tema instrumente Şi tehnici moderne ale managementului calităţii

8/17/2019 Tema Instrumente Şi Tehnici Moderne Ale Managementului Calităţii

1/9

Tema Instrumente şi tehnici moderne ale managementului calităţii

Concomitent cu instrumentele şi tehnicile clasice, managementul calităţii aplică şi oserie de tehnici şi instrumente noi în trei direcţii principale:

- analiza problemelor (diagramele afinităţilor şi de relaţii);

- elaborarea soluţiilor problemei (diagramele matriceală şi arbore);- programarea aplicării soluţiilor (diagrama-săgeată şi diagrama deciziilor)

!ehnicile şi instrumentele menţionate trebuie să le completeze pe cele clasice, utilizareaambelor categorii facilit"nd soluţionarea problemelor chiar şi puţin comple#e $ficienţametodelor creşte atunci c"nd ele sunt aplicate în mod sistematic şi nu fragmentar, înconformitate cu programul stabilit de managementul organizaţiei

Tehnici utilizate în identificarea şi analiza problemelor importante şi a cauzelor 1. Diagrama afinităţilor (fig %) cunoscută şi sub denumirea &metoda

' (autorul fiind ' iro) se utilizează pentru a clarifica, structura şi ordona situaţiicomple#e prin organizarea unui număr mare de opinii şi idei într-o prezentare

structurală şi comună în baza afinităţii naturale $a facilitează e#primarea colecti*ă a percepţiilor indi*iduale ale problemei

+etoda se foloseşte c"nd:- conceptele de lucru sau acţiunile par a fi iraţionale;- ideile, fiind foarte generale, sunt dificil de realizat;- se impune distanţarea de conceptele tradiţionale

iagrama afinităţilor prezintă gruparea ideilor elaborate de un grup de - . persoane cediscută la o aceeaşi problemă în cadrul unei şedinţe cu durata de / - 0 ore 1iecărui şir de ideielaborate de grup i se atribuie un titlu care caracterizează comple# seria respecti*ă de idei !itlurileobţinute se grupează, generaliz"ndu-se la un ni*el superior, obţin"ndu-se grupe mari care capătă untitlu (un cu*"nt sau un embrion de frază) ce *a conţine esenţa tuturor ideilor grupate, c"t şi pe celesingulare care nu au putut fi incluse în grupe 2e identifică, marc"ndu-se cu săgeţi, relaţiile care e#istăîntre aceste grupe mari de idei

upă finalizarea diagramei, fiecare membru *otează (cu simboluri a*"nd puncta3e diferite);totalul obţinut pentru fiecare grup de idei permite recunoaşterea elementelor dominante, în *iziuneamembrilor grupului, în identificarea şi analiza problemei

1ig % iagrama afinităţilor

$laborarea diagramei afinităţilor presupune realizarea următoarelor etape în cadrulşedinţei:

- identificarea şi definirea problemei;

- e#primarea liberă a opiniilor referitor la problemă de către fiecare membru agrupului şi înregistrarea scrisă a acestora;


2/9

- gruparea, prin acordul participanţilor, a fişelor pe familii;- stabilirea afinităţilor între familiile constituite;- stabilirea ordinii cronologice a familiilor;- realizarea diagramei afinităţilor

iagrama afinităţilor se deosebeşte de metoda cauză-efect nu numai prin faptul că nu se

limitează la o prezentare arborescentă a cauzelor, dar şi prin caracterul său participati*, ce presupune coeziunea şi sociabilitatea grupului, precum şi un mediator bine pregătit

2. Diagrama de relaţii (fig /) a*"nd şi denumirea diagrama de legătură reprezintă otehnică ce asigură descoperirea şi *izualizarea legăturilor logice între idei

iagrama de relaţii se foloseşte în cazul problemelor comple#e c"nd nu se pot distinge clar cauzele efectelor; această tehnică permite ordonarea logică a cauzelor, identificarea categoriilor decauze şi a cauzelor de diferite ni*eluri care aparţin fiecărei categorii de cauze şi a cauzelor dediferite ni*eluri care aparţin fiecărei categorii

4n construirea diagramei de relaţii se parcurg următoarele etape:- identificarea şi definirea problemei;- identificarea cauzelor apariţiei şi e#istenţei problemei, stabilindu-se relaţiile

&cauză-efect primordiale;- detalierea ni*elurilor următoare de relaţii după principiul &problemă 5 cauză

5 efect 5 cauză 5 , grup"nd relaţiile de acelaşi tip;- identificarea circuitelor &cauze-efect ce determină problema analizată

!ehnica numită poate fi realizată printr-o acti*itate indi*iduală sau colecti*ă (grup de 6 - persoane) 4n cazul aplicării în grup se recomandă ca membrii să noteze pe fişe cuplurile &cauză-efect identificate

iagrama de relaţii se poate utiliza at"t în domeniile operaţionale, c"t şi în cele funcţionale

1ig / iagrama de relaţii

Tehnici utilizate în elaborarea soluţiilor problemei 1. Diagrama matriceală (fig 0) se utilizează pentru rele*area măsurilor de soluţionare a

problemei prin îmbinarea mai multor elemente şi criterii implicate, *izualiz"nd şi analiz"ndrelaţiile e#istente între ele !ehnica constă în ordonarea elementelor pe linii şi coloane, e#pun"ndlegătura între ele, oferind puncte de reper în clarificarea problemei de rezol*at 1iecare intersecţiede linie şi coloană din matrice poate sugera o idee de îmbunătăţire

4n funcţie de multitudinea elementelor utilizate în procesul analizei pot fi aplicabilec"te*a tipuri de matrice:

- matrice în 7, pentru analiza relaţiilor dintre două categorii de elemente;- matrice în !, pentru analiza relaţiilor dintre o categorie de elemente şi

altele două categorii;- matrice în 8, pentru analiza relaţiilor dintre trei categorii de elemente

e#aminate în perechi;

- matrice în C, pentru analiza relaţiilor dintre trei categorii de elementee#aminate simultan etc


3/9

1ig 0 iagrama matricealăin tipurile de matrice menţionate, cea mai frec*ent practicată în analiza calităţii

este matricea în 7iagrama matriceală poate fi elaborată prin următoarele etape:

- definirea tipului de matrice;- stabilirea criteriilor şi o modului lor de e#primare;- definirea elementelor selecţionate în grupe şi plasarea lor pe linii;- definirea relaţiilor dintre elementele pe linii şi criterii pe coloane prin

marcarea cu unele simboluri grafice !ipul simbolului prezintă corelaţia puternică sau slabă între categoriile respecti*e;

- determinarea puncta3ului pe linie pentru fiecare element, lu"nd înconsiderare ponderile şi *alorile preconizate pentru simbolurile graficeutilizate;

- analiza prin comparare a rezultatelor şi formularea concluziilor2. Diagrama-arbore (fig 6) permite e*idenţierea relaţiilor şi a dependenţelor dintre

obiecti*ele preconizate şi mi3loacele de realizare a lor în cadrul unui proiect în diferitedomenii de acti*itate $a este utilă c"nd problema studiată este generală, dar importantă, iar factorul &timp9 permite efectuarea acestei analize

cest tip de diagrame se construieşte prin următoarele etape:

- definirea de către participanţi a temei de cercetare;- înregistrarea pe fişe a propunerilor concrete, fără a abstractiza (se recomandălimitarea la / - / propuneri de acţiuni de îmbunătăţire);

- gruparea soluţiilor propuse în funcţie de afinităţi (utiliz"nd diagramaafinităţilor) şi definirea obiecti*elor comune a grupelor;

- structurarea diagramei în / - 6 ni*ele;- completarea diagramei, trec"nd-o în ambele direcţii, cu scopul depistării

unor acţiuni noi ce fa*orizează soluţionarea obiecti*elor4n urma constituirii diagramei-arbore , se obţine un plan de acţiune concret, de la etape

inferioare către cele superioare, care trebuie aplicat pentru atingerea obiecti*ului propus


4/9

1ig 6 iagrama-arbore

Tehnici utilizate în programarea aplicării soluţiilor 1. Diagrama-săgeată (fig ) cunoscută şi sub denumirea diagrama PERT (e*ie? !echni@ue) se utilizează pentru optimizarea planificării derulării unui proiectşi prezintă programarea calendaristică a acti*ităţilor şi supra*egherea eficientă a modului dedesfăşurare a lor !ehnica constă în realizarea unei reprezentări grafice prin identificarea drumuluicritic, alcătuit din puncte esenţiale, pentru a ţine sub control e*oluţia procesului şi succesiuneaacti*ităţilor implicate, desfăşurate într-o unitate de timp (zile, săptăm"ni)

+etoda se aplică la proiectele pe termen mediu şi lung, care presupun un mare număr de

acti*ităţi desfăşurate de mulţi participanţi (de e#emplu, lansarea unor produse noi, îmbunătăţireaconducerii calităţii la ni*elul firmei etc)+odelul matematic al diagramei ! reprezintă un graf orientat ce permite e*idenţierea

succesiunii operaţiilor prin care se realizează obiecti*ul procesului, nodurile reprezent"nde*enimentele procesului, iar arcele, duratele şi costurile acti*ităţilor implicate eterminareaduratei totale de realizare a procesului presupune căutarea în graf a drumului critic 5 o succesiunea acti*ităţilor ce ar permite realizarea în termen minim a întregului proces e asemenea,diagrama ! se poate utiliza pentru calculul bugetului minim aferent procesului respecti* printr-oîmbinare raţională a acti*ităţilor cu costuri minime

plicarea acestei tehnici presupune următoarele etape:- definirea temei, e#amin"nd propunerile de acţiuni;

- identificarea acţiunilor principale şi a e*oluţiilor posibile a proiectului;- ordonarea acţiunilor decisi*e, marc"nd relaţiile dintre ele;- determinarea termenilor începutului acţiunii (minimi şi ma#imi);- construirea diagramei şi selectarea drumului critic

4n construirea diagramei ! se iau în consideraţie numai acti*ităţile, e*enimentelecele mai importante, cu relaţii clar definite

1ig iagrama-săgeată

2. Diagrama deciziilor (A) (Process Decision Program Chart - PDPC ) a fost propusă decercetătorul 'onda, preşedintele Consiliului ştiinţific din aponia, profesor la Bni*ersitateadin !oDo

+etoda se utilizează pentru urmărirea e*oluţiei unui proces, pre*izion"nd factorii şie*enimentele posibile, precum şi *ariantele posibile de cauţiune +etoda permite elaborarea şi

3ustificarea anticipată a unor corecţii pentru situaţiile nedorite în procesul realizării unui obiecti*,

astfel minimiz"ndu-se pierderile de timp şi de resurse cauzate de e*enimente aleatorii+etoda menţionată se aplică în două *ariante:


5/9

- pentru îmbunătăţirea planului, în timpul elaborării lui; se face o simulare adesfăşurării acti*ităţilor pentru atingerea obiecti*ului dorit înainte ca acti*itateasă se desfăşoare;

- pentru conceperea măsurilor de e*itare a unei situaţii aleatorii nedorite, lu"nd încalcul toate soluţiile posibile

+etoda este unul din instrumentele cercetării operaţionale şi se aplică în managementulcalităţii, prezent la ni*elul compartimentelor de cercetare-dez*oltare, pentru a pre*edea rezultatulacti*ităţilor respecti*e

1ig A iagrama deciziilor

Instrumente şi tehnici specifice în managementul calităţii

1. Analiza odurilor de Defectare! a "fectelor şl #riticităţii lor $AD"#% este ometodă de pre*enire a erorilor, care permite identificarea efectului unui defect al comportării unui

produs sau proces prin planificarea sistematică a calităţii +etoda permite analiza şl eliminareadefectelor potenţiale ale unui produs sau proces la stadiul de proiectare, astfel înc"t să se pre*inăe#istenţa defectelor în faza de producere sau mai t"rziu, de consum

+$C este o procedură sistematică, pre*enti*ă, aplicată de o echipă interdisciplinară cu potenţial creati*, ale cărei etape sunt:- planificare şi pregătire;- e*aluarea riscului, minimizarea acestuia;- re*erificare

+etoda pro*ine din 2B, unde a fost dez*oltată iniţial, în cadrul N!, pentru urmărireacalităţii proiectelor pollo, ulterior fiind utilizată în sectoarele unde siguranţa funcţionării eracritică (de e#emplu, industria aerospaţială şi nucleară) şi în domeniul producerii deautoturisme (prima dată, la sf"rşitul anilor %EF, la &General +otors)

+$C este aplicabilă la elaborarea produselor comple#e şi a proceselor 2e poate aplica,cu aceeaşi eficienţă, şi în di*erse procese de producere, tehnologice, comerciale, de ser*icii şi în

administrare+etoda este aplicabilă la e*aluarea produselor şi proceselor:

- în faza de concepţie, pentru a lua decizii pe baza posibilelor disfuncţii a diferitelor alternati*e;

- în faza de dez*oltare şi de construcţie, pentru a recunoaşte din punct de *edere al clientului posibilele disfuncţii, riscuri şi astfel a stabili măsuri pentru înlăturarea sau minimizareaacestora;

- în faza de testare, pentru a direcţiona testele asupra riscurilor şi pentru a echi*ala posibileledisfuncţii


6/9

- accesibilităţii ser*iciilor;- accesibilităţii în procesul realizării2copul +$C este de a determina, e*alua, e*ita prin măsuri adec*ate posibilele erori şi

riscuri, deci a identifica prompt posibilele perturbări şi a facilita acţiunile corecti*e ceasta serealizează prin calcularea factorului de risc >


7/9

Pplanifcă

Dexecută

Cverifcă

Aacţionează

P

planifcarea obiectivelor;

identifcarea metodelor de realizare a obiectivelor

A

Instruirea şi reglementarea concomitentă pentru ce a reuşit;

continuarea acţiunii de corectare pentru ce nu a reuşit

>eprezentarea procesului se face cu utilizarea simbolurilor specifice schemelor bloc ale programelor: început - sf"rşit, bloc de decizii, descrierea acti*ităţii, direcţia de acţiune etc


8/9

. /aizen - cu*"nt 3aponez care într-o traducere apro#imati*ă înseamnă îmbunătăţirecontinuă, progres continuu 'aizen încura3ează sugestiile fiecăruia referitoare la îmbunătăţireaacti*ităţii proprii sau la cea a procesului, chiar dacă efectele sunt mici

'aizen necesită in*estiţii mici, dar impune eforturi susţinute pentru menţinerea realizărilor,conduc"nd la o schimbare treptată şi constantă în care este antrenată toată lumea de la manager la

ultimul salariat


9/9

- 3etoane - pentru a asigura că toate componentele au fost folosite sau că acţiunile suntcomplete

ceste măsuri mecanice sau de atenţionare a3ută operatorul să pre*ină erorile care potsur*eni ca urmare a e#ecutării procesului

4. 5otul ponderat este o metodă care se foloseşte atunci c"nd, pe o problemă în discuţie,

grupul nu a a3uns la consens; metoda permite fiecărui membru al grupului să facă propria alegere+etoda constă în a acorda puncta3e pentru primele 0 sau (în cazul unui număr peste %

idei N soluţii) enunţate; punctele cele mai multe se acordă ideii N soluţiei considerată prima, iar cele mai puţine ultimei soluţii agreate (din cele 0 sau ) 2e acordă puncte între % şi 0 pentrunumărul de idei N soluţii mai mic de % şi între % şi pentru un număr mai mare de %

tema instrumente Şi tehnici moderne ale managementului calităţii

Documents