CuprinsIntroducere----------------------------------------------------------------------2 Capitolul 1.Crearea softurilor electronice 1.1Descrierea softurilor electronice------------------------------------------4 1.2Aplicatii tehnice pentru crearea softurilor electronice-------------71.3.Prezentarea mediului Delphi 7--------------------------------------------------9

1.4.Principalele meniuri si comenzi (bara de meniuri 1.4.1.Meniul File -------------------------------------------------------------11 1.4.2. Meniul Edit------------------------------------------------------------12 1.4.3.Meniul Search ----------------------------------------------------------13 1.4.4.Meniul View -------------------------------------------------------------13 1.4.5.Meniul Project ---------------------------------------------------------14 1.4.6.Meniul Run --------------------------------------------------------------15 1.4.7.Meniul Component ------------------------------------------------------16 1.4.8.Meniul Database --------------------------------------------------------16 1.4.9.Meniul Tools--------------------------------------------------------------17 1.4.10. Meniul Help------------------------------------------------------------18 1.5. Bara de butoane 1.5.1.Paleta de componente--------------------------------------------------19 1.5.2.Inspectorul de obiecte (object inspector)----------------------------20 1.5.3.Pagina Properties ------------------------------------------------------20 1.5.4.Pagina Events -----------------------------------------------------------21 1.6. Gestiunea componentelor 1.6.1.Aezarea componentelor pe o form (form)--------------------------22 1.6.2.Manipularea componentelor aezate---------------------------------23 Capitolul 2.Descrierea softului personal---------------------------------24 Concluzie----------------------------------------------------------------------Bibliografie---------------------------------------------------------------------

Capitolul 1. Crearea

softurilor electronice

Softurile sunt programele pentru calculator care ii permit unui utilizator sa foloseasc calculatorul pentru realizarea de activitati specifice cum sint editarea de text, prelucrarea grafica, etc. Un soft ("software") este alcatuit dintr-un un set de instructiuni (numite cod sursa) scrise intr-un limbaj special (numit limbaj de programare) care este inteles de calculator si interpretat in asa fel incit utilizatorul calculatorului sa poata desfasura activitatea pe care o doreste. Componenta software principal (de baz) a unui calculator se numeste sistem de operare (SO). Sistemul de operare este programul (softul) care gestioneaza functionarea in mod unitar a componentelor hardware, adica le permite acestora sa colaboreze unele cu celelalte in scopul functionarii optime a softurilor (programelor) instalate pe calculator. SO se interpune deci intre componentele hardware si cele software iar de aici rezulta rolul sau esential pentru functionarea calculatorului. Fiecare soft (editoarele de text, programele de calcul tabelar, etc.) este specializat in realizarea anumitor sarcini si de aceea se poate spune ca fiecare soft este un fel de "creier" specializat in domeniul sau. Aceste "creiere" (diversele softuri instalate pe calculator) nu ar putea insa functiona optim daca nu ar avea la dispozitie un sistem de interactiune cu componentele hardware. Aici intervine SO care pune la dispozitie "reteaua nervoasa" prin care softul intra in contact cu "muschii" (componentele hardware) care trebuie sa produca actiunile dorite de soft (de ex. generarea de imagini, sunete, etc.). Rolul SO nu se limiteaza insa la asigurarea unei interfete intre hardware si software, ci el are si alte roluri extrem de importante, ca de exemplu gestionarea resurselor calculatorului alocate softurilor care ruleaza in acelasi timp. Analogiile intre corpul uman si calculator sint instructive si in acelasi timp destul de usor de inteles. Daca lasam de-o parte analogia de mai sus putem sa cream o alta analogie referitoare la relatia dintre SO si softurile instalate. Sistemul de operare poate fi asemanat cu scheletul uman care ofera stabilitate si de asemenea puncte de fixare pentru muschi. Muschii sint aceia care pun in miscare diversele parti ale corpului in asa fel incit sa poata fi efectuate actiunile pe care le doreste un om (mers, alergat, apucat, zimbit, etc.). Softurile pe care le instalam pe hardisc pot fi asemanate cu muschii pentru ca ele sint acelea care ne permit efectuarea operatiunilor pe care le dorim (editare de text, vizionare de filme, etc.). Muschii nu ar

putea insa functiona daca nu ar exista punctele de fixare oferite de oasele scheletului si in mod similar nici softurile nu ar putea functiona daca nu ar beneficia de suportul (ajutorul) sistemului de operare care le pune la dispozitie o parte din resursele calculatorului, in asa fel incit softurile sa-si duca la bun sfirsit sarcinile impuse de utilizator. Numarul sistemelor de operare nu este mare, ele putind fi numarate pe degetele de la o singura mina. Acest lucru este datorat in buna masura complexitatii acestor softuri care sint de cele mai multe ori opera unor colective formate din mai multe zeci sau sute de programatori. Cel mai raspindit SO pentru PC este Windows care exista in mai multe versiuni, dintre care cele mai noi sint Win 98 SE, Win ME, Win 2000 si Win XP, enumerate in ordinea aparitiei lor pe piata. Windows este un SO care trebuie folosit cu licenta de utilizare, fiind deci un SO care trebuie cumparat pentru a putea fi folosit in mod legal. Primele SO pentru PC dispuneau de o interfata de comunicare cu utilizatorul bazata pe linia de comanda ("Command Line Interface" - CLI). Aceasta insemna ca un utilizator trebuia sa scrie cu ajutorul tastaturii o comanda si sa apese tasta Enter pentru ca in acest fel calculatorul sa inteleaga ce operatie are de efectuat. Crearea, stergerea sau mutarea fisierelor erau deci niste operatii relativ laborioase si pe deasupra utilizatorul trebuia sa fie mereu atent sa nu scrie o comanda gresit, caz in care calculatorul nu recunostea comanda si aceasta trebuia rescrisa. Pentru a usura interactiunea cu calculatorul a fost creata la mijlocul anilor 1980 o interfata cu SO bazata pe elemente grafice, la care nu mai era necesara scrierea comenzilor.

1.1 Descrierea softurilor electroniceSofturile sunt programele pentru calculator care ii permit unui utilizator sa foloseasc calculatorul pentru realizarea de activitati specifice cum sint editarea de text, prelucrarea grafica, etc. Un soft ("software" in lb. engleza) este alcatuit dintr-un un set de instructiuni (numite cod sursa) scrise intr-un limbaj special (numit limbaj de programare) care este inteles de calculator si interpretat in asa fel incit utilizatorul calculatorului sa poata desfasura activitatea pe care o doreste. Componenta software principal (de baz) a unui calculator se numeste sistem de operare (SO). Sistemul de operare este programul (softul) care gestioneaza functionarea in mod unitar a componentelor hardware, adica le permite acestora sa colaboreze unele cu celelalte in scopul functionarii optime a softurilor (programelor) instalate pe calculator. SO se interpune deci intre

componentele hardware si cele software iar de aici rezulta rolul sau esential pentru functionarea calculatorului. Fiecare soft (editoarele de text, programele de calcul tabelar, etc.) este specializat in realizarea anumitor sarcini si de aceea se poate spune ca fiecare soft este un fel de "creier" specializat in domeniul sau. Aceste "creiere" (diversele softuri instalate pe calculator) nu ar putea insa functiona optim daca nu ar avea la dispozitie un sistem de interactiune cu componentele hardware. Aici intervine SO care pune la dispozitie "reteaua nervoasa" prin care softul intra in contact cu "muschii" (componentele hardware) care trebuie sa produca actiunile dorite de soft (de ex. generarea de imagini, sunete, etc.). Rolul SO nu se limiteaza insa la asigurarea unei interfete intre hardware si software, ci el are si alte roluri extrem de importante, ca de exemplu gestionarea resurselor calculatorului alocate softurilor care ruleaza in acelasi timp. Analogiile intre corpul uman si calculator sint instructive si in acelasi timp destul de usor de inteles. Daca lasam de-o parte analogia de mai sus putem sa cream o alta analogie referitoare la relatia dintre SO si softurile instalate. Sistemul de operare poate fi asemanat cu scheletul uman care ofera stabilitate si de asemenea puncte de fixare pentru muschi. Muschii sint aceia care pun in miscare diversele parti ale corpului in asa fel incit sa poata fi efectuate actiunile pe care le doreste un om (mers, alergat, apucat, zimbit, etc.). Softurile pe care le instalam pe hardisc pot fi asemanate cu muschii pentru ca ele sint acelea care ne permit efectuarea operatiunilor pe care le dorim (editare de text, vizionare de filme, etc.). Muschii nu ar putea insa functiona daca nu ar exista punctele de fixare oferite de oasele scheletului si in mod similar nici softurile nu ar putea functiona daca nu ar beneficia de suportul (ajutorul) sistemului de operare care le pune la dispozitie o parte din resursele calculatorului, in asa fel incit softurile sa-si duca la bun sfirsit sarcinile impuse de utilizator. Numarul sistemelor de operare nu este mare, ele putind fi numarate pe degetele de la o singura mina. Acest lucru este datorat in buna masura complexitatii acestor softuri care sint de cele mai multe ori opera unor colective formate din mai multe zeci sau sute de programatori. Cel mai raspindit SO pentru PC este Windows care exista in mai multe versiuni, dintre care cele mai noi sint Win 98 SE, Win ME, Win 2000 si Win XP, enumerate in ordinea aparitiei lor pe piata. Windows este un SO care trebuie folosit cu licenta de utilizare, fiind deci un SO care trebuie cumparat pentru a putea fi folosit in mod legal. Primele SO pentru PC dispuneau de o interfata de comunicare cu utilizatorul bazata pe linia de comanda ("Command Line Interface" - CLI). Aceasta insemna ca un utilizator trebuia sa scrie cu

ajutorul tastaturii o comanda si sa apese tasta Enter pentru ca in acest fel calculatorul sa inteleaga ce operatie are de efectuat. Crearea, stergerea sau mutarea fisierelor erau deci niste operatii relativ laborioase si pe deasupra utilizatorul trebuia sa fie mereu atent sa nu scrie o comanda gresit, caz in care calculatorul nu recunostea comanda si aceasta trebuia rescrisa. Pentru a usura interactiunea cu calculatorul a fost creata la mijlocul anilor 1980 o interfata cu SO bazata pe elemente grafice, la care nu mai era necesara scrierea comenzilor. Interfata grafica cu utilizatorul ("Graphical User Interface") a impus folosirea mausului in locul tastaturii ca dispozitiv de emitere de comenzi pentru calculator. Cu ajutorul mausului nu mai era nevoie sa fie scrisa comanda ci era de ajuns sa ii fie indicata calculatorului operatiunea care se dorea a fi executata. Acest lucru se realiza cu ajutorul unor simboluri grafice (constind din mici desene numite pictograme, iconite - "icons") pe care daca se facea dublu clic cu mausul erau lansate in executie diversele softuri instalate pe hardisc. Pictogramele se gaseau si in structura "butoanelor", elemente de interfata pe care daca se facea clic era lansata in executie o comanda (de ex. copierea unui fisier). Cu alte cuvinte nu i se mai "spunea" calculatorului ce sa faca, ci i se "arta", lucru mai usor si mai putin predispus la greseli de interpretare din partea calculatorului. De asemenea, navigarea prin structura de fisiere ca si operatiile cu acestea au devenit mult mai usoare si mai intuitive decit inainte iar ca urmare folosirea calculatorului a devenit accesibila intregii populatii, indiferent de virsta sau de nivelul de educatie. Sistemele de operare sint niste softuri complexe care se caracterizeaza prin faptul ca activitatea lor se desfasoara in cea mai mare parte in fundal si in mod automat, deci fara ca activitatea sa iasa in evidenta si fara sa fie nevoie de interventia utilizatorului calculatorului. Din aceasta cauza invatarea folosirii unui SO este usoara pentru ca acele aspecte ale activitatii sale care sint vizibile (si care deci trebuie invatate) sint de cele mai multe ori extrem de simple si se refera in principal la gestionarea fisierelor de pe hardisc si la configurarea echipamentelor hardware in asa fel incit acestea sa poata fi recunoscute de SO si astfel sa poata fi folosite corespunzator. Fiecare SO are nevoie softuri de aplicatii care sa fie scrise in mod special pentru el. Creatorii de softuri se orienteaza deci catre un anumit SO atunci cind se decid sa conceapa un soft. Acest lucru face ca pentru SO Windows sa existe un numar mai mare de softuri disponibile (cu plata sau gratuite) decit pentru SO Linux, explicatia fiind ca autorii de softuri pentru PC au interesul ca produsul muncii lor sa aiba o piata mai mare de desfacere. Totusi exista si pentru Linux sau BSD un numar apreciabil de aplicatii (in marea lor majoritate gratuite) in special in ceea ce priveste

folosirea obisnuita a calculatorului (editare de text, explorarea internetului, etc.). Aceste SO sint insa deficitare in privinta softurilor pentru divertisment (jocuri pe calculator, programe profesionale de creare de muzica, etc.) ai caror autori se orienteaza in marea lor majoritate catre SO Windows si nu creeaza de cele mai multe ori si o varianta a softurilor pentru SO de tip Unix. Softurile aplicative (numite i programe de aplicaii) se instaleaz n cadrul sistemului de operare i permit efectuarea de sarcini diverse. Programele de aplicaii reprezint nivelul superior al sistemului software, cel mai apropiat de utilizator, constituit din totalitatea programelor destinate rezolvrii unor programe specifice. Aceste programe de aplicaii sau soft-uri de aplicaii se mpart n mai multe categorii:

Soft-ul specializat - este un produs specializat n rezolvarea anumitor sarcini pentruclientul care l-a comandat. Este mai costisitor, fiind realizat de obicei ca uniact, dar prezint avantajul c este protejat mpotriva pirateriei, el putndu-se folosi doar pe echipamentul respectiv;

Soft-ul semigeneralizat - pachete de programe realizate de firme specializate care au oarie de cuprindere mare din punct de vedere al utilizatorului;

Soft-ul generalizat - programele din aceast grupa pot fi folosite de orice utilizator, frnici o adaptare. Utilizatorul solicit programul de la firme specializate n funcie de tipul calculatorului, de capacitatea sa de memorie i de datele ce trebuie prelucrate. Tendina de realizare a acestor programe este de automatizarea a foarte multor funcii, n condiiile n care utilizatorul nu este un specialist n informatic. Pentru un utilizator obinuit cea mai mare importan i utilitate o prezint programele din categoria soft-urilor generalizate. Ele au fost create pentru uurarea muncii persoanelor care lucreaz cu un calculator, fiecare aplicaie avnd utilitatea sa. n funcie de scopul pentru care au fost concepute, distingem: a) Aplicaii pentru Birotic : ajutor, editare de text, dicionare, imprimare, suite office, b) Aplicaii pentru Fiiere : administrare, arhivare, backup, catalogare, cutare, inscripionare, vizualizare; c) Aplicaii pentru Internet : Web, e-mail, forum, chat, transfer de fiiere; d) Aplicaii pentru Multimedia : audio, grafic, video; e) Aplicaii pentru Programare : assembler, Basic, Pascal, C, Java, PHP & MySQL, ASP; f) Aplicaii pentru Securitate : antivirus, antispysoft, antideturnare, parafoc, supraveghere, intimitate, criptare;

g) Aplicaii pentru Sistem : (hardware i software) informaii, performan, monitorizare, utilitare; h) Aplicaii pentru Tehnice : software pentru studeni i ingineri.

1.2 Aplicatii tehnice pentru crearea softurilor electroniceProgramele de aplicaii tehnice reprezint soluii informatice pentru oameni de tiin i ingineri: calcul matematic, achiziie de date, analiza datelor, managementul i controlul calitii, CAD, simulri, laboratoare virtuale, design ingineresc, designul circuitelor electronice, sisteme de control, cercetare i educaie. Ele sunt create n funcie de domeniul tehnic, economic sau tiinific n care se utilizeaz. Delphi este un limbaj de programare i un mediu de dezvoltare pentru programe, produs de firma american Borland. Limbajul Delphi este cunoscut ca Pascal orientat pe obiecte (Pascal cu obiecte). Iniial a fost fcut pentru sistemele de operare Windows, dar acum se fac versiuni i pentru Linux (denumit Kylix) i Microsoft .NET Framework. Un limbaj de programare este un set bine definit de expresii i reguli (sau tehnici) valide de formulare a instruciunilor pentru un computer. Un limbaj de programare are definite un set de reguli sintactice i semantice. El d posibilitatea programatorului s specifice n mod exact i amnunit aciunile pe care trebuie s le execute calculatorul, n ce ordine i cu ce date. Specificarea const practic n ntocmirea/scrierea programelor necesare ("programare"). Programarea este dispunerea cronologic a unor micri, operaii, aciuni sau activiti astfel nct n finalul perioadei s se realizeze o stare posibil a unui sistem.Programarea este cunoscut ca activitate uman dar exist semnalmente c pot exista forme de programare naturale, fr intervenia omului cum sunt dispunerile proceselor genetice sau comportamentele dirijate instinctual la animale. Programarea informatic este o activitate informatic de elaborare a produselor-program, a programelor (software) necesare activitilor realizate cu ajutorul calculatorului. Programarea informatic conine urmtoarele subactiviti: specificarea, proiectarea, implementarea, documentarea i ntreinerea produsului program. Pentru executarea unui program scris ntr-un limbaj oarecare, exist, n principiu, dou abordri: compilare sau interpretare. La compilare, compilatorul transform programul-surs n totalitatea sa ntr-un program echivalent scris n limbaj main, care apoi este executat. La interpretare interpretorul ia prima instruciune din programul-surs, o transform n limbaj main i o execut; apoi trece la instruciunea doua i repet aceleai aciuni .a.m.d.

1.3.Prezentarea mediului Delphi 7Delphi este un limbaj de programare i un mediu de dezvoltare pentru programe, produs de firma american Borland. Limbajul Delphi este cunoscut ca Pascal orientat pe obiecte (Pascal cu obiecte). Iniial a fost fcut pentru sistemele de operare Windows, dar acum se fac versiuni i pentru Linux (denumit Kylix) i Microsoft .NET Framework. Bazat pe modelul de obiecte VCL este i mediul de dezvoltare C++ Builder produs de aceeai companie. La pornirea Delphi-ului acesta va arata ca in figura de mai jos: Bara de meniuri Bare butoane Paleta de componente Pagini ale paletei de componente Inspectorul de obiecte Fereastra proiectului nou nceput

Din bara de meniuri pot fi accesate meniurile Delphi-ului, bara de butoane permind accesul rapid la principalele comenzi. Paleta de comenzi permite accesul rapid la cele peste 200 de componente ale mediului Delphi. Pentru o mai bun gestionare a componentelor acestea sunt mprite pe mai multe pagini, existnd i posibilitatea adugrii unor pagini noi i a unor componente noi. n partea stng a imaginii poate fi observat inspectorul de obiecte (object inspector) cu ajutorul cruia pot fi modificate proprietile obiectelor (properties) i pot fi stabilite ce rutine (proceduri) vor fi executate n momentul apariiei unor evenimente (Events).

1.4 Principalele meniuri si comenzi (bara de meniuri) 1.4.1.Meniul File Se utilizeaz pentru a deschide, salva, nchide, tipri proiecte sau fiiere noi sau existente, pentru adugarea unor noi ferestre (form) sau uniti de program (unit) proiectului deschis. n meniu putem gsi urmtoarele opiuni: New - deschide o fereastr de dialog de unde putem alege ce obiect dorim s crem, sau putem selecta un vrjitor (wizard) care s ne ajute la crearea unui nou obiect. New Application - creeaz un nou proiect care conine o fereastr goal, un unit i un fiier de proiect. New Form creeaz o fereastr goal i o adaug proiectului curent. New Frame creeaz un nou frame (fereastra invizibila destinat componentelor nevizuale aflate in proiect, se utilizeaz pentru o mai bun gestiune a componentelor folosite n cadrul proiectului) pentru proiectul curent. Open - deschide o fereastr de dialog pentru ncrcarea unui proiect, fereastra, unit sau fiier text. Open Project deschide o fereastr de dialog pentru ncrcarea unui proiect existent ( fiiere cu extensia BPR sau BPK). Reopen - deschide un meniu care conine cele mai noi proiecte sau module utilizate. Save - salveaz fiierul curent. Save As - salveaz fiierul curent utiliznd un nume nou.

Save Project As - salveaz proiectul curent cu un nume nou. Save All - salveaz toate fiierele deschise. Close - nchide proiectul curent i toate fiierele asociate. Close All - nchide toate fiierele deschise. Use Unit - adaug unit-ul selectat la clauza uses a modulului activ Print - tiprete fiierul curent. Exit - nchide proiectul i prsete mediul Delphi.

1.4.2. Meniul Edit Se utilizeaz pentru a manipula text sau componente n timpul crerii programului. n meniu pot fi gsite urmtoarele opiuni: Undo/Undelete - anuleaz ultima aciune sau tergere. Redo - anuleaz ultima operaie de undo. Cut - mut obiectul selectat n Clipboard . Copy - copiaz obiectul selectat n Clipboard. Paste - copiaz coninutul Clipboard-ului la poziia cursorului. Delete - terge obiectul selectat. Select All - selecteaz toate componentele de pe fereastra (form) . Align to Grid - aliniaz componentele selectate la cel mai apropiat punct din gril. Bring to Front - mut componenta selectata n fa. Send to Back - mut componenta selectat n spate. Align - aliniaz componentele. Size - redimensioneaz componentele selectate. Scale - redimensioneaz proporional toate componentele din fereastra. Tab Order - modific ordinea in care se sare apsnd tasta Tab. Creation Order - modific ordinea in care sunt create componentele nevizuale. Flip Children - mut obiecte "in oglinda" e util pentru cazul n care nu se citete de la stnga la dreapta ci invers.

Lock Controls Secures - "nepenete" toate componentele in poziiile curente. Add to interface - definete o nou metod, un nou eveniment, o nou proprietate pentru o component ActiveX.

1.4.3.Meniul Search Meniul se utilizeaz pentru a cuta text, obiecte, erori, unit-uri, variabile i simboluri n editorul de cod (fereastra n care se editeaz codul). n acest meniu putem gsi opiunile: Find - caut un text specificat si marcheaz prima apariie a acestuia in editorul de cod. Find in Files - caut textul specificat si afieaz fiecare potrivire in fereastra aflat dedesubt. Replace - caut textul specificat si-l nlocuiete cu un altul. Search Again - repet ultima cutare n editorul de cod. Incremental Search - caut textul pe msura ce este scris. Go to Line Number - mut cursorul la linia specificat. Find Error - caut ultima eroare de rulare. Browse Symbol - caut dup un anumit simbol.

1.4.4.Meniul View Se utilizeaz pentru a afia sau ascunde diverse elemente ale mediului Delphi n meniu putem gsi urmtoarele opiuni: Project Manager - afieaz managerul de proiect, acesta poate fi utilizat pentru a naviga prin fiierele proiectului, pentru a le copia, terge, aduga, salva.

Translation Manager - afieaz managerul pentru traduceri . Object Inspector - afieaz inspectorul de obiecte. To-Do List - face vizibila lista cu ceea ce trebuie fcut in proiect. Alignment Palette - afieaz o fereastr n care se gsesc opiuni destinate alinierii obiectelor. Browser afieaz o fereastr n care pot fi vizualizate unit-urile i clasele utilizate n proiect. Code Explorer - face vizibil editorul de cod. Component List afieaz o list cu toate componentele Delphi-ului. Window List - face vizibil o list cu toate ferestrele Delphi-ului care sunt deschise. Desktops - permite afiarea, salvarea sau tergerea diverselor moduri de aezare a ferestrelor Toggle Form/Unit - comut ntre fereastra i unit-ul corespunztoare. Units afieaz o list cu toate unit-urile proiectului. Forms afieaz o lista cu toate ferestrele (form) existente in proiect. Type Library - afieaz editorul pentru librarii de tipuri (Type Library), util pentru a crea tipuri de informaii pentru controale ActiveX, obiecte MTS si alte obiecte COM. New Edit Window - deschide nc un editor de cod. Toolbars - deschide un meniu din care pot fi selectate ce bare de butoane vor fi afiate.

1.4.5.Meniul Project Este utilizat pentru a compila o aplicaie. Pentru ca opiunile din meniu sa poat fi folosite e necesar sa fie deschis un proiect. n meniu avem urmtoarele comenzi: Add to Project - adaug un fiier proiectului. Remove from Project - elimina un fiier din proiect. Import Type Library - afieaz o list cu librriile de tipuri nregistrate n sistem.

Add to Repository - adaug proiectul la lista de obiecte ce pot fi create, din meniul File opiunea New, pentru a fi adugate la proiect. View Source - afieaz sursele proiectului in editorul de cod. Languages - permite adugarea, eliminarea sau rennoirea DLL-urilor pentru limb. Add New Project - adaug la proiect o nou aplicaie, un nou DLL ... Add Existing Project - adaug la proiect un altul existent. Compile project - compileaz doar acele fiiere care au fost modificate de la ultima compilare. Build project - compileaz toate modulele proiectului. Syntax Check project - verifica sintactic toate modulele proiectului. Information for project - afieaz informaii despre proiectul compilat (nr. de linii, dimensiunea programului rezultat ...). Compile All Projects - compileaz toate fiierele care au fost modificate de la ultima compilare n toate proiectele din grupul de proiecte. Build All Projects - compileaz toate fiierele n toate proiectele din grupul de proiecte. Web Deployment Option - se utilizeaz pentru a configura controalele ActiveX sau ActiveForm n vederea adugrii lor la serverul web. Web deploy - adaug controalele ActiveX sau ActiveForm, dup configurarea acestora Options afieaz o fereastra de dialog in care se modifica opiunile pentru compilare, linkeditare etc.

1.4.6.Meniul Run

Meniul permite depanarea programelor. n acest meniu se afl urmtoarele opiuni: Run - compileaz i execut aplicaia. Attach to Process afieaz o lista cu procesele care pot fi depanate.

Parameters - de aici se pot specifica: parametrii cu care va fi lansata in execuie aplicaia, executabilul corespunztor unui DLL, un calculator pentru depanarea la distana.

Register ActiveX Server - adaug o intrare n regitrii Windows-ului pentru controlul ActiveX , e valabila comanda atunci cnd avem un proiect ActiveX. Unregister ActiveX Server - terge instaleaz intrarea n regitrii Windows-ului pentru controlul obiectele MTS din proiect ntr-un

ActiveX , e valabila comanda atunci cnd avem un proiect ActiveX. Install MTS Object pachet MTS, comand valabil doar dac proiectul curent este un obiect MTS (Microsoft transaction server). Step over - execut un program linie cu linie, srind peste proceduri, tratndu-le ca fiind o singur instruciune. Trace Into - execut un program linie cu linie, intrnd n proceduri. Trace to Next Source - execut un program, oprindu-se la urmtoarea linie executabil din program. Run To Cursor - execut programul curent pana la poziia cursorului din editorul de cod. Run Until Return - execut procesul pn la ieirea din funcia curent. Show Execution Point - poziioneaz cursorul la linia care se executa. Program Pause - oprete temporar execuia programului ce ruleaz. Program Reset termina execuia programului ce ruleaz i elibereaz memoria ocupat de ctre acesta. Inspect deschide o fereastr n care putem scrie numele variabilei ce se inspecteaz. Evaluate/Modify - afieaz o fereastr n care putem evalua sau modifica valoarea. Add Watch afieaz o fereastra n care putem scrie mai multe variabile a cror valori dorim sa le urmrim unei expresii. Add Breakpoint - afieaz un meniu din care putem adaug, modifica puncte de ntrerupere.

1.4.7.Meniul Component

Din acest meniu se pot gestiona componentele instalate. Opiunile acestui meniu sunt: New Component deschide o fereastr cu ajutorul creia se pot crea noi componente. Install Component instaleaz o nou componenta existent. Import ActiveX Control adaug o librrie de tipuri de controale ActiveX. Create Component Template - salveaz componente modificate ca abloane. Install Packages - instaleaz un pachet de componente. Configure Palette deschide o fereastra din care se poate configura paleta de nume, o noua icoan, pe o noua pagina componente, se pot terge, ascunde, muta componente dintr-o pagina in alta

1.4.8.Meniul Database Din acest meniu se pot crea, modifica, urmri i vizualiza bazele de date. Meniul conine urmtoarele opiuni: lanseaz n execuie SQL Database Monitor Explorer cu ajutorul sau SQL se Explorer, pot

Explore

-

cu

ajutorul crora se pot crea i manipula baze de date. SQL Monitor lanseaz cruia urmri alocarea resurselor i starea comenzilor date prin SQL Links. Form Wizard - se utilizeaz pentru crearea rapid a unor ferestre de vizualizare a bazelor de date.

1.4.9.Meniul Tools

Meniul tools se utilizeaza pentru: A vizualiza sau modifica configuraia mediului de programare

A vizualiza sau modifica configuraia depanatorului A modifica obiectele ce pot fi create cu Delphi-ul A modifica lista programelor ce apar in acest meniu A crea sau modifica tabele ale bazelor de date A crea sau modifica pachete de componente A crea sau modifica imagini

n acest meniu putem avea: Enviroment Options - specific configuraia dorit, cile ctre librrii, paleta de componente .a. Editor Options - de aici se configureaz editorul de cod (culori, taste rapide, indentri etc.). Debugger Option - configurare program de depanare . Configure Tools - cu ajutorul aceste opiuni pot fi adugate, terse sau modificate opiunile ce apar in acest meniu. Unelte opionale: Database Desktop - lanseaz un utilitar cu ajutorul cruia putem crea, vizualiza, sorta, modifica si interoga baze de date. Package Collection Editor - editor de pachete. Image Editor - lanseaz un utilitar cu ajutorul cruia putem edita fiiere de resurse. Team Source - lanseaz un program destinat gestionarii unor proiecte dezvoltate de ctre grupuri de programatori. 1.4.10. Meniul Help Se utilizeaz pentru a accesa help-ul sistemului. n acest meniu putem gsi urmtoarele opiuni:

Delphi Help - deschide help-ul Delphi-ului. Delphi Tools - deschide help-ul destinat uneltelor din Delphi. Windows API/SDK Help - deschide help-ul pentru apelurile API Windows. Borland Home Page - salt la pagina web a Borland-ului (Inprise-ului).

Delphi Home Page - salt la pagina web a Delphi-ului. Delphi Developer Support - salt la pagina web destinata programatorilor. Delphi Direct - legtura directa ctre pagina Delphi-ului. Customize - permite gestionarea help-ului. About - informaii despre copyright si versiune.

1.5. Bara de butoane

Pe bara de butoane se afla scurtturi ctre cele mai utilizate comenzi:

Open project Remove from project New Open Reopen Save Save all Add to project Help Units Forms Toggle New form Run Pause Trace into Step over

1.5.1.Paleta de componente Paleta de componente a Delphi-ului este mprit n mai multe pagini, n interiorul fiecrei pagini existnd un numr variabil de componente. Structura paginilor poate fi schimbata, utilizatorul avnd posibilitatea sa creeze pagini noi, componente noi, poate s tearg componente sau poate sa le reordoneze. Pentru a obine informaii generale despre pagina activ, utilizatorul poate apsa tasta F1. Daca o component este selectat n momentul apsrii tastei F1 atunci vor fi afiate informatei despre componenta respectiva.

Componentele pot sa fie: Vizibile - componenta este vizibil, sau poate fi fcut vizibil n timpul rulrii programului, spre exemplu butoanele. Invizibile - componenta apare sub forma unei imagini la scrierea programului, dar in timpul rulrii nu e vizibil, spre exemplu timer-ul. Fiecare component are anumite atribute cu ajutorul crora controlam aplicaia: Proprietile (properties) - ne permit accesul la metodele sau cmpurile unei clase. Metode (methods) - proceduri i funcii asociate unui obiect. Evenimentele (events) - sunt aciuni ale utilizatorului, ex. apsarea unui buton, sau ale sistemului de operare recunoscute de ctre component. Fiecare componenta are o lista de evenimente pe care le recunoate i la care poate rspunde. Exist posibilitatea de a asocia un cod care sa se execute fiecrui eveniment.

n continuare sunt prezentate paginile paletei de componente, precum si o descriere scurta a coninutului fiecrei pagini.

Standard - Controale standard: butoane, meniuri, etichete etc.

Additional - Controale specializate: butoane ce pot conine imagini, liste derulante etc. Win32 - Controale pentru Windows9x/NT: calendar, bare de stare etc. System - Componente i controale destinate lucrului cu sistemul: timer, media player etc. Data Access - Componente invizibile cu ajutorul crora se poate realiza conectarea la diferite baze de date utiliznd Borland Database Engine (BDE). Data Controls - Componente vizuale destinate accesului (vizualizare, tergere, modificare, adugare date) la bazele de date. ADO - Componente ce permit conectarea la baze de date folosind ActiveX Data Objects (ADO) Interbase - Componente ce permit conectarea la un server Interbase fara BDE sau ADO Internet - Suport pentru crearea aplicaiilor pentru Internet. FastNet Ofer o varietate de protocoale de acces la Internet. Decision Cube - Componente care vizualizeaz datele din bazele de date ajutnd la luarea deciziilor. Quick Report - Componente ce ajuta la crearea unor rapoarte. Win3.1 - Componente pentru compatibilitatea napoi cu Delphi 1 (a nu se folosi). Samples - Exemple de componente (sursele lor se gsesc: Delphi7/sourcesamples). ActiveX - Componente model de tip ActiveX. Servers - Componente destinate accesului la diferite servere.

1.5.2.Inspectorul de obiecte (object inspector)

Inspectorul de obiecte este utilizat pentru a modifica proprietile i a scrie rutinele de tratare a evenimentelor. Acesta este prevzut cu doua pagini: obiectelor Properties care permite stabilirea proprietilor obiectelor. Events - destinat gestionarii evenimentelor legate de componente.

1.5.3.Pagina Properties Este prevzut cu doua coloane: pe coloana stng sunt listate denumirile proprietilor. pe coloana dreapt avem valorile actuale ale acestora.

Atribuirea unei valori se poate face n trei moduri: prin linia de editare aferenta proprietii (ex. Caption). prin lista derulant (ex. BorderStyle). prin intermediul unei ferestre de dialog(ex. Font).

Anumite proprieti (ex. Color) admit doua modaliti de atribuire a unei valori, prin lista derulant, sau daca se da dublu clic, prin fereastra de dialog. La unele proprieti (ex. BorderIcons, Constrains) numele este precedat In aceste cazuri de un semn plus.

proprietatea respectiva desemneaz o lista de proprieti.

1.5.4.Pagina Events Este prevzut cu doua coloane:

pe coloana stnga sunt listate denumirile evenimentelor pe coloana dreapta avem procedurile ce trateaz evenimentele

Atribuirea unei valori se poate face in doua moduri: prin linia de editare, se da dublu clic pe coloana din dreapta, corespunztoare evenimentului pe care dorim s-l tratm, iar Delphi-ul deschide editorul de cod i ne permite scrierea codului ce se dorete a fi executat la apariia evenimentului respectiv. Antetul procedurii(metodei) de tratare a evenimentului este scris automat de ctre editor. Daca procedura aferenta unui eveniment nu conine nici o linie de cod aceasta va fi tears. prin lista derulant, din care se poate alege o procedur care a fost definit de programator anterior, daca de dorete s se execute aceeai rutin pentru mai multe evenimente.

1.6. Gestiunea componentelor 1.6.1.Aezarea componentelor pe o form (form)

Pentru a aeza o componenta se poate proceda astfel: Se efectueaz un clic de mouse pe simbolul grafic al componentei. Se efectueaz un clic n poziia n care se dorete plasarea coltului stnga sus a componentei. O alta posibilitate de a aeza o componenta, dar de aceasta data n centrul ferestrei este de a da dublu clic pe aceasta. Daca se dorete adugarea mai multor componente identice atunci se procedeaz astfel: Se apas tasta SHIFT.

Se efectueaz clic pe simbolul grafic al componentei dorite, dup aceia se poate elibera tasta SHIFT. Se poziioneaz obiectul n poziiile dorite. Pentru revenirea la normal se va efectua un clic pe simbolul sgeii, aflat n partea din stnga a paginii cu componente.

Delphi-ul conine

i

anumite

componente

destinate gruprii

mai

multor

componente:

GroupBox, RadioGroup si Panel. Aceste componente container permit gestionare mai uoar a componentelor coninute: se pot muta simultan, pot fi modificate anumite proprieti simultan(font, culoare).

1.6.2.Manipularea componentelor aezate Operaiile se pot executa asupra unei componente doar daca aceasta este selectata. Putem selecta o componenta in mai multe moduri: Se efectueaz clic n interiorul componentei Se alege obiectul din lista derulant a inspectorului de obiecte

Dac focarul este pe fereastr se poate trece de la o component la alta cu tasta TAB. n anumite cazuri este necesara realizarea unei operaii asupra mai multor componente. Pentru aceasta este necesar selectarea obiectelor asupra crora se va efectua operaia. Putem selecta un grup de obiecte n dou moduri: Cu tasta SHIFT apsat executm clic pe fiecare din componentele dorite. Realizam un dreptunghi imaginar prin apsarea butonului stng al mouse-ului i micarea acestuia astfel nct s cuprindem in interiorul dreptunghiului componentele dorite. Dac de dorete selectarea tuturor obiectelor se poate alege opiunea Select All din meniul Edit. Asupra obiectelor selectate se pot aplica comenzile (ce se gsesc in meniul Edit):

Cut - mut obiectele selectate n clipboard. Copy - copiaz obiectele selectate n clipboard. Paste - copiaz din clipboard. Delete - terge obiectele selectate. Align to Grid - aliniaz toate componentele la cele mai apropiate puncte de reea. Bring to Front - deplaseaz componentele selectate in fata celorlalte componente. Send to back - deplaseaz componentele selectate in spatele celorlalte componente. Align afieaz o fereastra de dialog cu ajutorul creia un grup de componente pot fi aliniate (dup cea mai din stnga, cea mai din dreapta, cea mai de sus ...). Size afieaz o fereastr de dialog cu ajutorul creia se pot redimensiona

componentele selectate (la dimensiunea celei mai mari, celei mai mici componente ...). Scale - se pot scala (mri sau micora) procentual componentele selectate. Tab Order afieaz o fereastr de dialog cu ajutorul creia putem schimba ordinea de parcurgere a componentelor, acesta se parcurg in ordine cu Tab sau cu Shift+Tab n ordine invers. Creation Order - afieaz o fereastra de dialog din care putem schimba ordinea de creare a obiectelor. Lock - blocheaz/deblocheaz o component.

Comenzile Align to Grid, Bring to Front, Send to Back, Align, Size, Scale, Tab Order, Creation Order mai pot fi gsite i n meniul care apare dac executm clic dreapta pe un obiect.