cuarhiducesa'[Srilor de Jos gi cu dietele (...). in legituri cu pufindtatel banilordin rcgat, si sc intcrzici iegirea lor din fari, iar contra\renienfii sd fie aspru

pedepsifi (...). Dar mai ales circulafia lor si fie remediatd in avantaiulcotnerfuluinostru exterior, cici dacd irnporturile de lux givanitate clepSgcscexportul prorluselor noastrc, rezcrvelc accstui regat vor fi risipite, trebuinclsi cxportinr bani pentru a restabili echilibruP$.

intr:-adevir, lacob I (Stuart), apoi Carol I impart privilegii gi mono-pol uri, rc.glenrenteazf, gi olgarr izeazil controlu I fatrricilor, interzicexport'ttrilc' de linh, rnhresc taxele la importurile cle fes.ituri franfuzegti giolandezc; citeva actc ale Parlanrentului nrerg pini la a face olrligatoriefolosirea lcsiturilor din lirrh pentr-u gir.rtgir-rri gi vestnrilrte tie doliu. statul

dirija ect.rttotttiit, innrullea n1()rlopolul'ile, ncsocotea inovaiiilc agricolcr$Citat tluptr ['. Dcyorr, o1t. cil., F].93-94.

'7(


17/125

ISToRIA CAPITALISMULUI DE LA 15OO PINA iI.I zooo

iustificate dirr punct de vedere tehnic 3e.lrr lucrarea sa England's Treasure by foreign Trade [Venitul'Angliei ditt

cotnerful exturiorl, scris{ intre 1622qi7650 gi publicatiin 1664,Thomas Munoferf, o perspectivX mai larg{ asupra acestor lucruri: Comerful exteriorreprezintf, bogHtia suveranului, onoarea regatului, nobila vocafie anegustorilor, subzistenfa nostr{ gi o ptine de mincat pentru sdracii nogtri,o ameliorare a p{minturilor noast're gi o gcoalS. pentru marinari, nervulnostru ln rizboaie gi spaima dugmanilor ; sau, tnci: DacX linem seamade frumusetea gi fertilitatea Angliei, de puterea ei pe mare gi pe uscat (...),

vom fi cu tolii de acord ci regatul acesta meritf, s5 fie stipinul Lumii,tntructt care alth. nafie mai este lntr-attt de lnzestrate de natur5. cu cele .-...necesare pentru hrani,lmbr6ciminte, pe timp de pace ori de rizboi, incit }nu numai si li ajungh siegi, dar si mai dea gi vecinilor s5.i, obginind an dean belgug de bani 9i intirindu-gi astfel bunHstarea? a0

Mirire nafionaltr, bogdfie a statuluigi a r-regustorilor, stdpinire a intregiilumi: pe aceasta se bazeaz6 compromisul dintre btrrghezie gi suveran.

Un compromis, altminteri, dificil: nerespectlnd prerogativele Parla-mentului de a vota impozitul, Ia care ;inelu clasele avute, Carol I va sf?r'gi,in urma unor mari migciri de nemul[umire ale maselor, prin a fi decapitat,in 1649. O tentativd de republici oligarhictr, sub conducerea lui Crornwell,va degenera in dictaturi; aceasta nu va supravielui'clecit foarte pulin [.o.rdului protector al Angliei, Scofiei gi lrlandei .

fn ce privegte Afacerilelxterue, Cronrwella clus tot o politici mercan-tilisti, ins{ rnai ofensivd- in 1651, dati fiind situafia de crizh, a erris primtrlact referitor la navigafie: mhrfurile europene nu pot fi trarrsPortate decitpe vase aparlinind Angliei sau firilor lor de origine; rnirfurile dirr Africa,Asia 9i Anrt:rica vor fi importate folosindu-se rrurnai vase englezegti oridin ct>lonii. At doilea decrct privind navigafia dateazh din 1660 gi1>reclzeazi cti atit cipitanul vasului, cit gi cel pufin treisferturi din echipajtrebuie si fic de origine englezi. RXzboaiele irnpotriva Olanc{ei, din a douajurnltate a sccolului, arati ctt de tare se ascute, irr aceasti perioad.i deregresiune, rivalitatea dintre cele doui capitalisrnc nafionale.

b) Ali rm n rca httighezieiPrin estirnirile sale asupra populafiei gi stirii rnateriale din Anglia ,si

J'ara Gatilor, in 1688, Gregory King oferl un interesant tablou al societifiiengleze clin secolr-rl al XVIl-[ea. Tabelul L prezirrth piturilc sociarle clasate

'r'l{. Jr'lirrx, [.'Anglclcrra dc:; riuolutiots,p. $/. in curfnc{ al]ar pr'()t(:str: irupotrir.r accs(


18/125

, MICHEL BEAUDin funcfie de venitul familial anual, aflat in continuil descregtere.

Lumea din mediul rural rdmlne, dup{ cum se poate constata,predominantI: I vorba de nobilimea micH, mare sau mijlocie, proprietarh ,de piminturi, ale cirei resurse se bazeazi tn principal pe rnunca tHranilorvasali, gi de clasa tirtrneasci, acutn bine stratificati, care produce cea maimare parte a boglgiilor de origine nafionali, de care beneficiazi claseledominante gi statul.

Pdturile cele mai sdrace ale acestei tirdnimi - fdranii nevoiagi, zilierii,sirmanii care reugeau sX supraviefuiasctr numai gratie terenurilor comu-ne - vop s.uferi acunr de pe urma unui nou val de lngrddiri. |ohn Halesscria inc5'de pe la mijlocul secolului al XVIJea: .-

Credefi-mi, aceste ingrEdiri vor lnsemna pierzarea n'oastre Din pricinalor, vom pl6ti pentru arende taxe mai gtele ca niciodati 9i nu vom maiavea pdnrinturi sl Ic lucrlm. Ni se ia totul pentru pigunat, pentru cregtereaoilor gi a animalelor mari, ln aga fel incit ln gapte ani, pe o raz6. de gasernile, am vdzut douisprezece care lisate ln plata Dornnului; acolo undemai mult de patruzeci de guri aveau ce mtnca, trdiegte aculn un singurom, cu turmelesale. Oile acestea au adus nefericirea noastri. Ele au distrusagricttltura acestei firi, care odinioari ne didea atitea produse, f{cind cain prezent si nu mai vezi decit oi, oi gi iarXgi oi{r.

Iar Lupton,in1.662, spunea: "ingridirile fac oile si se ingrage, iar peoamenii sirmani si se usuce". Ele susciti noi revolte firinegti la inceputulsecolului al XVII-lea, cind apar denumirile de Leuellers (Nivelatori) giDiggcrs (Sipitori), adici cei care "sipau gi plantau terenurile comune"{2.

In cadrul rnigcirii generate de profundele nemulfumiri care au dus laprima risturnare a unui rege al Angliei, revendicirile fdranilor aveau sise structureze pe mai rnulte niveluri. Aspirafiile moderafilorsint exprimateprin p ro g ran'r ul a g a -nu mi lilo r Leu ell e r s (1648) :

Noi speratn ca dotnniile voastre si fi inrpus in aceastd onorabild CarneriresPectarea autoritilii suprerrre a poporului 9i si fi renunfiat la oriccsuPunere fafi dc voinfa contrard a regeluisau lorzilor (...),si fi proruulgatlegi care si prevadd alegerea anuali a depufagilor (...), si fi fdcut ca regii,regiuele, principii, ducii, confii, lorzii str se sripttni, ca toficeilal{i cetdteni,aceloragi legi ale firii, prezente ori viitoare (...), si-i fi eliberat pe oamcniidin popor de sub jurisdicgia lorzilor, in toate procesele (...), sI fi eliberatnegoful de orice ntot'topol sarr formH clc acaparare, de care au beneficiatcornparriilc ori alte institulii ( ..), si fi abolit irnpozitul indircct asuprabltur-trilor c{c consurn 5i toatc cclclaltc t:lxc, cu cxccpfia subsidiilor (...), seifi rcrrurrfat la toatc irrgrddirilc de pc tcleuurile comurle, ori si lc fi f.{crrt

{f A ,/iscrrtrrsr of tln' &,t,t,uo,tit,iltl of lhis rcnhrt o.f ttt,1lmnl (1549), cit;lt clupir ttr. lv{arrtoux, Lrr[\tt'ultttivtt itn ustridlc nu Xl/[l c sicc/c, p. 143.

'f rlJ- lr4


19/125

...- .- . ..i:-._..rij.. -J. .....,..--:

ISToRIA CAPITALISMULUI DE LA 15OO PTN A TN 2OOO

exclusiv, sau in principal, in interesul celor sirmani (..), sI fi abolit greauapovari a dijmelor (..J, sH vi fi luat angaiamentul, in numele dornniilorvoastre gi al Parlamentelor viitoare, de a nu desfiinfa proprietatea, de a nuimpttne egalizarea proprietdlilor funciare ori stipinirea ln comtrn a tutu rorbunurilo13...

Tabelul nr. L

Clasele sociale gi veniturile ln Anglia secolului al XVII-lea

.:.1 r .NumXrulcle familii

Venit anual Venit tot-al alper fainilie* pihrrii r8Lirl.*

lorzi 186 2590baronefi 800 880cavaleri 600 650grijdari 3000 450neguf5tori (comerf pe mare) 2000 400gentilomi 12000 280ofiferi de

stat 5000240

negugitori (comerl pe uscat) 8000 200jurigti gi oameni ai legii 10000 14Oslujbagi de stat 5000 12Oagricultori irrstirifi 40000 84ofi[eri ai flotei 5000 B0ofileri ai arrnatei 4000 60cler sr.rperior 2000 60gtiinfe gi profcsii liberale 16000 60thranii rnijlocagi 140000 50cler inferior 8000 45conrercian;i, priviliagi 40000 45fermieri 150000 44megtegugari 60000 40matelofi 50000 20lucritori 9i zilieri 364000 15soldafi 35000 '14firarri siraci,si firi pirnint 400000 6,]-0svagabouzi (30000 pers.) 2

481800 t704000390000L3500008000003360000L200000x600000140000060000033600004000002400001200009600007000000

3600001800000(r600000

240000010000005460000490000260000060000

*in lir:c.Srrrsri; llctcr N4ltlrias, '['1rc Jirst industrinl Nafiorr, p 24.

1r(jitat clupi l{. Marx, r4r. cif., p. 2ll2-203.

EL


20/125

MICHEL BEAUD

ln citevd cuvinte: democrafie parlamentard, libertate, proprietate;acestea sint aspiratiilor firanilor mijtocagi sauinstdriti, ale comerciantilor,megtegtrgarilor 9i notabililor locali

Discursurile aga-nunrililor Diggers adoptH un ton mai popular: 'Pltn-. geti, agaclar, [ipa[i, voi cei plini de averi. Dumnezeu v[va pedepsi pentrutoate opresiunile voastre; voi trditi din munca celorlalti, dar nu le dafi shminince decit tf,riie, storcind de la acegti frafi ai vogtri impozite gi chiriiuriage- Ce vi vefi face lnsi de-acum incolo? Cici poporul nu va mai fisclavul vostru, luminat fiind deinfelepciunea'Donnului"{a. Este lesne deimaginat culn reacfi:o.pau la asernenea strigdte de revoltH arendagulori

zilierul stors de puteri '."'

ln paralel, se dezvottd uh nou mod de extorsiune a valorii: el decurgedin dominafia indirectl p" care negutdtorii o exerciti asupramegteEtrgarilor. Mirturie stI aceasti baladi, Desfitfrrile stdpfnului p:ostdaar,de [a sfirgitul secolului al XV[-[ea:

Noi adundrn bogdtii, noi stringern averi/ Storcindu-i gi jecminindu-i pe ceiarndrifi;/ Aga ne urnplern noi punga,/ Atrtrgtndu-ne numai blestenre (...).lar mai intii pc boiangii ii spolienr/ De q opt gronf.s cele rloudzeci dc livrela jumdtate dc coroan5./ Iar daci nrormiiL;nemulfumifi gi zic ci-i preapufin/ Le vom spunc ci asta c sau ci pot si plece./ ii vonl convinge cdncgolul nu merge;/ N-au fost niciodati atit de necijifi, dar ce ne pasf,trouX? (...)/ Pe bietii fesdtori noi ii vom pune la munci pe mai nimic.,/ Levom gisi moti\,, intctrrciat sau nu, si le nrai scadetn inci din binufi./Daci lucrrrrile nrr merg bine, ci vor afla de-rrdat5;/ Dar daci ele merg, eillu vor gti nir'icind./ Postavr: , lc vom zice, nu prrea rnai are c.{utare,/ larnoi abia de nrai g5sim ctri vinde (...).Apoi vine rincltrl filatorilor:/ ii vorn face si toarcd trci livre dc lind ln locdc doui./ Citrd ue acluc ce au nruncit, se pling/ $i ne spun ci banii nu le-ajungca si tr.iiasci./ Dar daci cloar un ghcrn de lini lc lipsegte, / Ctr largi iniminoi le nrai scaclern trei ;'rcnce.../ Aga agonisim noi banii gi p.irninturile,/Folosindu-trc de amdri[ii care trudesc zi gi noapte./ I)e n-ar fi ci sd sespeteilsc.l tnttrrcind,/ Nc-arn duccsi nc spinzurinr, fdrd-nconjur./ Pe vop-sitori, pc'fcs;itori ii oprirnirlr deopotrivii,/ Ca gi pe filatorii ce transpiriclin grctr pcntru ciliva binuti;/ Aga nc umplem noi punga,/ Ficindu^nccI nu lc ruzirn blestcrnelc{s...

Accgti bicfi nregtegugari, acegti rnuncitori carc lucrcazd pentrufabrit-r'rn[ii-ueirustori rrtr cer: litrertate sau dernocratie, ci respectaretr unorreglcrnetrtirri urnrlritrd 11)ereu acelcagi obiective: cre$terca tarifelor sauleftrrjlttt', t'eclLrccr'a zilei cle r1rur1cd, protecIia inrpotriva corlcul:cn[ei rlirrextcrior.

'i',;T;,ar;t",tn*ntlrrr.s lr: {lut*rrr glttrrrrsltire,citat irr l'listuirr gltry'rttlarlru.wcirrlislrr:, t. I, p. 9ii.{11 t::.t e itut tltrlr:r l'. lr.{arrtotrx , (\t. t:it.t 1l. 58-59.

Qr-a5

iI

It:

t

I


21/125

EoJoU

ISTORIA CAPITALISMULUI DE LA 15OO PTNA It.I ZOOO

SCHEMA III

Clasele sociale gi extorsiunea vatoriiln Anglia secolului al XVlllea

iurifti li oamenlai legiif/o 000) iinle fiprofeelunillbenle(80 oo0)

etujbagi(30 0o0)

matelofi(lso 000)

solda(70 000)

vagabonzi(30 000)

.Potrivit rribcluluiintocrrrit dc Gregory King, penbu Anglia 9i Jara Galilor. in 1688. (Dupi lcter Mathia's,

.IJrc l:irsf lrrlrtslrial Nrrtion, p. 24,) Cifrelc dintre paranteze indici afectivcle totalc alc ficcrrci clasc sauptrtrtri sot'iale.

Cc[c doui_cercuri de jos indici sfera producliei matcriale @ 9i pe cca a procluctiei Pcntru consu'mulpropriu @. Slgclilc arati matilc fltrxuri ale circulalici valorilor'

APARATUL

ofiferl dc stat({0 0oo)

oliteri d llotei(20 000)

ofileri dc armatl

f6\5.-\

W6wljNECUTATORI

cornerl pe mare(16 0oo)

comcrt pe uscat({8 000}

cornercianli fiprivd,liayi(180 0o0)

flrani slraci gi ftrl piminturi ({00 000)

Mrd;'r'F ucARl({00 000)

W


22/125

MTCHEL BBAUD

Dernocralia gi libertatea sint cerute de membrii burgheziei negustoregtigi

bancare,de jurigti

9i de oamenii legii; ei gisesc sprijin tn rtndul celor cuprofesiuni liberale, al notabililor rurali, al comerciantilor gi cultivatorilorlnstirili, ca gi la o parte dn gentry

Cu totii constituie o forf{ sociald noud., cu o pondere cresclndi,subestimati de monarhia restabilitH dupd moartea lui Cromwell. Aceastadin urrni va spori nemultumirile populafiei prin tendintra ei spre abso-lutisrn, prin alierea cu Franfa gi aplecarea cXtre catolicism; opoziliarenaEte lmpotriva lui Carol al ll-lea, iar clnd el'va avea un mogtenitor,se va ajqnge la confruntarea cu acesta, Iacob al ll-lea fiind obligat sX seexile*.rFarlamenttrl oferd coroana lui Wilhelm, care. se va obl.iga sdrespeite un fel de Declarafie a drepturilor regale : regele nu va putea str opreasci aplicarea legilor, s{ perceapi impozite, sr constituie gi sXtntrefintr o armatd pe timp de pace ftrri consimlEmfurtul Parlamentului .Sintem in L689.

O dat{ risturnat absolutismul, nu se pune problema instauri.rii unuiregirn democratic bazat pe sufragiul universal. Numai un mic numXr dePersoane lnstirite (in jur de cincizeci de mii) stnt acceptate pentru a-icleseuua pe reprezentanfii din Parlament. Dupi cq p luiigi perioadi aprofitat de politica mercantilisti dusi de monarhie, bui'ghezia a gtiut sdse foloseasci de migcdrile populare, ca de un punct de sprijin, impotrivaabsolutisrnu lui; in ce privegte atitudinea fafi de clasele populare, o vedeminsi ficind trn prtrdent cornpromis cu vechea, dar in continuare solidaclasi dominantl, r robilimea.

c) Libertate gi liberalismLibertate, liberul consimfimint, dreptul la insurecfie: burgh ezia eng\ezi.

va gdsi in Locke pe teoreticianul care va respinge tezele lui Hobbes{6, dela mijlocul secolului, tn favoarea necesitifii unui stat absolutist, gi vajustifica detronarea suveranului.

Asemeni lui Hobbes, Locke pleacd de la primulcontractsocial, pentrua ajunge insH la o poz.ifie contrar5:

Motivul carc li irnpinge pe oameni si intre in societate este apdrareapropriilor bttnuri, iar scopul urrnirit de ei, alegind gi instituind un corplcgislativ, estc stabilirea de legi 9i reguli pentru a-gi pistra bunurile giile proteja de tqticeilalli rnernbri ai societifii, pentru i lirnita puterea gi atempcra auttrritatea fiec{ruia dintre grupurilc Ai rnembrii ei. Niciodatinu vom putea credc ci societatea consinrte si se atribuie corpuluilegislirtiv puterca de a suprirna ceea ce oamenii au ciutat si apere princonstituirca tttreisocictilicivile Ei ccca ce nrotivcazi supunerca poporuluifafi dc legitritorii alcai de el. Pornind dc aici, ori de cite ori lcgiutoriiatacd huntrrilc aprarfinind poporului gi lc prejucliciazi, ori cle iitc ori

$Lcuintlnn, 1657.

3Y


23/125

rsronrA cAprrALrsMULUr DE LA 1500 plNA lN 2000incearcd sd-l aduci pe.acesta ln robie, impunindu-i o putere arbitrartr, eirlu fac decit sl-i declare acestuia r5rzboia?-.

Astfel, pentru Locke, ceea ce fundamenteazi societatea gi guvernareaei este liberul consimgflmlnt al cetdfenilor:

Ccen ce a dat nagtere unei societXfi potitice gi a instituit-o rru este altcevaclccit consimlfimintul unui anumit nurnfir de oameni liberi capabili si fiereprezentafi de o majoritate a lor; acest lucru, gi nurnai acesta, a pututdcschide calea unei guvemdri legitime (...). FIre consirnfirnlntul poporului,

ou s'?( putea niciodati institui vreo alt6 formi de guvernarers.:

$i insugi acest fundament justifici dreptul la insurecfie:Poporul, ln virtutea unei legi carc preccde toate legile pozitive alc oarnenilor '

. gi carc este predominantd (...), gi-a rezervat un drept pe car i[ au, in gcneral,toate persoanele at'unci cind nu existl nimeni pe pimlnt la care si faciapel, gi anutne: dreptul de a examina dacd este drept sd ceari ajutor numaiCcrului (...). U" popor care este asuprft, nesocotindu-i-se drepturile, vaavca griji si nu piardi prileiul de a se dczbdra de toate mizeriile gi de a sest'utura de jugul ce i-a fost impus cu atita nedreptateae.

Agaclar, Locke privegte guvernarea civili ca pe "adeviratul remediupentru incont'enientele stirii naturale"; e[ respinge absolutismul, care llplaseazi pe'su\reran deasupra legilor gi, in con-secinti, in afara promeniteisociet{fi civile.

Dar sti ntr infelegem gregit; niscut intr-o familie de negcrstori gi deoameni ai leg:i, nredic al Lordului Ashley in 1.666, secretar la Board ofTrade din 1672 pini in 1675, cdl[torind in Fraufa gi triind o vrerne inOlancla, Locke nu le va recunoagte claselor de lucritori capacitdtea de aguverna. in privinla celorsiraci, el preconizeazlfolosirea forlei;carnetelesale din'1,67c), ca gi

raportul luila

Comisia de Comer din'1699

sint griitoaretn acest sc'irs: "Vagabonzii valizi cu virste ctrprinse furtre paisprezece gicincizeci clc ani, pringi ci cerge.sc, trebuie condanurati st\ serrreasci treriani iu cadrul Flotei, in cazul celor ctin zorrele maritirne, ori si nrunceascitrei ani in rtrr;r*fiousc, in cazul celorlalgi. Cergetorii tineri, de mai pr,tfin clepraisprezcc:c ani, trebuie si fie biciuif igi trirnigi intr-o gcoald de mtrnci"50.f'ctttru [-ockc, oturrenii litreri, cei carc alcituiesc contracturt social, sint nrem-brii notrilinrii, ai clcrului, cei din gantty, nrcmbr"il trurgl'rezici rregu.storegtigi fi.narrciilrc - irr sprecial acei proprrietar:i'h-rrrrina[i, acc.i lrurghezi cilrc arr

r7l,.s.srri ..;rrr lc gnrru


24/125

MICHBL BEAUD

dat mdsura capacitifii lor in gestionarea propriilor bunuri; lor le revineresponsabilitatea ln privinfa guvem{rii.

ldeile lui Locke sint cele ile unui mare burghez luminat, de unde 9isuccesul lor in rtndut claselor conduc{toare din Anglia gi Olanda, iar lnsecolul urmitor, in rlnduliurigtilor gi filozofilor ftancezi.

in 169,1, la un an dupi publicareaEseului despre guuernarea ciaildal luiLocke, Sir Dudey North, un gentilom englez care ll admira pe Descartesgi care se ocupase cu comerful ln Turcia, ajunglnd apoi lnalt functionar giprimar al Londrei, enunfH ln Discursuri asupra comer[ului o.pozifie care seindeplrteazl, net de cea a mercantilismu[ui.

Din perspectiva comerSuiui,'lumei lirtreag6 apare ca b singurl nafie sauca un singur popor, in interiorul ciruia nafiunile slnt a$menea persoanelorfi:zice (...)-.Moneda exportatX prin intermediul comerfului reprezinti o creStere abogitiei nafiunii (...). Orice misurtr in favoarea unui anumit comerf sau aunui anume interes gi impotriva altuia ccnstituie un abuz gi nu face decitsi dirninueze profitut pubhcului (...). ln nici un caz legea nu are de ce sifixezc, prefurile din comerf, intrucit nivelul lor trebuie si se regleze gi seregleazi de la sine (...). Ctnd o nafiune devine prosperi, aurul, argintul,bijuteriile gi toate lucrurile trebuincioase in vreun fg-l (..,) existfi dinabundenf5 (...). Nici unpopor nu s-aimbogifit vreodati prih intervenfiilestatului; numai pacea, industria gi libertatea stimuleazi comerful gi conducla inavufiretr.

Coincidenfa poate si gocheze: practic in acelagi timp sint enunlateprincipiile libertifii politice gi este afirmati necesitatca liberalisnruluieconomic. Aceasta deoarece burghezia, suficient de pr,rternic6 pentru adetrona absolutismul, avea totugi nevoie de legitimarca noului mod deguvernare instaurat. Iar unii dintre membrii ei considerau cd, date fiindatuurile sale, aceasta Va gdsi in liberul schimb stimulentul ce va conducela o noud inflorire a comerfului 9i producfiei.

Liberalizarea exportului de grine, ca modalitate de stimulare aagriculturii, a fost hotdriti inci din 1670. [n 1.703, Tratatul de la Methueu,cu Portugalia, va deschide englezilor piafa din Brazilia; in 1713, in urrnaPdcii de la Utrecht, Anglia obSine din partea Spaniei deschiderea imenseipiefe pe care o reprezinti imperiul acesteia. In 1694, este creatd Bat'rcaAngliei.

3, Mercantilistn gi absoltftism ?n Franfa

In Frarrfa, cuplul absolutism-rnercantitism apare mai clar ca oriuude;el c:oresputrde aliilnfei dintre o

burghezie incislabtr gi o rnonarhie al cirei

jtDiscourses ulson Trnde,1969, citat dc H. Dcnis, oy. ci -, p. 132-133.

i

I

I

II

I

i

It

r

t

3e


25/125

rsroRrA c;prrALrsN4uLUr DE LA lsoo r,.lr-rA rN 2000absolutism se desivtrgegte prin Ludovic al XIV-lea; aliant[ tmpotriva uneinobilimi incd puternice gi, [a nevoie, tmpotriva rf,zmerigelor celor s6raci:e vorba de fronda nobilimii (1648-1653), care avea s[-l marcheze profundpe ttn{rul Ludovic aI XIV-lea, apoi de riscoalele firXnegti (ln special lntre1636 gi 1639) 9i de revoltele orlgenilor (frecvente lntre 76?3 9i 1652) carezdiuncind fiscul regal lntr-un mod clt se poate de direct - colectorii deimpozite sau funcfionarii din subordinea lor fiind adeseori ucigi, sflrtecafi,bntu$ in piroane...

Din pricina recoltelor proaste ori a sciderii prefurilor,f{ranii

aiungdestul de repede s{ nu mai poatd suporta multitudinea de taxe (impozite,arenzi, diri in naturtr sau in bani, zeciuialfl, dijmi ecleziastici); tn acelagitimp, tn orage traiul mizer al vagabonzilor, cergetorilor gi gomerilor estedublat de nernulfumirea general{ a salarialilor (corporatiile se inchid,patronii pretind ca ziua de lucru sifie de douisprezece plnf, la gaisprezeceore gi fac presiuni pentru reducerea numirului de zile de concediu). SeformeazS, astfel, mai multe grup6ri oculte, care incearci si opunX rezis-tenfd sub mai multe forme.

Burghezia francez{ rdmine tn continuare fascinatd de statul regal gi de

nobilime. Funcfiile din finante,justifie

9i polilie sintcele

maic6.utate; regele

sporegte numirul lor pentru a le vinde 9i a le impozita. Multi negu$htorigi fabricanfi se tmbog6;esc. Astfel:

S:rinctot, Nicolas Le Camus care definc o averc de noui rnilioane gi zvintddintr-o rrrigcare, pe rnErfuri, doud sute de mii de scuz.i la tir:gul dc laFrankfurt, posttrvarul Claude Parfaict, negustorul de etatnine EdouardColbert, unchiul viitorului ministru, gi mulgi algii in toatc rnarile oragefinanteazi fabrici de tunuri, de anne, de salpetru, de rnitXsuri, de tapiserii,dc postavuri ori stabilirnente rnetalurgice. Ei achizifioneazl pirninturi, i9ipromoveaztr familia ln funcfii de stat, origenegti sau ecleziastices .

Ei vor sf, "duci un trai aristocratic" gi speri ca intr-o bunir zi si pri-hreasci titluri de noblefe. Nobilimea, insi, ii fespinge. Aga ci se pun iuserviciul regelui, gtiind ci, intr-un fel sau altul, vor fi rhspl5tili.

n) IdcaIuI mercantilistMontchrestien prezinttr ctt se poate de bine, la acest lnceput de secol,

tris[ttrrile rnercarltilismului francez. Ni$cut tn 1575, acest fiu de spi[er seindeletrricegtc cu scrisul gi cr-r frecventarea nobilirnii; irr 1605, se bate induel gi, uciginclu-5i adversarul, este nevoit sd fugi irr Anglia; dupi citrratimp lretrectrt irr Olanda, se cisitoregte cu o vidr.rvi nobilf, qi bogati, apoipunc pc piciolre o fabrici de unclte gi ustensile diverse. Convirrs ci bogiliastrrttrltri nu ptrate cxista fdrd bunistarea burgheziei, ci prosperitatea

5:IJi.sfrrrrt' gltwralc tlcs civilisnlir.trrr-, t. lV, p. 153.

/


26/125

MTCHEL BEAUD

publici (economic{) gi cea a Visteriei (politici) sturt stfins legate intre ele8,

Montchrestienliprezinti ministruluifustiEiei,ln L616, snTraitf, d'Cconomie

politiquelTratat cle economiepoliticfl; lucrarea este apreciatl gi li aduce titlulde baron. "Nu belgugul de aur gi argint, nu abundenfa perlelor gidiamantelor constituie bogAtia sau opulenta unui stat, scrie el, ci bunarinduial[ a lucrurilor r,".uiuie pentru hrani gi lmbrdciminte." ln acelagitimp, lnsi: "Este imposibil s[ se facX rizboi f{r{oameni, s5. se tntrefindoamenii firi soldi, sd li se asigure solda firtr tributuri, si se sporeascdtributurile fdri comerf." Fapt ce ll conduce la urmitoarea concluzie:"Negustorii stnt rnai mult decit utili statului, iar preocuparea lor pentruprofit care''Se manifesti ln domeniul muncii manuale gi al industrieigenereazl o bund parte din bunul public. Iati motivul pentru care trebuies{ li se ingdduie aceasti plicere pe care o gisescin oblinerea profitului."Cu conditia, bineinteles, si fie vorba de negustori aparlinind natieifranceze; cici: "Negustorii strilini sint asemenea unor pompe care absorbtn afara regatului (...) substanfa puriapopoarelornoastre (..)leislnt nigtelipitori care se agati de marele corp al Frantei gi ii sug singele pln[ nu maipot de imbuibafi ce stnt."

Pentru e[, primordial este interesul regatului: 'Este nevoie de bani gi,in lipsa banilor nogtri, trebuie si obginem bani striini." De aceea, el reco-mandi inc u raj a rea comerf ului naf ional, impiedicarea negustorilor striinide a sc'oate aur 9i argint ln afara regatului, reglementarea profesiunilor,crearea "in diverse provincii din Franfa a mai rnultor ateliere pe meserii(...) oferindu-se conducerea gi adn-rinistrarea lor, cu pr:ivilegii utile 9ionoralrile, unor persoane capabile, experimentate gi inteligente". El are invedc're gi cuceririle coloniale, binein[eles "spre a face cunoscut numele luif)urnnezeu, Cleatorul nostru, atitor lropoare barbare, lipsite de oricecivilizafie, carc ne cheatni, care intind brafele spre noi, care sint gata si nise slrpuni pentru c.r prirr sfintele invitiminte gi prin pildele cele bune siii ad rrcetn pe calca mintuirii." "Cum insugi Dunrnezeu le promite fericireadeplini acelor,. care cauti tmphrifia L,ui, ntr trebuie sd nL tndoim

ciprin

binecr.rvintarea Dornnului, ce va sd vini asupra acestui mare gi puternicstat pcntru pioasele lui acfiuni, atit de drepte gi de rnilostivc (...), se vordesclride, atit aici, cit gi acolo, mari Ei nesecate izvoare de bogdfii."

liicheliett, nproi Colbert vor vegl-rea la punerea tu practici a'r acesteipolitici.

t''()s5^,t.' *.p'ri.nt, "Vorn afirura firii incorrjur, irnptltriva opinieilui Aristotcl giXc.noh.rrr, ci (:cttrornia ntr ;.natc fi rrr;rti dc pgli11q; firi a snrulprc r{intr-un irrtrcg partca

princiP.rli, Si ci gtiirr[a clobirrcl irii tle burruri, clul-rll curn o ltunlc\c ei, cstc corrrurri irtitreptrblicilor, cit qi farniliitor." Vcz.i l{. Denis, o1. cif., p. 89 s. gi I,. Dcyon, op. cit.

i.I

i:i:t-l.II

I

t-

1.

Ii

i

44


27/125

tsTORtACAPITALISMULUI DE LA 1500 PINA ltt ZooO

b) P oli ti ca mer cantilistdIiupa asasinarea lui Henric al [V-lea, urmeazd.^reg9lia Mariei de

Medicis, perioadd tn carye puterea regald sl{begte. in 1'624, cardinalulRichelieu este chemat s[ se ocupe de chestiunile politice ale t6rii; el var{mlne gef al Consiliului ptnltn l*z,negociind cu Parlamentul, tnfringtndsemefia aristocratilor 9i anihiltndu-le comploturile, lngenunchinduj geprotestanfiil, org.anizind statul - Pe s9u{,-gstaurlnd absolutismul. Inparalel, lncuraielzh conflictele care duc la sl{birea Habsburgilor, angajtnd

gi Franla atunciclnd gisea de cuviinti. VegheazAlarestaurarea vechilor

rnijloace de inavugiie a statului: agricultura, drumurile, canalele 9iporturile, celb 'ctteva produclii minufacturiere 91,_ ft ..tt od special,iompaniile de comeri. Dup[ cum afirmd chiar elin Mdmoires:

Buna cunoagtere pe c4re cardinalul o dobtndise in privinla mirii l-adeterrninat str prezinte trr fafa aduniiii notabililor care se finea pe atuncirnai multe propuneri necesare, utile gi foarte inspirate; nu atit pentru areda Franlei o floti de grandoarea celei de odinioard, cit pentru a regdsi,prin aceasti floti maritimX, vechea m5refie a Frantei. El le-a ardtat (J c6. i-,u existtr o fari mai bine situat[ ca Franfa 9i intr-atit de inzestrati cu toate

cele de trebuinfipentru a deveni st5pini a mdrilor; c5, pentru a izbuti,

trebuie si privii,n in jur, aga cum fac vecir\ii nogtri, 9i, asemenea lor, sicrcEm * ri.*panii, obligindu-i pe negufitori si li se afilieze, in schimbulunor privilegli inseinnate; cf,, in absenia unor astfel de companii, fiecarernic comerciint efectucazi traficul de mirfuri pe cont propriu, folosind decele rnai rnulte ori vase rnici 5i prost echipatc, 9i dcvenind astfel o praddngoari pentru pira[i gi pentru nobilii aliali, intruc?t nu au forla necesar5,cum ar avea-o o lnare cornpanie, de a-gi face dreptate pind la capit. Cirnuprai aceste coinpanii nu arfitotugi suficiente daci regele, la rindul sdu,nu ar dispune rle mai multe vase care sd le poatd sprijini atuuci cind cinevas-ar opulre prin forfd proiectelor lor, ca sd nu mai spttnem ci tot regele aravea avantilul ca, in clz de rizboi, sd nu mai trcbuiasci si ceari ajutor dcla vecinii siiss.

Daci unelc tentative e$ueaze - cele cu Compania Morbihan (fondatiin 1625) 5i cu Comparria Nacelei Saint-Pierre (fondat|in1627 9i al cireimonopol trebuia si se irrtindd peste intreaga lume) -, altele reuSesc -Cornpania celor O Suti de Asociafi desfhgoari activitdli comerciale tnCanada, cea a Capului Verde in Senegal, cca a Insulelor Americii (1(135)in Antilcr, iar cea i l.r,liilor Orientale in Madagascar. irr 1628, o cornpaniefrarrcezh de cornerf a fost infiinfata irr Alger, iar in 1631 prrinrii cotrsuli

francezi se ir.rstaleazd in Maroc.

r{As


28/125

ln perioada imediat urmiltoare lui Ridrelieu, vorfi luate o serie de

misuri protec[ioniste - printre care, tn 1644, tariful protector tnprivintatextilelor gi, in 1659, taxa de cincizeci db parale pe tond, ln cazul vaselorstriine.

tn mod evident lnsil, mariajul dintre absolutism 9i mercantilism vatriumfa sub Ludovic al XIV-lea gi Colbert, prin alianta burghezlei cu RegeleSoare. CurtearHmine,'firegte, domeniulprivilegiat alnobilimii.InsX, tncetulcu lncetul, burghezia ajunge sH ocupe funcfii de stat. Regele igi alege dintremagistrafii burghezi propriii minigtri, consilieri gi intendenti: Le Tellier,Colbert, Louvois, Barbezieux; lilnnobileazi, ii acceptila Curte, cretnd defapt o nobilime a magistraiilor. Vechea aristocratie igi va exprima, binein-feles, indignarea: "A fost onernulfumit, Saint-Simon.

tn aceastd perioadd, prin"companiile de comer reprezintl armatele regelui, iar manufacturileFrantei rezervele sale" - mercantilismul francez ajunge la apogeu. Cum"numai abundenfa banilor dintr-un stat face diferenta dintre mdrefia giputerea lui", gi cum "nu se pot spori banii din regat decit ridicind aceeagisunr5 de la statele lnvecinate", Colbert lntrevede cigtigurile ee s-ar puteaobgine prin eliberarea comerfului exterior al Franfei de sub tutela olandezi:

Dincolo de avantajele pe care le-ar putea aduce intrarea in regat a unorsun'rc rnai nrari de bani, cu siguranti c5, grafie manufacturilor, un rnilionde oarneni de rtnd care lincezesc din lipsi de ocupafie vor gisi o piinc tlernincat. inc6 pe-atifia vor avea de lucru in navigaf ie gi ?n porturile rnaritinre;iar crr'.,sterea aproape nelinritati a numdrtrlui de vase va spori cleopotrivitlirelia 9i puterea statului. IatI, ln opinia rnea, obiectivele carca ar trebuis.1-l ci[iuz.easci pe rege in nctnirginita lui priceperc', ir-r burrdtatea gidragostea sa pentru popor57.

E vorba, in primul rind, de misuri defensive: perceperea efectivi detaxe irr cazul vapoarelor stri.ine, tariful protector din 7.664' apoi cel din1667.

Ceea ce urmeazd este politica de dezvoltare a producfiei. inci din 1663,Colbert intreprirrde:

(...) o vastir ancheti asupra resurselor Franfei, a condifiiloroferite dc fiecareregiunc'pcntru agriculturi, cornerf, industric, ca gi asupra metodclorutilizatcaia stdrii dc spirit a popula[iei. I'cbaz.a informaliilorculesc, Colbel:tintucuregte un plarr: lista cu ceea ce trcbuie proclus gi cu locurilc in carcaccastur str sc fac6. Pcutru p-rroccsulconcrct al producfici, tot necesarul va fi

MIC}IEL BEAU D

5"N4li 1'1.41-is, irr(r'c 1(163 5i 1(r85. irr-scurnclc arhitectulatc;rlc accstor arri:trittrrrf " 11,'1.1 p1111'1;q i.tint-Dcnis (1673) $i l.6arta Sailt-li{artirr (1 674), coltltrtr(rt(1667-167,1), tt pialir.r Victoricicu statuia ltri Ludovic al XIV-lea (1(>tt(r).

QLr:llr t,::. trrttttoircs ct itrctructiorrs dc Colbert, ciLat dupi I'. Deyon. ofr. c:if., p

domnie a iosnicei burghezii" , va sPune,

interventiile lui Colberf6 - pentru care

"at'ctrrile c{cr'lc la Luvl'tr

100 ,si 101.

44


29/125

rsToRIA cAPITALISMULUT DE rA 1s00plr.rA

ltt zoooadus din sb{indtate: maginile,ln special cele care nu stnt cunoscute tncdln Franta, de exemplu cea care sen'egte la fabricarea ciorapilor de zeceori mai repede declt coslrdu-i de mftrf,n, apoi tehnicienii: nemti gi suedezipentru preluctarea fierului, olandezi pentru postavuri, venetieni pentrubroderii gi oglinzi, milanezi pentnr mitase, cu tofii recrutati de cdtreconsulii francezi. Cazul cel mai cunoscut este cel al zeelandezului JosseVa n Robais de Middlebourg, sta tornici t la Abbevil le impreun6 crr lntregulsdu personal, pentru a fabrica postavuri, lucru pentru care va beneficia deprivilegii vrelne de doutrzeci de anis.

tn acest sens, el veghearA-lainfiinfarea a mai bine de patru sute demanufacturi. Manufacturi colective , reunind mai multe centre megte-guglregti ce beneficiazd de lntreg cortegiul de privilegii acordate:postf,.viriile din Sedan gi Elbeuf, manufactura de tricotaje din Troyes oricea.de arme din Saint-Etienne... Apoi manufacturi pagticulare ,lntreprinderi individuale (Vu. Robais la Abbeville) sau mari companiiavlnd sucursale ln mai multe provincii, in special ln sectorul minelor, almarii me^talurgii (Compania Dallierde laTour:forje, tunuri, ancore, arme),al linii... In sfirgit, manufacturi regale, aflate in proprietatea suveranului:Gobelins, SBvres, Aubusson, Saint-Gobain, la care se adaugi rnanufacturide arnre gi tumitorii pentru tUnuri. Acordarea de privilegii (rnonopoluriasupra producfiei sari vtrizXrii, scutiri de taxe, finanlari) eJte contrabalan-satf, de exercitarea unui control strict (h'r privinfa nornrelor, a cantitifii gical.itdlii). Aceastd politici duce [a dezvoltarea producfiilor de lux 9i aexporturilor (tapiserii, porfelanuri, sticlirie, fesituri scunrpe), dar 9i aproducfiilor de bazi (siderurgie, hirtie, annament) gi a celor de corrsumcurent (fesituri de lind gi in, postavuri etc.).

ln acelagi tirnp, se poate vorbi de o cleprindere brutald a disciplineimanufacturiere. Cergetorii, inchigi ln azile speciale, sint obligafi si invefeo meserie; personalul nrinistiresc, fetelecelibatare gi toticei fdri o ocupafiepot fi coustringi si nrunceascd in nranufactur:i; copiii trebuie si se forrnezeca ucenici. Pentru muncitori, o liturghie la lnceputul zilei, linigte deplindsau citeva cintece bisericegti in timpul lucrului; amenzi, biciuiri sau punereln lant in cazul in care gregesc; zi de munci de douisprezece pini lagaisprezece ore; salarii mici; ameninfarea cu lnchisoarea in caz de revolt6.

Apoi, ln sfirgit, vine rindul politicii comercialese. Conrpania IndiilorOrientale (1,664) primegte pentru cinci'-eci de ani monopolul asupraconr.erfului gi navigafiei in C)ceanele Irrciiarr gi Pacific; succesele salc nr-rsint dintre cele rnai strhlucitoare, ea ajurrgind cu adevi\rat prosperd alriain secolttl urmf,tor. Cotrrpania Risiritului (1 670) beneficiazi de subverrliigi cle trcordtrri t:u rnanufacturile ele prostiu' 5i zalrdr:; clupi o scrrrti lrericradd

*flisloirc rttriucrg:lle, t. lll, pr. 1.42.se Comcrltrl, scria Colbert, estc srrrsa finanfelor', iar firrantclc siut nervul riizboiului.

t


30/125

MICHEL BEAUD

de prosperitate, ea lnregistreazd pierderi din pricina atacurilor concurenfeiolandeze gi ale negut{torilor din Marsilia, tncetlndu-gi activitatea citre1680. Prezenia francezitn lume se extinde: Santo Domingo (1665), ValeaMississippiului (1673), Pondichd ry (167 4).

Astfel, pe fondul unei regresii econornice generale gi tn condiliileafirrnirii puternicelorcapitalisme negustoregti olandez gi englez, actiunilestatului monarhist stnt cele care conduc, in Franfa, la crearea bazelor -mai modeste, ins6 solide - ale unui capitalism manufacturier gi colonial.Statul monarhist, statul absolut a sus[inut dezvoltarea producJiei manu-facturiere gi a comerfului la scari mondiald. Iar burghezia francezS. s-aformat sub protecfia lui, lucru ce o va mar.ca mult timp de-acum lncolo...

c) Cri ti c a m er can til smuluiCurind apar insd nernulfumirile. Cele dintti proteste vin din partea

celor'ale ciror interese slnt,lntr-un fel sau ultul, lezate: fabricanfi stinjenifide rnanufacturieri, comercianfi din Nanters, Rouen gi Marsilia deranjafide companiile de comerf ori de represaliile olandezilor sau englezilor,Astfel, in Mimoire pour seruir d I'histoire [Memoriu in slujba isfonei], din1668, nisespune:

:Dotnnul Colbert nu igi dd searna eI dorind si ii aduci pe francezi lnsituafia de a se putea lipsi de toate celelillte popoare, [e face pe acestea din

urmd] si sc'gindeasci a proceda in acetagi mod, la rindul lor, deoarccecste cvident cd au inceput s5 bati alte t'.ii pentru a ciuta accle lucruri pecare altddatd veneau si le ia din provinciilc noastre. Una dinh'e principalelccauze ale lipsei de trani clin Franfa, in conditiile unui asemenea belgug dcgriu gi vin, sti in aceea cd olandezii nu mai vin si le curnpere, cum ficeauodinioard, conduita pe care o adoptin'r fati de ei, in privinfa comerfului,atitindu-le lirnpede ci noi nu dorinr sI achiziliondm nimic in schirnb (...).Agadar, dupi ce aln scdpat de atitea rrt:ajrrnsuri supiritoare, se impune,in nrod rtecesar, si revenim la vechiul sistem - sau si nu mai avern legdturicu ninreni, ceca cc este irnposibil@...

Boisguilbert, observirrd la sfirgitul secolului traiul mizer al tiranilor giscdderea veniturilor in mediul rural, [)une in discufie impozitele, fluctua[ia taxelor gi barierele vamale, ajutoarele 9i vdnruirile Ia intririlegi iegirile dirr regat (L.e Ddtail de la Frttnce lComerlul francez cu anrdnuntull,1'695).In Le Facturtr de Ia FrancelFactumul Franleil (7707), el enunfi ideeairrterclependen[ei activitd[ilor intr-un sistt:rrr negustoresc generalizat:

T'rcbuic si cildcnr de acortl asupra unui principiu, acela ci toateprofesitrnile, oricarc ar fi elc intr-un firrut anume, lucreazX uncle pcntrtraltclc ai se susfin reciproc, rru lrunrai I'cr-rtru oblincr.ca cetor cc le sint r-lctrcbr-rinlil, cichiar

peutru propria lorcxistcufi. Nirrrcrri rru curnpiiri nrarfa

'i Citat clupri P. Dcycru, op, cit., p. 102-103.

45


31/125

tbtoRIAcAPITALIsMULUI DE LA 1500 r'tN.{' lx z0o0

vecinului sdu ori rodul muncii lui declt cu o condifie riguroastr, chiar daci. tacittr, gi anunre ca virrz5torul s{ faci la fel crr produsele curnpir5torului,fie pe loc, cum se intimpl5 uneorl fie prin miilocirea mai multor mlini sauprofesiuni intermediare, ceea ce, ln esenfi, este cam acelagi lucru (...).Olstfel de justilie ne-o poate arita natura, sau rinduiala lui Dumnezeu, atttavreme cit, repet, nimini altcineva nu se amesteci. $i iatd cum aceasta estecu putinfH: ea stabilegte, rnai tntii, o egali necesitate de a vinde gi de acumpirain toate tipurile de schimb, in aga fel inc?t doiinfa de profit sl fie, .sufletul oricdrui tiig, atit in cazul vinzitorului, cit gi ln cel al cumpird-torului; iar prin

acestechilibru,

sau aceasttr balanfi, gi unul gi cel5lalt sintdeopotrivi obligati si accepte o astfel de dreptate qi si o respecte (...).lncil.ur acest i legr, care ar trebui s5 fie sfint5, este cea dintii 9i principalacauz|a sSrlciei poporului, pericol de care prea pufin se tine sealna astdzi61.

ln Testament politique de M. de Vaubart fTestamentul politic al dluide Vaubanl (17L2), Boisguilbert va cere liberalizarea prelurilor 9i a corner-fului exterior.

[email protected]., 1:. 135-136.


32/125

REZUMATUL PRIMEI ETAPE

La capitul acestui lung drum cihe capitalism, intins pe rnai multesecole, capitalul, ca raport social de dominare in vederea oblineriiplusvalorii, nu a ajuns fnc[ nicd.ieri la.deplina sa maturitate. Numai inlumina infloririi sale ulterioare putem agadar sd vorbim de capitalismctmdtlresc sau capitalism comercial , de capitalism negustoresc gichiar de capitaligm manufacturier .

Pentru toate forrnafiunile sociale europene in cadrul cdrora se vadezvolta capitalismul, modul principal de extorsiune a surplusului dernuncl rS.mtne de naturd.'tributarE : diri de d.iverse feluri gi sub multi-ple forrne, P care le suporti. girHnimea 9i de care beneficiaz['nobilirnea,Biserica gi statul monarhist.

Lor li se adaugl afluxul de bogdlii rezultat din jefuirea comorilor Ame-ricii, extorsiunea surplusului de munci obginut pe baza negofului cu sclavidin Africa, dezvoltarea ln cele doui An'rerici a sectoarelor minier gi agricol,bazatl pe munctr forfati ori sclavie - practic, pe exploat'area brutal5. abigtinagilor africani 9i americani.

Acestea stnt cele dou5. surse de valoare ce conduc la inrbogifireaburgheziei din Europa: fie prin comerful de mirfuri (B -r M -+ B,), fieprin comertul de bani (B + B').

infiin;area de manufacturi, dirijarea muncii megtegr-rgarilor de citrenegufitorii-fabricanfi care le impun propriile lor legi, aparifia prin'relorfabrici constituie inceputul instauririi unui nou nrod de produigie, careorganizeazi intreaga activitate productivi (P) in vederea creirii unei va-lori suplirnentare (transformarea lui M in M'), pe baza cdreia se va putearealiza profitul AB : B - B'. Procesul poate fi rezurnat in fornrula B -+ M -+P -+ M' -+ B'. Dar el rimine inc[ intr-o formi embrionari, de tatonare,manifestindu-se doar pe arii foarte inguste (sectoriale sau geografice).

Aceste surse ale valorii, gi in special primele doui, fac posibile cloudforme principale de acumulare:

- o acumulare cle stat (drumuri, callale, porturi, flcltd, dar 9i rnanufac-turi rega 1e...);

- o alcLtnlulare burghezi (bani, rnetale plefioase, cliarnante, mirfuri,nave, clar-9i mijloace de producfie qi nianufacturi),Avirrd de infrtttrtat clasa dorninanti a societAlii fcudale gi postfeuclale -

/r 7-


33/125

tsroRrA cAprrALrsMULUr DE LA 1s00piN.A

lN 2000nobilimea -, clasa ln ascensiune - burghezid bahcar6'gi negustoreascH -apeleazd cel mai adesea, ca strategie, la ilieiba cu suveranul, pe baza aceea ce s-ar putea numi "comproilisut merqiih {f$[": punerea pe primulplan a "bogigiei Principelui", apoi corelarea'piiiipatitilii statulli

",r ""au

neguf6torilor, pentru proniovarea unei politibi de protectie tn fafaconcurenfilor striini, de expansiuire cornerilal{ ii colonialH, de dezvoltare

..tn momentul incare burghezid se simte suficient de puternic6 pentru

a domina piaia mondialtr, ea nu ezitd s{ abandotteze tezele mercantilistegi sI p.opltr*ze ln prim-plan virtutile libef,liui schimb. Atunci clnd sesimte suficient de puternici pentru a tnfrunt{ ibsolutismul, ea gtie str selnarmeze cu noile iiei de tibertate qi liber[ cotisimtile (gXgind, astfel, sprijinin rlndul micii burghezii Ei al maselor poptlliiel 9i, totodath, sf, se aliezecu piturile luminate ale adstocrafiei (in fata peiicolului reprezentat derevoltele t6rinegti gi de nemulfumirea generali a poporului6z). In ambelesituafii, ea este deja prezentX in cele mai irialte functii ale aparatului destat (inalfi funcfionari, intendenfi, ofiferi de stat - dar gi ai Parlamentuluigi |ustifiei), constituind embrionul unei "tehno-birocrafii"63 de stat care,

clatoriti cunogtinfelor gi practicii in domeniui afacerilor statului, va ajunges{ defini puterea real6. :- Ce trebuie in orice caz si. relinem ebte rolul iinportant jucat de stat innargterea capitalisrnului; de asemenea, in strirlsi leg5turi cu primul aspect,d irner-rsiunea nafiorialX a formirii capitalisrnului: nu. existi capitalism firdlrurghezie; aceasta lgi consolideazi pozitia ln cadrul statului-nafiune gi inacetagi timp in care se fiuregte realitatea naflorrali: acesta este gi contextulin care, treptat, se creeaz6, se modeleazi. gi se adapteazi mina de lucrunecesari. [n sfirgit, pentru capitalismul dominant, pentru burghezia trium-fXtoare, cadrul geografic de activitate este lumed largi: procurarea miiniide lucru gi a rnaterialelor de bazi, vinzirile, traficul, jaful, toate se desfd-goarH aculrl la scard internafionali.

lncir de La aparifia sa, capitatisrnul este nafional gi moudial, cotrcurenfialgi morropolist, liberal gi legat de stat.

Puterea trarsfornratoare a capitalisn'rului se manifestd d.eocarndatifoarte pufinn. Principalele civilizalii ale Eurasiei nu sint mai deloc afectatecle sctrinrbirile ce su produc in vestul Europei. tn schimb, societhfilevt:chilor civilizafii din America de Nord gi de Sud sint violent agresate de

"rl'trtcrnic gi cuccritt'rr, capitatisruul olandcz cstc titrcrschiinbibt 5i inbnc{ialist. Obligat si:;r: afirnrc, capitali.surul cnglcz cste nillionatist 5i prutcclionist: trotrarlria 1;i btrrghczia sirrtaliatc 5i aplici o politici rnercantilisti; o clati atinsc oLricctivctc ittrl:ortattter, itrtr-I in sccttriirlcilc libcralc Ai alc. libcrtrlui schirnb. Un proccs similar sc dcsfiqoari [n Fran(a, o jtrrnittltc'.lt' sccol tnai tirz.iu.

clVcz.i rrota dc ta pagina 122.o{t);rsaj scris irr 1999.

/. r't


34/125

MICHEL BEAUDcuceritofii veniti de peste ecean, iar societdtile africane au de lnduratintensificarea cornerfului cu sclavi; este tns{ greu sh se delimitez.e spiritulcapitalist de tentatia cigtigului, setea de bog{fii sau apetitul pentru cuceriri.

Chiar gi in Europa, principala forf[ transformatoare este statul: prin elgiln jurul lui se creeaz{ unitatea nafionali, unificarea monetar{, coerengajuridicI, forfa militarfi gi un inceput de economie nafional{. Progreselelnregistrate in,tehnici gi tn gtiinfE au, de asemenea, un rol important: indomeniul navigafiei, al armelor gi, treptat, ln producfia manufacturierlgi ln agricultur[.

Deocarndat[, nimeni nu observ5 cI o nou5. gi complex[ logicf, socialXeste pe cale de a se constitui pornind de la logicile vechi, care, binelnfeles,

nu se vor grdbi sf, disparH: schimbul gi logica negustorcasc{, mica producfiede_mlrfuri gi preocuparea pentru eficacitate, urmHrirea cigiigului gitrnbogitirea personaltr sau a familiei... Totugi, asigur r ^ ploprieisubzistenfe gi achitarea dirilor cerute de cei puiernici, pe d o parG, gi,P dp alta, doblndirea gi sporirea puterii gi a bogefiilor rf,min principaleledoul motivafii ce structu reazA societtrfile. A cAuta un cigtig in Lani spre a-lreinjecta tn propriile activithfi lucrative (bancare, comeiciale, rnanufac-turiere) ntt corutituie un mobil esenfial decit pentru utr mic num{r deoameni din lumea financiari sau a r, go1r'rlui, .., toutu i el nu se deosebegtefoarte mult de n-robilul - oarecumlechi gi larg acceptat - al cregteriipatrimoniului.Totugi, se contureazd.aculn destul de bine cele cloud coerenfe care vorstructura lutnea modernS: cea a statului (corelind puterea cu tnfiptuireade proiecte in numele sau in interesul ur-rei colectivithli nafionale) gi cea araporturilor negustoregti gi bdnegti, pe care, ta sfirgitul secolu.lui al XVII-lea 9i itrceputulsecolului al XVtll-lea,t enunfi North 9i Boisguibert, fiecarein felul sitr. Dar cum si ntr citim astS.zi ca pe o premonif-ie fulgurantulavertismeltt al lui Thornas Mclrus: Acolo uude to(i lrrdsoard totui irr bani[.-.J este.aProape cLr tleputin[i ca t'lreptatea gi prosperitatea sh clorn-neasc5... ?

4e


35/125

2. SECOLUL CELOR TREI REVOLUTIT(SECOLUL AL XVnI-LEA)

'll

Sc'col al Luminilor, al spiritului francez,, a[ despotismului luminat, agaeste prezentat de obicei secolul al XVI[-lea: un secol al tirgirii schimburilorcomerciale, ln special prin comerful internafional, al dezvoltirii producfieide nr5.rfuri2, agricole gi manufacturiere, lnsofite de o rnirire a prefuriloCgi de o cregtere generalX a populafieia - toate acestea, mai ales in a douajumitate a secolului, avind ca rezultat sporirea bogrifiilors qi, sirnultan,agravarea siriciei.

Este, de asemenea, secolul consolid{rii capitalismului englez, incondi.tiite in care el slibegte in Olanda, stagneazdinti-o Franfd prepon-derenb agricoli, dominati de Curte gi saloane, sau abia incepe sii seconture-ze in firi precum Prusia, unde despotii lumina[i adopti vechilerefete ale nrercantilisrnultri. Avem inc{ de-a face cu un capitalisnr in est,'n[dcolonial, negustoresc Ai manufacturier, insi deja capirbil si se adalrtezenoii realitili pe care o va impune independen[a coloniilor clirr America gisicreeze - oclaticu noulvaldelngric{ir:igiproletariz.aretr nraselorl'rrra-le, cu procesul accelerat al acunrtrlirilor 9i progresul tehnic - corrdiliile

rV;rloarcl atinr;ii clc cornerftrl exlcrior franccz- crcgtc c{e 3.? t.rri itttrc intcrvirluI ll'16-1720, ctrr-c urnrcirz-i nrot'fii lui Luclovic al XIV-lca, Ei cincinahrllTSl -1755; apoi, intre :ri'r-'statlin urrrrii Si 1787-1789, err sc cltrbleaz.S; astfcl, cota sa tlirr it'rtreirp;.r prorluc[ic tlc tn;,rlttricre;tc clc. la l0% la20% sau 259i' (J. Marczcrvski, Sonrc aspects of econornic gr evvth , Et'ott'rllicL)euclopnrcnt trut cullurttl cltnngr:, t. lX, nr. 3, p.372). Cornerlul cxtcri(rr englcz sc dultlt:aziirrtrc 17(lG17t)9 5i t75ll-'1759, apoi cregte cic 2,6 ori intrc acc;rsti;:rc:rioadi 1i1795-18(l.l (Plr.f)carrc 5i W. A. Clolc, llritislr crurtottttcgrorutlr [1688-1959], [t.48).lLap'tr.'11r1col'rstilntc,r'cnitulrralionalenglczajtrrrgedc[a50rnilroanclircsterlincin l(r88,la 134 in7770;i lrr 13$ in 1798 (P. Bairoclr, Il,iublutiotr itrclustrielle et Suc; Divaloltlt


36/125

'.:,..- . . .,.i-..;. .....-::i.-.i..

MICHEL B.EAUD

pentru marea revolutie industrial{ din secolul al KX-lea.

Este, agadar, secolul ln ca{e se accentueaz[ contradicfiile legatede

dez-voltarea raporturilor comerciale gi ale capitalismului: contradi{ii ate domi-natiei coloniale, marcate dq $zboaie lntre Franfa gi Anglia gi de obg.inereaindependenfei de citre coloniile din America; apoi contradicfii lntrenobilimea gi burghezia din Franta, care r[bufnesc ln revolufia din 1789;contradicfii lntre dezvoltarea schimburilqr de mlrfuri gi limitele producfieimanufacturiere, care vor conduce la revolutia industrialH din Anglia.

Dorninafia colonlaltr, rivaiiiI.gte clinti;i iharile puteri gi rei,b:' '''''id:

luiiaamlricani .'], '. t't,.i:{i:i ' tr',

R5zboaiele duse de Ludovic al XIV-lea uu ,torc de puteri regatulFrangei.'Anglia, ln schimb, a cfgtigat, tn urma trafatelor ain 1ZOS gi 1ZB,accesul la piafa Braziliei gi a intregului imperiu slaniol, beneficiind de onetX superioritate maritimi.

lefuirea gi exploatarea coloniilor se vor intensifica. lntre 1720 9i 1780productia de aur din America spaniol{ gi Brazilia este, in medie, dedou{zeci de tone anual, tn vrerne ce ln secolele anterioare ea _atingeamaximum zece tone pe an. Producfia de zahir reprezinti, la rindul ei, oimportant{ sursi de imbogltire6, bazatl fiind pe mirnca sclavilor negri,fie pentru englezi (in Barbados gi famaica), fie pentru francezi (in SantoDomingo, Martinica gi Guadalupe) sau portughezi (Brazilia). Negoful desclavi se intensificn gi el: cincizeci gi cinci de n'rii pe an, tn medie, de-alungul lntregului secol (fate de doui mii pe an, in secolul al XVI-[ea), cuperioade in care se ajunge pin[ la o sut5 de mii pe an; unul dintre armatoriiimplicafi ln acest comerf, care credea in ideile lnaintate ale secolului sdu,igi boteaztr navele: Vol.taire, Rousseau, Contractu.I socia|. Milioane de afri-cani srnulgi, prin violerrf5, din lurnea lor gi vil-rduti in grab5.8; milioane rlelucritori neplitigi, dintre care multi neprimind nici cit str-gi refaci forfele,

mureau prin epuizare ln citeva luni: aceasta este, nu trebuie si uitdm,una dintre su rsele principale (degi deseori ocoliti de girrdirea occidentalX)a lmboglfiril burgheziei din secolele al XVI-lea, al XVII-lea 9i al XVlll-lea.

tlmporturilc lcgale de zal rir cdtre rnetropolc (rnedii anuale, in mii de tonc):Franfa Anglia Porf ugalia

7741-17451766-1770

3.1

206578

4174

Dupi A.-C. Frarrk, L'Accumulntion tuondinlc, p. 2'12.7['otrivit ltri M. Coulart, intre 1500 Ei 1851 sunt transportali in Braz.ili;, in iur dc 3,5

nrilioarre dc afrit:ani; potrivit lui [ritman, 2,L rnilioanc ajung in coloniilc britaricc dirr Anrc-rica (trci.sprcz.ccccolouiigi Antile), intrc 1680,si1786 (F. lvtar-rro, I-'Exyansiorr ''unrptenrrc).

rAga ctrnr o aratll fihntrl lui Ousrnhne, Ceddo.

54


37/125

tsToRrA cAprrALIsMULut DE LA 1s00 pINA ltt zoooDominata Americtr Latintr 'Joac{ un rol decisiv ln acumularea de

bog5tii.de c{tre burghezia Europei Occidentale', Africa neagrX "jucindrolul de periferie a periferiei" gi fiind "redus{ [a functia de furnizor derobi peniru plantatii"'. lnh-adevtrr, munca fortatl a sclavilor negfi.qi apopulafiilor din America de Sud permite oblinerea unei plusvalori imense,pe care gi-o vor lnsugi, sub formd, de bani, neguffltorii'gi fabricanlii,,bancherii 9i finanfigtii - tur principal din Anglia, dar gi din Europa gi dincoloniile din America de Nord: fie direct, fie indirect, prin v'tnzareaproduselor manufacturate (fesHturi, arme...)ro ori din transport.

Aceastd plusvalgare permite, po,.de o parte, tnmulfirea averilorpafticulare in Europa gi, pe de alt{ parte, sporirea achizifiilor tn celelaltezoqe irle lurnii, ln special ln Asiall.

ln cadrut acestui proces, activitifile companiilor de corner existente capdteo norri arnploare gi aduc, uneori, beneficii enormel2. Ap"r, de asemene.a,companii noi: United Company (noua companie engleztr a Indiilor, TTw),Comparria Englezi a Mirii Sudului $710), Compania Francezd, a Apusului071n, Compania Ostende $n4; ln7723,se reinfiinfeaz[ Compania Franceztra Indiilor. in America de Nord, apar coloniile engleze Carolina (1229) 9iGeorgia 1l732);se tntemeiazi Noul Orleans (Nouvelle Orleans), iar franceziiurci. tncetul cu tncetul pe valea Mississippiului. Dupleix este guvernator alChandernagorului in 1730, iarlnTTfiZguvbmator general al tndiei franceze,unde Cornpania Franceztr a desfdgurat o intenii activitate comerciali,sporindtr-gi nurnirul stabilitnentelor de profil. Postavurile franfuzegti leconcureirzi acum pe cele englezegti. Negustorii francezi jeneazd din ce ln cenrai mult cornerful englez, iar Malta devine obazA importanttr a comerfuluiFranfei in Mediterana.

Negustorii gi proprietarii de manufacturi englezi consideri ci a venittirnpul ca expansiunea francezi sH fie stopati.

Primar fard cu care Anglia se va rdfui va fi insi Spania, in 1239, dinpricina faptului ci puterea regal[ spaniolX incerca sd limiteze activitifitecomerciantilor englezi pe teritoriul imperiului siu. lar aga-nurnitul Rizboide Succesiune a Austriei (1740-1748), tn care Franta gi Spania, cu firavulsprijin al Prusiei, se opun Angliei gi Austriei, se incheie la ^A.ix-la-Chape[1eprintr-un tratat de pace care nu rezolvtr problemele esenfiale; in opiniufrancezilor, date fiind succesele repurtate, lupta s-a dat "pentru regelePrusiei";irr ce ii privegte pe colonigtii englezi din America de Nord, nu s-a

eS. Arrrin, Sous-tliueloltltciltc,tt at DCpcndnncc en Af.ique noirc.r"lntrc 1700 gi 1790,iu Arrglia, produclia irrdustiiikrr clc cxport crcgte ctc 3,8 ori, iar ccaa industriikrr nalionale de numai 1,4 ori (f,lr. Deane gi W. A. Cole, o/. cit., p. 59).

. _tll" An6lia, cotrsutnul de ceai se gene ializeazS. De-a lungul sccolrrlui, imporitrrile crcsccle 70 orl ltr volut'tt, clar nunrai


38/125

beaud michel - istoria capitalismului - pag 17-140

Documents