tema câmpan ioana-tema-proiectare-functiuni in spatiu istoric construit

1

Student arhitect

Câmpan Ioana - anul VI

An universitar 2013-2014

RESTAURARE, RECONVERSIE ȘI EXTINDERE

CAZINO- BĂILE HERCULANE Str. Cerna, nr.6-18, Băile Herculane, Jud.Caraș Severin

TEMA DE PROIECTARE ŞI FUNCŢIUNI

CURS: LEGISLAŢIE

Lector drd. arh Corina Lucescu

Aplicaţie examen scris – Sesiunea iarnă 2014

2

DENUMIRE

PROIECT DIPLOMĂ: RESTAURARE, RECONVERSIE ȘI EXTINDERE

CAZINO -BĂILE HERCULANE

INDICATIV

PROIECT: 101-PD / 2014

FAZA : TEMA DE PROIECTARE ŞI FUNCŢIUNI

LOCALIZARE: ROMÂNIA Str. Cerna, Nr.6-18, Băile Herculane, Jud. Caraș-Severin

BENEFICIAR /

PROPRIETAR : Verbinschi Valeriu

ADMINISTRATOR: Crăciunescu Nelu

PROIECTANT: Stud.arh. Câmpan Ioana

DATA: 2014

- Exemplar 01 -

3

PROIECT 101-PD / 2014

RESTAURARE, RECONVERSIE ȘI EXTINDERE CAZINO- BĂILE HERCULANE


LISTA DE SEMNĂTURI

PROIECTANT: Stud.arh. Câmpan Ioana

ÎNDRUMĂTOR

ARHITECTURĂ: conf. dr. arh. Nemțeanu Ruxandra

ÎNDRUMĂTOR

STRUCTURI: dr. ing. Tobă Stelică

ÎNDRUMĂTOR

INSTALAŢII: dr. ing. Biro Ana Maria

4




BORDEROU PIESE SCRISE, DESENATE ŞI FOTOGRAFII

- Foaie de capăt

- Lista de semnături

- Borderou piese scrise, desenate şi fotografii

PIESE SCRISE, DESENATE ŞI FOTOGRAFII

Cap. 1. - ELEMENTE DE RECUNOAŞTERE A OBIECTIVULUI

(CLĂDIRE EXISTENTĂ - ISTORICĂ/MONUMENT ISTORIC)

Cap. 2. - LEGISLAŢIE ŞI STANDARDE APLICABILE

Cap. 3. - DATARE; SCURT ISTORIC

Cap. 4. - DESCRIERE / ETAPE DE CONSTRUCŢIE / IMPORTANŢĂ

Cap. 5. - STAREA DE CONSERVARE / DEGRADARE

Cap. 6. - DOCUMENTAŢII ŞI LUCRĂRI ANTERIOARE

Cap. 7. - NECESITATEA ŞI OPORTUNITATEA INVESTIŢIEI

Cap. 8. - ETAPIZAREA PROIECTĂRII

Cap. 9. - PRINCIPII DE ABORDARE FUNCŢIONALĂ

Cap.10.- OBLIGAŢI ALE PROPRIETARULUI / BENEFICIARULUI

DE FOLOSINŢĂ / ADMINISTRATORULUI

Cap.11.- ANEXE LA TEMA DE PROIECTARE

PIESE DESENATE ŞI FOTOGRAFII- Releveu-existent

Plan demisol existent Planşa nr. 01/TPF



5

IMAGINI DEMISOL

Plan parter Planşa nr. 02/TPF

Plan parter existent Planşa nr. 02/TPF

IMAGINI PARTER

Plan et Planr. 03/TPF



6

Plan etaj existent Planşa nr. 03/TPF

IMAGINI ETAJ


7


RESTAURARE, RECONVERSIE ȘI EXTINDERE CAZINOUL BĂILE HERCULANE

TEMĂ DE PROIECTARE ŞI FUNCŢIUNI

PENTRU

CAZINOUL DIN BĂILE HERCULANE

Monument istoric categoria A Str.Cerna, nr.6-18, Băile Herculane, Caraș-Severin

Cap.1. - ELEMENTE DE RECUNOAŞTERE MONUMENTULUI

1.1. DENUMIRE: CAZINO Monument istoric, categoria A înscris în Lista Monumentelor istorice/ 1992, la poziția nr.37, sub nr.

CS-II-m-A-11004.01.

1.2. LOCALIZARE: Str. Cerna nr. 6-18, Băile Herculane, Caraș-Severin

1.3. FUNCŢIUNEA

ANTERIOARĂ: CAZINO si STABILIMENT DE BĂI (Casa de

Cură) 1864- 1954

1.4. FUNCŢIUNEA

ACTUALĂ: LA PARTER - SALA DE EVENIMENTE

- COMERȚ

ETAJ

1.5. FUNCŢIUNEA

PROPUSĂ: CENTRU MULTIFUNCTIONAL

1.6. PROPRIETAR: Verbinschi Valeriu

1.7. BENEFICIAR

DE FOLOSINŢĂ: Verbinschi Valeriu

1.8. ADMINISTRATOR: Crăciunescu Nelu

Cap. 2. - LEGISLAŢIE ŞI STANDARDE APLICABILE

Legea Nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice

8

ORDIN nr. 2682 din 13 iunie 2003 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare si evidenta a monumentelor istorice, a Listei monumentelor istori ce, a Fisei analitice de evidenta a monumentelor istorice si a Fisei minimale de evidenta a monumentelor istorice

Cap. 3. - DATARE; SCURT ISTORIC

3.1. DATARE

1862- 1864 Constructia Cazinoului - arh. Wilhelm Doderer Cazinoul a fost ridicat în perioada 1862-1864, dupa planurile arhitectului Wilhelm

Doderer,.la Conceput ca stabiliment de bai (sau Casa de Cura), denumiri care apar

pe ilustratele de epoca, este un edificiu de tip istoric (eclectic), specific secolului trecut,

stil care dezvoltă îndeosebi în decorația de interior, o paleta largă de stiluri istorice: de

la romanic și gotic, pănă la baroc și rococo.

3.2. SCURT ISTORIC

Cap. 4. - DESCRIERE / ETAPE DE CONSTRUCŢIE /

IMPORTANŢĂ

4.1. DESCRIERE (Descrierea generală a clădirii existente, cu imagini de epocă şi/sau imagini actuale, descriere pe corpuri şi niveluri cu planuri aferente)

4.2. ETAPE PRINCIPALE DE CONSTRUCŢIE: (

Imagini ale Cazinoului 1870- 1920

9

3.2 SCURT ISTORIC Cazinoul apartine celei de a doua etape de sistematizare (1860-1875), numita si

etapa Franz Joseph, deoarece constructiile au fost începute ca urmare a vizitei din

1852 a împaratului Franz Joseph, care, ca si predecesorul sau, Francisc I, a apreciat

calitatile curative ale izvoarelor termale.

Initial stabilimentul de cura a fost construit pentru soldatii din armata imperială

Franz Joseph, ce erau aduși la tratament iar ulterior a devenit destinatie pentru odihnă

și tratament, pentru o seamă de oameni de artă și cultură: Goethe, George Cosbuc,

Nicolae Iorga, H.Ch.Andersen, Dinicu Golescu,împaratul Marcus Aurelius si mama sa

Iulia, împaratul Franz Joseph și împarateasca Elisabeta.

Ansamblul cuprindea la parter spatii comerciale, restaurant si salonul de bal iar

la etaj salonul de argint ( sala de jocuri de noroc). ÎN acest Salon de Argint se regasea

in trecut axa vieții tumultoase din Stațiunea Băile Herculane cu povești despre distracție

și răsfăț, dar și legende despre perzanie și desfrâu.

În anul 1956, întreaga cladire a fost cuprinsă de un incediu de proportii, în urma

caruia au cazut cele cinci statui de pe frontispiciu. Nici refacerea interioara nu a mai

redat întocmai aspectul initial (de pilda, au disparut balcoanele din salon). S-au mai

pastrat totusi picturile din Sala de Argint, care reprezinta figuri mitologice, precum si

zugravelile, reconditionate în urma cu 30 de ani.

În present, Cazionul se afla in proprietatea lui Valeriu Verbinschi din anul 2013 si

este in process de restaurare, momentan are urmatoarea functionalitate:

Parter - Sala de spectacole, cu capacitate de 500 de locuri, cu balcon

neterminat, patru cabine pentru actori, foaierul, pretabil si pentru expozitii si jocuri

distractive.

Etaj - Muzeul de Istorie “Nicolae Cena” al Casei Orasenesti de Cultura . În prima

sala sunt expuse obiecte arheologice descoperite în Pestera Hotilor. În a doua sala

(fosta Sala de Argint) sunt prezentate vestigiile romane si feudale, remarcabile fiind

altarele votive si funerare. Sala a treia, înca nefunctionala, este destinata epocii

moderne (litografii, pictura, fotografii) pentru redarea imaginii de odinioara a Bailor

Herculane. De asemenea, cladirea Cazinoului mai cuprinde spatii comerciale,

restaurant/cantina SC Hercules.

Imagine Ansamblu 1930 Imagine Cazino 1940

10

Cap. 4. - DESCRIERE / ETAPE DE CONSTRUCŢIE /

IMPORTANŢĂ

4.1. DESCRIERE Încadrarea stilistică a edificiului este eclectic cu accente clasicizante.

Cazinoul are forma de Y în plan, parter, cu exceptia corpului median- în rezalit cu 3

niveluri în retrageri succesive. Spre parc colonadă cu coloane și parapet din fontă, cu

exepția corpului median, cu pilieri de zid și arcade în mâner de coș. Ân jurul

dechiderilor trigeminate, semicirculare la partea superioară ale corpului median,

decorația sgrafitto pe fond roșu englez, siluete antichizate, de pe tambururile cupolelor

corpurilor laterale. Colonada, păstreaza decorația pictată a pereților și a plafoanelor,

reproducerea a celei originare-medalioane și rețele de motive vegetale stilizate,

paviment originar, cu motive geometrice, Plan cu încăperi în filă, cu accese directe din

colonadă, cu excepția corpului median, cu plan compactat. Decorația interioară,

modificată, cu excepția încăperilor din corpul median care adăpostesc muzeul și care

păstrează pictură murală- panouri cu subiecte alegorice, și a restaurantuli.Clădirea

parțial denivelată față de parc, acces prin scară mediană monumentală, din piatră și

scări laterale.1

Cazinoul se prezinta ca o compoziti simetrica, avand un volum central, suprainaltat,

unde se gasea’’ Salonul de cura’’, o sala ampla, cu galerii laterale sustinute de coloane

din fonta, care urmareau peretii laterali ai salii.Salonul este flancat de doua spatii

dezvoltate doar pe parter, unul destinat unei cafenele, celalalt unui restaurant.

La etaj in afara spatiului celor doua galerii din Salonul de cura se pastreaza asa numitul

‘Salon de argint’’. Cazinoul a fost legat de cele doua hoteluri, Hotel Decebal si Hotel

Traian printr-un portic catre care se deschideau pravalii, in fata caruia, terasa ampla era

acoperita cu o copertina pe structura metalica

1 Nemțeanu Ruxandra, Inventarierea patrimonului arhitectural termal, pg 205

11

FAȚADĂ PRINCIPALĂ: CELE 3 REGISTRE CU DETALII

REGISTRUL 1

DETALII REGISTRUL 1

12

DETALII REGISTRUL 1

DETALII REGISTRUL 1

13

REGISTRUL 2

REGISTRUL 3

14

CONCLUZII IN URMA ANALIZEI

15

Clădirea, monument istoric, este formată dintr-un corp central , Salonul de cura si galerii laterale susținute de coloane din fontă: DEMISOL:

- Este construit in 1862, se desfășoara sub terasa de la parter și a adăpostit la începuturi o zonă principală de comerț cu deschidere spre Parcul Central din fața Cazinoului,având o terasa cu rampă pe unde se face accesul dinspre parc. Demisolul mai deține zone de depozitare și grupuri sanitare. Ulterior zona principală s-a transformat in disco-bar, cu anexe- depozitări si grupuri sanitare, pastrându-și această funțiune pănă în zilele de astăzi.

- Se poate observa doar modificarea functionala a demisolului in desenul de mai jos.

Plan demisol- Plansa nr. 04/TPF

PARTER

Este construit în anul 1862, planul parter are cea mai mare intindere ca

suprafată dintre planurile clădirii, în mare parte cuprinde spații comerciale, restaurant,

bucătărie, depozitări, inainte o parte din aceste depozitări erau destinate personalului.

Salonul de bal este cel mare, este accesat dinspre portic si ocupa o pozitie

centrala in ansamblu. Acesta este cel mai amplu spatiu din cladirea cazinoului si era

locul de desfasurare al spectacolelor si balurilor. Aceasta sala a fost convertita intr-un

cinematograf, iar in prezent spatiul nu mai este functional si prezinta mai multe tipuri de

degradari si probleme.

In faza initiala sala era puternic vitrata prin lateral, atat la nivelul inferior, cat si la

nivelul pasarelelor laterale. Stalpii pasarelei formau arce in maner de paner. Acerst arc

se regaseste si in profilatura peretilor si incadreaza si ferestrele laterale. Majoritatea

ferestrelor prezinta arce in plin cintru si aveau tamplarie din lemn. Incaperea era ritmata

prin ferestre, pilastrii de pe pereti, stalpii pasarelelor si tavanul casetat. Inchiderea salii

era din tesatura de caramida cu piatra. Initial salonul avea o nisa cilindrica situata

central pe intreaga inaltime a unuia dintre pereti, dar si doua pasarele sustinute de

stalpi de fonta de aceeasi maniera cu cei ai porticului. Pardoseala era din parchet, iar

planseul era casetat si decorat cu modele geometrice.

16

Una dintre primele modificari care au aparut se datoreaza incendiului din 1954

care a distrus pasarelele din lateralul salonului. Nisa cilindrica a fost acoperita, la fel si

celelalte goluri de pe acel perete, dar una dintre usi s-a pastrat. Golurile laterale s-au

modificat : au disparut toate ferestrele, au aparut cateva usi care nu mai pastreaza

forma initiala de maner de paner si au fost realizate o serie de ferestre inguste in partea

superioara a salii, folosite doar pentru aerisirea spatiului. Odata cu refunctionalizarea

salii in cinematograf, s-a construit un balcon pentru public si s-au adaugat stalpi laterali

de beton armat care au pastrat ritmul initial dat de pilastrii.

Structura initiala este de tesatura de zidarie si piatra. In timp acestea au

reactionat diferit atat din punct de vedere mecanic cat si chimic. Din aceasta cauza

gradele de degradare a celor doua materiale sunt diferite, caramida fiind mai porosa, a

absorbit mai multa apa si se afla intr-o strare mai proasta. Peretii preznita fisuri si

perforatii in zidarie datorate structurii de sustinere a ecranului. Structura este degradata

si la partea de beton armat, armaturile avand grade avansate de corodare, iar in

anumite locuri sunt dislocari ale materialului.

Tencuiala are diferite grade de degradare : in unele zone ea este complet

degradata, zidaria devenind aparenta, iar in altele este exfoliata sau pastrata cu

degradari. Se observa o respingere intre materialele folosite pentru tencuiala si zidarie,

dar si umiditate provenita din ape meteorice din cauza neetanseitatii invelitoarei si a

ferestrelor, pete de vopsea si eflorescente.

Pardoseala originala a fost distrusa de incendiu si a fost inlocuita tot cu parchet,

dar care acum prezinta unele degradari. De asemenea, in planul pardoselii se observa

urmele lasate de scena care a fost instalata pe perioada functionarii cinematografului.

Plan parter- Plansa nr. 05/TPF

17

Plan parter-sala de spectacole- Plansa nr. 06/TPF

Evoluția Sălii de spectacole

Pe langa aceste degradari, au fost aduse modificari si de interventiile tehnologice din

sala, prin obiecte precum : cabluri, panouri electrice, tije metalice pentru deschiderea

ferestrelor, calorifere.

Printre elementele valoroase care s-au pastrat se numara nisa cilindrica aflata in

spatele zidului si stalpii din inima plina de fonta decorati cu vita de vie din zona de

acces.

18

ETAJ Construit in anul 1863, planul etajului deținea Salonul de Argint, unde se desfașura jocurile de noroc, destinația principala a Cazinoului.

Un aspect sensibil este acela al accesului în salon. In prezent, singura cale de acces este printr-o scara de serviciu. Fiind un salon atat de imporant, se considera ca initial accesul era mult mai evident, insa, cu toate cercetarile efectuate, nu s-a aflat nimic concret in aceasta privinta. Analizand forma initiala a cladirii si in special a salonului de cura, consideram ca accesul in salon de argint s-a realizat prin intermediul pasarelelor din salonul principal.

Degradarile din interiorul salonului de argint sunt relativ tipice cladirilor vechi de cateva sute de ani. Infiltratiile de ape meteorice sunt la nivelul plafonului si in partea superioara a peretilo. De precizat legat de acest subiect este faptul ca principalele fisuri se intalnesc in dreptul golurilor, la zona de arc in partea superioara. Fisurile urmeaza linia pietrelor ce alcatuiesc arcurile golurilor. O fisura interesanta si care ne ofera informatii importante este cea din dreptul usilor de legatura dintre salon si buzunarele laterale. Aceasta are forma aproximativa de arc de cerc, ceea ce sugereaza ca initial si usile aveau la partea superioara un arc in plin cintru. Zonele cele mai afectate de degradari sunt cele de a intersectia dintre pereti si dintre pereti si plafon.

Salonul a fost restaurat destul de recent in anul 1967-1970 de catre familia Huss. Acest aspect este notat deasupra usii dinspre scara de serviciu. In privinta acestei restaurari, consideram ca unele elemente sunt de natura destul de proasta in ceea ce priveste combinarea stridenta de culori, asocierea cromatica si ornamentala nepotrivita. De apreciat este faptul ca s-a incercat pastrarea detaliilor si ornamentelor initiale, acest lucru fiind confirmat de anumite decapari realizate in unele zone ale incaperii.

Elementele cu caracter valoros din salon sunt: panourile cu picturi, impletiturile antrelac, motivele florale inserate in benzi in mijlocul panourilor, pilastrul cu consola si detaliile acestora(elementul in sine, nu zugraveala ulterioara). Salonul de argint este o incapere pretioasa pentru cazinoul din Baile Herculane care s-a pastrat intr-o stare destul de buna, comparativ cu celelalte incaperi ale cazinoului. Cu toate ca actuala forma, restaurata in urma cu 40 de ani, nu este cea mai reusita sau valoroasa, consideram ca se poate realiza un proiect de restaurare foarte bun si de o mare importanta, in care acest salon sa fie o piesa importanta pentru intreaga compozitie a cladirii.

Plan etaj- Plansa nr. 07/TPF

19

SALONUL DE ARGINT

ELEMENTE VALOROASE ALE SALONULUI DE ARGINT:

22

4.2. ETAPE PRINCIPALE DE CONSTRUCŢIE:

-1862-1864 Realizarea constructia Cazinoului după planurile arhitectului Wilhelm Doderer

- Muzeul a fost înfiinţat la 28 iulie 1924, prin grija secţiunii regionale din Banat a Comisiunii Monumentelor Istorice. După 1960, muzeul a fost reorganizat. Aflat într-o clădire monument istoric ,Cazinoul cu Coloane, 1862, arh. Daderer, muzeul prezintă publicului descoperiri arheologice din zonă: piese de ceramică romană, monede, podoabe, altare votive, inscripţii, basoreliefuri din castrul Ad Mediam, arme şi piese de harnaşament.Muzeul nu mai este deschis publicului din 2009.

- la jumătatea secolului XX ,sala de spectacole a fost modernizată, în aceeși perioadă

se pare că a fost recondiționată pictura de pe plafonul galeriei.Toate aceste

modernizari au survenit in urma unui incendiu din martie 1954,unde au fost distruse Salonul de spectacole și latura stângă a cladirii Cazinoului. Modificările pe care le-au adus lucrările de reparații au scăzut mult din caracterul arhitectural inițial al clădirii și i-au diminuat în același timp din valoarea estetică.

- 2013, Cazinoul este cumpărat de Valeriu Verbinschi și incepe restaurarea fatadelor și a interiorului si anume: restaurantul ,dar ș schimbarea instalatiilor electrice și cea de incălzire. Proprietarul dorește să readucă construcția la forma sa inițială, prin refacerea balconului impăratului în sala de spectacole, care în urma modernizările din jumătatea secolului XX nu au mai fost refacut ci modificată sala complet.Deasemenea refacerea picturilor din Sala de spectacole si din Salonul de Argint.

4.3. IMPORTANŢA

Statiunea Baile Herculane are un patrimoniu istoric de exceptie, memoria vie a 1851

de ani de existenta (153 – 2004) neintrerupta a statiunii. Din timpul romanilor au ramas

numeroase vestigii : apeducte, bai, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de

multumire aduse zeilor pentru vindecare. Dupa 1718 (Pacea de la Passarovitz) incepe

istoria moderna si contemporana a Bailor Herculane, in cadrul Imperiului austriac. Din

1736 incepe reconstructia si modernizarea ”bailor”, a cailor de acces, granicierii

banateni construind aici majoritatea edificiilor din statiune, care poarta amprenta unui

baroc austriac impresionant. Statiunea este vizitata de-a lungul timpului de mari

personalitati, intre care : imparatul Iosif al II-lea , imparatul Francisc I si imparateasa

Charlotte, imparatul Franz Iosef si imparateasa Elisabeta. In 1852, imparatul Austriei

considera Baile Herculane ca fiind ”ceea mai frumoasa statiune de pe continent”, iar

imparateasa Elisabeta – pasionata, indragita, distincta, si armonioasa Sissi – scrie un

jurnal intim in care Baile Herculane sunt o prezenta distincta si incintatoare. In statiune

exista Muzeul Nicolae Cena, ale carui colectii au inceput sa fie constituite incepand cu

anul 1922.

In secolul XIX statiunea Baile Herculane ajunsese sa concureze cu celebrele statiuni

Baden Baden sau Karlovy Vary. Cazinoul din Băile Herculane, situat pe strada Cerna nr.6-18, monument istoric de

interes național, este o emblemă a stațiunii Băile Herculane ce poartă amprenta unei

arhitecturi de tip austriac, specifică secolului XIX, din perioada impăratului Franz

Joseph.

Importanța acestei monument este mult mai puternică datorită amplasamentului său în

zona istorică a stațiunii, dar și relația sa cu Parcul Central deasemenea clasat ca zonă

23

protejată, aflat in proximitate. Intreg ansamblu reflectă adevarata valoare a acestei

cladiri.

Valoarea arhitecturală se poate observa si din încadrarea stilistică a edificiului, stil

eclectic cu accente clasicizante.

Cap. 5. - STAREA DE CONSERVARE / DEGRADARE

5.1. STAREA FIZICĂ ACTUALĂ Clădirea prezintă o stare extrem de degradată a componentelor arhitectural-structurale precum şi a finisajelor exterioare şi interioare

27

Cap. 6. - DOCUMENTAŢII ŞI LUCRĂRI ANTERIOARE

6.1. FIŞA DE MONUMENT Fişa de monument istoric, Indice:37, realizată de DIRECŢIA MONUMENTELOR ISTORICE - C.S.C.A.S., în anul 1992/09 – Arhiva Institutului Naţional al Monumentelor Istorice, Bucureşti.

6.2. PLANURI ISTORICE

28

6.3. LUCRĂRI PUBLICATE

Negrea Ștefan, Negrea Alexandrina, Ad Aquas Herculi Sacras, Ed. Timpul,

Reșița, 2002

Nemțeanu Ruxandra, Buletinul comisiei Monumentelor istorice, ITER-

Inventarierea Patrimoniului Arhitectural Termal, Metodă operativă de abordare a

zonelor cu potenţial balnear, 2005

Bălteanu Dorin,Herculane- Arc peste timp, Editura Info, 2007

6.4. PROIECTE ELABORATE

I.P.C.T.- S.A. Reabilitare fond construit, Faza S.F.-2001

Cap. 7. - NECESITATEA ŞI OPORTUNITATEA INVESTIŢIEI

7.1. NECESITATEA ŞI OPORTUNITATEA INVESTIŢIEI PROPUSE Statiunea Baile Herculane una din cele mai vechi statiuni balneare ale lumii

(atestata documentar de cca 2000 ani ), prin elementele deosebit de valoroase ale

cadrului natural in care este amplasata, reprezinta un potential turistic de interes

deosebit national si international .

O mare parte din pavilioane si din bai nu sunt folosite in prezent. Cca 60% sunt

declasificate, celelalte fiind de categoria a II-a cu grupuri sanitare comune pe nivel.

Valorificarea superioara a produsului turistic natural oferit de Baile Herculane in

conditiile economiei de piata este conditionata de ridicarea calitatii serviciilor oferite

turistilor in toate privintele: acces, cazare, tratament si distractie -prin modernizarea si

dezvoltarea bazei materiale existente.

Cazinoul este marturia vie a unei perioade istorice valoroase, prezintă un

potențial imens atat arhitectural cat și estetic atât prin construcție dar și amplasamentul

său în zona istorică a stațiunii, dar și relația sa cu Parcul Central deasemenea clasat ca

zonă protejată, aflat in proximitate. Intreg ansamblu reflectă adevarata valoare a

acestei cladiri.

Valoarea arhitecturală se poate observa si din încadrarea stilistică a edificiului,

stil eclectic cu accente clasicizante.

Este necesar un centru multifunctional, dedicat comunității dar și turiștilor ,unde se pot

desfășura evenimente culturale, sociale.

Extinderea survine în urma analizelor efectuate observând lipsa unei functiuni

moderne destinate turismului balneo-climateric cu dotari de actualitate, confort si

programe ce pot atrage turisti in zona.

29

7.2. MOTIVAREA FUNCŢIUNII PRINCIPALE PROPUSE

Mi-am focalizat studiul asupra Cazinoului motivată de monumentalitatea

constructiei, perspectiva creata de ansamblu si amplasamentul constructiei in relatiei cu

Parcul Central aflat in proximitatea râului Cerna

Reconversia pe care am ales sa o fac vrea sa aduca in actualitatea functiuniile

constructiei, pastrand funcția de cazino la care se vor alatura functiuni de factură

culturală, socială si curativă prin extindere propusă, fiecarei functiuni in parte I se

atribuie zone clar definite, destinate comunitatii dar si turistilor.

Aduc in completare o extindere ce contribuie la specificul zonei, deoarece in

urma analizelor efectuate am observant lipsa unei functiuni moderne destinate

turismului balneo-climateric cu dotari de actualitate, comfort si programe ce pot atrage

turisti in zona.

Complexul balneo-climateric se desfasoara pe S+D+P , ce comunica cu

constructia cazinoului printr-o trecere la nivelul demisolului.

Complexul beneficiaza de o panorama spre valea cernei si dar spre zona istorica a

orasului.

Functiunile sunt destinate cu precadere tratamentului balnear, avand in

completare zone destinate comertului, consumului dar si animat de prezenta unor Sali

unde se pot desfasura evenimente culturale ale orasului.

7.3. COMPATIBILITATEA CU MEDIUL Ceea ce remarcăm este faptul ca toate stațiuniile cunoscute au înflorit în baza unui cadru natural extrem de valoros, care a creat o ambianță ideală pentru practicarea curelor termale.Astfel, factorul peisajului este esențial în evaluarea calităților și potențialul siturilor de vilegiatură.Coborârea elementelor de peisaj natural cu arhitectura monumentală a Cazinoului crează un peisaj cultural unic. În acelasi timp, potențialul terapeutic este îmbogațit de ambientul creat de cadrul natural. În Băile Herculane, de exemplu se remarcă contribuția luminii la punerea în valoare a arhitecturii fațadelor.Percepția vizuală a acestui monument istoric cu peisajul inconjurător și cu proprietățile curative puse in valoare, crează un ambient ce dă sentimentul de liniște și contribuie la procesul curativ.

7.4. RELAŢIA CU COMUNITATEA Conversia Cazinoului cât și extinderea lui urmăresc în primul rand să creeze o compozitie unitară cu funcțiuni destinate comunității dar turiștilor . Cu zone destinate desfășurarii evenimentelor culturale, sociale dar și curative prin valorificarea potențialului zonei.

Cap. 8. - ETAPIZAREA PROIECTĂRII

8.1. PREVEDERI ALE DOCUMENTAŢIILOR DE URBANISM Din analiza P.U.G. situl studiat se află în categoria CA2. Se permit funcțiuni publice reprezentative: zone destinate tratamentelor balneo-climaterice, zone de cazare, zone de comerț/servicii, muzeu, expozitii cu obiecte arheologice din zonă, dar si manuscrise, timbre din perioada imperiului austro-ungar.

30

8.2. CONCEPŢIA GENERALĂ DE PROIECTARE Aria desfasurată- 6445,00 mp

Proiectul are în vedere conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentului istoric denumi Cazinoul ,în scopul reintegrării lui în circuitul socio-cultural.

Prin repartiţia spaţială şi partiul arhitectural, soluţia de conservare, restaurare şi punere în valoare a monumentului istoric implică intervenţii diverse dezvoltate pe paliere diferite: - Consolidarea pereţilor prin cămăşuire cu plase din oţel beton şi beton torcretat - Consolidarea stâlpilor de la sala mare cu beton armat - Consolidarea locală a şarpantelor. - conservarea şi restaurarea componentelor artistice şi arhitecturale - reabilitarea echipamentelor şi instalaţiilor interioare

Soluţia propusă – centru de cultură multifuncţională – porneşte de la

ideea de a pune în valoare spaţiile interioare cu caracter de reprezentativite

Întreaga clădire va funcţiona ca un centru cultural multifuncţional cu

activităţi integrate sistemului cultural european. Soluţia funcţională propusă păstrează integral structura constructivă existentă. În zonele structurale care prezintă o stare extrem de avansată de degradare şi instabilitate, s-a ales soluţia refacerii integrale, păstrându-se forma şi volumetria actuală.

8.3. DEFALCAREA PE OBIECTE ŞI CATEGORII DE LUCRĂRI:

STUDIU DE ARHITECTURĂ:

- Releveul situaţiei existente - Releveul degradărilor – documentar fotografic - Releveul intervenţiilor

STUDIU ISTORICO-ARHITECTURAL STUDIU COMPONENTE ARTISTICE

Cap. 9. - PRINCIPII DE ABORDARE FUNCŢIONALĂ

9.1. ORGANIZARE FUNCŢIONALĂ

Functiunea principală a Cazinoului v-a fi pastrati, prin propunerea de spatii destinate jocurilor de noroc.La care voi adauga spatii destinate comunitatii si vizitatorilor: restaurant,cafenele, sala de conferintă, muzeu, galerii de artă,sali de work-shop, spatii comerciale la parter . Extinderea vine in completare cu un complex destinat tratamentului balneo-climateric cu dotari si tehnologie avansată ceea ce in momentul de fata nu exista in statiune. Cu o bara de cazare destinată turistilor, zona de tratament cu cabinete medicale,bazine cu apă termală, cafenele,sala de evenimente/conferință.

31

9.2. ELEMENTE COMPONENTE / DESCRIERE FUNCŢIUNI

PROPUNERE CAZINO

Plan parter propus- Plansa nr. 08/TPF

Plan etaj propus- Plansa nr. 09/TPF

32

PROPUNERE CAZINO

PERSPECTIVA AMENAJARE Pastrez funcțiunea de Cazino cu spatii destinate jocurilor de noroc amenajate atat la parter cat si la etaj. Propun spatii de consum, comert, servicii, zone de loisir, sala de organizat evenimente,galerii de arta, muzeu, terase in aer liber unde se pot desfășura work-shopuri.

33

EXTINDERE

Aduc in completare o extindere ce contribuie la specificul zonei, deoarece in urma analizelor efectuate am observant lipsa unei functiuni moderne destinate turismului balneo-climateric cu dotari de actualitate, comfort si programe ce pot atrage turisti in zona. Complexul balneo-climateric se desfasoara pe s+d+p , ce comunica cu constructia cazinoului printr-o trecere la nivelul demisolului.

34

Complexul beneficiaza de o panorama spre valea Cernei dar si spre zona istorică a orașului. Functiunile sunt destinate cu precadere tratamentului balnear, avand in completare zone destinate comertului, consumului dar si animat de prezenta unor Sali unde se pot desfasura evenimente culturale ale orasului.

EXTINDERE- COMPLEX DE TRATAMENT BALNEO-CLIMATERIC-

PROPUNERE VOLUMETRICA

35

Cap.10. - OBLIGAŢI ALE PROPRIETARULUI /

BENEFICIARULUI DE FOLOSINŢĂ / ADMINISTRATORULUI Conform Legii nr. 422/2001

Până la deschiderea şantierului, rămâne în sarcina beneficiarului de folosinţă şi

a administratorului de clădire asigurarea pazei obiectivului precum şi întreţinerea

acestuia după recepţia finală a lucrărilor de execuţie

Cap.11. - ANEXE LA TEMA DE PROIECTARE

Propunere........................................ Plansa nr. 10/TPF

. Analiza SWOT

Întocmit,

Student arh. Câmpan Ioana

tema câmpan ioana-tema-proiectare-functiuni in spatiu istoric construit

Documents