MINISTERUL EDUCAIEI CERCETRII TINERETULUI I SPORTULUILICEUL TEORETIC DR.M.CIUC SVENIStrada Nicolae Iorga, nr. 1Tel/fax: 0231541454e-mail:drciuca@yahoo.comNr din ..

ProiectPentru obtinerea certificatului de calificare profesionala, Nivelul IV, profil servicii, domeniul: Turism si Alimentatie,calificarea: Tehnician in gastronomie

ndrumtor:Prof. Pavel Laura AncaCandidat :Casiean N. Alin Ionu

Sesiunea Iunie 2015

TEMA PROIECTULUIORGANIZAREA ACTIVITATII DE PRODUSE TRADITIONALE DIN ZONA BUCOVINEI

Cuprins:

Argument1. Amenajarea tehnologica,dotarea si personalul din spatiul de productie culinar1.1 Amenajarea interioara si dotarea spatiilor1.2. Functiile si meseriile din bucataria restaurantului2. Preparate traditionale din zona Bucovina 3. Norme de igiena si protectia munciiConcluzii Bibliografie

Argument

Bucataria traditional din Bucovina se bucura de o mare varietate de bucate, si propune tuturor creatiile sale originale, sanatoase si gustoase: un melanj subtil, unveritabil festival de savoare si culoare. Bucatarii folosesc cele mai proaspete si mai variate ingrediente naturale, respectandu-le disponibilitatea in functie de sezon. Pentru alcatuirea retetelor, bucatarii dau importanta celor mai mici detalii, pregatind ei insisi majoritatea ingredientelor folosite la prepararea bucatelor.Bucataria din Bucovina se caracterizeaza prin mancaruri fine, rafinate si gustoase. La prepararea mancarurilor se foloseste in special carnea de pasare si pestele, dar si carnea de porc, vaca, vanatul precum si legumele, laptele ouale si branzeturile. Ciorbele se acresc cu bors, se imbunatatesc cu smantana si oua. Mancarurile sunt mai dietetice, se realizeaza fara rantajuri prajite, cu ceapa inabusita si faina dizolvata in apa. Sosurile sunt albe dar si colorate cu pasta de bulion si boia de ardei.Bucataria bucovineasca nu este foarte aglomerata in condimente, se foloseste mararul, patrunjelul, cimbrul, ardei iute, (chiparus) hasmatuchi,usturoi, leustean, s.a. Renumitele sarmale moldovenesti sunt fine si delicate, ele se obtin din carne tocata, sunt sarmale mici, cate 8-10 sarmale mici infasurate toate intr-o foaie de varza.In Bucovina se mananca mult dulciurile de bucatarie realizate din alua turi cu diferite umpluturi din legume, fructe, branzeturi. Nu putem sa vorbim despre bucataria din Moldova, daca nu amintim de preparate cum ar fi: alivenci, racituri de pasare, piftie de porc, ciorba de potroace, borsul moldovenesc, saramura de peste,sarmale, mamaliguta, parjoale moldovenesti, tochitura moldoveneasca, cozonac moldovenesc, pasca moldoveneasca, poale'n brau, placinte cu dovleac. cu branza, cu mere, cu varza,. etc.

Cap.1 Amenajarea tehnologica,dotarea si personalul din spatiul de productie culinar1.1 Amenajarea interioara si dotarea spatiilorBucataria centrala: unitatile clasice si specializate cu activitate de productie functioneaza cu sectii de productie culinare(bucataria centrala) cu toate dependintele si anexele necesare desfasurarii activitatii tehnologice in baza planificarii productiei zilnice pentru consumul unitatii.Bucataria centrala pregateste preparate la comanda sau meniuri complete, in functie de profilul unitatii din care face parte, cat si a celor unitati pe care le aprovizioneaza. Sectia bucatarie, fiind in relatii directe cu personalul de servire, a caror servicii sunt in relatii directe cu consumatorii, trebuie sa contribuie la o diversificare specifica a preparatelor culinare in functie de preferintele consumatorilor. Constructia unei unitati de alimentatie, trebuie sa fie astfel protejata si realizata, incat sa asigure conditii corespunzatoare atat pentru desfasurarea activitatii de servire, pregatirea produselor, pastrarea alimentelor si bauturilor, cat si pentru alte unitati gospodaresti sociale sau administrative, rapunzand tuturor imperativelor profesionale vizand functionalitatea si integrarea in ansamblul arhitectural al zonei unde sunt amplasate.Constructia, partea cea mai importanta a unei investitii, suporta mai greu modificari sau transformari ulterioare, fapt ce presupune stabilirea unui plan general de constructie, care sa corespunda cerintelor momentului si in perspectiva din punctul de vedere al arhitecturii, al confortului si al functionalitatii specifice pentru ca activitatea sa se desfasoare in conditii optime, normale. Se are in vedere asigurarea spatiilor pentru servire, pentru productie culinara si asigurarea stocurilor de marfuri: saloane, bucatarii, camere de pregatire preliminare, laboratoare, depozite si magazii de mana, oficii, spalatoare, utilitati social-administrative pentru personal. Instalatia electrica aigura alimentarea cu energie electrica a corpurilor de iluminat si a unor utilaje ceea ce presupune stabilirea locurilor pentru lampi, prize sau utilaje in toate spatiile destinate amplasarilor, respectandu-se la executarea lucrarilor, normele tehnologice de profil, pentru evitarea electrocutarilor, a surselor de incendii si consumul peste nivelurile corespunzatoare normelor.Instalatiile sanitare cuprind: alimentarea cu apa rece si calda si canalizare pentru evacuarea apei menajere. Ele difera in functie de criteriile si conditiile de confort ale fiecarei unitati. Instalatiile de incalzire centrala sau locala are o deosebita importanta deoarece temperatura optima este un element principal de confort intr-o unitate de alimentatie.Incalzirea centrala este mai eficienta, deoarece permite realizarea temperaturii dorite in diferite spatii, prin instalatiile de incalzire racordate la centrale termice.Incalzirea locala poate fi realizata cu echipamente conectate la reteaua electrica sau prin intermediul sobelor alimentate cu diversi combustibili.Incalzirea electrica mai costisitoare, poate fi intermitenta sau permanenta.Incalzirea interioara este folosita in unitatile cu caracter sezonier, in demisezon sau ca sursa suplimentara de caldura in sezonul rece. Incalzirea permanenta poate fi realizata prin aparatura independenta, prevazuta cu termostate pentru reglarea in functie de temperature mediului ambiant, sau folosind mijloacele prin care se realizeaza incalzirea intermitenta.Instalatiile pentru alimentarea cu apa rece si calda trebuie, dupa caz, mascate sau integrate decorului spatiilor prin care trec. Conductele trebuie sa aiba dimensiuni si caracteristici capabile sa asigure debitul de apa corespunzator, robinetele trebuie sa fie rezistente, simple, estetice si usor de intretinut. Instalatia pentru apa calda si rece este obligatorie conform regulamentarilor sanitare in vigoare, in toate spatiile de productie, laboratoare, baruri, oficii, spalatoare, grupuri sanitare.Apa calda necesara intr-o unitate de alimentatie poate fi asigurata si prin solutii mai economicoase: instalatii in sobele de gatit, instalatii solare, captarea izvoarelor termale si altele. Instalatia de canalizare pentru evacuarea apelor menajere poate fi confectionata din diferite materiale specifice cu conditia sa fie astfel montata incat sa fie usor accesibila in caz de interventii si sa evite trecerea ei prin zonele intense de circulatie sau prin spatii de servire, productie si depozitare.Instalatia de ventilatie-conditionare este apreciata ca indispensabila in localurile publice, ea asigurand senzatia de confort, materializata prin temperatura, umiditate constanta si aer purificat. Pentru buna desfasurare a activitatii in spatiile de servire, temperatura recomandata este in jur de 20-22C, iar umiditatea relativa intre 30 si 75%. Functional, conditionarea unui local presupune cresterea sau scaderea temperaturii, normalizarea umiditatii, filtrarea aerului, introducerea de aer curat si eliminarea celui viciat.Dotarea cu mobilier si utilaje constituie o problema destul de delicata deoarece trebuie facuta pentru a corespunde tipului si profilului de restaurant ce urmeaza a se realiza. Mobilierul, pe langa cerintele de ordin estetic pe care trebuie sa le indeplineasca, va respunde unor exigente functionale, ergonomice si financiare. Dotarea cu utilaje se va face in concordanta cu structura sortimentelor pregatite si servite in unitatea respectiva, cu tehnologia consacrata sau existenta pe piata, cu tendintele de evolutie din domeniu.Mobilierul si utilajele tehnologice in dotarea salii de servireLa alegerea mobilierului trebuie sa se tina seama de urmatoarele:-profilul unitatii si gradul de confort;-armonizarea cu celelalte elemente constructive;-decorarea saloanelor de servire.Mobilierul trebuie sa fie trainic (rezistent) si realizat din materiale rezistente care sa asigure un timp de folosire indelungat, sa fie igienic, usor de intretinut si de exploatat. Din grupa mobilierului pentru sala de consumatie fac parte mesele, scaunele, canapelele, fotoliile si taburetii. Mesele de salon pot avea tablia de forme diferite (patrate,rotunde,dreptunghiulare), iar inaltimea se recomanda a fi de 80 cm. Sunt confectionate din material lemons. Mesele in salon sunt amplasate cat mai armonios, iar in cazul organizarii meselor festive sunt asezate in diferite forme, aceasta depinzand si de pozitia salii. Alinierea trebuie sa fie perfecta, cat mai estetica si cu rezervarea culoarelor de trecere si servire.Scaunele: ca forma si material trebuie sa se armonizeze cu mesele si sa aiba dimensiuni care sa permita consumatorilor o relaxare in timpul in care consuma. Tapiteria va fi din tesaturi textile naturale pentru a se evita incalzirea si transpiratia consumatorilor. Mesele de serviciu (consolele): nu trebuie sa lipseasca din nici un salon, indiferent de profilul unitatii. Are destinatia in pastrarea obiectelor de inventar pentru servire (de rezerva) in sectorul fiecarui ospatar. Numarul de meseintr-un salon este in functie de marime, de frecventa consumatorilor in unitate astfel incat ospatarii sa aiba la indemana rezerva de obiecte pentru inlocuirea la masa. Ca obiecte de rezerva sunt: fete de masa, naproane, servetele, servetele de hartie, tacamuri, suporturi cu scobitori, etc. Consolele se amplaseaza pe langa stalpii de rezistenta ai salonului sau pe marginile laterale ale acestuia fara ai incomoda pe consumatori. Gheridonul: intrebuintat in cadrul serviciului la carte, cand nu se cunoaste inca componenta preparatelor oferite clientilor, se aranjeaza destul de usor; gheridonul se acopera cu o fata de masa, eventual napron, spirtiera sau resoul se aseaza in stanga, restul spatiului fiind ocupat de 2-3 tacamuri de serviciu si 2-3 servete de serviciu. Daca gheridonul se pregateste pentru servirea unui meniu comandat, aranjarea lui se face in functie de obiectele necesare servirii preparatului respectiv.Dotarea cu echipament si organizarea interioara:Bucataria, mai ales cand trebuie sa realizeze un numar mare de preparate, va fi dotata cu echipamente de calitate si rezistente, de regula din inox, mobil, integral demontabil, de mare tehnicitate si productivitate aparuta electronica care sa asigure respectarea timpului optim de fierbere si de pastrare al preparatelor.Sala de consum asigura un bun confort prin amenajare, decor interior si ambienta.Mobilierul este dimensionat in functie de spatiul disponibil. Indiferent de tipul meselor acestea trebuie confectionate din materiale usor de intretinut.Decorul este deosebit, tineresc, vesel, cald, placut, iar lumina intensa, calda, iar in ultimul timp se folosesc lampile cu halogen. Un fond muzical discret poate completa senzatia de confort.Vesela utilizata este in general de folosinta unica si adaptata practicii ca preparatele oferite sa fie consumate fara folosirea tacamurilor.Spatiile de depozitare reduse ca suprafata si volum, implica o buna organizare a aprovizionarii si stocarii marfurilor.Alte ustensile folosite: frapierele, ancarul, bolul, canile, cestile, clestii, cocotiera, compotierele, cosuletele, farfuriile, farasul si peria pt adunarea firimiturilor de pe fata de masa in prezenta clientului, fetele de masa, foarfecele, fructierele, legumierele, lusurile, malton, mustarierele, naproanele, olivierele, paharele, platourile, presaratoare, ravierele, salatierele, scrumierele, servete, servetele, shaker, solnitele, tacamuri, vazele.1.2 Functiile si meseriile din bucataria restaurantului

Personalul specific sectorului de productie intr-un restaurant Ardelean :1. Sef bucatar: raspunde de organizarea muncii in bucatarii pentru pregatirea mesei. Participa la intocmirea meniurilor pentru toata durata zilei, verifica prin sondaj calitatea si cantitatile de materii prime cu care se aprovizioneaza restaurantul pentru a se asigura in bune conditii realizarea meniurilor prevazute sau oferite la carte.Bucatarul sef raspunde de efectuarea si mentinerea curateniei si starii de igiena in toata spatiile de productie si anexe, gestionarea inventarului de lucru, intretinerea mobilierului si utilajelor din dotare.Impreuna cu personalul subordonat asigura pregatirea meniurilor cu respectarea tehnologiilor de lucru cunoscute, acordand un plus de atentie diversificarii sortimentelor si prezentarii lor estetice.Ridicarea materiilor prime si eliberarea preparatelor din bucatarie se vor face numai pe baza documentelor de evidenta operativa stabilite prin reglementari.Bucatarul sef are in subordine bucataria, bufetul, cofetaria, patiseria si brutarii corespunzatoare pregatirea diferitelor preparate culinare si produse de cofetarie-patiserie potrivit pregatirii profesionale a fiecaruia, precum si orice alte lucrari inrudite ca specialitate. De asemenea, acestia raspund de efectuarea si mentinerea curateniei pe locurile lor de munca, precum si de gestionarea inventarului utilizat.2. Bucatarul: este un director gastronomic cu preparate din bucataria romaneasca si internationala ce ofera mii de retete culinare pentru toate gusturile, meniuri speciale pentru diverse ocazii, informatii utile in bucatarie, retete pentru slabit si retete pentru vegetarieni, retete de bauturi, articole de cultura gastronomica, informatii medicale si multe altele. Bucatarul are intentia de a deveni o carte de bucate online care sa contina cele mai multe si mai bune retete culinare si articole de cultura gastronomica.3. Ajutor de bucatar: realizeaza impreuna cu bucatarul comenzi in timpul cel mai scurt de la primirea comenzilor, respectarea normelor de igiena si siguranta a alimentelor, decorarea farfuriilor.

2. Preparate traditionale din zona BucovinaBucataria bucovineasca este foarte diversificata din punct de vedere al tipurilor de preparate. Exista mancaruri specifice acestei regiuni pentru antreuri, supe, feluri principale cu legume, feluri principale din carne, deserturi, conserve, muraturi si altele.Platoul traditionalreprezinta unul dintre antreurile favorite ale pasionatilor de mancare moldoveneasca. Platoul se pregateste din muschi de porc afumat, carnaciori afumati, toba, slaninuta, telemea de burduf, ceapa rosie, ardei gras si rosie. Un astfel de aperitiv este servit in general la diverse ocazii si mese festive.Papra moldoveneascareprezinta un amestec de papara (omleta) si mamaliga. Acest tip de mancare are la baza ouale, malaiul, smantana si branza de oaie.Parjoalele moldovenestiau o forma lunguiata si sunt unele dintre cele mai cunoscute tipuri de chiftele traditionale romanesti. Pe langa forma lor lunga, in loc de rotunda, parjoalele au un continut bogat de verdeata, legume si plante aromatice. In ele se pot pune morcovi, patrunjel, marar, ceapa verde, cimbru, usturoi si, desigur, carne tocata.Acreala moldoveneascaeste un tip de ciorba specific regiunii Moldovei. Preparatul se face din legume si zarzavat, la care se adauga zer , dupa care se serveste cu ceapa verde si cu patrunjel proaspat, tocat.Borsul moldovenescreprezinta un preparat aparte, cu o tehnica de gatit foarte speciala. Pentru borsul moldovenesc se folosesc crengute de cimbru, visin si telina, precum si tarate de grau si malai. Borsul se foloseste la prepararea ciorbelor cunoscute ca bors de carne (de obicei pui sau gaina), bors de legume etc.Dresalaeste un tip de ciorba specifica zonei Neamtului. Preparatul se face cu legume, smantana, lapte batut sau zer, oua, verdeata si ulei. Ciorba dresala este servita de obicei rece sau amortita, cu ceapa verde.Sarbusca moldoveneascareprezinta un tip de ciorba preparata din zer de lapte, legume, malai si verdeata. Preparatul mai este cunoscut si sub numele de nacreala si se serveste in general cu mamaliga.Tochitura moldoveneascaeste un fel principal, pregatit din carne de porc cu mamaliguta si ou, ficatei, telemea de oaie si carnati.Chisca moldoveneascaface parte dintre preparatele traditionale din carne de porc, de tipul carnatilor. La baza, chisca se pregateste din carne de porc, ceapa si orez care, odata preparate, se introduc intr-un mat de porc. Dupa pregatire, noul carnat trebuie prajit si se serveste ca fel principal. Alte variante pot contine si diverse alte ingrediente, precum slanina, bulion, costita etc.Sfaraiala moldoveneascaeste un preparat servit ca fel principal, pe baza de carne de vita. Carnea se serveste cu mamaliguta, unt si smantana.Sarmalele moldovenestireprezinta unul dintre cele mai cunoscute preparate din bucataria Moldovei. Acestea pot fi facute din frunze de varza sau vita-de-vie, cu o umplutura din carne de porc sau un amestec de porc si vita sau chiar un amestec de porc, vita si oaie. De asemenea, la sarmalele moldovenesti se foloseste adesea borsul.Poale-n brausunt unele dintre placintele cele mai populare, atat in regiunea Moldovei, cat si in restul teritoriului. Placintele se umplu de obicei cu branza dulce, dar exista si alte variante de umpluturi. Dupa ce se pregateste aluatul si se umple, placintele sunt date la cuptor. La final se presara cu zahar pudra. Exista doua variante foarte cunoscute de poale-n brau: cele sarate, servite ca aperitiv si cele dulci, servita ca desert. Preparatul poate fi servit atat cald, cat si rece.Alivenci moldovenestireprezinta un tip de desert specific regiunii Moldova. Preparatul se realizeaza din branza de vaci, malai, lapte, faina, oua, unt si smantana. Compozitia se pune la cuptor precum o placinta, iar preparatul final se serveste cald, garnisit cu smantana.Bors de sfecla ca la RadautiIngrediente bors de sfecla ca la radauti 1,2 kg carne de vita fara os 1,5 kg sfecla rosie 500 g fasole alba 200 g ceapa 200 gmorcovi 100 g albitura 25 g sare 1 g piper 5 g sare de lamiae 1 litru bors 5 g sare de lamaie 2 legaturi de verdeata 1 fir de cimbru

Mod de preparareCarnea, tiat n porii, se pune la fiert n ap rece i sare. Dup ce a dat n fiert se adaug ceapa tiat mrunt, morcovii i albitura ntregi. Cnd carnea a fiert pe jumtate, se adaug sfecla tiat julien (formatul beelor de chibrit). Fasolea se fierbe separat. Cnd este aproape gata, se adaug borul dat n fiert separat, boabele de fasole,piperul puin pisat i cimbrul. Se d n clocot i se ia de pe foc. Se potrivete gustul cu sare i sare de lmie. Morcovii i albitura nu se servesc.In momentul servirii se presar deasupra verdea tiat mrunt. Dup gust, se poate servi i smntn separat.Not: sarea de lmie accentueaz culoarea sfecleiroii.

Reteta de muschi bucovinean impanat cu morcov, slanina si ouIngrediente muschi bucovinean impanat cu morcov, slanina si ou 1,5 kg carne de vaca (rasol alb) 200 g morcov 200 g untura 300 g ceapa 300 g slanina 3 oua 150 g bulion un fir de cimbru 3 g piper 150 g faina 150 ml vin 2,5 kgcartofi

Mod de preparareSe cur rasolul alb, se mpneaz cumorcovi, slnin i ou, apoi se pune ntr-o crati cu untur, ca s se rumeneasc. Se face un rnta din fin,ceapi bulion, care se stinge cu vin i zeam de oase. Se adaug toate mirodeniile i se fierbe pn este gata. Carnea setaie n felii, care se pun pe farfurie, cu cartofi alturi i cu sosul respectiv, peste care se presar verdea.

Placinte moldovenesti Poale'n brauINGREDIENTE 1 kg de faina 0.5 pahar (200gr) deuleifara miros ( pt aluat) 2oua Sare Apa Calduta 300-350ml ulei pt uns masa si aluatul Unt topit 100g Umplutura 1 kg de brinza de vaci 200 gr brinza de oi 3 oua

MOD DE PREPARARE RETETA PLACINTE MOLDOVENESTI "POALEN BRAU"Toate ingredientele sa fie la temperatura camerei.Cernem faina prin sita intr-un vas mare. Adaugam uleiul si amestecam in maini faina cu uleiul. Separat, intr-o cana, adaugam oul sisare, le amestecam bine, dupa aceea adaugam apa calduta si iar amestecam. In faina cernuta se toarna putin cite putin apa calduta si se framinta pina obtinem un aluat neted , elastic si moale la pipait . Framantam vreo 10-15 minute. Este foarte important de framintat bine si mult aluatul, ca sa nu aiba bule de aer, pt ca se va rupe in momentul intinderii foii de aluat. Il acoperim cu un prosop de in si lasam aluatul sa se odihneasca- minimum 1 ora.Peste o ora se taia aluatul in parti egale in bilute putin mai mari decit marimea unui ou mare.Turtim fiecare bucatica de aluat cu mana si le ungem fiecare in parte cu putinulei. Le imprastiem pe masa de lucru si din nou le lasam sa se odihneasca cam 15 minute.Pe masa curata turnam putin ulei si o ungem cu mina. Intindem cu sucitorul 2 foi de placinta de o marime normala. Aici sunt 2 metode de intindere a aluatului pana la o foaie foarte subrtire, ca foaia de tigara, dar eu in mod special le-am intins cu mana fiecare foaie de aluat in parte, pt ca este o metoda mai usoara pentru incepatori. Alta metoda este intinderea aluatului pe mainile unse cu ulei, dar lasam pt alta reteta aceasta metoda. Dupa ce s-a intins o foaie de aluat , o stropim cu unt .Procedam la fel cu a doua , o suprapunem peste cealalata foaie intinsa si stropita, repartizam implutura pe aproape toata suprafata si incepem sa apucam cite un capat de aluatul intins pe cerc si sa-l lipim la centru, unul linga altul . Aceasta metoda de lipire a aluatului se mai cheama in popor Placinta POALEN BRAU. Dar dupa aceasta metoda se prapara placinte din aluaturi preparate dupa diferite retete. Incetul cu incetul voi expune si aceste retete.Se unge cu ou batut suprafata placintei si o punem pe o tava unsa su cu putin ulei .Se coace intr-un cuptor incins bine la temperatura de 180 grade - 10-14 minute. Urmariti , va rog mult cuptorul dvs., pt. ca fiecare cuptor este individual.Tot aceeasi placinta se poate praji intr-o tigaie mare cu ulei mult, pe o parte si alta. Eu le prefer la cuptor, pentru ca in timp ce se coc eu prepar celelalte placinte.Dupa ce sunt scoase din cuptor ele sunt crocante si putin uscate la suprafata. Pot fi mincate asa sau unse cu putin unt, puse una peste alta invelite cu un prosop si lasate sa se inmoie. Sunt la fel gustoase. La fel , se pot incalzi a 2 zi si mincate din nou cu aceiasi pofta.

3. Norme de igiena si protectia muncii NORME DE IGIENA Pentru a fi un bun profesionist, fiecare osptar/barman trebuie s adopteun anumit regim de via i s ia unele msuri igienico-sanitare.Astfel, trebuie evitat abuzul de tutun i buturi alcoolice de care suntduntoare sntii i produc un miros neplcut. Organizarea raional asomnului i a repausului, precum i efectuarea zilnic a unor exerciii degimnastic, menin prospeimea, supleea i elegana corpului i ntrescrezistena organismului la efort. mbierea zilnic, tergerea picioarelor cu un prosop ud (i nu splarea cu ap, deoarece acestea se umfl), schimbarea ciorapilor i a nclmintei cel puin o dat pe zi, folosirea dezodorizantelor pentru evitarea mirosului de transpiraie, splarea dinilor i a minilor,ungerea pielii cu creme speciale, brbieritul zilnic la brbai, ngrijirea prului sunt operaii obligatorii. Abuzul de fard, lacul de unghii strident, bijuteriile excesive sau exagerate ca i folosirea unor parfumuri puternice trebuie evitate.inuta vestimentar impune ca garderoba fiecrui lucrtor s fie completat, pe lng lenjeria de corp i mbrcmintea de strad, cu haine de protecie i cu uniform de lucru n conformitate cu locul i tipul de unitate.mbrcmintea va trebui s fie de calitate, rezistent, nu prea costisitoare i uor de ntreinut. Ea va fi splat, clcat i n permanen curat.nclmintea trebuie s fie comod, uoar i rezistent, n permanen curat, dat cu crem de ghete, lustruit. NORME DE PROTECTIE A MUNCII Protecia muncii este un sistem de msuri i mijloace social-economice,organizatorice,tehnice, profilactic-curative, care acioneaz n baza actelor legislative i normative i care asigur securitatea angajatului, pstrarea sntii i a capacitii de munc a acestuia n procesul de munc.Scopul proteciei muncii este de a reduce la minimum, probabilitatea afectrii saumbolnvirii angajatului cu crearea concomitent a condiiilor confortabile de munc la o productivitate maximal a acesteia.Securitatea muncii n activitatea de producie se asigur pe urmtoarele ci:- instruirea n materie de protecia muncii a tuturor angajailor i a altor persoane la toate nivelurile de educaie i pregtire profesional;- instructarea prealabil i periodic a tuturor angajailor;- pregtirea special angajailor care deservesc maini, mecanisme i utilaje fa de care sunt naintate cerine sporite de securitate;- verificarea periodic a cunotinelor personalului tehnic ingineresc a materiei nprotecia muncii(nu mai rar dect o dat n trei luni).Direcii principale ale politicii de stat n domeniul proteciei muncii:- asigurarea prioritii ale politicii de stat n domeniul proteciei muncii- emiterea i aplicarea actelor normative privind protecia muncii;- coordonarea activitilor n domeniul proteciei muncii i al mediului;- supravegherea i controlul de stat asupra respectrii actelor normative n domeniul proteciei muncii;- cercetarea i evidena accidentelor de munc i a bolilor profesionale;- aprarea intereselor legitime ale salariailor care au avut de suferit n urmaaccidentelor de munc i a bolilor profesionale.Normele de protecie a muncii i normele de igiena muncii se emit de MinisterulMuncii i Proteciei Sociale i de Ministerul Sntii dup consultarea patronatelor i sindicatelor.

Concluzii

Bucataria bucovineasca este foarte diversificata din punct de vedere al tipurilor de preparate. Exista mancaruri specifice acestei regiuni pentru antreuri, supe, feluri principale cu legume, feluri principale din carne, deserturi, conserve, muraturi si altele.Cei care prefera mancarurile usoare gasesc in bucataria moldoveneasca o multime de preparate pe baza de legume si zarzavat, precum varza, vita-de-vie, vinete, fasole, rosii, ardei gras, ceapa, praz, ciuperci, usturoi. Carnivorii au parte de un adevarat festin in ceea ce priveste gastronomia Bucovinei. Tochitura moldoveneasca este doar un exemplu.Unele mancaruri, precum celebrele placinte poale-n brau, se fac pe toata durata anului, indiferent de ocazie. Alte preparate, insa, sunt specifice sarbatorilor religioase si anumitor momente din an. De Mucenici, de exemplu, gospodinele pregatesc printisori sau mucenici moldovenesti, din aluat si nuca.Modalitatile de preparare ale mancarurilor moldovenesti sunt multiple, de la coacere sau murare la sarare, afumare, prajire sau inabusire. Mancarurile pregatite astfel sunt adesea foarte gustoase, insa nu neaparat si dietetice.

Bibliografie

1. Gabriela Parjol, Elisabeta Paraschiv, Olga Onete ''Tehnologie culinara, Editura didactica si pedagogica Bucuresti, 19942. Ioana Burlacul ,, Preparate culinare'' editura Metropol Bucuresti 19933. Niculaie I. Niculescu, Elena Niculescu Bucataria creativa, Editura Ceres Bucuresti 19894. D. Enache ,,Bucataria pentru totii Editura tehnica Bucuresti 19905. Ghid National de bune practici pentru siguranta alimentelor, Produse culinare,Editura Uranus Bucuresti, 2007 6. Mihail S., Alimentatie Publica si Turism, Manual pentru clasa a IX-a Instruire practica, editura Niculescu 2004 7. Stavrositu S., ,,Arta serviciilor in restaurante, baruri, hoteluri, pensiuni turistice