Prof. univ. dr. Ioan Vida Dr. Ioana Cristina Vida

TEORIA GENERALA A DREPTULUI

- CURS UNIVERSITAR -

Universul JuridicBucureqti- 20t6 -

CUPRINS

PREFATA .......11

Capitolul ITEORIA GENERALA A DREPTULUI IN SISTEMUL $TIINTELOR JURIDICE........13I . Consideralii generale .. .. .. I 3

1.1. Dreptul obiectiv .........................141.2. Dreptul pozitiv ........141.3. Dreptul subiectiv .......................141.4. Dreptul natural ........141.5. Dreptul intern ......... ....................151.6. Dreptul internalional ................. ................"."..l51.7. Dreptul euopean ....................._.151.8. $tiinla dreptului sau qtiinlele juridice .........- 15

2. Obiectul Teoriei Generale a Dreptului ................- 153. Teoria GeneralS a Dreptului qi Filosofia Dreptului ...........-....-L7-1. Teoria Generali a Dreptului qi qtiinlele juridice particulare............. ...........18

Capitolul IISOCIETATE, NTVELURI DE REGLARE SOCIALA, POLITICA, STAT $I DREPT......201. Nivelurile reglErii sociale ..................202. Puterea politicd, puterea de stat qi puterea publicd ..................243. Aparilia gi evolulia statului....... .........244. Definifia statului .............265. Forma de guvernim6nt.............. ........266. Trecerea de la puterea unicd a statului la separalia funclionald a puterilor in stat........... ........277. Regimul politic ................288. Suveranitate qi subsidiaritate. Rolul parlamentelor naflonale in procesul de creare

a dreptului tn Uniunea Europeani... .......30

Capitolul IIINORMA JURIDICA ..........35l. Norma juridici - normd socialS .........35

1.1. Norma juridic5........ ....................351.2. Trisdturile normei juridice........... .................36

1.2.1. Respectarcanormei juridice este asiguratd de coercilia s1a1a15......................361.2.2. Norma juridicd are o finalitate proprie ....................36

2. Structura normei juridice.............. ......37Z.7.Ipoteza ..........._..........372.Z.Dispozilia normei juridice.......... ....................37

3. Sancliunea normei juridice........... ........................374. Clasificarea normelor juridice ..........395. Acliunea normei juridice in timp.. ......43

5.1. Intrarea in vigoare a normei juridice ........... ......................435.2. Ieqirea din vigoare a normei juridice............ ....................47

Teoria

5.2.1. Abrogarea............ .............-i-5.2.2. Ajungercalatermen a normei juridice........... .........5.5.2.3. Cdderea in desuetudine.......... ..............5-5.2.4.Deciziile Curlii Constitulionale prin care se declard neconstitulionalitatea

unei legi sau a unei ordonanle ori a unor dispozilii a1e acestora....................515.3. Caracterul activ al normei juridice........... ......5:5.4. Conflictul legilor in timp ...........525.5. Istoricul problemei neretroactivitelii legii ......5J5.6. Proclamarea constitutionald a neretroactivitilii legii ........... ................5-l

5.6.1. Legile care proclam[ expres retroactivitatea lor.......... ..............5j5.6.2.Legi1e interpretative ................. ............565.6.3. Legile penale mai favorabile ............... ...................565.6.4. Legile confirmative sau legile declarative de drepturi ...............5:

5.7 .Ultraactivitatea 1egii............ ........566. Acliunea normelor juridice in spa1iu.......... ...........617. Acliunea normelor juridice asupra persoanelor .......................6-1

Capitolul IVIZVOARELE DREPTULUI............. ........................65l.Izyoarele reale ale dreptu1ui..... ..........65

1.1. Modelul modemist de configurare a dreptului pozitiv ......651.2. Factorii de configurare a dreptului ................6g

2.Izvoarele formale ale dreptu1ui.................. ............712.1. Consideralii genera1e................. ....................712.2. Clasifrcareaizvoarclor formale ale dreptului................. ......................722.3. Actele individuale. .....................732.4. Ctwnajuridicd ........732.5. Doctrinajuridicd.... .....................752.6. Jurispruden!a........... ...................751.". Legea ........................76

-r, lzroarele dreptului Uniunii Europene ...................783.1. Supremalia dreptului european.. .....................813.2. Principiul efectului direct.......... .....................833.3. Principiul subsidiarit61ii............. .....................953.4. Principiul proporlionalitdlii .........g63.5. Principii fundamentale impuse de citre Curtea de Justilie a Uniunii Europene.......87

DREPTULUI $I FTINDAMENTAREA

92a principiilor generale ale dreptului................. 95

I

".5.1. Principiul statului de drept (Rule of Law, Rechtstaat qi 6tat de droit)............95..-i.2. Principiul echitalii 9i justi!iei.... ...........97..5.3. Principiul legitimitSlii reglementirilor juridice.............. .............98

li.,1g,--';l VI|q .L-!SUL DE CREARE A DREPTULUI............. .................1C,2

-:";.=rarea qi ierarhia 1egi1or......... ...................... 102

i::ili::i#*H-*::: :: .............'...iffi: .\lte categorii de legi ...............106

' :.'i:1?il:3;'i3l'Jhi! ;;r,riil;ii;;iil; l:li- - Er.olufia istoricd a deleg6rii legislative...

, , :- : Delegarea legislativi in Romdnia.................- :' Delegarea legislativd cdtre Guvern.......

: ::l.-1.1. Ordonanlele emise in bazaunei legi de abilitare...... ................ r,:l.-1.2. Ordonanlele emise in situalii extraordinar.................................... .............. ; I -- ':-::i normative emise pentru aplicarea legii............ ............. llr:f

" rii: ":lul VII. ":\oMIILE iN DREPT...... .........121: :: rleme legate de corelarea dispoziliilor constitulionale privitoare la: ::ceptele de lege gi de lege organicd ...............123

- - ,:;-lictele dintre dispozitiile constitulionale privitoare la categoriile de leg, ............. ..........127- ,nt'iictul intraconslitulional privind intrarea in vigoare a Ggii

' .l ordonanlei de urgenle................ ................... 128* ::tinomia intraconstitulionalS privind dreptul de vot gi dreptul de a alege ....................129' :;tinomii ndscute din partajarea competenlelor

-:.t-rr doud Camere ale Parlamentului............ .....132, i:slementarea diferitd a duratei mandatului constitutional................ ......134- !:Cicarea excepliei de neconstitulionalitate direct de c[tre Avocatul Poporului ..........135

- "::tolul VIII"\XVERSALITATEA $I DIVERSITATEA DREPTULUI] \ PERSPECTIVA SISTEMELOR DE DREPT ...................136

f onsideralii generale .....................136- Sistemul de drept romano-gerrnanic............ ......137

1 . 1 . Elementele definitorii ale familiei de drept romano-gernanice ..... ..... .. ... .. ... .. ..... .. 1 3 81.2. Codul francez........ ...................1401.3. Codul civil german ..................141

: Sistemul de drept anglo-saxon .........142-r.1. Sistemul de drept cornmon law............. ......142

3.1.1. Precedentul jurispruden!ia1..... ............1433.1.2. Equity .........1433.1.3. Statute 1aw.......... ............1443.1.4. Trusts .........144

Teoria general6 a dreptului

4. Dreptul Statelor Unite ale Americii..... .................1455. Sisteme de drept tradilionale .............147

5.1. Dreptul islamic ........1475.1.1. Originile dreptului is1amic........ ...........1475.1.2. Sharia (Shariah or Shari'a)... ................150

5.2. Familia dreptului indian .............151

Capitolul lXRAPORTUL JURIDIC. .....1541. Noliunea qi tr[s[turile raportului juridic........ .......1542. Trdsiturile raportului juridic.......... ....154

2.1. Raporturile juridice sunt raporturi sociale prin subiecli, conjinut gi finalitSli ........1542.2. Raporturile juridice se desfrqoar[ intre titulari de drepturi 9i obliga]ii ..................1552.3. Raporturile juridice se mai caracterizeazd,prin faptul cI ele sunt

rapornri volilionale ...................1551.-1. Rapornrile juridice sunt supuse evolufiei istorice........ ....155

-1. Definitia raportului juridic.............. ......................156

-i.1. Subieclii rapornrlui juridic........ ....................156,1.1.1" Subiectele individuale ale raporturilor juridice ...... 156

3.1.1. Subiectele colective de drept ale raporturilor juridice.. ............. 158

-1.1. Condnutul raportului juridic.......... ................ i593.-1. Obiectul rapornrlui juridic......... ....................160

4. Faptele juridice.......... ....161

Capitolul XREALIZAREA DREPTULUI............ ......................t621. Conceptul realizdrii dreptului ...........162

1.1. Respectarea dreptului reprezinti cea mai importantd modalitate de realizarea dreptului .............162

1.2. Aplicarea dreptului este o activitate a autoritdlilor gi instituliilor publicesau chiar a persoanelor juridice de utilitate publicd de implementarea normelor juridice........ ............163

Z.Etapele procesului de aplicare a dreptului.. .........1642.1. Stabilirea st6rii de fapt........ ........1642.2. Critica normei juridice............... ...................1652.3. Interpretarea normei juridice ......1652.4. Elaborarea actului de aplicare a normei juridice ........... ...................... 166

Capitolul XIINTERPRETAREA NORMELOR JU2DICE................. ..........1671. Felurile interpretdrii normelor juridice........... .....168

1.1. Interpretarea oficia16 a normelor juridice ......168I .2. lnterpretarea neoficiald a normelor juridice .... .. .. .. .. .. .. .. ... 1 69

2. Metodele interpretdrii normelor juridice........... .....................1692.1. Metoda gramaticalS .................1692.2. Nletoda sistematicS. ..................170l-3. \tetoda istoricd ......170

Cuprins

Z.4.Metoda teleologicd ..................1712.5. Metoda 1ogic5......... .................111

3. Abuzul de drept gi frauda la 1ege......... ..............1724. Consecinlele interpretirii normei juridice .........173

Capitolul XII

;ii,il$!XT#Hiil'#;d;;;;;;l;#;;::: itrZ3.1. Rdspunderea juridicl civilS iqi are temeiul in dispoziliile Codului civi1................176

3.2.7. Catzejustificative .........!783.2.2. Catzejustificative speciale ................ 1783.2.3. Cauzele de neimputabilitate ..............1783.2.4. Cauze care inldturi rdspunderea penald ................179

3.3. Rdspunderea penali a persoanei juridice........ ................. 1803.4. Rdspunderea juridici administrativi (contravenlionali) .....................1803.5. Rlspunderea disciplinar5.......... ...................181

-+. Condifiile rdspunderii juridice ........1814.1. Conduita iliciti .......................1824.2.Yinovdtia................ ..................1824.3.Legdtura ca:uzald.... .................183

Capitolul XIII\IETODE DE CERCETARE JUzuDICA. .............1841. Consideralii generale ...................... 184l. Metoda gramaticald ....185-:. Metoda comparativi .......................187

Capitolul XIVCONCEPTUALIZAREA JUzuDICA. ..................19]1. Determinarea notiunilor, categoriilor, principiilor gi construcliilor juridice ...................... 193l. Categoriile juridice ......196,1. Utilizarea cifrajului qi a enumerdrii in procesul de elaborare a normelor juridice ........197-1. Prezumlia - procedeu al tehnicii legislative... ......1985. Ficliunea in drept ........199

BIBLIOGRAFIE ............ ....................20t

i

Capitolul ITEORIA GENERAIA A DREPTULT]I

IN SISTEMUL STIINTELOR IURIDICE

1. Consideratii generale

in r6ndul disciplinelor juridice, Teoria GeneralS a Dreptului are o aparilie de datd rela-:i recentdr. PAndla aparilia acestei discipline qtiinfifice, problematica teoriei dreptului erarL:,.rrdatd de qtiinlele privitoare la ramurile sale, fiecare disciplini frc6nd, in introducere. oi::r Srati teorie a normativitdlii juridice din respectiva ramurS de drept.

ln 1934, Hans Kelsen pubici Teoria purd a dreptului (Reine Rechtslehre). in 1951i:are in Franla lucrarea lui P. Roubier, Theorie gendrale du droit; la Bruxelles apare. in- "'18, lucrarea lui J. Hapsert, Thdorie gdndrale du droit. Acestora li se adaugd alte asemenea

-,-rdri, scrise de Jean Dabin, F. Friedman, J.-L. Bergel etc.Teoria Generald a Dreptului este o disciplind necesard in studierea dreptului, deoarece

::erd o introducere general5 in problematica acesfuia, frrd, de care studiul gtiintelor parti-:ulare ale dreptului nu ar fi posibil qi nu ar asigura studentului o viziune de ansamblu asupra

=nomenului juridic. Studierea Teoriei generale a dreptului este un imperativ care se impune

-'r in ideea asigurdrii credrii qi aplicdrii dreptului, a receptdrii dreptului intemalional in dreptul-ntem gi a gisirii ciilor prin care statul romdn poate contribui la armonizarea dreptului intern--u dreptul intemalional, inclusiv prin instituirea unor tehnici de control asupra introduceriidreptului comunitar in dreptul intern. Din acest punct de vedere, o teorie a dreptului, astdzi,:ru poate face abstrac{ie de ceea ce reprezintd dreptul in ansamblul siu, in condiliile in carerebuie si integreze in conlinutul s6u tot mai multe prevederi ale sistemelor internalionale dedrept, iar in viitor, sd examineze prevederile dreptului comunitar, in condiliile in care RomA-nia a devenit membri a Uniunii Europene. Esenla acestor trisdturi, preponderent economice;i politice, nu poate sd nu se reflecte in spaliul acliunii dreptului, conlinutul acestuia urmfindafr adaptat la imperativele asimilSrii dreptului comunitar, prin supremalia unora dintre regle-mentdrile sale in raport cu reglementdrile inteme gi prin integrarea ex fficio a regulamentelor;i directivelor in dreptul intem2.

Cu alte cuvinte, Teoria Generald a Dreptului trebuie sd ofere o viziune generali asuprafenomenului juridic, ea trebuie sd constituie pentru cel care studiazd dreptul un cadru na-lional menit si asigure trecerea de la general la particular in studiul de caz qi sd revalorificedatele realitSlii dreptului gi ale practiciijuridice in procesul elaborlrii qi aplicdrii dreptului.Se poate vorbi astdzi de o Teorie Generald a Dreprului creat de stat qi de o Teorie General[a Dreptului de origine doctrinar63.

Pornind de la aceste elemente, este necesar s5. pree-izam. inainte de toate, obiectul Teo-riei Generale a Dreptului. Pentru a proceda la ur :-.enenea demers este necesar si definimprincipalele concepte cu care operdm. Se impune. a...r:ij- s,i aratam cdutilizarcacuvflntului,,drept" este fdcut[ in dou[ sensuri: unul extra-ii::c; ;: :i::.-'uridic.

l sursele primare ale Teoriei generale a dreprui:i :; :!:.ir: r'- iei'L,ir. - - . : -:.Speculum juris, prima lucrare incarc analiza dreptului sii ir';ti lLr rr; :d ,.i.:ibili trecere de la Enciclopedia Dreptuiui la Teoria gener:-i .: ,r*-JturLx !c -:r --.;i!::. :.

2 A se vedea J.-L. Bergel, Thdorie Gdndrale du D, : . : - -:' lan un- ltrl i; ; :.r- -.-

3 A se vedea X. Magnon, Thdorie (s) du droit. El.::ses- ?',a-s- :'lrt,lir+ r - ,r Jr-:-

\\'ilhelm Durantes publicdllciclopedic. Dar, o verita-. .:r sec. al XX-lea.'-ui n 5?

t4 Teoria generali a dreptului

Utilizarea cuvAnrului ..dr+t" in limbaj extrajuridic are in mod preponderent o valoareetic6, fiind folosit pentru a desemna o anumitd apreciere asupra conduitei umane. Atuncicdnd oamenii spun cd o sanctiune este dreaptd sau clndapreciazi cd o judecatd este dreaptSori cdnd atribuie unui judecdtor calificativul ,,drept", ei utllizeazd adjectir,ul ,,drept" qi va-riantele sale, pentru a evalua, din punct de vedere moral, un om, un comportament sau o starede fapt.

Spre deosebire de aceastd semnificalie comund a cuv6ntului drept, pe plan juridic asis-tdmla trecerea de la cuv6nt la concept, asistdm la trecerea substantilului ,,drept" in conceptjuridic, apt de a dobAndi sensuri distincte, care ,,drept" este utilizat pentru a desemna dreptulobiectiv, dreptul pozitiv, dreptul subiectiv, dreptul natural, dreptul intem, dreptul internaflo-nal, dreptul european sau qtiinla dreptului.

1.1. Dreptul obiectiv constituie ansamblul normelor juridice emise intr-o societatedati. In viziunea lui Jdan-Louis Bergel, dreptul obiectiv reprezint| ansamblul regulilor carereglementeazdviala social[ qi a cdror respectare este garantatd de puterea publiciI.

1.2. Dreptul pozitiv este o parte componentS a dreptului obiectiv gi el cuprinde tota-litatea normelor juridice care sunt in vigoare 1a un moment dat intr-o anumitd societate.Dreptul pozitiv, impreund cuparteapasivd a legislafiei dintr-o anumitd, societate, respectivcu acele norne juridice care qi-au incetat aplicabilitatea, fie din cauza abrogirii, fie dincauza cdderii in desuetudine, formeazi dreptul obiectiv2.

L.3. Dreptul subiectiv reprezintd o facultate sau o prerogativdmand protejatd deIege. Dreptul subiectiv este consecin[a interac[iunii dintre dreptul obiectiv care, prin nor-mele sale, statueazd drepturi qi obligalii qi posibilitdlile reale ale individului de a beneficiade aceste prevederi abstracte ale normei de drept. in esenla sa, dreptul subiectiv este un pro-cedeu juridic de ocrotire a intereselor umane ce cad sub incidenla dreptului pozitiv. in deplinacord cu Ihering, putem spune ci dreptul subiectiv este un interes ocrotit de lege. Existenlainteresului depinde insd de starea de fapt a persoaneiftzice saujuridice. Cu alte cuvinte, le-gea (dreptul pozitiv) reglementeazd, drepnil de proprietate, in sensul de stlp6nire de bunuriin virtutea prerogativelor care vizeazd jus utendi, jus fruendi Si jus abutendi. Pe aceastddispozilie a dreptului pozitiv se naqte dreptul subiectiv al persoanei care deline un bun inproprietatea sa. Dreptul subiectiv se referd astfel la protejarea abilitSlilor persoanelor de aacliona in societate. Sunt aqadar drepturi subiective: dreptul de proprietate, dreptul de mog-tenire, dreptul la concediu de odihnd etc., in mdsura in care ne raportdm la o persoand carese afl5 intr-o situalie de fapt care este ocrotitd de o normi de drept in vigoare (este proprie-tar, este moqtenitor, este salariat etc.).

1.4. Dreptul natural constituie o conceptie doctrinard care susline cd existd o ordine arelaliilor umane, distinctd de dreptul pozitiv, superioard- absolut validi gi justi, datoritdfaptului cd emand de la naturd, din raliunea umand ori din voinga lui Dumnezeu.

1 A se vedea J.-L. Bergel, op. cit.,p.2.2 Hans Kelsen arutd cd dreptul care formeaz6 obiectul gtiinrei -''::,.:r :=r: *eprul pozitiv, degi este vorba de

dreptul unui anumit stat ori de dreptul intemalional. Aceast6 sentinli. x,r:::cr::.ti :*pinge de plano introducerea inobiectul gtiinlei juridice a intregului drept obiectiv, cAt gi a metafizc-: , ::r:c: : e:arului natural.

15

in virtutea acestei conceplii, voin{a dir ini ::le egala cu natura gi, in mdsura in care na-:-:a este creatia lui Dumnezeu, legile narural: srJnl o expresie a voinlei divinel.

Aceasti defini1ie, degi este datl de rin adr.ersar al dreptului natural, are meritul de a::ne in evidenld adversitatea conceptiei norrnatir-iste gi a celei a dreptului natural. Cu toatei:istea, Hans Kelsen resping6nd ideea dreprului natural in formula sa divin[ o admite, in::-e din urmd, intr-o manieri proprie. El respinge ideea potrivit cdreia dreptul pozitiv are:. sursi dreptul natural, dar admite cd,. labaza drepfului pozitiv, st[ ,,noma fundamen-;'-a'', o alt6 entitate transcendentS, situatl dincolo de legiuitor qi de dreptul pozitiv.

L.5, Dreptul intern este dreptul obiectir, al unei colectivitili juridice. Prin colecti-":iate juridicd vom inlelege o grupare sociala care se bucurd de o autoritate care instituie;,.u sanctioneazd norme juridice gi le garanteazd, realizarea practicd,. Aceasti colectivitate:oate fi anterioari creirii statului sau poate dispune de o autoritate statal5.

L.6. Dreptul internafonal reprezintd qi el dreptul obiectiv creat pe baze consen-

'-rale intre subieclii dreptului intemafional. Sursele formale ale dreptului internalional sunt:-ltuma, tratatele, acordurile, pactele, convenliile qi alte asemenea acte bilaterale sau multi-.rterale, care creeazd drepturi qi obligalii pentru pe4ile semnatare.

1.7. Dreptul europeon este crealia Uniunii Europene. El are doud componente: drep-:,r1 primar gi dreptul secundar european. Dreptul primar cuprinde tratatele constitutive ale

-niunii gi dreptul derivat aduce in prim-plan actele emise de institu{iile Uniunii Europene.

L.8. Sliinla dreptului sau gtiin{ele juridice reprezir"fid dimensiunea cognitivd a:inomenului juridic. Prin intermediul qtiinlei dreptului, fenomenul juridic este studiat qi pus.n evidenfd, fiind definit gi raportat la realit[file sociale gi naturale in care se na9te ;i existd.

-nfluenlAndu-le qi suport6nd influenle1e acestora.Asupra conceptului de drept s-au aplecat nu numai jurigti, ci qi filosofii, teologii, socio-

.ogii qi chiar politologii. Ansamblul acestor viziuni ne determini s[ apreciem cd in spa]iul:elafiilor sociale reglementate de drept, poziliile exprimate se rezumd la existenla unor nornegeneral-obligatorii a c6ror respectare este garunlatd de o autoritate publicd. in aceasti defi-ritie, dreptul este un concept universal, care priveqte ordinea de drept instifuitl in ansamblulstatelor lumii. Din acest punct de vedere, dreptul este un fenomen universal, care are nume-roase forme de manifestare la nivel statal, regional qi intemafional, intr-o continu[ evolulieistoricd. Sincronismul gi diacronia acestor stdri ale dreptului ne dd semniflca{ia statutuluiindividual al cetdteanului in spaliul statal al existenlei sale.

2. Obiectul Teoriei Generale a Dreptului

O mare diversitate de aspecte generale sub care dreptul se manifestd constituie obiec-tul Teoriei Generale a Dreptului.

inainte de a stabili care este obiectul Teoriei Generale a Drepfului este necesar sdstabilim ce inlelegem prin,,drept".A$a cum am ardtatmai inainte, cuvdntul ,,drept" este

I A se vedea H. Kelsen, Thdorie gdndrale du droit et de l'4tut, Bruylant, L.G.D.J.. Pa---s. 1997. p. 60.

l6 Teoria general[ a dreptului

susceptibil de o multitudine de inlelesuri. Atrinci cAnd avem in vedere obiectul Teoriei Ge-

nerale a Dreptului, atenlia noastrd se indreapti nu atdt asupra sensurilorjuridice particulare

ale noliunii de ,,drept", c6t mai ales asupra inlelegerii sale universale ca fenomen social

distinct, ca parte a normativit6lii sociale, evidenliatd de imperativul instaurdrii unei anu-

mite ordini sociale prin intermediul unei puteri constrdngdtoare pentm membrii societ[1ii,

evident in limitele acceptate de acea societate.

in literatura de specialitate, Teoria Generald a Dreptului a fost privitd ca o disciplinb

care reprezintd un studiu preliminar de orientare, infdli$And o sintezd cdt mai strdnsd Si pe

cdt posibil mai ordonatd a intregii qtiinle a dreptulut.Pornind de la aceasti idee generoasS, ilustrul autor al primului tratat de Teoria Gene-

ralS a Dreptului cade in capcana identific6rii teoriei cu forma dreptului qi a qtiinlelor juri-

dice particulare, cu partea reali, concretd a dreptului. in acest sens, este edificator faptul cd

Mircea Djuvara afirmd cd obiectul enciclopediei juridice, cdreia i-a dat denumirea de Teo-

rie Generali a Dreptului, il constituie studiul permanenlelor juridice, expresie preluat[ de

la juristul francez Edmond Picard, gi pe care o :utilizeazd in sensul de constante juridice,

fiind preluati in limba rom6nd sub denumirea de constantele dreptuluiz.

RestrAngerea obiectului Teoriei Generale a Dreptului la ,,constantele dreptului" repre-

zintd o limitare excesivd a obiectului de studiu al acestei discipline gtiinfifice, dictati de

imperativele vremii care ordonau teoreticianului studiul concepfului ,,in sine", ftrd vreo

legdttxd cu substratul s[u real, din a cdrui abstractizarc provenea'

Desigur, in zilele noastre, Teoria Generali a Drepfului nu se poate limita la studiul cozs-

tantelor dreptului qi nici la latura formal5 a realitSlii juridice. De aceea, obiectul de studiu al

Teoriei Generale a Dreptului il constituie realitatea juridicd, prin prisma generalizdrii feno-

menelor juridice parliculare, a abstractizdrii qi a formuldrii unor concepte, categorii, principii

sau construc{ii juridice. Din acest punct de vedere, produsele gdndirii juridice sunt in bunS

misurd constante ale dreptului, dar qi elemente perisabile in timp. Totodatd, obiectul Teoriei

Generale a Dreptului are limitele sale temporale qi teritoriale, chiar in condiliile in care siste-

mele nalionale de drept se intersecteazd, au elemente comune sau tind spre unificare.

JinAnd seama de ansamblul acestor aspecte, Teoria Generald a Dreptului, din punct de

vedere qtiinlific, este qtiinla juridicd aflat[ in vdrful piramidei qtiin]elor juridice, al cdrei

obiect de studiu il constituie ansamblul fenomenelor juridice sau, cu alte cuvinte, realitatea

juridic[. Ea nu se limiteazdla cunoaqterea conceptuald abstract[ ci, in generalizareape care o

practicl,include constante construite prin subsumarea unei varietSli complete de cazuri parti-

culare qi de situalii opozabile acestora. in plus, realitatea juridicd nu reprezintd un fenomen

static, restrAns la constantele dreptului, ci un fenomen dinamic ale cdrui circumstanlieri 1in

de obiectul Teoriei Generale a Dreptului. in acest sens. J.L. Bergel apreciazd cd aparilia unor

trebuinle qi a unor noi raporturi sociale necesitd reforme sau noi construclii juridice, care nu

se nasc insd ex nihilo, ci au drept bazd modelele ;i concepiele de-ia cunoscute3.

in acest sens, in literatura de specialitate se pr*;L:::zi ;f, Teoria dreptului (ca teorie

juridicd generald) cuprinde acel set conceptuai ir:r :;r. s::;tit:t dreptului judecd, explicd

realitatea juridicd. Ect cautd sd surprindd cerec:(ri.; !..;":: :::ermanente alfenomenului

I M. Djuvara, Teoria Generald a Dreptului, Ed. AIl. 3,: -:::1..2 A se vedea LG. Maurer, Cuvdnt inainte, in ,,Studii s. r,-.::"'-:-r-3 A se vedea J.-L. Bergel, op. cit.,p.6.

leoria generald a dreptului in sistenni srijntelorjuridice

:iridic, spre a-l defini Si cr-i conhu'a spatiul in cadrul sistemului sociql-istoric din care face:rirtel .

Din aceste imperative decurge chiar necesitatea existenfei Teoriei Generale a Dreptului.)tn punct de vedere practic, aceastd disciplina juridicd reprezinti primul ghid al elaboririi gi,plicdrii normelor juridice. Creatorul de drept nu poate face abstraclie de conceptele juridice:e care lelutilizeazd Teoria Generald a Dreptului frrd sd afecteze unitatea sistemului de drept.?e de altd parte, cel care aplici dreptul este obligat sd recurgd la Teoria Generali a Dreptului:entru a putea identifica norma juridicd aplicabild intr-un caz cor'rcret, pentru a-i deslugi sem-:jticalia gi pentru a elabora un act de aplicare Iegal.

Viata social6 este extrem de diversificatd, carurile practice sunt extrem de diverse, in::mp ce normele juridice stmt relativ limitate ca numdr. Cu toate acestea, juristul sau cel care.rlicd legea este obligat sd degajeze din multitudinea normelor jrnidice numai pe aceea care.: aplici unei situalii detetminate dintr-o infinitate de astfel de cazuriposibile.

De altfel, de adevdrurile relevate de Teoria GeneralS a Dreptului beneftciazd, in egalardsurd, gi legiuitorul in opera sa de construclie juridic5.

3. Teoria Generald a Dreptului si Filosofia Dreptului

Teoria Generald a Dreptului gi Filosofia Dreptului, degi sunt doud discipline qtiinlifice:are au acelaqi obiect de studiu - na$terea, modificarea qi existenla dreptului -, se deosebesc.r mod profund atAt prin tehnicile gi metodele de analizd, a fenomenului, cAt mai ales ::--:-:erspectiva, scopurile qi metodele de abordare a studiului dreptului.

Dreptul, in perspectiva sa filosoficd, este un fenomen care presupune abordarea sarntologicS, gnoseologicd gi axiologicS. Din acest punct de vedere, dreptul trebuie definit prin:risma inlelegerii sale filosofice, careutmeazd" sd delimiteze natura, existenta. translon:Tx.;;i existenla dreptului, sE deceleze determindrile dreptului qi sE releve esenra acesrui ltn.rn:::.

Spre deosebire de Filosofia Dreptului, care se constituie intr-o metafizica juridici- cre-Jem cd Teoria Generald a Dreptului nu-qi poate propune analize specifice disciplinei:-ilosofice. Dimpotrivd, Teoria GeneralS a Dreptului trebuie sd rdm6nd o disciplind prag-naticS, subordonati Filosofiei Dreptului prin concepliile formulate de aceastd disciplind,dar care oferd celor interesali solulii practice pentru inlelegerea qi studierea fenomenului'uridic dar, mai aIes, atunci cdnd este vorba de crearea, modificarea, abrogarea normelor'uridice, de ierarhizarea acestora qi de constituirea sistemului juridic al societ5lii. ln acestsens, Jean-Louis Bergel defineqte Teoria Generald a Dreptului ca o construcjie intelectual5:etodici qi organizatd, care se fondeazd pe observarea gi explicarea diverselor sistemejuri-::ce in vederea definirii marilor axe ale crearii gi aplicdrii dreptului2. Sub acest aspect,- ciectul Teoriei Generale a Dreptului priveqte fenomenologia dreptului, in timp ce Filoso-:ia Dreptului se cantoneazd., mai ales, in sfera ontologiei juridice, ea fiind axati nu atdl pereea ce este dreptul, c6t mai ales pe ceea ce trebuie sa fie drepful.

Dreptul, in viziunea teoriei sale generale. trebuie sa determine o anumitl ordine so-;ia15, sd reglementeze relaliile sociale qi sa asigure realizarea valorilor morale gi sociale:romovate de autoritSlile publice.

1 N. Popa, Teoria Generald a Dreptului,Ed. All Beck. B:r-:::2 A se vedea J.-L. Bergel, op. cit.,p.3.

t7