Manzatu Marius-Valentin

Teme principale in opera sociologului Max Weber

1. Max Weber – Dominarea legala si birocratia in cadrul statului rationalizat

modern

Max Weber observa o forma de dezvrajire a lumii prin modul in care se

organizeaza oamenii,el este unul dintre primii sociologi care au sesizat importanta

fenomenului birocratic in societatile moderne.

Dar mai intai trebuie sa precizam modul in care M.Weber in lucrarea “ Economie

si societata” studiaza actiunea umana pornind de la 4 tipuri ideale :

1. Actiunea traditional ce tine de traditie si obiceiuri

2. Actiunea afectiva care este determinate de pasiuni si impulsuri

3. Actiunea rationala in valoare este determinate de vlori etice,morale si religioase

4. Actiunea rationala in finalitate este o actiune instrumental orientate spre un scop

utilitar care implica o echivalenta intre scop si mijloace

Weber constata ca viata sociala este alcatuita din interactiuni,din opozitii,conflicte

si compromisuri iar in interiorul relatiilor sociale sociologul german percepe de

fapt dominarea care este fondata fie pe interese fie pe autoritate.Dominarea

trebuie de fapt insotita de o forma de legitimitate a carei functie este de a

normaliza ceea ce exista.Legitimitatea este o credinta sociala care valideaza

puterea.Weber propune 3 forme de dominare si legitimitate specific:

1. Dominarea traditional se intemeiaza pe caracterul sacru al traditiei ,grupurile

familial patriarhale si societatea feudal sunt exemple tipice

2. Dominarea carismatica este determinate de o personalitate cu o aura

exceptional se bazeaza pe forta de convingere,pe propaganda,pe capacitatea

de a mobilize masele.Dealungul istoriei au existat astfel de lideri carismatici

precum profetii,intemeietorii de imperii,mentori spirituali si dictatori

1

3. Dominarea legala se sprijina pe puterea dreptului abstract si impersonal care

tine de functii si nu de persoana.Puterea in organizatiile modern se justifica

prin competent,prin rationalitate si nu prin virtuti magice sau drept ancestral.

Dominarea legala se concretizeaza cel mai bine in conducerea

administrative birocratica specifica statului rational modern incepand cu sec.XIX.

Conducerea administrative birocratica se supune unui cod,unor reguli universal si

functionale(ex.cod civil,regulament,etc).

“ Cel mai pur tip de dominare legala este dominarea prin intermediul

conducerii administrative birocratice” afirma M.Weber in “Economie si societate”

poziti de detonator al puterii se abtine fie prin apropiere,fie prin alegeri,fie prin

succesiune iar atributiile de detonator al puterii se constituie in competente legale.

Conducerea administrative birocratica este compusa potrivit lui Weber din

functionari individuali care au urmatoarele carecteristici: sunt liberi ca

persoane,isi indeplinesc exclusive indatoririle conform functiei lor,sunt

componente ale unei ierarhii clar definite,cu competente clar specificate,isi

considera functia ca principal profesie,au ocazia sa promoveze,sa urmeze o

cariera,au calificare profesionala atestata prin diploma,lucreaza in baza unui

contract si sunt numiti ,nu alesi, in urma unui examen,sunt platiti cu salarii fixe,se

supun unei discipline severe si controlului.

Sintetizand,administrarea birocratica ,spune Weber, este cea mai justa si mai

eficienta forma de organizare impusa de modelui statului modern

rationalizat,avand urmatoarele caracteristici:

- Puterea birocratica se bazeaza pe competent si nu pe traditie sau forta

- Functionarea birocratica si inscribe in cadrul reglementarilor impersonale

fiind excluse arbitrariul,clientelismul sau deciziile nefondate

- Atributiile sunt indeplinite in virtutea functiilor specializate,metodic definite

- Cariera depinde de criteria obiective precum vechimea si calificarea

M.Weber considera ca pe langa stat exista urmatoarele exemple de

administratie birocratica: administratia birocratica a marilor intreprinderi

capitaliste,partidele politice si ordinele religioase.Organizarea birocratica a

2

statului si inscrie, potrivit sociologului german, in miscarea de rationalizare a

societatii modern occidentale.Statul dispune de un drept rational exprimat in

coduri,de o avere publica,o temelie birocratica,dobandeste monopolul

violentei fizice legitime.Statul pune in practica aceasta legitimitate in alegeri

si in activitatea administratiei birocratice.

2. Teme majore in “ Etica protestanta si spiritual capitalismului “ de Max

Weber

Max Weber poate fi considerat alaturi de sociologul francez E.Durkheim

intemeietorul unei ramuri a sociologiei culturii care apoi s-a dezvoltat dealungul

sec.XX : sociologia religiei.Unii comentatori considera ca existe 3 teme care

strabat opera lui M.Weber :

1. influenta ideilor religioase asupra eticii cotidiene si a atitudinii economice a

oamenilor

2. influenta structurilor si categoriilor sociale asupra conceptiilor religioase

3. incercarea de determinare a specificului religiozitatii occidentale in comparative

cu cea orientala

Lucrarea “ Etica protestanta si spiritual capitalismului “ a lui Max Weber aparuta

in 1904 si devenita in scurt timp o carte de referinta nu numai in domeniul sociologiei

dar si in al filosofiei,economiei,a fost comentata in toate tratatele de sociologie astfel

ca unii interpreti au considerat ca lucrarea lui M.Weber este o polemica la adresa

marxismului. Insa R.Bendix in cartea “ M.Weber – Opera “ crede ca Weber

subliniaza la fel ca Marx fundamental social al actiunii sociale.

Weber n-a vrut sa explice geneza capitalismului prin etica protestanta ci sa arate

rolul ideei de datorie asupra dezvoltarii accelerate a economiei in Occident si dupa

cum marturisea n-a dorit sa inlocuiasca o interpretare materialista unilaterala a istoriei

si culturii printr-o interpretare spirituala dar tot atat de unilaterala,astfel – spune

Weber – ambele interpretari sunt posibile prin acesta dovedeste importanta

interactiunii dintre interesele materiale si cele ideale ale oamenilor.

3

Prin acesta lucrare Weber a contribuit decisiv la explicatia sociologica a

valorilor in sfera religiei si eticii. El respinge idea unui determinism univoc al

ideilor,valorilor asupra societatii.In aceasta carte Weber arata modul in care

protestantismul a servit capitalismului si ca nevoia de justificare morala si religioasa a

spiritului de intreprindere si a dorintei de castig au dat-o Luther si Calvin.

Weber porneste in demersul sau de la un punct de vedere strict istoric aratand ca

in toate societatile si in toate perioadele istorice au existat oameni

intreprinzatori,setosi de castig.Aceasta dorinta de castig ,crede Weber este un

fenomen general uman,insa el s-a concretizat in capitalism ca fenomen

istoric,caracterizat prin urmarirea profitului pe baza unei intreprinderi care

organizeaza rational munca salariata. “ Numai Occidentul a cunoscut in epoca

moderna un fel de capitalism care nu s-a dezvoltat nicaieri pe pamant : organizarea

capitalist-rationala a muncii (formal) libere”.Weber arata ca nicaieri in afara de

Occident n-au existat notiunile de burghezie si proletariat,socialism si

comunism.Notiunile si ideologiile de clasa care apoi s-au infruntat au fost rodul

dezvoltarii capitaliste si tot acesteia i se datoreaza dezvoltarea stiintei si

tehnicii,primind un impuls hotarator din partea statelor capitaliste.

In timpul epocii medievale,arata Weber,bazandu-se pe izvoare istorice Biserica

Romano-Catolica interzicea camata,considerand-o un pacat capital.Calvin in schimb a

legitimate etic si religios imprumutul cu dobanda,iar in acest mod a inlaturat piedicile

aflate in calea dezvoltarii economiei capitaliste.Luther introduce in etica sa notiunea

de vocatie care va legitima si va innobila orice munca. In locul parazitismului de tip

moral-religios,Luther introduce ascetismul profesional.Max Weber a fost preocupat si

de “etosul economic” ce insoteste diferitele religii, vrand sa gaseasca legatura in care

etosul acesta impiedica sau favorizeaza dezvoltarea economica in diferite regiuni.

Weber referindu-se la protestantism a aratat ca acesta “ a insemnat nu inlaturarea

domniei Bisericii asupra vietii laice in general, ci mai mult, inlocuirea formei

existente pana atunci printr-o alta” .Astfel sociologul si filosoful german a sesizat

necesitatea pe care o resimtea burghezia de a pastra religia dandu-i insa o forma noua

ce se potrivea necesitatilor ei din acel moment.In felul acesta spune Weber valorile

religiei protestante apar ca justificatoare pentru dezvoltarea capitalista,nu numai

4

existenta unei clase sau categorii sociale este chemata sa explice promovarea unor

valori si renuntarea la altele ci nevoile ei economice ,sociale,politice si morale de

autojustificare.

Nasterea capitalismului – argumenteaza Weber – a impus o rasturmare a valorilor

de pana atunci nu numai inutile dar care nu mai corespundeau necesitatilor burgheziei

sau fiind chiar obstacole morale si in special felul de viata monahal care a devenit

total lipsit de valoare si care apare ca un produs al lipsei de iubire,al egoismului,care

se sustrage indatoririlor vietii.In contrast cu aceasta, vocatia muncii apare ca expresia

iubirii aproapelui. Din pricina diviziunii muncii cel care munceste il obliga si pe altul

sa munceasca, astfel nu trandavia calugareasca pe care o a ridiculizat-o si Voltaire, ci

munca ii este placuta Domnului.

Max Weber arata totodata ca Luther a interpretat supunerea si pasivitatea taranilor

mai ales dupa razboiul taranesc ca o “ordine” voita de Dumnezeu “fiecare trebuie sa

ramana cu meseria si in starea sociala in care Dumnezeu l-a pus odata pentru

totdeauna”.Asfel interpreteaza Weber luteranismul a conceput supunerea fata de

alienarea sociala ca valoare etica si religioasa o valoare foarte necesara intereselor

burgheziei la fel ca valorile acumularii capitalului si corectitudinea in afaceri.Weber

formuleaza precis caracterul de clasa, alienator, al luteranismului care punea mare

pret pe ascultarea fata de autoritati si pe integrarea in situatia de viata data acesta este

rezultatul etic al luteranismului.Analizand puritanismul luteranismului Weber arata ca

stilul de viata sobru,ascetic se impletea cu acelasi crez fundamental al valorii morale a

profitului “ puritanismul a fost purtatorul etosului intreprinderii burgheze rationale si

a organizarii rationale a muncii”.In acelasi timp protestantismul da burghezului “

asigurarea linistitoare ca impartirea inegala a bunurilor in aceasta lume este o fapta

anume a prevederii Domnului care urmareste scopuri necunoscute noua”.Calvin de

asemenea considera ca saracia este predestinate saracilor iar ceea ce este important

este ca ei sa munceasca.toate confesiunile arata Weber au exaltat munca chiar in

conditiile salariilor joase drept “ceva placut lui Dumnezeu”,iar aceasta asceza

protestanta se potrivea perfect noilor clase capitaliste caci “ pe de o parte ea legalize

exploatarea acestei disponibilitati,intrucat si castigul intreprinderii il talmacea drept

vocatie”,iar cat de avantajoase au fost aceste principii etice dezvoltarii

5

capitalismului.Cartea lui Weber demonstreaza justificarea axiologic-religioasa a

dezvoltarii capitaliste sau a rolului eticii si religiei protestante in procesul alienarii in

Europa.

In cadru filosofiei germane a culturii si sociologiei Max Weber a orientat

hotarator stiintele spiritului spre explicatia sociologic-istorica.Weber nu s-a pierdut in

analiza intrinseca si imanenta a doctrinelor etice si teologice ci a urmarit legatora lor

cu viata sociala cu interesele categoriilor si claselor sociale.Weber a contribuit la

frangerea cercului vicios al explicarii reprezentarilor si ideilor religioase prin ele

insele dezvaluind funcia lor social-economica.Analizele temeinice ale lui Weber au

mers in sensul criticii stiintifice a explicatiei idealiste a religiei,a autonomiei religiei.

R.Bendix scria – “ pentru Max Weber trasatura fundamentala a unei clase consta ca si

pentru Marx in repartitia inegala a puterii economice si prin aceasta in repartiria

inegala a sanselor de viata”.Weber a folosit notiunea de etos nu in sensul traditional

idealizat, ci legand-o de cerinte,nevoi si interese economice,sociale de grupe,clase

apropiindu-se prin aceasta de conceptia marxista.Iar societatile nu le-a conceput in

mod static, ci drept un camp de lupta al categoriilor sociale rivale,aceasta idée atat de

specifica ganditorului german releva influenta marxismului incat R.Bendix a putut sa

afirme ca “aceasta reliefare a luptei intre diferite grupuri sociale ,alcatuieste miezul

conceptiei despre viata,personale si teoretice a lui Max Weber”.

Bibliografie:

Max Weber – Etica protestanta si spiritul capitalismului,Ed.Humanitas 1995

Max Weber – Economie si societate, Ed.Politica,1972

R.Boudon – Tratat de sociologie,Ed.Humanitas,1997

G.Ferreol – Dictionar de sociologie,Ed.Polirom,1998

6