temeiuri docmatice si duhovnicesti pentru viata monahala de obste

Upload: dorahoza

Post on 14-Oct-2015

47 views

Category:

Documents


4 download

TRANSCRIPT

  • 5/24/2018 Temeiuri Docmatice Si Duhovnicesti Pentru Viata Monahala de Obste

    1/21

    Prof. Pro D. Staniloae

    TEMEIUR1 DOGMATICE$1 DUHOVN1CESTIPENTRU V1ATA MONAHALA. DE OBSTE

    Mantuirea, in conceptia ~ t i n a ortodoxa, se obtine ca 0 incoronare astraduin;elor pentru d e s a v ~ Numai c ~ t n u l care moan indata dupabotez Be mantuefte pe baza exclusiva a curaiiei dobanclita in ace a stiiTaini, dat fEnd ca u'a avut timpul ca, ajutat de harul botezului, s a ~ i adUc3fii contribuVa sa la consolidarea voluntara in ace.asta. curipe, la desvoltarea chipuJui, restaurat prin botez, in asemanare.. 1 eel ce continua. straiascii, daca nu lupti pentru progres in viata sa duhovniceasca, no poatemenpne nici macar curiit1a obpnutala botez; cine nu suie, coboara, 0 neu-.tralitat.e tn ordinea duhovniceasci nu exista 2).Sporirea in d e s a v ~ i r e consta mtr'a curapre de patinde de carl eventual credinciosul s'a imbolnivit dupa liotez, sau intr'o desfiintare a tuturor tendintelor spre ele ~ iou'o inritiicinare in locul lor a virtutilorAJ'atimile oi virtutile sunt cele doni modalit5.p. de existenta ~ i de viati ailfiru

    o m e ~ t i viata de patimi e modalitatea stramba, bolnavi, inIantuiti, in -tinati a firii: viata de virtup e modalitatea normaJi, sinatoasa, cura.ti.libera a ei. Deaceea, revenirea Ia nepatimire e, dupa Sf. V a s i l i ~ , revenireafirii .I.a stara primordiali. Ci.ci patimile sunt elementul dobitoeese care s'aimprimat in fire ea 0 boala, ca 0 rana, care a strambat firea prin cadere.Dar revenirea Ia starea primordiala: e reVEnirea In ch:pul lui Dumnezeu.dupi care am fost facuti. De-aoeea, dobandirea nepatimirii este condipam.antuirii 3). Omul ~ dupa fire cand e virtues i contrar firii ca.nd e

    1. Diedob al FottceU. Cvvdnt 4

  • 5/24/2018 Temeiuri Docmatice Si Duhovnicesti Pentru Viata Monahala de Obste

    2/21

    372 S TU T E O L OG I EpatimaiJ, in primuI caz spiritul lui, sau el i n ~ i e libel', toata via'ta luie lumin:l asa; in dailca, e purtat de pat mi ca 0 fnlnza de vantU'ri; nue -EUtJ;:an r.e &ine, nu el i ~ i c O J J E h u ~ t e viala cum vrea, ci in el lji ell elOC f:1ce cecace nlt vrea eli viata lui nu ore un stil, TIU are 0 consecventa,ci e trliita haotic, la voia intamplarii.r I.-upta pentru eliberarea de patimi :}i nevointa pentru dobandirea virtutilor, coDstitue a

  • 5/24/2018 Temeiuri Docmatice Si Duhovnicesti Pentru Viata Monahala de Obste

    3/21

    TU ll T EO LOG I C H : 373

    iubirea de bani, de pofta tn..rpeascl, nu va putea pune, atunci c8nd Be vajvi trebuinta, iubirea de se.men mai Pl &-US de porta sa.Dar calea spre d e s i v a r l } i r ~ trebue sa urce panS. la iubire, pana la comuniltI;Je, adica pana 1a. eliberarea de toate patimile. Oprirea la infranareat n ~ inse.amnii 0 oprire din drumul spre desavl1rire decl, cumspwic Sf. Maxim Marturisitorul, cinceputul pacatului.Infranarea deja patimi e numai 0 fazi prin care CI'etinul trebue satreaca pentru a UII Ca pana la iubire, pana la comuniune i Desigur, niciotreapta nu este parlisita de tot, ci toate se gasesc concentrate, toate vir-tutile inferi.care sunt implicate in cele GUFerioare. Deaceea iubirea, cavirtute euIminantii, e i euprinzatoare a tuturor virtutilor, OPUM tuturorpatimilor, tuturor formelor egoismului S). Deci infranarea. ramane in r ~ -tin l}i dupa ce el a dobandit l}i ceeace e mai presus de ea; mai multo virtutile infericare devin neclintite numai pe treptele virtutilor superioare.

    Dar numai daca pastrand infninarea omul a ajuns ~ ]a iubire, se UDeE}teeu Dumnez-eu l i pe oglinda ew-ata a'inimii lui se reflectii lumina soarteluidumnezeesc, umplfuldu-l de cuno;;tinta tainica a lui Dumnezeu, sau degnozi. Aceasta este treap-ta ultima, care are 0 lapme nesfirljitii, etapa e s v ~ flind Desfar;>ita. top ~ t i n i i sunt datari sa inainteze .pe aeeastii eale, cei ce aupomit eu ~ mai hotiriti pe ea sunt monahii. Ei vreau sa urce :mai in-cordat spre piseurile desavanjirii vietti r e l } t i n ~ t j , ei vreau sa lupte maicategoric eu patimile cari inHintu;e, sau tind sa inlantuie firea omene.ascii.Dar intIrueat drumul spre d - e s a v a ~ i r e urea pana la comuniune, adici p8.ni.]a totala eliberare de egoism, ei trebue sa re.alizeze } aceasti culme deviati intr'o fonna m i desav8.njitii decat ceila.lti Cl e}tini.

    Urcarea aoeasta deJa treapta luptei cu patimile. ]a treapta ]lOZitiviia comuniunii, ne-o ilustreaza istoria inceputurilOl monah;smului. In pri.-mele veacuri ~ t i n c e r e i n i ~ i j mai ravnitori dupa e s i i v ~ i r e practicau 0 viata de m i mare infrinare, renuntAnd unoori l}i la cisitorie.Asceza aceast.a praeticata. de unii r e i n i ~ i in primele veacuri secaracteriza, dupa Karl Heussi, prin unnatoarele momen1le: c1. Ascetul traief;te intI-'o comuniune cat mai statornica eu Dumnezeu prin rugiciune l} i

    tntr'o necontenita indreptare a gandului spre cele c e I E ~ t i ... De asceza. tiDe:2. renunt;area la lume. in special renuntarea la posesiunea pamiintea.sca l;JiIa 0 pro:resiune lumeasca, 3. totala renunFu'e Ia raporturile sexuale, 4.o .redueere cat mai mare a trebuintelor ca.ri privesc locuinta, imbracamintea, mancarea , ~ biiutura, somnul ~ alte mang3.ieri ale trupului, pe eati Sf. Nil .A. icetuI, r o c t e t ~ EI logiu m, Migne P. G .. L.'XXIX, COl. 1136:cSA ne iSillm. deci s \ fim creilinclOllI adeva.ruiul, ca sa inaintAm 1 metropola vtrtu~ iubirea. PufJUm &08rele zAmbeft.e intreguIul pA.n:4.nl prin mz,ele sale aurlte. 1ub rea veselelj:te tntrfg sufletul prln fapt.ele luminoase... De 0 avem pe acea.st&.

    am stins patimile fl strAlue'm pA.nA Is cer. T08t.A ostenea.IA sa. 0 :tac.i p8nA veiajunge la sfAnta 1ubire, e4ci Ilpejn

  • 5/24/2018 Temeiuri Docmatice Si Duhovnicesti Pentru Viata Monahala de Obste

    4/21

    376 STU T E Q L OG I C E.Ie consuma in comun. cMonahii lui Pahm, p. 12:;.20. Vic de Pach67l16, text m e n ~ P h W q u : traductkm tra1If;aiS6, l3. El Am6U>neau, Montfments pour 8ervir tl l'hJatoirfl de J'Eglt8e de l'E JYllte chTetit>n11t J (l,14 IV-6Bi :le. HistotT(l de 8t. Pac1Wme et $eS comm1lnoutes. Document ooptea et arcbe ,traauits. In: AlIn.a les d Mlls te auime t, t. 17, Pads. Leroux, 1889, p. 3121. Dr. Schiwictz, op. cit., p. 155. PahomJe trIau 8.CCentuiazlL faptui cA. In viatade o ~ t e flECate ~ t la asupra sa ~ TA.spunderu. pentru ml.rJ.tuJrea fratJlor. Anaboretul, rice el , rAspunde numai pentru sufletul propriu; membruI chlnovlei. mspUDdefi. pentru tralJi sA i lata ]uJ Dumnezeu. EJ trebue s4 ia seama M nu :em.'nteascA. prinvreun cuvAnt a1 sA u pe tr:a\l. DeBj::eea, chinovltul peate sA. se tnVTednlCC8 l CA fi derA.splaUl. dar Ii de osandA. mw mart, dupii. cum a contrtbuit J3 mantuirea sau 1apfe.rd:erea ' a alter sunete. Cb ar anahoretuJ cu eele mal marl tapt e de ascezA nucapA.tA. 0 rILc;pIA.tire 8J?8. de marc dela Dumnezeu, CA eblnovitul simplU, care Impli ~ praviJa ehinovlel. Dar larilli, anahoretul eare nu e devotat f A g A d u n ~ e l o r Bale,nU jl nlrage atAte. osdndA ea chJnov1tul, pentru,cA nu trage 1 plerzan'e atA.tea BU-flet6, ca cel dln urmA.. cDomnul v'a cbemat, Zice Pahomle, ~ 0 s1ujbd sfantA. II voivretl s1l. pierdc\i sufletele pe carl Ie..e unit pentru a Ie miintui. Wi Ie t r a g e ~ in jo9prin e u v l n ~ e v o a s t r e ~ (Via\ CiL, p. 189).

    Vl.ata de oblJte rAspunde adevQrului cA rnllnlulrea lI1-o .ca.igA. fiocare In comun.A.ce9t 8devdr e coa::reti7..at inlr'o viziune a lui PabomJe. E1 vede odat1. un 10e ~tntunecos, pres. lr3t cu ('o1oane. 0 m u ~ m e de oamenl orbli.cl.lesc In acest. tDtunerie.lJnii ee 1 n v A . r t : ~ c in jurut a.cestor coloane. crezAnd cd InanteazA.. Al'U pomesc cAn.dtJ: tr O parte, cAnd In elta, dupii. glasurlle carl atr id, In tntuneric: c.:Lumina c a cb;c.lm:nina '

  • 5/24/2018 Temeiuri Docmatice Si Duhovnicesti Pentru Viata Monahala de Obste

    5/21

    S U I I T E O L 0 G I C ~ :

    A s L f . ~ 1 l'ahomie, l;)ub raporl l 'COIlOmic, n ~ ~ i . J H i n d ipsa dl: pmpl'il: l.alc l j imunea manuaJa pe care Ie afla la a s c ~ t i facu un p,3.S mai departe -pentma U ?Ul a pc a c ~ t i asceti sarac.i.l]i m u n c ~ t o r i in straduin1;a ~ ~ a-lJi ajungctelul Jar r.digios, luandu-Ic grlJ pcntru p r o c u r a r e ~ ~ a t e r l e l prune dc rounca- ~ i pentru vinderea u n o r ~ dm p ~ o d u s c l c m U l ~ ~ l : l procurnrea a,Itor a ~ ticole trebuillcioase. AceasUi orgamzare a mu. 1Cll n cornun nu era lllvenpalui Pahomic. Ea exista in crgasteriilc, adica in atcJicI'cle in can munceaul l u m e r o ~ i sclavi. Ascmenea ateliere existau ~ i pe langa templele 'Pagane.P.a.homie introduce acest mod de rnunca in grupe]e de m'Onahi, cari dinproprie convingere l}i in mod tiber acceptau aceasta. viata in vederea desadir'5irii religir..ase. Ecouamia comuna impunea a a.propiere a chiliilor.Pahomie Ie inconjura Cll un zid, care avea in pl'imul rand un scop pedagoO ic pastoral: uura supravegherea castitatii manahale, fiicea arlce banuiaJa de necastitate imposibila . }i ferea pc manah de tu.rburarea lumii dinafara, inlesnind str5.duintele lor in ves;lerea mantuirii. Monahul putea. sase COD.SSCI'E. neturburat rugaciunii, meditapci, infrinarilor t r u ~ t i muncii sale. Deodata eu zidul accsta se n a ~ t e propriu zis mana irea, claustrum, comunitatea Snchisa a celor ce se preoeupa., ferip de lume, in modintens l ji ExcIu.siv de mantuirea lor 22). Inconjurarea chiliil

  • 5/24/2018 Temeiuri Docmatice Si Duhovnicesti Pentru Viata Monahala de Obste

    6/21

    o t ~ t j.

    tn. l;1 lupta ell p ltimno, tosfil}\. a.ecez,:a. \:t 0 luptA peutru lubh'e, i;li. luptapentru iubirea semenilor nu se p o a t ~ ducc decit in miJlocul lor. ehiu tnfrinarea poftelor egoiste aduce eu sine 0 Hirgire a condip.i.lor de eXistpntApentru semeni., Dar iubirea: rata de ( j c r e ~ t e , mai ales, prin rabdarea, pnn ingiiduirea.lor 24). Monahii nu prea sunt in situapa de a rabda multe tncercan, fiindlipsit-i de greutaple v i e ~ i i de faroilie. Evitand dulcetile ieVi de familie prininfranare, evita ~ r necazurile ~ i greutatile cari sunt legate de ea ~ i carl auca seop p o t o l i r ~ a patimilor, pc carl monahil Ieau sUibit prin infranare.Dar trebue sa. se exercite ~ i monahii in eelalalt fel de rabdare, care are caseop sporirea in iubir'ea fata de semeni: rabdarea fratHor din o b ~ t e . carel rnireni echivaleaza ell rabdarea celor din cass. ~ i din s ~ i e t a t e . Dedtrebue sa fie p u ~ i l}i ei in situatia de a rabda pe altii, en sa c a ~ t i g e 1i eiaeeasta virtute. ~ i cum i i vor rabda, daca nu due viaP. de ob }tt?

    E u ~ o r sa. fii bun cand e ~ t i singur, ea.nct nn te supar5 nim illi, Darbunatatea aceasta ~ de a p a r c n ~ 5 . , ghiarele farei f'e scund, 11U se t.ocesc.Trebue dat monahului o c a z i ~ de a . ~ i toci ghial-ele patimi.lor, nu de a Ieascunde. Zicc Sf. loan Casian: Capatul indreptarii ~ i al pa-eli noastre nuse c a ~ t : g a din indelunga rabdare ep 0 are

  • 5/24/2018 Temeiuri Docmatice Si Duhovnicesti Pentru Viata Monahala de Obste

    7/21

    l I I I I rill t L t> l I D ~ a m duplC efau retra.e In PllOtk. fA t.I\;.bul;< Ni aG re1Dtoar.;ii [n ::ian n ; sensu aeesta erau sfA.tui\i de p a r i n ~ i . cBatrinit, zice Sf. Nil Siuaitul. iube5c foarte mult retragerea facutii treptat. Dad. vreunul, isprivind ~ i r t u t i l e in chinovie, a ajuns pana aci dad ar putea inainta illretragere, sa Be probeze el i n s ~ i . rar daca neputAnd, searle in virtute sase intoard. in chinovie, ca nu cumva, neputand tnfnmta uneltirile gandurilor, sa-i iasa din minte> 26).

    l i de fapt vi.ala de o ~ t e s a dovedit in practica drept cadruJ eel malpotrivit in care straduintele de d e s i v ~ r e ale monahilor se pot infaptui_Dovada cea roai puternics. e ca acest mod de vieati cilugareasc3. a deveniteel mai raspindit a infruntat veacurile, pe cand celelalte moduri au ramas sporadice, sau au deciizut, cand nu au disparut cu totul. De fapt spresfar;;itul veacului IV, Fer. Ieron:m, Ion CS8lan, din cele trei feluri de viatamonahali, pe cari Ie cunosc: ehioo iala, IJustnicie singurateca. ,riea i desine in mid gI'Upe, c()nsidera. pe eel dintaJ ca c ~ l mai demn de laudi, pustnici ii considerS. ca stand ill legatura eu ehinoviile, in carl se pregiteau pentru pustie in cafe adeseori se intoreeau, iar pe cei cu vieata desine i i osandesc eu cele mai aspre cuvinte. Aceste mici grope ell viealA deRine el RU BaU u r m a ~ e l e ~ e h i 1 o r asceti. cari trs.iau cate doi trei la marginea OfB..elor ~ satelor, sau chiliile ce se adunaseri. in calonii pe vrernealui Anton;e, dar can poate nu evoluasedi la vieata de o b ~ t e de tip pahomian, ci se resfirasera i a r a ~ . Aceste-mici grupe de aseeti erau la s f a r ~ i t u lveacului al patrulea inteo decadere complecta ~ 7 ) .Fer. Ieroniin de;;crie cele trei feluri de monahi e,.xistente in Egiptpe vremea lui, intr o s c r i ~ o a r c de pe Ia anu 384-. Primul fel i l alcatuescchinovipi, in limba copta: sauses (sohws=eongregatio, coetus), A e e ~ t i avietuesc in comun, intr o ascultal'e total5 de rnai marele lor. Ei locues

  • 5/24/2018 Temeiuri Docmatice Si Duhovnicesti Pentru Viata Monahala de Obste

    8/21

    . .300 TU tl T I O L O G I C I10lin C::lsiall, uupal:c u pcLl cl:uL zecc ani ill l ;gipL : ;85-: ;95), u .:scri,:ec1c t r ~ i feluri de monnhi astfel: c1'I'ci sunt felurile monahismului in Egipt,dintre cari doua. SWl t foarle bune, iar al treilea ell tctul lipsit de ciildurasi ell lotul de evitat: primul cste al Chinoviplor, c u i vietuind in o ~ t e seearmuese de judeeata l,Inui batdn. eel mai mare numa.;t' d ~ monahi dinE'Tipt sunt a ~ ; al doilea c al nnahoreplor, can mai intai .au fost f o r m ~ t i

    inl chinovii lji d e s a v a r ~ i n d u s e in convietuirea cu altH au ales ascullsurJIesinguritat-ii; at treilea e eel eondamnabil al Sarabaitil0r> ~ 9 ) . Acesta. eun fe l eu totul diu (dctcrrimum) f?i neeredincios. cEi se recruteazi din .oumarul ac-elora carl voiesc sa simuleze mai degraba virtutea. decit sa. realizeze eu adevarat desavaq;il'ea ~ v ~ g h e i c a ... Acel}tia, afect.and eu inimal a ~ e virtutea, sau i m p i n ~ i la aceasti profesiune de vreo necesitate }i gra-bindu-se sa-si insuseasea numai numele de monab, fara nicio straduintide emulatie, nu pr'mesc diseiplina chinoviilor, nu se supun jUdecip.i celormai batriini, nu se forme-aza prin t r a d i ~ i i l e acelora, ea s a . ~ i biruiasca v o i l ~lor ~ i I:ll pl-:mesc nieio regula a d j s c i p l i n ~ i sanitoase, ci, ga.ndindu-se numajIt\ l l f i : p ~ a r e a in public, cautand adica La f a ~ oamenilor, sau petree ineasele lor sub IPrh,;legiul aCl?Stui nume, d e d a t ~ a c e l o r ~ i oeup3.puni, saui ~ i COllstruesc l o r u - ~ i chilii, pe cari Ie numesc manastiri ~ i in carl petreein libE'rt.ate, nesupUnali.dll-Se porul1eHor ev.angbelicc. cart ,Ie eel' sa: nu seO C t ~ Ct g,rija hnmei z1lnice f:ii en niciun fel de prolfleme t1amiliare. Aceastao implinesc, fara I ..icio ~ o v a i a l a necredinc'oasa, numai aceia cari, deslegatide tcate bunul'i e ac.estc.i ~ u m i , s au supus a ~ a de mult p r ~ p o z i P o r c h i ~noviei, ineat dee1ara ca nu mai sunt stipani pc ei i n ~ ; ; i . Dar aceia carl,cvitiind di2cit=lina chinc'viei. petree cate doi ~ 3 U \ trei in chilli, n e m u t u m i ~ ide grijfl st3 ,ptului, sau a cQnduceril prin pOTUnCa. ci preocupandu-se maieu ~ m de ~ c e a s t a . ca liberi de jugul staretilor, sa aiba libertatea s a - ~ icxercite voile lor. sau sa pleee f?i sa. Tataceasca pe unde Ie place ~ i sa. faca.ceeace Ie e voia, se censuma ;li mai mult in munci de zi ~ i de noapte, decatcei vietuiesc in chinovii, dar nu eu aceea.J?i credinta ;Ii eu aeeI..a;;i scop.c a C I aceasta ei 0 fac, nu ca sa puna la dispozipa econcmului fructul munciilor, ci ca sa c3.l}tige avutii pe earl Je gramadesc. Ce distantA este intrc

    a c z ~ t i a Acei.a., ,necugetimd la ziu.a de maine, oteri. fructele cele mai gra-tuite ale sudorii lor lui Dnmnezeu. Iar ace:;;tia se gandesc, nu numai 1azilla de maine, ci i;;i intind gIija necredincioasa peste spatiuJ multor ani~ i - L crc-...d pe Dumnezeu mincinos ~ i fa ra pute-re, ca unul ee nu poate, sauIlU vrca s ~ dea indestli area. .promisa a hrnnei de fiecare zi, sau a vCt}mintelor. Acc13 urmaresc prin toate voturile lor sa posea.da neaverea, adica

    a p ~ a tuturor luerurilor ~ i f:a.rwa; a ~ t i a ca sa dobandeasca. 2.fluentatlltllror bel ;lugurilor. Aocja -luereaza ca sa aiba miinis tirea un prisos p ~ -tru sHute' intrebuintari, fie pentru eu,rte, fie ~ n t r u Xienodochii. fie pcntl1.lbolnit5, fie rentru a Ee da c.elor lipsiti, dupa. judecata s t a r e ~ u l u i ; a c e ~ t ; a ,ca Sa aiba un prisos peste illdoparea zilnica, sau en sa- ;;,i satisfaca 0 phicere mai mare, sau ca s : a ~ i satisfaca. patima iubirii de argint. Acea, adunand manas:tirii atatea miJloace .i r e n u n ~ la elc Wll.iC, primesc atataumilinta a, supuncl'ii, incat precum se priveaza. de ei i ~ i < ; i ~ ~ si de acclea pc cari Ie ca;.>tigii eu propria lor sudoarc, innoind mereu ardoarea '[lri-

    29. Collat. XVlli ; ) ~ ~ g n C , P. G. XLIX, ('01. 10 JIl. rn rmha

  • 5/24/2018 Temeiuri Docmatice Si Duhovnicesti Pentru Viata Monahala de Obste

    9/21

    STUDI Tl OLOGICE J8 \

    ,. r e n u n ~ ; r j . prin acee.a. c i se de6brad zilnic pe ei i n ~ i i de f r u c l ~ J c n ~ u l l .l l l l r - A :::::u.:; d i da v a i dii oarecare impor'tant:a. Ultand de s'ne, deunde ]i pentru ee vine, ratace;;tc ell inima inl8.Wltru i cu limba afara.JUdeci, impotriva vointei A I = o ~ t o J u l u i . pe servii stra5ni. Unde vrea pona30. CoUat. xv Mignc, P. O. XLiX. col. 1104-1106.31. Am1ntim eel pe ncn

  • 5/24/2018 Temeiuri Docmatice Si Duhovnicesti Pentru Viata Monahala de Obste

    10/21

    J8J III I IJ U I I I I t J l ,,(I t ~ lntinde mAna.; doarme c lt vre&; DU Ie teme de n m ~ i face ce v o 1 ~ t 8 .pe top i i socole.u inferiori; e mal des In orn,_ decal In chilie. Inlre trapsimuleazi modestia eel ce se c l o c n e ~ t e ell mulpmile in p i ~ t e . 94).Pr.opriu zis, Fer. Ieronim nu osandt' }te aici pe adeviratii 8Dahoreti.ci pe (;ei f a l ~ pe re i ce au imbrati }at viata pustnice8sca. fari sa.fi ajuns1 des8.varJ]ire in rea chinoviala. Jonn Casian Ii prezinti pe a c ~ t i a ea pEal patrulea fel de monahi: Este j un al patntlea gen, care a rasa:rit decurand mtre cei ce se miulg'aie ell i n f a t . i ~ a r e a ell chipul de 8 ahoreticarl Is. inceput. printr'o ardoare scurta, se llraHi doritor de perfectiuneachinovie; I in vreme ce negJijeaz8. tiiierea vechilor obiceiuri i patimi l}i nusunt mu1tumitl sa poarte jugul um;}jn\ei l?i aJ ribdarli dispretuesc sa sesupuna. bitra.nilor: deaceea i ~ i cauta chilli separate ?i doresc sa petreacasolitari, ca astfeI, . n c l 1 a r t n i ~ i de nimeni, sa poat.a fi socotip de oameni rab-dator;, blanzi smerip. Aceastii via ta, mai bine zig moJe::;ealii, nn permitenicicand aeelora, pe carl odatii i-a infectat, sa. sjungii la desiivs'l1lire. Inaeest mod ei nu numai cii nu taie voile Jor, ci Je intaresc f:n rau, in vremece nu sunt provocati de nimeni, ca pe un venin mortal launtric, care Cl lcit e roai ascuns, cu atat produce 0 baala. nev:ndecabilii ceJui ce 0 poarta..Cici din -respect pentru chilia singuratica, nimeni nu indrazne }te sa des1 iveaJa patimile solitar..lui, pe care' aceTa prefers sa Ie ignoreze decatsa. Ie vindece. Dar viItutile nu se nasc pr'n ascunderea patimiTor, ci prinlupta cv ele 35).Pe anahoret il adevarap, Fer. Ieronim i i aceept3. Dar i n s u ~ r i l e lortrebue ~ a I e eu totnl excepponale. Deaeeea continua, dupa. cele de maiinainte: cDeci ce? O ::andlm viata sonara? catul?i de pu\in nu. Caci amJaudat-o a d e s ~ o r i . Dar din ingustimea manastirilor .8 acestui mod de viatavrem sa. iasa o s t a ~ i pe carl asprimea p stiului nu- i inspa:manta; can audat mult t imp proba vietuirii lor; carl au fost eei mp.i mici wntre toti, Cftsa fe cei dintai dintre toti; pe cari nici foarnea , nici saturares nu i ~ a biruitvreodata; cari se bUClIra. de saricie; a caror purtart:', grai, privire, me:t S.fnvatituri, e virtuoasa: cari nu }tiu sa se arate , 8semenea unor oameniinepti, pliDi de putere impotriva dracilor, ce lupta C'Ontra lor, ca sa uimeasca pe oamenH nef:xperimentati de rand f?i prin aeeasts sa adnnt>ci,tiguri S6). '

    Sf. Efrem SinIl socotte chiar ci Diei petrecerea indelungata i n t ~ ochinovie nu ajunge pentru a pregitire suficienta spre viata, pustniceasca.Se cer pentru ea aptitudini speciale l}i p.xceptionale. A1tfel atragerea pustiului devine a cursi primejdioasa. pcntru chinoviti, 0 ispita. a diavolului 31). lar Joan Casian prezinti pe un n h o ~ celebro, pe avva loan.revenind. dupa 20 de ani de pustnicie, in cbinovia to care petrecuse rna'inainte 30 de ani i m o t i v a n d u - ~ i aceasta revC'Dire astfel: ..In RC .asUvie\uire (de ob;;te) n l l e nki griji de plinuirea muncii zilnice, nici preoeuparea de a vinde }i cumpara, Dici gtija inevitabHi de painea de pest..an, wei grija d l u c r u r i l ~ trupel}ti. $i in s f a . ~ i t niC'j m;i.nrJriR lAlIrlpi omp:1 1. Ell. IU Rus:icum; _'llgnc. P L. XXll. COl 1097Sfi. Coll'J.t. ; ' VIH; Mi.\:'n ... P.fi_ XlJX. 01 I I O ~ l l l n36. 1b1Jtl tIl\7. D Fi1l.71 lIltUI . Opl' '' fldt( (l. n l m ~ 17';317';'6, tI/ l :U()8Ji. 1',\ .,,

    r ~ IU1\$tu. I n. I' i i i ; l.ll , ,om J .A f n .:-,.. t .,: . , 'f) . . .. d .. lilt 'l I' 11

  • 5/24/2018 Temeiuri Docmatice Si Duhovnicesti Pentru Viata Monahala de Obste

    11/21

    T II I I r _ U L oJ I U '83nefti, can: e .necuratA in ~ a t a lui u m n ~ decAt a c e l e ~ teate, ba

    g o l e ~ t e a d e ~ ;U ~ ~ r l l ~ oatenell ~ e p ~ t n i c u l : l : t . Sau: M ~ i bme e sii leam ('redinClOS fagadum1e1or mm nueI, decat necredmclos celor maimarh 3S).

    Daca. mandria e&.te cea mai teribila dintre patimi fjoi cea mai greu dedesrada.cina t, daca egoi :mul i;;i g a s e ~ t e in ea ultim'a t r a n ~ e e , iar iubireaultimul obstacol. apoi, desigur ca viata care poate sa vindece ~ i acelistapaUma este viata cea mai inalta l.?i cea rnai corespl:nzatoare cu scopulmonahului. Deaceea, loan Caman z i ~ : cSco u1 ch'novitului este sa. martifice ~ sa rastigneasca toate voile sale ~ j dupa J.:'OTunca mantuitoarca desavar ilirii evanghelice, sa nu cugete nimic al zilei de mfline. Iar aceasta. desigur ea nu 0 poate implini decat ehinovitub 39) .In aeela.$i sens considera. Sf. Efrem Sirul 573) danllrea de sine.pe care 0 face monahul fratimii. ca ineorcnare a tuturor vifltutilor, ca

    b'ruinta deplina ~ u p r a . egoirmului. Dupa leFidarea de sine, de famHi-e.de bunuri, cea 0 implinire a tuturor celor bune, pe aceasta s 0 adauge:lepadarea Eji de sufletul sau. ~ i care este l ( p a d a T ~ a de sufletul sau? Ca pes i n e - ~ i eu totut desa,v8rEjit sa se dea danie frlifmii ~ i voile sale deaeeeanicideeum sa. nu Ie mai faea ... ~ i ra nu aibii nlmic intru a sa stapanire.afara d ~ imbracamintea ie care 0 f.0arta, ca d'n toate p a l 1 i ~ e sa poata f ~fira. griji, ce e {:onlDc'te lui numai savarEjindu-11; eu buclIne tctdeauna ~ iCD un cumparat eu cinstit ~ scump Sangele lu: J- ristos ~ i ca un rob binecunos(',&.tor pe toti f r a ~ i i ~ j mai ales pe i n a j n t e ~ t i i H i t o r i i 11l\ru toate ca pe

    n i ~ t e dornni ~ i stiipani sa-i soeoteasca Eji dupa ct:m ir wlj; Donmu] a zis:Cela ce v o i e ~ t e intTe , oi sa fie mai intfU. ~ i rnai mare, sa fie ~ l mai depe urma decal toti ~ i al tuturor reb: neavarid sJ Va ~ : cinste sau laudapentru Jucrul sJujbei san pE:-lreruil dela frati ... fiindca eu adevarat de maremantuire pricinuitor l u i ~ i se fa:e, daca cu indelupga ingiiduiaHi ~ jell rabdare pana la s f a r ~ i t va starui intru aceasta buna i de suflet fo10sitoare robih. La randul lor, inainteEtaUltorii sa se socotcasea 9i ei slujitori ai fieeiirui irate: d r pe aaeuns, in minte, ca n'Ejte rooi ne\'Tedn:ei aituturor fratilor Sa va soeoti\l, avand grija de mantuirea }i de desavallireafiee3.rl1;a. ea aeeasta este v i a ~ a eu adevarat ingereasdi, ceand UM altoraloti frap.i. eu toatii bucuda supumdu-se domni nnii altora se vor socotil i eu e j n s t ~ a unii pc alpi intrecand:t. 4::Deei vi indemnam pe voi ca uniice v o i ~ i sft fip urmatori lui Hristos, spre odihn.a ~ i suptmerea unii alton

    ~ i spre buna slujire, de a f i eu putin a i a mUt'i pentru aproapeJe pc no;j ~ ; n e sa ne pregiitim... Ca prin dragostea ~ P s i m p l i t a t c l : : . ~ nepismuirl;a ~ inetmfia, legitura pacii intr un trup ~ intr'un duh al Jui Hristos intru

    f r a ~ i m e sa poata a se phi, supuindu-se unii altora tntru frica Dam-nului:t 41'1).Dar eel care a evidentiat mai mull decat toti superioritatea viepimonahale de ob ?tf . a fost Sf. Vasile coe] Mare. dn multe privinte $tiu 38, COli. XIX, Migne, P.G. cit., col, 1129,39, Ibidem, col. 1138. .

  • 5/24/2018 Temeiuri Docmatice Si Duhovnicesti Pentru Viata Monahala de Obste

    12/21

    s rUDII rl OLOGICl

    c mai de folos petrecerea ell mai mu1ti,' ,II ), zice eJ. Bunurile acestei v i e ~ isunt a ~ a de multe eca nie nu se pot numara u:;;or t()ate, 4 ~ _EI vede a c e a ~sUi v i a ~ a impusiiJ de temeiuri moral'Pedagogicc, de kgi ale firii o m e n e ~ t l~ i t e t e m ~ u r i dogmatice.

    1. Temeiurile mor.al.pedag-ogice sunt ~ ele multe. Sf. Vasile aratacii.teva:a) Omul nu se poate d e s a . v a r ~ i decat ajutat de sfatuI, de .observapile~ i de iubirea alt-ora, caei singur pe sine nlt se peate nici u ~ t din toatelaturi1e, nepuHinduse ,pune in chip :zolat in toate situapile ~ n e p u t a n d u - s ~judeca pe sine fara c r u t a r ~ ~ nu se poate niei indrepta. neg3sind n sinedestule resurse de putere pentru aecasta: In singuratate n u ~ i va eu

    n o a ~ t e nieiunul ttor seader-ile sale. neavand pe cineva sa-l mustre (sai i1 ~ scoata l arata.:re) ~ i ~ a - l indrepte eu blaode1e ?i ell bunatate. Desigur.~ i mustrarea venita dela d u ~ m a n . p r o d u ~ adeseori in barbatuJ rccunosca

    tor dorinta de vindeeare. Dar paeatul se t 8 . m a : d u ~ t c eu ~ t i i n t a de catreeel ce i u b e ~ t e eu sineeritate. Caci eeel ee i u b e ~ t e zice. mustra cu sarguin\ii. ;:;i eu grija (Prov. XlII, 24). Dar unul ca acesta ell anev:Oie poti gisiin smguratate, daca. nu ai fost unit ell el m i inainte in vista. Deci ti seiutampla. eeeace s a zis: eVai celui singur, di de va eiidea nu e cine s a ~ lridice (Ecl. III, 10) . ~ i multe porunei se implinesc mai u ~ o r de multi, darde unul. nu. Cici in lucrarea uneia, e impiedecati alta 42 bis.).In o b ~ t e manahii se pot inderona ?i suspne intr o continua. trezvie impotriva ispitelor de delasare. Ob;:;tea cu p r ~ u p a r i l e ei exclusive de vi tduhovn;ceasca, intrepne 0 a t m o ~ f e r a de trezvie, de nazuinta spre n eeon-teniti inaintare in d e s a v a r ~ r e . n aprobarea b ~ t e a s c a a ceea ce e bun ;'iin condamnarea pacatului. fieeare afla un sprijin pentru progresul sau:Spl'e piistrari a bunurilor date noua deja Dumnezeu e mai de folos viatao b ~ t e a s c a decat singuratatea, ~ i spre piizirea de unelt irea d u ~ m a n u l u i emai siguri nedormil E'a eelor ee vegheaza, cand }:oate unuia i se intampEisa: appeasci spre acel somn de moarte, de care nea inva at David sa. n ~rugam sa nu vina peste lloi. zicand: eLumine-3zi ochii mei ca sa. nu adormspre moarte (Ps. XII, 4). lar eelui ce a paeatuit i i este mai u ~ a r a . r f ; l v e ~nirea din paeat. I'Ul}inandu-sc de condamnartinului c l e s a v a r ~ i t ~ i dupa chipul superior l celui ce s al E'alizat pc sine ;:;i poate servi de emodel pentru tot bincJe ~ ; t { j ~ ; l j f L ~ a I-ti;.; dl':l:6oo). cnre el trebue sa fie conducator 014): D e - : a r e e ~ moravurile

    ;1 nt }1fluc j. sill., il(fettl/tlC. R l l ~ p . 7. M ;nle. P.G. XXXT. col. .12K1: . Ibiflem, col. 932.42 his. Ibillem col. 9 ~ 9 .13 dd ll col. 982.'1>1. CIll fillt IIM (/ie, Mignc. P.G. XXXT col. lUG.

  • 5/24/2018 Temeiuri Docmatice Si Duhovnicesti Pentru Viata Monahala de Obste

    13/21

    eTUOII T OLOGI 385

    rmmcllilfJr sunt felurite nu top judeca la Eel deepre cete de .[0105, ea ~ i lIIU se nasca neoranduialii prin aCE = a cil vietviesc dupa vDia lor, trebuc3o;;ez..'lt in frunte p e n ~ r u a . c 0 n d u c ~ ceilalp, eel .ce se ? i s t i n ~ ~ I ? ~ den\ii statornieie }l mtegntatea v l e ~ l l ca blnele din el sa devma 'pl'ln urutat.ie ~ o m u n tuturor. Ciici precum, daca. mai'multi pictori deseneaza trasa-lurHe unei singure fete, toate tablourilc lor vor fi asemanMoare intre ete,

    ~ l n t r u faptul ca. se 2seamana unei singu.re fete, a ~ a mora:vurile cele multe. dncft Be striiduesc in im:tarea unuia, yor ave,a stdiJucJnd in ele la fel p ~ : d e a cea buna a nnei sillgurc vieth. qToti se v.or modela(toO (l,l8;,om.t.t)clupa cel din frunte H bis.)'c) Numai in viata de obl}te se cxerciUi. omul eu folos in W-ierea\'oilor sale proprii, in lupta etl patima mandriei, fortaiTeata ultima. . ji ct'amai rezistenti a egoismuJui: cDeci punanduse in frunte unul, vor incetatoate oile particulare... ar ascultarea adeviirata desa.var jitii. a eelor

    - c n c u ~ i de condueator se arata. in aeeea, ca nu numai se rern df21a celc .necuvenite. dupa statul inaintestatitorului, dar nici cele de laudi nu Ies a v a r ~ e s c fara voia aceluia. Caci i n f r n r ~ i?i (oata chinuirea trupului ecie f o ~ c s Dar daca. cineva, urmand propriilor sale porniri, face eeeace.iDlacut lui lji nu afculta ~ sfatul inaintestatiitorului, mai mare va fi gre~ e a l a decat fapta savanjita. C8.ci ~ l cc s a impotrivit stapanirii, s a irnpotri\oit poruncii lui Durnnezeu ji 'plata ascultarii e mai mare decat fapt:..1.buna a infranarii 45 I

    d} Nevointa in singuratate nu aduce folos i altora, ci poate chiarpag-ubi pc alpi prin banuelile ce fli Ie poate atrage cel de a carui bunavietwre nu pot da rnartur:e i alFi: cCei ce sc despaJ1;esc de viata obUjnuita ~ i se nevoiese spre 0 viata. mai dumnezeiasca, sa nu se nevoiasca. desine, nici in singuratate. Cici 0 astfel de v i a ~ a . trebue siiJ fie eu ma.rturie.e:l sa. fie in afara de binuiala rea. ~ i precum legea d u h . c v n i c ~ a s c a nu vo

    i c ~ t e sa fie mai pupni de zece eei ce man8.nca pasca tainici, la fel a citrebue sa. fie mai bine mai multi. decat mai put;ni de zece, cei ce se ncvoicscimpreuna. in vietuirea d u h o v n i c e a s c a ~ bis). \e} Viata de obte trebue Sa fie atat de tolala, iDcit nici macar pdelenii p a r ~ i a l e sa. nu ex:iste in c,adrul ei, ci fiecare sa fie la fel de apropJatde top. Caci prieteniile parpale produc p r e f e r i n t ~ , nedreptapri, d u n ~ r i ,

    desbinari, aunt, eu un cuvant, pagubitoare din punet de vedere moral, r a ~cese dragostea intre membr'i o b ~ t e i i slabese comunitatea. Aceastari 0noua. forma. a egoismului. Tin Ja unul mai mult l}i.l sustin, ca Sa rna sus\.ina lji e I pe mine irnpotriva alto-ra: dar in viata de o ~ t ~ legea dragosteinu ingaduie prietenii ~ i insotiri partiale. Caci in mod necesar afecFlL lileparticulare pagubesc armonia o b ~ t e a s c a : . Deaceea se cuvine 3 privi top.in masura. egala, cu acee.al}i dragoste unii alpi ~ i 0 s;ngura miisura 8iubirii, Sa domneasca in t'Jata. obl;\tea. lar d c va afla vreunul avando afecpunc iubitoare mai mare lata. de vrean frate monab, sau rudenie.Snu altcineva. pentru indifcrcnt care pret'= xt. acela, ea unul ce nedrepta-14 bis. C u d i l l l (/. wplir.MiJ:TlC, P.G. XXXI,

  • 5/24/2018 Temeiuri Docmatice Si Duhovnicesti Pentru Viata Monahala de Obste

    14/21

    386

    t.qte obftea, 81 fie nlustrat. Ciei prea. multa lubire pentro (, singurl persoanii arali ipsa de mare iubire fali de eelelalre.

  • 5/24/2018 Temeiuri Docmatice Si Duhovnicesti Pentru Viata Monahala de Obste

    15/21

    II I U ll Tli:lJLOUICIl:. ._. 387bun. fI III mlre..c1 p< TaW Voatru eel din cerorl. (MaUl V, Ie). t Ii88lveze chipul eelor istorisit. In Fapte, despre carl /fa 1ICris: Toll cei credeau erau i m p ~ u n a ~ aveau toate de o ~ e 4 72. Daca omul nu se poate c u n o ~ t e singur, ci trebue sa se vadi inoglinda semenilor, daca DU gisfte in sine resursele suficiente pentru 8inainta in d e s a v a ~ i r e c are lipsa de tncurajarile altora, dad, nuop poatedesvolta t e n d i n t e ~ e bune ~ toc) pe eele rele, Ura sa. se exercite ca intr omaterie in faptele fata de semen, urmea7.A. ca omul 0 flints. sociala, unmadular al comunitapi, no. 0 fiinti suficienta s i e ~ i , autarbica. Aceasta et:onstitutia firii lui. Drept aceea Sf. Vasile g a s e ~ t e viata de o ~ t e indicatachiar de constitutia firii umane. cCine nu ~ t i e , zice el, di omul e 0 v i e ~tuitoare blanda ~ i sociala ~ i nu una singuratica ~ i sAlbatici ? Caci nim.icnu e a1:3.t de propriu firii noastre, CR a comunica intre noi ~ a ne folosiunii de aitH i a-i iubi Ire cei asemenea. 48).

    a) In primul rand, omul n u . ~ i p o a ~ procura g;ngur cPJe de trebuintitrupului, c i ~ i avizat la ajutorul celorlalp. Inca pe planul acesta oamenii S ~completeazi intreolaltii ca madularele trupului. Chiar puterea pe care 0are un om sau aitul, nu se poRte activa cu tolos, fara ajutorul celorlalp,ca sa nu mai vorbim de faptul ca nu are fiecare toate puter:le. cMai intAi::liciunul din Doi nUliIi este suficient s i e ~ i (bl)'=ij> a o , = ~ p ~ l I pentru eeletrebuincioase trupuiui, ci in procurarea celor trebu1ncioase trupului avemtipsa. unii de alpi. Caci precum piciorul are 0 putere, dar ii l i p s e ~ t e altaliIi fara ajutorul celorlalte madulare DU g i i s ~ ~ t e lucrarea sa apta sau suficienta s i e ~ ~ i spre conEervare, nici nu are in ea imp inirea a c e e a e e ~ i lip.5ete, la fel lj i in viata singurflteca chiar ~ i eeeace avem De devine nefolo.s ~ t o r ~ i cecace ne I i p s ~ t e e ell neputinta de proeurat. Ziditorul D u m n e ~zeu r a n d u i n d u ~ n e sa avem lipsa unii de alti'. preeum e scria (Ecles. xm .20), ca sa De ~ i unim intreolaltii::t. Legea iubirii c r ~ t i n e nu face decat sap.ni se2ma de acest fapt iii sa indemne pc fjecare sa nu caute numai alesale, ei ~ i alte altuia. ar porunca acestei l ~ g i 0 implinesc monahii carl au

    i m b r a \ i ~ a t v i a ~ 3 de obte. pe cand cei c ~ : p ~ a u ales viata singurateci vidde ale lor 49).b) Tocmai deaceea, in obtea monahaJa comuniunea e complecta liIipc pla.Dul sufletesc. lar aceasta comuniune d e s a v ~ i t i corespunde atat

    de mult firii umane, incat viata de ob;;te poate fi consideratA ca 0 r.evenirEa firii 18:, buniltatea ei primordiaHi. Se i n t e l e g ~ , numai tn masura in carecomuniunea din o b ~ t e e deplina. Caci desbinarca oameniIor, s f ~ i e r e a o m e ~nirii in indivizi egoiti, in can firea umana se consuma ea i n s ~ i intr olupta intestini, nu e decat urmarea pacatului. cDeci mai intii cei c.e aui m b r i i ~ t viata de o b ~ t e ~ impreuna-petrecere 50 reintorc Ia buniitateacea dupa fire l i to XlXta lf6G't\I xcV.O\l ba.\liPxc\lt4l). Dar comunitatea dev i ~ i 3 . eu 0 numese pe cea atotdesa.v8.rti, din care s a exclus awpa. p r o ~prle, : a alungat opozipa opinillor, s a desfiintat orlce turburare, disputi ~ jcear' ..a; dar in car 6 toate sunt comune: ,sufletele. parerile, trupurile i

    t o ~ t ~ cpl' en can Sf' hrAnese :p se ingrijesc trupurile: m ca.re oomun p----.17. Re;:. tus. t r .. 7. M i g n ~ .P.G. cit .. col. 933.1 1. l1.:J,;. Iv.: . ( rd .. : I. Mlgne. P.G. cit.. ( ill. 017.II I Ii' .: > , f , ~ . I I . n l l ~ I Mlt:: . . . . . . 1'.(; ),. }('XI ..n l Q ) J ~ Q ~ I

  • 5/24/2018 Temeiuri Docmatice Si Duhovnicesti Pentru Viata Monahala de Obste

    16/21

    3 8 BTU 11 T J :,.O L 0 0 eJ)umnezeu, comunS. cultivarea evlaviei, comuna mimtuirea. comune nevointele, camune oste-nelile, comune cununile: in care cei multi 8unt unul }lIDlll nu c singur, ci intre mulp:t liU). ~ i Sf. Vasile ina1\8. un a d ~ v i T a t ironrrumnsetilor acest:::i vieti. adevarata restabilire a starii originare a firii:Ce eate deopotriva ell vietuirea aceasta? Ce cste mai felicit? Ce legatura~ i wli ,e estc mai dcsaval' }ita? Ce este mai pHicut decal un;rea obiceiurilor ~ i n 5ufletebr? Oameni din diferite nationalitati ;ii Fili s au incbegatintr o a }a de IJP..rfec;ta unitnte. incal se vede nn singur suflet in JDulte tru{Juri ~ i tl'Upurile cele mu te apnr Ca uneltele lwei singure vointc. Cel neputincios etl ~ r u p u l are f.e mulp cari patimesc impreuna ell el din iubire;eel ce se i m b o I n a \ e ~ t e ]oi cade eu suflle d o g m a t i c ~ urmatoare:a) Monahii cari due via\i de o ~ t e Tcsbbi1;nd prin aceasta chipuldumnezeesc in ei, imiUi. duar prin aceasta viata de iubire din sanw Dumnezeirii. cCc ieoana. a lucruriJor de pe pama-nt a1' putea r e p r ~ e n t a virtutea acestei fapte? N;duna din eele de r.e pamant; 1l11mai cea de sus a-mane... Iubirea leagii ecle de sus; iubirea i-a adunat r:;i pe 2 . c P ~ t i a 52bl Desigur, modelul iubit'ii l}i unitapi wntre persoan,ele u m n ~ tramine infinit de departe de iubirea unitatca d i n t r ~ oameni, ehiar da.ca.ace,tia triicsc 0 viati de ob;te en. monabii. Mal mult se apropie. ei deviata ingereasca: Aee..'}tia ravnesc viata ingerilor. observand comuniuneaCa l j i aceia. Caci inh-c ingel'i nu e cearta, nu disputa, uu controversa; fiecare are ale tutulO1' ji toti adu.na la ei toate eele bune. Cici bogap.a ingetilor DU e c i r e l 1 m ~ c r i s a , nu poate fi twata. ea sa se imparti mtre maimulti; ei posesiunea lor e nemateriaHi bogatia e a mintll. Deaeeea ramaHla top toate eele bune r:;i-i fae pc loti deopotxiv8. de bogap, lasandu-le necontestata. ~ i nepandiEt posesiuneu proprie. Caei contemplarea binelui suprem Oi pOSeSilll1Ca e::'a mni diditi ~ virtutiIor este eomqara i l 1 g ~ r i l o r , sprccare pot privi t o ~ i , fiecarC' din d H mind toatii e u n o ~ t i n t a ~ i a V l 1 t i a ~ .

    A c ~ ~ L e hog5tii Ie :,m ~ i :u:-(:('1,ii in eomun : ~ ) .r,f). C t m ~ l i / u f i f . m . : I I / ( H W . ~ t ( I t t . Cfljl. XVTU j \ l i ~ l H , P.C. XXXT co 13R1.fjJ Ibid/ i i i ('01. 1 ~ ~ t ? 1 3 . ( N .: : ::. lI,it/cln, cnl. J31\6.5 1MiI l, 0:.01. l : - : 8 2 I ~ S 1 .

  • 5/24/2018 Temeiuri Docmatice Si Duhovnicesti Pentru Viata Monahala de Obste

    17/21

    , ,s r u n T c O L O G I I ~ .189

    c) i rill viata de u b ~ ( c monahii (;(. /ll;n:-thl Ul lIlai 'ut:lJlill u u j l ~ l : a ~ j'crich care calc un trup aldituit din c r ~ d j n c i o ~ i c :a madulal'e. A c e ~ b a -du-se '.asHel intre ei, s'au unit ~ i ell Bristos: ci stint trupul tainie al luiHristos. Daca inca pe planul victii naturale, fiecarc a r ~ ]ipsa de ceHilalt lli-lj n t r e g ~ t e pe acela, eu atat ml:li mutt ~ e illtfunpla. a c e n 5 t ~ x u ~ i t a t e a s.u>perioara a Trupului tainic al DOlnnulul. Duhul Sfant da flecarwa 0 hans-fila speciala, dar 0 da. in comunitate 1?i sprc iolosul tuturor. Cei ce ~ r a i e s cviata de o b ~ t e pun, intr'o forma: deplinii, in slujba tuturor tcate harlSmele0uhu1ui, rnAr.du-le in unitatea in care sunt, ~ i in Duhul Siant. Du}n:lSfant, in intrcgimea ecopomici sale, se manifesta, a ~ a dar, numai in e o ~mUlliunea tuturor, preeum fieeare dar a1 lui se aetualizeazii eu atiit m ~ ideplin. eu cat e pus mai muIt in foiosul o b ~ t e i . SingU'ratatea face da:urilenelucratoare, zadarnice. Cu atat mai mult s'nguriitatea ea expresie a ego

    i ~ m u l w Aeeasta ehiar in{:hide pc om :atii de darul Duhului Sfant. DatulDuhului stant se fructi iiea, s p o r c ~ t e numai lrin iubirea de ~ m e n baehiar ~ : e s a J : i f j l u i e ~ t e nurnai unde e iubire, unde c ccmuniune, el e incomp,atibil eu egcismui. Deci chiar de darul Sau nu se poate bueura einev.adedi.t in comuni line. ' r dadi toti cei ee .:lm fost primit: intr'o singurar nadejde a c h e m a ~rH, L'Suntem un trup (Efes. IV, 4). ava.,ad cap pe Hristos, tjli suntern tot1miidulare Wl.ii altara (I Cor. XII. 12), etaea. uu ne vom inehega prin armonie in llnitatea nnui singHI' Ltrup, ei f i ~ { ; a . r e d:n noi va alege singuratatea.leslujind, dupa btma p l 5 . C ~ r e a lui Dumnezeu, folosului de o ~ t e al mantuirii , ci implinind patima pIacerii proprii, cum vom putca. desbinati }i

    despartiti. sa pastram legatura 9i slujirea. madularelor i n t r e o ~ a l t i i , sausupunerea fat de capul nostru, care est/4 Hristos? In vjatA despihtitii nue Cll putinti- nici impreuna-bueurie eu eel sliivit. niei imprcuna-patimire cueel ce patimC jte, neputand u n ~ t e pe cat ~ t i m f i e c a r ~ eele ale aproa-pelui. Apoi nefiind niciUllUJ in stare sa primeasca toate darurila Duhult:i,d daruirea Duhu ui facinOu-sE', dupa masura. credintei fiecaxuia, in COlm:niunea viet'i, darl l propriu al fiecarttia devine comun celor ce vietuiescimprelJ.na. ( ~ C a c i unuia i s'a dat cuvant de intelepciune. altuia cuvant decuno 5tinti, altuia eredinta, altuia proorocie, altuia darul de vindeca.ri ~ ia 53 mai departe (I.Cor. XII, 8-10). Dar fiecare din a e ~ s t e . a nu-l arc eelce l ~ a luat mai mutt pe.nlru sin'('. decat pentru ceilaJti. Deaceea e nccC':;aren luerarea Duhuluj Sfant, pc care. 0 a r ~ nnul, in viat: l de -ob }te, sa. trmciila top la [('1. Deci eel ce t r a i e ~ t e de sine poate are un dar; insa i l facenefolOf:itor prin neluerarc. ingrc-pandu.l in fline, ceeaec ~ t i t i toti eel ce apcitit Evanghclii1e. ce perieol m . a ~ cuprinde. Dar in convietuirea mai m . u l ~tora 82 bucura. fiecare ~ i de dan:l san. j n m u l t i n d u ~ I prin impal't3.1?irea luialwra, dar . ji de road''le altorn D de ale sale r;.l).Membrii o b ~ t ~ i formand un t ~ u p , fiecare trebue sa. iubeasca pe totiecilalp ca pc sine J}i in mod egal, cum i9i iub' }te omul toate miidula:rele ,tru'pului. cAstfel toti trebue fa aibii intreoJaltii 0 iubil'e romuna ~ i egaHi.,cum are ornul in chip natural f a ~ a de toate madularc. e sal('. voind ca tottrupul sa fie sanatos. pent.ruca l}i durerea fieearn: m1idular produce d u r e r ~trupuJui intreg :i ).

    54. Re . tus., tt. 18. l\Fgne. P.G. XXXI. col. 032.; :i C,OUIlI ucC lic, Ml:;:nc, P.G. XXA1 , col. 884.

  • 5/24/2018 Temeiuri Docmatice Si Duhovnicesti Pentru Viata Monahala de Obste

    18/21

    a ,. 1 1ie . I).1 d I lltbrl\Jf8 ud via\ a rlf o obft f mQtlJ1lill realb:eolu;a I:otr uu mod mlUdl:pliD uDitatea diotre oameDI ~ i oameui i dintre ci ~ i Dumnezeu, a wel[emelle virtuali. a pus-o Domnul IaOStru Usus Hristos, care ne-a CUprin5in clup Wnic in Sine a venit ca S8 nstabileasci uDitatea firii sfi{liatiprin pacat. .

    c ~ t i au aritat in chip clar prin viata, cite bUll uri ne-a adUB Intruparea Mantuito,rului, adunfl.nd iarq,i - in ce-i prive ]te pe ei - tDsine msi 1i ~ i in Dumnezeu firea sfqiata ~ i Uiiati in nenumiirate buc3.}ia oamenilor. Caci in aceasta se cuprinde intreg sensu Intrup8rii Mantuitorului: sa adune frea omeneascii. in ea i n s ~ i ~ i in EI , inliturand reauatiiere, restabiteasci strivechea unitate, a:p cum un doctor atotbuDaduna prin leacuri, i a r a ~ i a un loc, un trup taiat in multe piit1J 56).e) Viata de o b ~ t e a monahilor, precum este un chip a1 vie\i,i i n g e r ~ t i

    ~ este un ch;p i 0 arvuni a vietti fericite din imparapa cerurilor, undfva domni 0 perfecta i 0 d e s i i v ~ i t a comuniune. cAce 1tia ripese de maiinainte bunaliip.le impal apei fagiduite, i n f a t i ~ a n d . petrecerca i comuniuDea lor virtuoasi ca 0 imitare exacta a petrecerii i stirii de acolo. Aceljtia.au realizat in chip e s v r ~ i t Deaverea. neavand DjnllC propriu, aviindu-Ieiosa top ale tuturor. 57). Sf. Grigorie Palama va afirma ~ i el p ~ t e 0 rniede ani ~ in imparapa cerur lcr nu mal e al men lji al tau, lji ca de ea s{fac vredniei Dumai cei ce au ljtiut sa faca inca de pe pamilnt ee1e ale lorspre {olosul tuturor, adka eei ce au dobaodit inca de pe pamf.nt virtuteaiubirii. Dreptii VOl zice In judceata d n urm8: cAl tau }i al meu au di3pa.rut aici, ceca ce noi am urit ::i ill viata aceen. Deaceea ne-am Hieut 9imOljterdtori ai vietH acestcia. Otiunde Cta. a.cest cllvant rece. cum zie dumoezeetii Pirinti, lipsea legatura dragostei ~ i Hrist03 era alungat. In ceice stapanea patima a c ~ a s t a . ea provoca ;Ii atunci iub:rea de sine, iubireade argint, ura de frati ;;i tot felut de rautate. dal ii rW.,ineaza lj i acum.. 58).RecapituJand, putem spune ca Sf. Vasile eel Mare gRf:ete ul matoare1e terneimi dogmaUce p ~ n t r u viata m o r ~ h a H i de c b ~ t c a) iemeiuJ illtertrinitar, b) lemeiul :llltrnpolugjr, c te-metal h r i s l o l o ~ c d) temeiul eclesiologic, c) temeiul an gelcoJogic }i f I temeit:1 eShatol;gic. T o a t ~ aceste temeiuri ar putea fi mult anali.zate ;;i adandte-. Deoeamdata ne oprim laoaceasta seurtS, notare a lor. f o ~ o s i n d in mod precumpanitor cuvinte e Sf.Vasile eel Mare, en sa nu ung m r - e s t ~ masura : tt:diul de f ~ t a ~ i ca nupari ca spunem c ~ v a mai mult decat 8C >St mare ~ i intelept intemeietor alvietH monahale.Amintim ca la ele s ar putea adauga inca I e . m e ~ t : l caharistic, ca d ~ voltare a temeiului hr: stologic, eclesiologlc lji eshato ogic. De tapt, u n: ta-tea, comunitatea BiseIicii, z.dunarea tuturor in Hristos lji e.propierea d ~fo:ma v i e ~ i i ~ n o a r e se realizeaza lJi s p O l e ~ t e prin Sf. Taine ~ i in specialpt lD dumneze18sca Euharistie. Faptul ca toti e r e d i n c i ~ i i dintr o parohie.. se imparta ?eSc dintr un siogur potir arata ci teti sunt unip in juru] acestui izvor. Un singur poti r ii uncljite eu atat mai mult pe c ~ i din o b ~ t e .Freeum nu are f i e e ~ e potirullui, sau ou au iliferite grupe potirul lor, Jil

    66. Const monut. cap xvm Migne. P.G. XXXI. COl. 138167 Ibidem col. 138i-1386. t)mll fn n.nn v. . illn ~ l I t u l M,.,,.p P to r:1.1. col 16. l

  • 5/24/2018 Temeiuri Docmatice Si Duhovnicesti Pentru Viata Monahala de Obste

    19/21

    , l I I I I M: I. ,. , II ll .

    nu trebUle :Ii a.ibi. ullJl re6'Ut'Elf'- lOT t.ru.peftl parUCUlarc. Pc lol,J h hraue.;s 'tlicela ji Trap al DomnuJui, unul singul', ficandu-i una.Unirea o m ~ n i l o r in Hristos, alcatuirea ~ o r ca un 13ingur trul', i n < : ~ 1 J (prin Taioa Sf. Botez. Importanta Tainei Botezului din acest punct de vedere e vizibila din cuvantul Apostolului: eNoi top priDtr'un siDgur DuLne-am botezat intr'un singur trup (I Cor. XII, 13). Sf. loan Gura de Auf'comenteazi aceste cuvinte astfe): cIntelesuJ acestor cuvinte e urmatorul:un singur Dub a facut din Doi un singur trup ~ n e ~ reniiscut pe Doi,pentruca nu printr'un Dub e botezat unul, ~ prin altul, altuI. nu numaiDuhul care ne-a botezat e unul, dar lji aceea pentrn care ne-am boteza.t, esteuna, intrucat nu ne-am botczat ca sa fim trupuri diferite, ci tocmai pentru casa. devenim un singur trup in raporturile dintre Doi. Mai adanc ne introducein acest trup Tama Miru1ui. Aceasta Taini'i. ..introducandu-ne in minlntaiele Bisericii, ne face pal'talji la binecuvantarile Cincizecimii:t (HomiaCOy). ePrin Taina Botezului, credinciosul ~ t la 0 noui viatA, devinemadular al Trupului lui Hristos. In Taina Mirului el se face biserica aDuhului Sfimt. Dar prin accste Taine inci nu se ajunge la acP..a unitatea credincioljilor, pentru care se roaga Hristos. Ele sunt numai condip.ueneaparat necC'sare pentru a ajunge aeolo. Aceasta un:tate a c r e d i n c i ~ i l o rintre ei i ell Hristos se obp.ne in 'l'a:n'l Sf. Euharistii:t. eln chipul acestaEuharistia ~ cent=-ul \ JU al iniIeb ii v l e ~ i a Biscric:i... Euharistia eunitatearea l8 s B_sericti. CL:.IIl trebue i n ~ e J e a s a aceasta unitate reala a Bi.seric.i?:t.Nicola CabasiIa zice: eBiseI1ca se arata. prin Taine, nu ca prin ni te s:mboalt , ci ca inima in madulal'e, ca radacina. r o r ~ u i in ramuri i, cuma z.s DomnuJ, ca vilA in m H i d i ~ c ; . . Fara Euharistie nu e Biserica, cumtari vita nu sunt mlitdiie, fara radacina nu sunt ramUli, fara inima nusunt madu1are ale trupului. Eullaristia, in chipu acesta, e t.P...melia, radadna, inima vietii Biser.cii. Ea e centrul real al vie\.li bisericelj,ti. Clici Bise.rica e TrupuJ lUI Hlistos, pe care-L avem in Taina Euharisttei . Nu se poatesa nu obscrvam ca i n v ~ t u r despre Biserica, ca Trup al lui Hristos despre Euharistie, ca ~ x p r e s i e a acestei unitiip reale a Trupului, e confinnata lji prin e x p e r ; e n ~ a de viaia. practica. a pTimilor cl'etini. Datoritacarui rapt au atins primii c l e ~ t i n j . acea desa. varire a viqH, ca in ei erao mimi i un suflet? Datorita acelul fapt, ca ei nccontenit staru au ininva. atura Apostol lor, in comlLniune, in frangerea paill.ii i in rugiiciulli(Fapte II, 42 i 4647). eDatol ita. faptului ca se impiirtageau ziJnic, prinaceasta. Taina. intrs.u in uni[atE'a rea]a unwell altul ~ i eu Hristos. Eifa-ceau din Euha.ristie centl'ul intregii Jor viep, soectind toate celelalte elipregat're pentru ea. Prin acez.sta ei se faceau madulare reale ale Trupul'.tilui Hristos, ale Bi :ericiL lar ca miidulare ale Trupului lui Hristos, ei seconduceau i se 'puteau conduce in viata lor de legea unicii a vietii &Cestui,tI'up, de legu iubirii. Ei tiau prin experient&. C riicirea in iubire II inde.pirteaza de intreg Coil).

    69. Idelle 'it citatele acestca desprc EUhariBtle 8\Ul.t luatc dLn A. VolCOv, thoaticana ot t),f1lfJ1l ItriMfll 'oo, cJurnal M Ol'l o, ko Ptt r luhlh. Nr. 2. 'Febrlltlrltl{

  • 5/24/2018 Temeiuri Docmatice Si Duhovnicesti Pentru Viata Monahala de Obste

    20/21

    H I V O I T TEOLOGI

    i\'It: lllll'ii ClliJlOviiltu puhumicllL g a ; l ~ a U til rapL ill Euh:.H'istic U lJuLcn: uilitatii lor. Deaceea ci se impariaJ; cau des: in fiecarc SambaLii l}i Dtlmin:ca. potrivit Regulci Sf. Pahomie 6 0 . Practica i m p a r t a ~ i r i i dese era, de3ltfel, g mcrala in primele vcacuri ~ ca corespundca jertfci nccontenite aDomnului, care prin ea voie7te ca Doi llccontenit sa c r e ~ t e m in unirea eliEl } intre noi. murind in chip tainic tot mai deplin lui Dumnezeu, ca sainviem tot mal deplin ell iristos. Ea corespunde sensului Liturghici caopera comuna, in care toti facem totul, uu ramancm spectatori la ceva ccc exterior nona.

    Din toate t e m ~ u r j J e d u h o v n i c e ~ t i }i dogmatice ~ t c rezulta. supe

    I ioritatea incontcstabiii a v i e ~ i i monahale de o ~ t e fata de cea de sineDar ~ i aite temeiuri arata superioritatea vietii monahale de o ~ t c 0

    simpre r< ligioasa vie C Uta totdeauna comuniunea. C r e d i n c i o ~ i i i n s e t a ~ idupa 0 traire religioasa rn.ai intensa simt t r e b u i n ~ sa se adunc, sa seinciilzeasca,. reeiproc, sa slaveasca imprcllna ):e DumneZCll, sa vDrbea.sciidespre El, desprc e x p c r i e n ~ e l e ee Ie produce El in ei; sufletul lor, inciUzitde dragostC a lui Dumnezeu, vrea sa se reverse ~ i in m a n i f ~ t a r i de dragosleintreolalta.

    Manastirile s au nascnt toemai pentru ca aceste suflete sa- gaseaseaputinta unei astamparari a setd lor de a trai mai deplin eu Dumuczeu, dea \ 'Orbi mai mult despre EI, in atmosfera de eiildura a comuniunii dintrc,cleo Manastiri le ad mfmd in sanul lor aceste suflete ;li satisfacandu-Ic a c ~ a -std. sctc, au ferit Biseriea de aparitia grup.urilor scctare. In m5.nii.stiri Biseriea a giisit mijlocul de l;ine ill eanu ei .asemenea suflete, de a utilizaforta lor religioasa decsebita, spre folosul d e o b ~ t e De:lc:ca Ortodoxia arezistat influentei seetelor abita vreme cat in manistiri Be t:nea aprinsajal,.a religioasa printr .o comuniune adcvar2ta. E in inte-resul Biselicii lJidin a(;est punet de vederc ca manastirile sa continue .a fi asemCnen Icca

    ~ u r i de comuniune, did unde e comWliune, e viata religioasa intensa, pre.eum unde slabe jte comuniunea, s i T a c ~ t e viata religioasa lJi ea urmare intreaga Biseriea incepe Sa fie sla-bita in unitatea ei de apari ia grupuriJorsC cl3re.

    Ccmunitiiple mfinastire jti vii constitue un ehiag pentru unitatca reli.gioasa a tuturor eredinciol]ilor, pentru 0 un;tate ce rimine fidela in matcatraditiei, caci comunitatea manasti rii e in c e ~ timp un for critic careopl C }te pe fiecare ins deJa devieri.

  • 5/24/2018 Temeiuri Docmatice Si Duhovnicesti Pentru Viata Monahala de Obste

    21/21

    ~ u r r EO L oC t c F 393Viata religioasii intensa ~ i persist.tmStl in traditia Bisericii, doua lu

    cruri pe care m e n t a l i t a . t ~ a indiv'dualista occidentala se straduisc sa 11('1 n v t t ~ ~ a Ie sococrn inccmpatibile, Ie un jite ~ i Ie ,asigura in ('hip desavAr~ i t ~ ~ n t r u intreaga Biserica. manastirile cu autent'cii via;:a de ob;;te 6l).

    Dar in afarii de folosu1 00-1 aduc prin viat:a lor de o b : ~ t e Bisericii inintffgime, manahii i;;i dobandesc ei i n ; ; ~ i mai ~ ~ mai sigur m a n t u i ~ l lprin Reest fel de viatii. Cine cade, carle singur, iar cine se mantuel}te. S?mantueste prin :munitate, a .pus f orn acov. In viziunea lui Pahom(:.monahii ajung la lumina viet;ii viitcare tinandu-se de mana ]i urmimd iumin'ta ce rnerg-e inaintea intr-egului ~ i r . V i a ~ a d ~ c l : ~ t e asigvl'a mcnahilor'mantuirea. a-ta.t prin corectitudinea adfVarv.hti })3trat de ea, cat l}i princiddum simtirii intretinuta de e2.: ,atat =rin luminita ce merge numai fna'nte: ~ j r u l u i , cat ;>i prin pUlE Te .1 pe