Tema 1. Finan e publiceț1) No iunea de finan e publice;ț ț2) Concepte privind finan e publice;ț3) Structura i trasături caracteristice ale finan elor publice;ș ț4) Func iile finan elor publice;ț ț5) Activitatea financiară a statului.

Angela Secrieru – Finan ele Publice Chi inău, 2004;ț șIulian Făcăreru – Finan e Publice Bucure ti, 2004;ț șDumitru Moldovanu – Doctrinele Economice, Chi inău 2003.ș

1. No iunea de finan e publiceț țSe presupune că no iunea de finan e provine de la cuvintele latine tiț ț ș

”finis”, ”finae”, ”fiare” ceea ce înseamnă termen de plată. În sec XIII se utilizau pe larg expresiile ”fina io”, ”finansia” sau ”finansia pecuniare”, ceea ce înseamnăț plata în bani a unei obliga ii .ț

În sec XV în fran a se foloseau expresiile ” Rommes des” sau ” finance” ceeaț ce caracteriazau persoanele ce încasau impozite pentru rege. Tot în fran aț ”finance” sub formă de plată, ce reprezenta întreg patrimonul statului. Tot în aceea i perioadă în Germania se întîlneau expresiile ” finanz” ceea ce însemnaș sumă de bani i ”finanzer” care îl desemna pe cămătar (pers ce gestiona mijloaceș băne ti).ș

Odată cu trecerea timpului cuvîntul finan e a căpătat un sens foarte larg,ț astfel ca în prezent să includă următoarele elemente:

1. Bugetul statului;2. Venituri publice;3. Cheltueli publice;4. Împrumutiri;5. Impozite;6. Taxe;7. Opera iuni bacare, etc.ț

Domeniul public include acele bunuri care au utilitate publică de care cetă enii se folosesc ț în general în mod gratuit aceste bunuri de regulă nu aduc venituri pe cînd cheltuelile de între inere a lor sunt destul de mari (parc,ț drumuri, monumente, muzee, etc.).

Domeniul privat include acele bunuri pe care statul le de ine ca oriceț proprietar , aceste bunuri sînt aducătoare de venituri (pămînturi, oficii, etc.).

Finan ele publiceț sînt asociate cu statul, cu unită ile administrativeț teritoriale sau al i subiec i ai dreptului public în legătură cu veniturile,ț ț cheltuelile, împrumuturi i datoriile acestora. Finan ele publice se folosesc înș ț principal pentru acoperirea cheltuelilor generale de stat.

Deosebit de acestea finan ele privateț sînt asociate cu unită ile economiceț private, bănci, societă i de asigurare private în legătură cu resursele financiareț ale acestora. Scopul utilizării acestor finan e este de ob inerea de venituriț ț (profituri) de către agen ii priva i.ț ț

(Pentru seminare de adus alte careva argumente ce demonstrează deosebirea dintre aceste două no iuni).ț

M.Duvergier arată că finan ele publice este o tiin ă care studiază ț ș țactivitatea staului în calitatea sa de utilizator ale unor tehnici financiare specifice (buget, impozite, taxe, împrumuturi, procedee monetare, etc.)

P.Lalimiere urmărind extinderea ariei fina elor publice, men ionează căț ț finan ele publice este o tiin ă care se ocupă cu studiul mijloacelor prin careț ș ț statul încearcă să realizeze concomitent cu acoperirea cheltuelilor publice pe seama resurselor publice, interven ii pe plan social i economic.ț ș

Unii autori scot în eviden ă caracterul politic, men ionînd că majoritateaț ț marelor reforme financiar-politice au avut cauze financiare, iar cele mai importante probleme financiare de o semnifica ie majoră au fost solu ionateț ț avînd la bază cauze sociale sau politice.

Fina ele publiceț reprezintă totalitatea rela iilor sociale de naturăț economică care apar în procesul realizării i repartizării în formă bănească aș tuturor resurselor necesare statului pentru îndeplinirea sarcinilor i func iilorș ț sale.

2. Concepte privind fina e publicețConcep iile speciali tilor care au abordat i abordează problema finan elorț ș ș ț

publice sînt:1) Finan ele publice clasice – sec XVIII – înc. sec. XX;țReflectă doctrina liberal în dezvoltarea economică a societă ii, statul liberalț

era neutru în ceea ce prive te aspectul economic, rolul său fiind limitat laș îndeplinirea atribu iilor de baza caracteristice acelei perioade (apărareaț na ională, ordinea publică - colectarea resurselor din sectorul privat).ț

La baza fin elor publice clasice au stat un ir de principii:ț ș- Reducerea la minim a cheltuelilor publice;- Veniturile publice se constituie pe baza contribu iei generale;ț- Guvernul cel mai bun este care lucrează cel mai pu in;ț- Impozitele, împrumuturile trebuiau în a a mod stabilite încît să aibă ș

caracter neutru, astfel să nu modifice rela iile social-economice deja existente;ț- Asigurarea i men inerea unui echilibru între veniturile i cheltuelile ș ț ș

bugetare.

2) Finan ele publice moderne – primile decenii sec. XX pînă anii 80ț sec. XX;

După primul război mondial se afirmă tot mai mult doctrina interven ionistă a statului în via a economică, ce sus ine cre terea roluluiț ț ț ș autorită ilor publice în via a economică ce au dus la cre terea economică,ț ț ș prevenirea crizei economice, iar în cazul în care acestea sau produs, luare de măsuri pentru lichidarea acestor probleme. Toate acestea au dus la înfiin area unei întreprinderi publice, întreprinderi cu capital mixt (publicț

i privat), acordarea de subven ii i facilită i unită ilor economice private.ș ț ș ț țObiectivele economice a le guvernului în acea perioadă au fost să

promoveze eficien a, stabilitatea i echitatea. Astfel scopul promovăriiț ș stabilită ii economice, sa urmărit înregistrarea unei cre teri economice iț ș ș de durată, ocuparea deplină a mînei de lucru, stabilitatea pre urilor.ț

În scopul promovării echită ii guvernul urmăre te eliminareaț ș inegalită ii de venit prin:ț

- Impozitare progresivă,;- Transferul de la bugetul de stat;- Subve ionarea categoriilor defavorizare.ț

3) Finan ele publice postmoderne (contemporane) – anii 80 pînă înț prezent.

Unul dintre primii care a încercat să demontreze faptul că statul trebuie să intervină în activitatea economică este J.M. Kyines.

Neoleberalism (statul să nu se implice mult) i ș Neokeyneism (implicarea statului).

Finanţele publice contemporane se caracterizează printr-o schimbare de dimensiune care a transformat raportul lor cu economia generală. Această schimbare îmbracă un aspect cantitativ (ponderea financiară a statului şi componentele sale în PIB), precum şi un aspect calitativ, întrucât au apărut şi s-au dezvoltat cheltuielile publice de tip nou, în special cheltuielile de transfer. Aşadar, finanţele publice constituie o parte a relaţiilor băneşti prin intermediul cărora, în procesul repartiţiei produsului intern brut se formează, se repartizează şi se utilizează fondurile necesare îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor statului.

În perioada 1978-1980, apar curente neokeynesiste şi neoliberale, care încearcă să adapteze teoria clasică a liberalismului economic, adică cea keynesistă, la noile condiţii economice postbelice. Trăsătura specifică a acestor concepţii o reprezintă armonizarea intereselor şi intervenţiei statului cu cele ale sectorului privat. Se recomandă, în aceste concepţii denumite şi contemporane ale finanţelor publice, intervenţia statului pentru a stabili cadrul juridic al concurenţei, baza funcţionării armonioase a mecanismului preţurilor şi a împiedicării abuzurilor monopolurilor. Aceste concepţii susţin stimularea ofertei şi se pronunţă împotriva intervenţiei statului în economie prin metoda stimulării cererii. Se lansează conceptul economiei sociale de piaţă (Ludwig Erhard), în cadrul acestui concept statul urmând să intervină: pe calea socialului, pe calea politicii fiscale, să efectueze redistribuiri când acestea sunt necesare, dar intervenţia statului să nu vizeze mecanismele intime ale pieţei. Numai în mod cu totul excepţional ar interveni statul şi în mecanismul economic după regulile pieţei, dar numai asupra consecinţelor, şi nu asupra regulilor de joc ale pieţei. Astfel, s-a acordat prioritate mediului economic faţă de intervenţia directă a statului, s-a dat întâietate producţiei (influenţării ofertei) şi au intervenit modificări în redistribuirea valorii adăugate în favoarea producţiei, dirijismul fiind înlocuit cu stimularea iniţiativei.

Se consideră că, în prezent, finanţele publice joacă două roluri. În primul rând, ele reprezintă un mijloc de acoperire a cheltuielilor cu funcţionarea sectorului public, iar în al doilea rând, finanţele publice sunt un mijloc de intervenţie economică şi socială.

(Pentru seminar - R.M Neoliberalismn? sau Neokeyneism?)

3. Structura i trăsături caracteristice ale finan elor publiceș țDupă ob inerea independen ei, datorită transformărilor sociale i politiceț ț ș

ce au avut i au o societate, sistemul financiar al RM la etapa actuală este compusș din următoarele elemente:1. Sistemul bugetarArt. 3 Legea RM nr.181, sistemul bugetar este un sistem de bugete reglementate prin lege format din bugetul de stat , bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), fondurile asigurărilor obligatorie de asisten ă medicală i bugetele locale.ț ș

(pentru seminare definirea acestor institu ii din lege, art. 3 + legea acestora dinț anul 2015)2. Fondurile întreprinderilor sau institu iilor publicețArt. 130 Constitu ia RM – formarea, administrarea, utilizarea i controlulț ș resurselor băne ti ale statului, unită ilor administrativ teritoriale i aleș ț ș institu iilor publice sunt reglementate prin lege.ț3. Asigurarea de stat obligatorieLa care sunt supu i un ir de categorii de func ionari publici.ș ș țVezi! Legea RM cu privire la statutul judecătorului art.33, procurorului, poli istului, CNA art.39/41, poli ia frontieră art.22/ statutul militarului art. 20.ț ț sunt supu i asigurarii obligatorie din bugetul de stat.ș4. Creditul- Împrumutul de stat: intern i extern.ș- Creditul bancar. (ex: Banca de economii din prezent)

Trăsături caracteristice:Finan ele publice ca rela ii financiare se caracterizează prin următoareleț ț trăsături:

1. Rela ii sau raporturi cu caracter economic – deoarece apar în procesulț formării, repartizării i utilizării produsului social.ș2. Rela ii ce îbracă o formă bănească – deoarece aprar în procesul deț produc ie i circula ie a mărfurilor, apar în procesul retribuirii muncii,ț ș ț apar în raporturile dintre agen ii economici, popula ie, autorită i publice,ț ț ț etc.3. Sînt rela ii fără echivalent întrucît nu presupun în mod necesar oț contrapresta ie directă/imediată, din partea subiectului beneficiar aț mijloacelor băne ti. (ș Pentru seminar: agen ii economici, statul.ț )4. Mijloacele băne ti sub care se prezintă rela iile financiare nu seș ț rambursează, nu se întorc înapoi. De exemplu sunt mijloace de formare ale bugetului public na ional, sînt transferurile către popula ie sub formăț ț de salarii, pensii, burse, aloa ii, indemniza ii, etc. ț țSunt i excep ii: TVA-ul i creditul.ș ț ș

4. Func iile finan elor publiceț țFinan ele publice are 2 func ii:ț ț1. Func ia de reparti ie ț ț – are 2 faze dinstincte dar interdependente:

a) Constituirea fondurilor băne ti – contribuie următoarele subiecte:ș-Întreprinderile, indiferent de formă! (toate)-Institu iile publice i unită ile subordonate acestora;ț ș ț-Persoanele juridice i fizice rezindente în străinătate;ș-Popula ia de pe teritoriul RM.ț

Toate aceste subiecte contribuie la formarea fondurilor băne ti prin:ș-Impozitul pe venit (de profit al agen ilor economici);ț-Impozite pentru bunuri financiare;-Contribu ii de asigurări medicale i financiare;ț ș-TVA;-Amenzi;-Penalită i;ț-Dobînzi, etc.

b) Distribuirea fondurilor băne ti – prin distribuirea produsului na ionalș ț brut se în elege atît distribuirea primară cît i redistribuirea acestora. ț ș- Distribuirea primară constă în împăr irea produsului na ional brut întreț ț participan ii direc i/nemijloci i la procesul produc iei materiale.ț ț ț ț (Salaria ii, Statul, Băncile).ț- Procesul redistribuirii - produsul na ional brut cuprinde 2 faze:ț

1) Mobilizarea (acele rela ii sociale economice cu ajutorul căroraț prin mecanismul economic financiar i bancar, prin institu iileș ț financiare i bancare prin sistemul pre urilor i tarifelor aplictș ț ș bunurilor i serviciilor se mai atrage o prte din veniturile agen ilorș ț economice) i dirijarea unei păr i din produsul na ional brut dejaș ț ț distribuit.2) Dirijarea (rela iile băne ti prin intermediul cărora sînt dirijate iț ș ș utilizate aceste fonduri împreună cu o parte a resurselor băne tiș mobilizate în procesul distribuirii produsului na ional brut seț îndreaptă către sfera social-culturală, ordinea publică, apărarea na ională precum i către grupurile de popula ie care nu au primitț ș ț sau au primit fonduri insufieciente).

2. Func ia de control ț – urmăre te modul de constituire a fondurilor înș economie repartizarea pe destina ie i gestionarea lor cu o maximă eficien ă deț ș ț către agen ii economici, respectarea obliga iilor contractuale, dar mai ales aț ț obliga iilor fa ă de bugetul de stat. Func ia de control se exercită de către statț ț ț prin intermediul institu iilor sale specialiate: Curtea de Conturi, Ministerul deț Finan e, Banca Na ională a Moldovei, Serviciul Vamal, Inspectoratul Fiscal deț ț Stat, Departamentul de Inspec ie financiar. Acestor organe le revine sarcina de aț verifica integritatea patrimoniului public, eficien a utilizării fondurilor,ț legalitatea, necesitatea i oportunitatea cheltuelilor efectuate de către institu iileș ț publice.

În concluzie men ionăm că func ia de control este stîns legată cu func ia deț ț ț reparti ie, dar are o sferă de manfestare mult mai lagră, deoarece vizează peț lîngă constituirea i repartizarea fondurilor, i modul de cheltueli a banilor.ș ș

5. Activitatea fincanciară a statuluiPrin activitatea fincanciră a statului înelegem activitatea statului pentru

formarea repartizarea i utilizarea mijloacelor financiare care asigurăș dezvoltarea i îndeplinirea func iilor sale. Un prim pas i cel mai important esteș ț ș activitatea bugetară. ((1 ian. – 31 dec.) Vezi legea nr. 181.) i repartizareaș mijloacelor financiare între bugetele de diferite niveluri

În prezent activitatea financiară a statului nostru are loc mai mult, mai pu in, în colaborare cu organismele financiare interna ionale (FMI, Bancaț ț Moldială, etc.) în condi iicolaborării economice bilaterale sau multilaterale (ex:ț conven ii cu privire la împrumuturi externe). ț

Statul în activitatea financiară utilizează forme juridice (adobtarea actelor normative) i nejuridice (mese rotunde, seminare, publicitate). Statu desfăoarăș activitate financiară prin intermediul organelor sale specializate:

- organe cu competen ă generală (Parlamentul(Legea 181), Guvernul,ț Autorită ile publice locale(Legea privind finantele publice locare))ț

- organe cu competen ă specială:ț

1. Organele statale care desfă oară activitate financiară de rînd (înș paralel) cu îndeplinirea atribu iilor de bază (ministerele, servicii,ș agen ii).ț2. Organele statale a căror activitate financiară este de bază ( ministerul finan elor, BNM, curtea de conturi, inspetia financiară – pentruț seminar)

Tema 2. No iuni generaleț1. No iunea, obiectul i metoda de reglementare;ț ș2. Principiile dreptului financiar;3. Izvoarele dreptului financiar;4. Normele de drept financiar;5. Raporturile juridice de drept financiar;6. Locul i rolul dreptului financiar în sistemul ramurilor de drept.ș

1. No iunea, obiectul i metoda de reglementareț șObiectul reglementrării juridice financiare nu reprezintă altceva decît

con inutul acesteia, în care se înscriu componentele structurale ale finan elorț ț publice cu respectarea clară de delimitare a acestora fa ă de finan ele private.ț ț Astfel obiectul de studiu al dreptului financiar putem include următoarele elemente:

1. Dreptul bugetar;2. Dreptul fiscal;3. Procedura fiscală;4. Controlul financiar;5. Creditul public;6. Finan ele institu iilor publice.ț ț

Alte elemente:- emisiunea monetară;- circula ia monetară;ț- regimul juridic al valutelor;- organizarea i func ionarea aparatului financiar, bancar i de credit.ș ț ș

Avînd în vedere obiectul de studii putem defini dreptul financiar ca totalitatea de acte normative care reglementează rel ii de constituire, repartizareț

i utilizare a fondurilor băne ti ale statului i ale unită ilor publice destinateș ș ș ț satisfacerii sarcinilor social-economice ale societă ii. Defini ii care avem la Dan-ț țGrosu, Radu Stancu, Ionel Bostan, etc.

Ioan Gliga: Dreptul financiar reprezintă ansamblul normelor juridice instituite conform conceptului modern al finan elor publice din stateleț contemporane care reglementează în regim de drept public constituirea iș întrebuin area fondurilor băne ti ale statului i ale unită ilor publice, precum iț ș ș ț ș controlul financiar de interes public. ( Emil Balan, Cristin One ).ț

Rus: Dreptul financiar reprezintă ansamblul normelor juridice care reglementează rela iile sociale care apar în legătură cu contituirea, repartizareaț

i utilizarea fondurilor băne ti/resurselor financiare (centrale iș ș ș descentralizate), ale statutlui i ale organelor administra iei publice locale,ș ț destinate pentru realizarea sarcinilor sale. inînd cont că rusia este federa ie!Ț țElemente:

-Constituirea, repartizarea, cheltuirea/repartizarea.

Metoda de reglementare: Metoda imperativă, care interzice un anumit comportament.

Odată cu trecerea la economie de pia ă, de rînd cu metoda de bază sîntț admise i alte metode ca de ex. metoda de colaborare (dreptul bugetar),ș recomandare, dar i metoda caracteristică dreptului privat, metoda contractualăș (împrumutul de stat, dreptul fiscal).

În legea nr. 181 avem no iunea de ț note metodologice. BNM în fiecare an prezintă indicii de stabilitate a monedei Moldovei. Ministerul finan elorț elaborează recomandarea bugetului i îl distribuie. ș

2. Principiile dreptului financiar Principiile dreptului financiar sunt acele reguli i cerin e fundamentaleș ț

care exprimă cele mai esen iale trăsături i scopuri. Con inutul acestor principiiț ș ț este determinat de legea supremă a statului ( Constitu ia RM), la teme legate deț procedura bugetară, credit vom atinge tema principii.

Principiul legalită iiț art. 130 Constitu iei RM.ț

Principiul egalită ii în fa a legii i autorită ii publiceț ț ș ț – politica monetară, politica fiscală, politica de creditare, este unica indiferent de rasă, na ionalitate, sex, etc.ț

Moldova – leu /\ Transnistria – altă monedă!Viniturile din Găgăuzia rămin la ei.

Principiul publicită ii art. 26-27 Constitu ia RMț țVezi, art. 56, 73, 76 din legea nr. 181.

Principiul repartizării func iilor (principiu repartizării puterii în stat)ț

Principiul autonomiei locale (financiar) art. 109 Constitu ia RMț

Principiul caracterului social al activită ii sociale art. 47 Constitu iaț ț RM

Principiul de planificare financiarărepartizare trimestrială, la fiecare jumate de an Guvernul prezintă dare de

seamă Parlamentului. În fiecare an se adoptă bugetul de stat de către Parlament în sesiunea toamnă-iarnă. Declara ia pe venit a agen ilor economici anual, dataț ț limită 15 octombrie.

Principiul determinării juste a sarcinei fiscaleart. 58 Constitu ia RMț

Principiul verificării juste a legalită ii a modului de utilizare a banilorț publici

Art. 133 Constitu ia RMțCurtea de conturi

3. Izvoarele dreptului financiar

Izvoarele dreptului financiar sunt alcătuite din totalitatea actelor normative care reglementează raporturi juridice financiare. În raport de gradul de generalitate sau specialitate, izvoarele se extind în:1) Izvoare comune :

-Constitu ia RM, art. 58, 66, 95, 131-133;ț-Legea rm cu privire la guvern, art. 13;-Legea rm privind administrarea publică locală, art. 88, 18 lit. g, 34 (2), 49 (e,f),60(2);-Codul penal – cap X infrac iuni economice;ț-Codul civil – cap. 24 i 26 (contracte de asigurare); ș-Codul procedură civilă - contenciosul administrativ;-Legea cu privire la antreprenoriat i întreprindere art. 10 (5); etc.ș

2) Izvoare specifice:vezi lista cu acte normative din curiculă completată ulterior.sub formă de ierarhie!

4. Normele de drept financiarNorma drept financiar este acea normă care are obiect de reglementare

specific, care se referă la drepturile i obliga iile subiectelor participante laș ț raporturi juridice financiare, i care prescriu conduita acestora în proesul deș formare, administrare, utilizare i control asupra banului public, respectareaș cărora fiind garantată prin for a de constrîngere a statului. După con inutul lor,ț ț normele de drept financiar pot fi, materiale i ș procesuale:

Norme materiale sunt acelea care stabilesc drepturile i obliga iileș ț subiec ilor. ex: art 131 Constitu iar RM, acele norme care stabilesc repartizareaț ț

i mărimea cheltuelilor publice, forma i con inutul obliga iilor P.F. i P.J.ș ș ț ț șNorme procesuale sunt acele norme care stabilesc forma i modalitateaș

de ac iune a normelor materiale, ex: procedura bugetară, controlul financiar. art.ț 3 legea nr. 181.

Decizia de ini iere a controlului fiscal.ț