teorii privind abuzul si neglijarea copilului in familie

7/21/2019 Teorii Privind Abuzul Si Neglijarea Copilului in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/teorii-privind-abuzul-si-neglijarea-copilului-in-familie 1/11

Teorii privind abuzul si neglijarea copilului in familie

Pentru ca protectia copiilor impotriva abuzurilor sa poata dobandi consistenta

procedurala, specialistii au elabora,t mode!e explicative care sa le permita

intelegerea elementelor constitutive si contextuale ale aparitiei relelor tratamente.

Friedrich (1, ", apud #oth$%zamos&ozi, 1, 1"1' considera ca un model este

menit sa ajute la intelegerea urmatoarelor componente

$ contextul de viata al copilului inainte de maltratarea propriu$zisa)

$ caracteristicile traumatice ale relelor tratamente)

$ reactiile copilului si ale agentilor semnificativi din mediul sau de viata ca urmare

a relelor tratamente si a dezvaluirii acestora)

$ modul cum se suprapune maltratarea peste dezvoltarea copilului)

$ cursul recuperarii in urma relelor tratamente (posibilitatile terapeutice'.

A. Conceptia medicala

*ceasta teorie considera abuzul comis impotriva copilului ca fiind o boala. +el mai

cunoscut reprezentant al acestei teorii este .-empe, care, prin cercetarile si

publicatiile sale de la inceputul anilor / asupra cazurilor de sugari cu membre

rupte neaccidental a initiat studiul sindromului copilului batut. Patologia specifica

acestei boli consta in tulburari de personalitate ale parintilor, tulburari care se

manifesta in relatia lor cu propriul copil, sub actiunea unor factori de stres specifici

relatiei parinte copil) ea se concretizeaza in manifestari agresive, fizice si verbale,

fata de copil.

0in perspectiva acestui model anson, c +ulloch si artle2 (134, apud #oth$

%zamos&ozi, 1, 1"5$1"/' au identificat caracteristicile cheie ale abuzului asupra

copilului

Factori parentali

$ mama este sub 6 de ani 7a nasterea primulu1 copil)

$ mama are diagnostic psihiatric de neuroticism si8sau scor ridicat de neuroticism la

inventarul de personalitate 92senc&)

$ mama sau tatal au diagnosticul psihiatric de tulburare de personalitate)

$ mama are coeficientul de inteligenta subliminar la teste consacrate de inteligenta)



$ tatal este muncitor manual)

$ mama sau tatal au dosar penal)

$ mama are numeroase probleme de sanatate)

$ mama sau tatal prezinta un traseu 99: tulburat.

Factori sociali specifici familiilor

$ tatal natural al copilului este absent din familie)

$ mama este necasatorita)

$ mama si tatal se cunosc de mai putin de sase luni dinainte de casatorie)

$ mama este nascuta in afara casatoriei)

$ mama nu gaseste satisfactii in casnicie)

$ copilul maltratat este nelegitim)

$ mama crede ca partenerul nu accepta copilul)

$ mama spune ca nu are cu cine sa discute despre educatia copilului)

$ mama se considera cea care ia deciziile in familie)

$ copilul nu are propria camera)

$ locuinta inadecvata)

$ mama se intalneste rar cu proprii parinti si cu celelalte rude)

$ mama nu are posibilitatea de a face pauze de la indatoririle materne)

$ mama nu are activitati sau relatii sociale)

$ mama considera venitul ei ca fiind insuficient)

$ mama este in general nesatisfacuta cu propria ei situatie.

#elatiile interpersonale

$ mama a fost nefericita in copilarie)

$ mama recunoaste doua sau mai multe simptome neurotice in privinta

modalitatilor de stabilire a relatiilor interpersonale)

$ mama afirma despre sine ca a fost o eleva slaba)

$ in copilarie mama a avut relatii nesatisfacatoare cu proprii ei parinti)

$ in prezent mama se intelege rau cu proprii ei parinti)

$ in copilarie mama a avut relatii proaste cu fratii ei)

$ in prezent mama se intelege rau cu proprii ei frati)



$ tatal si8sau mama mamei pedepseau inadecvat copiii)

$ mama are un scor crescut la scorul de minciuna (din inventarul 92senc&')

$ mama are un scor crescut la factorul criticism, la cel de ostilitate paranoida si de

auto$invinovatire pentru ostilitate)

$ tatal are scor crescut la factorul auto$invinovatire.

Practicile parentale

$ mama raspunde inadecvat la plansul copilului)

$ mama are dificultati emotionale in legatura cu alimentarea copilului)

$ mama are un comportament demonstrativ legat de copil)

$ mama supravegheaza inconstant copilul)

$ mama asteapta supunere neconditionata)

$ mama recurge adesea la pedepse fizice)

$ tatal recurge adesea la pedepse fizice)

$ mama recurge adesea la pedeapsa retragerii dragostei)

$ recompensele oferite de mama pentru comportamentul adecvat al copilului sunt

de tip fizic (dulciuri, jucarii')

$ plansul sugarului si al copilului reprezinta prob1eme grave pentru mama)

$ partenerul n$o ajuta pe mama asa cum isi doreste ea.

+opilul

$ are un coeficient scazut de dezvoltare)

$ la internare in spital apare neglijat fizic)

$ nu progreseaza conform normelor de dezvoltare)

$ mama spune ca in timpul zilei nu este vioi, dar nu pune problema oboselii)

$ este adus cu intarziere la spital)

$ are o greutate, scazuta la nastere.

%teele ( 13 5, 4$1"", apud -illen, 14, 1"1' identifica si el o serie de

caracteristici ale parintilor care isi maltrateaza copiii

$ imaturitate, dependenta de altii)

$ izolare sociala)

$ stima de sine redusa)



$ obtinere dificila a placerii)

$ perceptie falsa despre copil, adesea cu schimbarea rolurilor)

$ frica de a rasfata copilul)

$ incredere in valoarea pedepsei)

$ incapacitate de a dovedi empatie privind nevoile copilului si de a raspunde

adecvat.

7n ceea ce priveste factorii de risc parental cu precizie mare in prezicerea riscului

de abuz, +..-empe (134, apud ;ro<ne, 144, 14' identifica

$ parintele a fost batut sever si frecvent in copilarie)

$ parintele are antecedente de violenta sau acte delicvente)

$ parintele a mai fost suspectat anterior de abuz fizic)

$ parintele este suferind de stima scazuta de sine, izolare sociala sau depresie)

$ parintele este supus unor multiple stressuri, ca de exemplu conflicte maritale,

divort, datorii, schimbari frecvente, de domiciliu, pierderea unor persoane dragi)

$ parintele prezinta explozii de violenta)

$ parintele are asteptari rigide, nerealiste de la comportamentul copiilor)

$ parintele aplica pedepse severe copilului)

$copi1ul este vazut de parinte ca fiind dificil si provocativ)

$ parintele respinge copilul sau are dificultati in stabilirea legaturilor de atasament

cu acesta.

=u toti parintii care comit abuzuri pot fi incadrati in tablouri psihopatologice

distincte. -empe si -empe apreciaza ca numai 1> din parintii ce abuzeaza copiii

pot fi pasibili de boli mentale. *utorii care sunt adeptii acestei teorii medicale

sustin ca variabilele sociale nu intervin in schema cauzala a abuzului copilului.

B. Teoria transmiterii multigenerationale a abuzului

+onceptia prin care problemele psihosociale se considera a fi transmise din

generatie in generatie este larg raspandita. 7nvestigatiile in cazurile de abuz

impotriva copiilor au constatat ca multi din parintii abuzivi proveneau din familii

cu grad crescut de violenta, respectiv au fost ei insisi abuzati in copilarie. %e spune



ca cei care nu sunt in stare sa$si reaminteasca trecutul, sa$l constientizeze, ajung sa$

l repete.

7n aceste cazuri parintii insisi nu au primit o ingrijire afectuoasa care este o

preconditie pentru a putea oferi dragoste si caldura copilului. 9i nu impartasesc si

nu cunosc sentimente ca grija, dragostea sau simpatia. 7nsisi parintii lor fusesera

exagerat de critici si severi si asteptau ca si co7iii sa poata indeplini sarcini pe care

nici ei nu le intelegeau sau indeplineau. ulti parinti care au fost expusi abuzului

fizic si care repeta acest mod de educare, apara cu putere dreptul lor nelimitat de a

folosi forta fizica.

#utter (13, apud -illen, 144, 11' considera ca atitudinile si comportamentele

parentale sunt complexe si nici transmiterea lor nu poate fi privita unidimensional.

=u stilul parental este cel care se transmite genetic ci, de exemplu, predispozitia

catre unele tulburari psihice. 7ntergenerational se transmit, de asemenea, dar pe cai

sociale si nu genetice$conditiile defavorizante de locuinta, venit, care actioneaza

ca, factori de stress social. %ustinatorii acestei conceptii scot in evidenta

transmiterea familiala a anumitor modele culturale de crestere a copiilor, modele in

care autoritatea parentala, agresivitatea fizica sau verbala, ignorarea sentimentelor

copiilor sunt caracteristice.

Totusi, nu toti parintii care au fost expusi abuzului isi vor expune copiii aceluiasi

lucru, (-illen, 14, 116'. *ceasta fatalitate nu este absoluta. +ercetarile efectuate

pe aceasta tema arata ca doar ?@ $ 3> d1n parintii care abuzeaza de copii, au

fost supusi abuzului fizic.

C. Pozitia feminista privitoare la abuz

Prin feminism Apracticile sociale, legitime intr$un sistem patriarhal, validate de

normele si constructiile traditionale ale masculinitatii, sunt revalorizate, pornind de

la un set de norme ce contesta dominarea masculina in diferitele sale forme. %unt

demistificate de asemenea, o serie de Amituri A cu o indelungata traditie, cum ar fi

caminul $ loc de refugiu $ in fata unei lumi agresive. 7dentificarea si definirea

acestui spatiu ca un loc de risc, in care femeile sunt mult mai expuse violentei

decat pe strada, submineaza puternic paradigmele ce au modelat si modeleaza inca



perceperea realitatii sociale (=icolaescu, 14, 1'. Prin interventiile sale in plan

social si teoretic, conceptia feminista a reusit sa faca vizibile, la nivel de

comunitate internationala, diferite forme de violenta comise in spatiul public si cel

familial.

Bn studiu efectuat de #ussel in 145 (apud #oth$%zamos&ozi, 1, 1?1' , atrage

atentia asupra disproportiei de varsta dintre cele doua sexe in privinta victimizarii

copiilor, raportul dintre genul feminin si masculin, fiind de ?81. +onceptia

feminista se foloseste de aceste date pentru a releva expunerea mai mare a sexului

feminin la diverse forme de abuz. Bn alt fapt de netagaduit, valorificat de curentul

feminist, este raportul mai mare al genului masculin printre adultii care comit

tipuri de abuz. 9xista, de asemenea, diferente intre femei si barbati in privinta

formelor de abuz comise femeile comit mult mai multe abuzuri psihice,

emotionale, iar barbatii comit abuzuri grave si mai ales abuzuri de ordin sexual.

7n ceea ce priveste abuzul sexual, feminismul considera ca inacceptabila orice

forma a relatiei sexuale dintre un adult si un copil, chiar si in cazul in care se

invoca consimtamantul copilului la .astfel de relatii. Feminismul considera ca este

extrem de dificil pentru un copil sa refuze, sa se opuna sau sa reziste solicitarilor

venite din partea unui adult, mai ales daca acesta are un statut respectat in familie.

*sa zisul consimtamant este adesea obtinut de 7a copii prin forta, adultul profitand

de diferenta de putere, prin amenintari si alte tipuri de manifestari. 7n plus,

abordarea feminista subliniaza efectul traumatic prelungit asupra victimei al

incestului.

7n ceea ce priveste responsabilitatea abuzului, se apreciaza ca aceasta revine

in intregime celui care a comis fapta si nu victimei. %e recomanda ca abuzatorul, in

cazurile in care este posibil, sa fie indepartat din familie, iar victima sa fie crezuta

si sustinuta, nu blamata.

D. Teoria atasamentului

Teoria atasamentului, dezvoltata de Coan ;o<lb2, evidentiaza rolu1 relatiilor

parinte$copil in dezvoltarea personalitatilor de tip armonios ori patologice.

7nteractiunea dintre parinti si cop1tul lor este decisiva pentru felul cum se percepe



pe el insusi copilul si lumea din jurul sau, si cum se dezvolta. 7nteractiunea este

importanta pentru gradul si calitatea atasamentului copilului fata de parinti. Bn

atasament fata de cineva inseamna sa fii abso1ut dispus sa cauti apropierea si

contactul cu persoana in cauza si mai ales, atunci cand situatia este grava.

;o<lb2, pediatru si psihanalist, a descris nevoia imperioasa pentru sugar si copilul

mic a existentei unei persoane stabile care sa$i ofere dragoste si ingrijire.

;els&2 si +assid2 (16, apud #oth$%zamos&ozi, 1, 1?5' considera teoria

atasamentului ca fiind o teorie care unifica intelegerea biologica a naturii umane si

conceptia psihanalitica, conform careia experientele traite in copilaria timpurie

sunt de maxima importanta pentru dezvoltarea ulterioara a personalitatii.

Pare a fi o presupunere comuna ca exista intotdeauna atasament pozitiv fata de

parinti. =u este asa. +alitatea interactiunii decide calitatea atasamentului.

-ari -illen (14, 1' a descris trei modele de atasament care pot fi prezente

in grade diferite

$ *tasamentul sigur. +opilul are incredere ca parintii vor fi disponibili, receptivi si

ii vor acorda ajutor daca s$ar ivi situatii dificile sau de teama. *cest model este

mentinut si dezvoltat de parinti, ei fiind in primii ani disponibili, atenti la

semnalele copilului si capabili sa ii ofere liniste, alinare iubitoare, ori de cate ori

are nevoie de ea.

$ *tasamentul anxios. +opilul este nesigur daca parintii vor fi disponibili, receptivi

si gata sa ii ofere ajutorul cand sunt solicitati. 0in cauza incertitudinii ' copilul

trece prin anxietate8teama de separare si tinde sa fie timorat in manifestarea

comportamentului de explorare a mediului sau. *menintarile cu bataia sau cu

abandonul sunt folosite in cresterea si educarea 7ui. *cestea duc mai departe 7a

trairea unor sentimente de nesiguranta, care pot deveni cronice.

$ 9vitarea anxioasa a atasamentului. +opilul nu are incredere ca parintii vor

reactiona in mod pozitiv si gata sa$i ofere ajutorul. dimpotriva, el se asteapta la

respingere. +opilul incearca sa se descurce fara dragostea si ajutorul celorlalti. 97

lupta pentru a deveni independent emotional. *cest model de atasament este vazut

in relatiile parinti8copil, in care copilul a devenit independent in mod prematur.



0aca copilul reuseste sa formeze o relatie pozitiva, necontradictorie de atasament,

chiar daca aceasta dureaza doar pentru un timp limitat, el va putea sa reduca sau sa

contrabalanseze efectele traumei, cel putin partial, fiind capabil sa$si pastreze

echilibrul psihic.

E. Teoria socio-biologica

Teoria agresivitatii, dezvoltata de -onrad Dorenz, sustine ca aceasta nu este

caracteristica doar unui numar restrans de indivizi, ci este un comportament uman

inalienabil. 0atorita acestei conceptii s$a putut 7ntelege +a strategia

comportamentslui agresiv a aparut 7n evolutia speciilor fiindca a sporit sansele de

adaptare ale unor indivizi.

7n privinta explicatiei abuzului 7mpotriva copiilor, reprezentatii biologiei sociale au

7n vedere orientarea comportamentului de maltratare a copiilor spre indivizi cu

valoare reproductiva mai scazuta copii handicapati, bolnavi, prematuri sunt supusi

relelor tratamente.

7n urma unor masuratori antropometrice c +abe (14, 533$56, apud #oth$

%zamos&ozi, 1, 1?4' a constatat ca un indicator al abuzului este conformatia

craniano$faciala a copilului. %tudiile autorului amintit scot 7n evidenta frecventa

sporita a copiilor maltratati printre copii cu o conformatie cranio$faciala mai

deosebita.

0al2 si Eilson (14?, 13$61, apud #oth$%zamos&ozi, 1, 1?4' arata ca riscu1

de maltratare a copiilor este crescut mai ales in trei tipuri de familii din societatile

moderne

$ 7n cele cu cel putin un parinte vitreg)

$ 7n cele cu situatia socio$economica atat de precara, incat familia se afla in pragul

destramarii)

$ 7n cele in care copii prezinta un handicap fizic sau psihic.

F. Teoriile sociologice

9xplicatiile de acest tip pun in evidenta importanta factorilor sociali pentru

producerea relelor tratamente, primordialitatea acestor factori si gradul lor sporit de

generalitate fata de factorii explicativi individuali.



+ativa cercetatori au accentuat un prim rol al saraciei in abuzul asupra copiilor.

Familiile sarace prezinta un risc crescut de abuz impotriva copiilor, datorita

numeroaselor stresuri asociate cu saracia nivelul scazut de scolarizare a parintilor,

somajul, venitu1 insuficient pentru a asigura o calitate a vietii la un nivel decent,

capacitatea scazuta de a solicita ajutor, dificultati de comunicare intre soti si altele.

*laturi de nivelul socio$economic scazut se constata adesea ponderea crescuta a

relelor tratamente in familii cu multi copii. igler si a (14, "4$3?, apud 5

#oth$%zamos&ozi, 1, 1/' afirma ca 5> din cazurile de maltratare din %B* se

petrec in familiile cu 5 sau mai multi copii, desi aceste familii sunt reprezentate

doar de 6> din populatia totala.

+oncluzii similare sunt obtinute si din cercetarea privind expunerea minorilor la

abuz si neglijare din judetul +luj (#otariu si alti, 1/, 56' procentul copiilor

expusi maltratarii in familiile cu nivel socio$economic scazut este de aproape trei

ori mai mare decat in familiile cu nivel socio$economic ridicat. Pedepsele fizice

grave sunt aplicate de peste trei ori mai frecvent in familiile cu 5 si mai multi copii

fata de cei cu un singur copil si de doua ori mai frecvent decat in familiile cu doi

copii (#otariu si altii, 1/, 36', =eglijarea educationala este si ea de trei ori mai

mare in familiile cu un copil sau doi (#otariu si altii, 1/, 3"'.

*laturi de starea materiala si numarul de membrii, un alt factor social relevat

pentru expunerea copiilor la riscul maltratarii este gradul de izolare sociala a

familiei, respectiv masura in care familia poate mobiliza un suport social adecvat

in favoarea ei, in cazul in care singura nu face fata presiunilor sociale. %e afirma ca

riscul de abuz creste in familiile nucleare fata de cele traditionale, in care

convietuiesc simultan mai multe generatii.

Bn alt factor social important este apartenenta 7a un grup minoritar. ecanismul de

actiune al acestui factor tine, de asemenea, de stresul social mai ridicat pe care

trebuie sa$l confrunte individul apartinand unui grup minoritar. 9ste cazul

populatiei de romi din tara noastra. %tudiul efectuat la +luj (#otariu si altii, 1/,

3$46' a relevat ca numarul copiilor carora li se aplica pedepse fizice, in general,

pedepse fizice grave, agresiuni la nivel verbal, dar mai ales neglijare educationala



este mai mare in randul acestei populatii. 7ndicatorii dintr$un asemenea grup etnic,

religios etc., nu actioneaza separat, ci sunt corelati cu ceilalti factori de natura

comunitara, ca rata delicventei, conditiile de locuit, gradul de scolarizare,

accesibilitatea la planificarea familiala si servicii sociale, etc.

G. Teoria ecologica - interactionista privind abuzul

ediul socio$cultural, ceea ce astazi se numeste Aecologia socialaA, joaca un rol

important 7n cadrul fenomenului de maltratare.

Pentru a surprinde varietatea influentelor de mediuA ;ronfenbrenner (13, apud

-illen, 14, 1?' propune studiul unei probleme sociale concomitent la diferite

nivele ale sistemului pe care il reprezinta mediul social al microsistemului, al

mezosistemului si al macrosistemului. *ceste nivele reprezinta diferitele

subsisteme ale spatiu1ui ecologic in care apar si trebuie tratate problemele sociale.

*naliza la nivelul subsistemului ontogenetic se preocupa de factorii individuali

care privesc parintele care comite agresiuni impotriva copiilor sai. 7n aceasta

categorie intra factorii istoriei parentale, gradul de sanatate mentala, nivelul de

dezvoltare intelectuala si gradul de scolarizare al parintelui, sentimentele sale fata

de copil si intelegerea nevoilor acestora.

icrosistemul se refera la relatiile familiale care constituie mediul de viata proxim

al copilului. Factorii din aceasta categorie se refera la tipul si marimea familiei, la

natura relatiilor maritale, la influentele copilului asupra dinamicii familiale, la

pozitia reciproca a membrilor familiei si la acele evenimente familiale care pot

avea un rol declansator in producerea unor fenomene de tipul maltratarii.

9xosistemul (corespunzator nivelului mezo' este mediul mai larg de existenta al

unui individ sau al unei familii nucleare. 97 cuprinde familia largita, vecinatatea in

care locuieste familia, comunitatea (etnica, religioasa, etc.' de care ea apartine,

incluzand toate valorile si relatiile mai mult sau mai putin suportive din acest

sistem.

acrosistemul este cel mai larg cadru de influenta asupra fenomenelor din familie,

a carui actiune este incontestabila. 7n aceasta categorie intra atitudinile societatii

fata de violenta si fata de copii, asteptarile fata de scoala, responsabilitatea



acordata mass$mediei pentru educarea cetatenilor, nivelul de trai din societate,

problemele sociale specifice ale societatii si politicile sociale in vigoare.

Da nivelul acestor sisteme exista factori facilitatori (de risc' si compensatori ai

maltratarii copilului. Printre factorii care contribuie 7a cresterea riscului abuzului

pot fi

insirate caracteristicile de personalitate ale adultului, respectiv ale copilului, ca de

exemplu nivelul scazut de toleranta a frustrarii, lipsa stimei de sine, manifestarea

unei anumite patologii, experienta unui abuz suferit in copilarie. Tot in aceasta

categorie intra factorii care definesc situatia copilu1ui si a familiei ca, de exemplu,

saracia, izo1area sociala, conditii neadecvate de locuit, tensiuni maritale, tu8burari

de comportament al copiilor, boli cronice ale copiilor, familii monoparentale. %e

mai pot pune in evidenta factorii de la nivelul macro$social si anume acceptarea

culturala a violentei, a pedepselor fizice, a neglijarii copilului. Da nivelu1 biologic

s$au pus in evidenta tu1burari de dezvoltare de natura ereditara si conformatii

fizice atipice.

Printre factorii compensatori ai maltratarii sunt notati indicatorii unei relatii stabile

mama$copil, care vor permite stabilirea unor relatii armonioase in relatia de

ingrijire si educare a copi1ului si vor oferi o baza pentru asigurarea. receptivitatii la

nevoile copilului. Tot in aceasta categorie intra increderea parintelui in propriile

capacitati parentale, climatul familial stabil, bunele relatii maritale. 0intre factorii

biologici pot fi remarcati cei legati de sanatatea membrilor familiei, iar dintre

factorii economici se remarca stabilitatea socio$economica, iar, dintre factorii

culturali, accentuarea metodelor non$violente de educare si socializare.

altratarea se explica in acest model prin inter$relatia factorilor compensatori si a

celor de risc. #ezulta ca abuzul impotriva copilului este un fenomen multicauzal,

in care factorii care privesc dezvoltarea si personalitatea copilului interactioneaza

cu factorii personalitatii parintilor, interactiunea lor trebuind analizata d1n

perspectiva nivelelor individuale, familiale, interpersonale, organizationale si

macrosociale.

teorii privind abuzul si neglijarea copilului in familie

Documents