Tema 1: Globalizarea Curs Globalizare si AfaceriLect.univ.dr. Cătălin Ploaecatalinploae@gmail.com

Reprezintă un model al pieţelor internaţionale pe deplin integrate, ce îndeplineşte 2 condiţii (Henderson, 1999):

◦ Mişcarea liberă a bunurilor, serviciilor, forţei de muncă şi capitalului, deci o piaţă unică a intrărilor şi ieşirilor

◦ Aplicarea tratamentului naţional pentru investitorii străini ceea ce face ca din punct de vedere economic să nu existe străini

Perspective conceptuale

Clubul de la Roma:

◦ Globalizarea este generată de adâncirea interdependenţelor dintre state şi naţiuni şi de revoluţia informaţională, ea cuprinzând atât economia cât şi cultura, deci întregul bloc de relaţii umane şi impunând reconsiderarea rolului statului naţional în economie şi societate şi permeabilitatea frontierelor statale (Schneider&Suter, 1999)

Perspective conceptuale

Activităţi naţionale pure

Activităţi internaţionale (transfrontaliere) care implică vânzarea de bunuri şi servicii, fluxuri financiare sau mişcări de persoane peste frontiere

Activităţi multinaţionale care implică operaţiuni simultane în mai multe ţări

Activităţi offshore, aflate în afara unei jurisdicţii naţionale specifice

Activităţi globale, prin care clienţilor li se oferă un serviciu global, oriunde s-ar afla, iar producţia este organizată fără a se ţine seama de frontiere naţionale

Globalizarea afacerilor

◦ Procesul prin care pieţele şi producţia din diferite ţări devin din ce în ce mai interdepedente datorită dinamicii comerţului cu bunuri şi servicii şi fluxurilor de capital şi tehnologie - Comisia Europeană (1997)

◦ Procesul deosebit de dinamic al creşterii interdependenţelor dintre statele naţionale, ca urmare a extinderii şi adâncirii legăturilor multilaterale în tot mai largi şi variate sfere ale vieţii economice, sociale, politice şi culturale având drept implicaţie faptul că problemele devin tot mai mult globale decât naţionale

Cadrul de definire

Perspectiva P.N.U.D. (1999):◦ Procesul globalizării semnifică o deschidere externă

crescândă a ţărilor, deschidere care duce la integrarea lor în economia mondială şi dispariţia frontierelor naţionale.

◦ Omenirea are nevoie astăzi nu de orice fel de globalizare, ci de una cu faţă umană, adică una în care beneficiile să fie împărţite echitabil între naţiuni pe plan internaţional şi între oameni, pe plan naţional.

◦ Pentru a aşeza globalizarea pe valorile echităţii şi justiţiei sociale sunt necesare reforme şi noi reguli de comportament în cadrul instituţiilor de guvernanţă globală (FMI, Banca Mondială, OMC).

Cadrul de definire

Consecinţa determinismului prin forţe tehnologice care ar conduce către o integrare a tuturor părţilor lumii într-o singură economie globală (filozofia liberală)

Globalizarea reprezintă o tentativă de a forţa guvernele şi statele lumii să se supună unei hegemonii neo-liberale, constituindu-se astfel într-o nouă formă de imperialism (curentul socialist).

Perspective doctrinare

Tendinţele tot mai accentuate de liberalizare a schimburilor comerciale

Dezvoltarea fără precedent a pieţelor de capitaluri

Internaţionalizarea producţiei şi a distribuţiei marilor societăţi transnaţionale

Saltul comerţului cu servicii Multiplicarea şi diversificarea schimburilor

comerciale internaţionale Schimbări substanţiale în structurile de capital

Factori determinanţi

Reducerea distanţei economice între ţări şi regiuni, ca şi între actorii economici

Reducerea suveranităţii guvernelor naţionale Atenţia sporită acordată problemelor mediului

înconjurător Tendinţa de a perturba oligopolurile stabilite

Altfel spus, globalizarea semnifică ....◦ Sentiment de interdependenţă sporită◦ Recul al suveranităţii naţionale dpdv acţiune politică◦ Mediu incert şi instabil

Efectele Globalizării

Economia mondială cu frontiere: aceea a economiilor naţionale interconectate prin comerţ, relaţii financiare, investiţii, schimburi ştiinţifice, asistenţă tehnică

Corporaţiile transnaţionale, ce formează o vastă reţea situată deasupra graniţelor naţionale.

Componentele globalizării