tehnologii de fabricatie proiect bucsa

8/16/2019 Tehnologii de Fabricatie Proiect Bucsa

1/13

Tema proiectului

Să se proiecteze tehnologia de fabricație prin așchiere a

reperului din Anexa 1,în condițiile unei producții de serie mijlocie

11 Analiza desenului de execuție

!format standardizat! A"#$1%&$'( mm)

!număr *ederi !$

!scara! 1+1

!toleranțe generale! S-./S0 $(2 m3

!există cote su4ciente

5ondiții tehnice+

6uchiile se *or teși la 1x"789

6aterial+ 0: ;(

1$ Analiza tehnologicității piesei

6aterialul ales pentru executarea piesei este un oțel carbon

de uz general 0: ;(ezistența la rupere prin alungire a

materialului este de ;( da.


2/13

Tratamente termice

Tratament Temperatură 6ediu de răcire.ormalizare 2%8!22%8 aer5ementare 22%8!'$%8 !5ălire 1 2(%8!2'%8 >lei,apă5ălire $ ((%8!2%%8 Apăe*enire 17%8!12%8 Aer

:a tratamentul de re*enire duritatea este aproximati* 77

?5

1;Alegerea semifabricatului

@imensiunile de gabarit sunt+

!lungime+:11% mm

diametru+@;% mm

1"=roprietățile materialului

0: ;( STAS 7%%


3/13

17 .otarea suprafețelor

S1,S;,S(E,S1$E!suprafață frontală

S$,S11,S1$!suprafață cilindrică exterioară

S"!degajare exterioară pro4lată

S7,S!suprafață cilindrică interioară

S(,S1%!teșitură 1x"78

S2! suprafață cilindrică interioară

S'!degajare interioară

$Traseul tehnologic


4/13

.r

op

@enumirea

operațiilor și fazelor

Schița de prelucrare 6u

folosita

11

@ebitare bara F lalungimea necesara

a) =rindere bara in

uni*ersal

Strunjire pentru

debitare

b)@esprindere piesa

din uni*ersal

$ Strunjire de

degroșare

aprinderea

piesei în

mandrina

uni*ersală

$1Strunjire

frontală S1

$$Strunjirelongitudinală S$

$;Strunjire

longitudinală S11

$"Strunjire

frontală S(E

$7Teșirea

suprafeței

S(#1x"78)

$Găurire

$(:ărgire S7

$2:ărgire S

$'Strunjire

interioară

longitudinală S

S.

"%%x(7

%


5/13

b@esprindere,întoarcere și prindere

piesă în uni*ersal

$1% Strunjire

frontală S;

$11Strunjire

longitudinală S1$

$1$Strunjire

frontală S1$E

$1; Strunjire

interioară

longitudinală S7$1" Teșirea

suprafeței

S(#1x"78)

; Strunjire de 4nisare

aprinderea piesei

în uni*ersal

;1 Strunjire

interioară

longitudinală S

;$ Teșirea

muchiilor suprafeței

S1 și S11#1x"78)

;; Strunjire canalS'

;" Teșirea

suprafeței S1%

#1x"78)

S.

"%%x(7

%


6/13

b @esprindere,

întoarcere și

prindere piesă în

uni*ersal

;7Strunjire canal

S"

;Teșirea

muchiilor suprafeței

S; #1x"78)

;(Teșireasuprafeței S7

#1x"78)

;2Trasare riz

pentru suprafața S2

" Găurire

aprindere în

dispoziti* a piesei

"1 Găurire S2#"

găuri echidistante

H()bdesprindere piesă

din dispoziti*

G$7 și

dispozi

ti* de

di*izar

e


7/13

7 ecti4care de

degroșare

aprinderea piesei

în mandrina

uni*ersală

71 ecti4care

exterioară cilindrică

S11

b@esprindere piesă

din uni*ersal

>

;7%!1

Calculul adaosurilor de prelucrare şi a dimensiunilor intermediare

a) Adaosurile de prelucrare se *or calcula analitic pentru a permitedeterminarea unor dimensiuni intermediare optime la toate operaIiilesuccesi*e de prelucrare

Adaosurile simetrice #pe diametru) la suprafeIe interioare Ji exterioare se

calculează cu relaIia+

( ) 2 2min 1 1 12 2 2 pi zi i i i A R S ρ ε − − −= + + +

>nde +

$Api min ! adaosul de prelucrare minim pentru operaIia #faza) /considerat pe diametru9

zi!1K înălIimea neregularităIilor pro4lului rezultată la operaIia #faza)precedentă i!19

Si!1 K adLncimea stratului super4cial defect format la operaIia #faza)precedentă i!19

Mi!1 K abaterile spaIiale ale suprafeIei de prelucrat faIă de bazeletehnologice ale piesei rămase după efectuarea operaIiei #fazei) precedente i!19


8/13

N/! eroarea de instalare a suprafeIei de prelucrat la operaIia #faza)considerată i

=entru stabilirea dimensiunilor semifabricatului se *a calcula adaosulde prelucrare pentru suprafeIele cu dimensiunile cele mai mari, în funcIie desuccesiunea operaIiilor necesarere alezării acestora

b) @imensiunile intermediare

elatiile de calcul ale dimensiunilor intermediare se stabilesc dinanaliza adaosurilor de dispunere a adaosurilor intermediare si tolerantelortehnologice

/n cazul productiei de serie mica sau indi*idual se foloseste metodaobtinerii indi*iduale a dimensiunilor

=entru suprafete exterioare cu adaosuri simetrice se pot scrie relatiile +

A pinom=2 A pimin+T i−1

d i−1max=d imax+2 A pinom

di−1nom=d i−1max #rotunjit)

d i−1min=d i−1max−T i−1

T i−1 !toleranta la faza de prelucrare precedenta i!1

d i−1 !diametrul minim care se obtine la faza precedenta i!1

ρi−1=2∆ c−lc

∆c !curba speci4ca lc !distanta de la sectorul de prelucrat pana la cel

mai apropiat capat

1 Adaosul minim pentru strunjirea de degrosare #anteriorstrunjirii bara este sub forma de laminat)+! suprafata este S11 de 76ɸ mm

R zi−1=125 [ μm ]


9/13

S i−1=120[ μm] Otab "'P

ρi−1= ρc=∆c ∙lc %7 ×11 77 O μm P

∆c %7

μm

¿


10/13

Adaosul minim pentru frezarea simultana a fetelor frontale este + A pimin= R z i−1+Si−1+ ρi−1+ϵ i

A pimin=¿ %$Q;"$Q%%; ;7 OmmP

$ A pimin=7.3 OmmP

Toleranta la lungimea de debitare +

T i−1 7$% [ μ m]=0.520[mm] treapta de precizie 1" Otab $17P

A i=−1.3 OmmP

A pinom=2 A pimin+¿ Ai∨¿

2 A inom=7.3+|−1.3| 2 OmmP

:ungimea nominala pentru debitarea este + Lnom=30+8.6=38.6[mm]

Lnom ;'OmmP

:a debitare se *a respecta cota ;' OmmP

Raloarea reala a adaosului nominal este +

$ A pinom=39−30 ' OmmP

=entru 4ecare suprafata frontala adaosul este de ' mm

; 5alculul adaosurilor de prelucrare pentru suprafata cilindricaexterioara S11

a) Adaosul minim pentru rectifcarea de degrosare #operatiaprecedenta este strunjirea de 4nisare)+

! se pleaca de la dimensiunea 4nala a suprafetei+ ∅76−1.3+0.6

OmmP,

a1, μm

R zi−1=25 [ μm ] Otab "'P


11/13

μm

S i−1=30¿ P Otab "'P

ρi−1=2 ∙∆c ∙ lc

lc=11[mm]

∆c %,1% [ μm/mm] Otab "P

εi=0

ρi−1=2 ∙0,10 ∙11=2.2[ μm]

Adaosul minim pentru recti4carea de degrosare este +

$ A pi

min

=2( R zi−1

+Si−1)Q$

∙ ρi−

1

$

25

∙¿ Q;%)Q$ ∙

$$ 11""O μm¿

Toleranta pentru strunjirea de 4nisare #treapta 1% de precizie)T i−1=84 μm Otab $17P

Adaosul nominal pentru recti4care este + A pinom=2 A pimin+T i−1=64.4+84=148.4[ μm]

@iametrele inainte de recti4carea de degrosare sunt+d i−1max=d imax+2 A pinom (Q %$' (2'OmmP

di−1nom=76.9[mm]

d i−1min=d inom−T i−1 (' K %%2" (21OmmP

0peratia de strunjire de 4nisare se *a executa la cota ∅76.9 OmmP

b) Adaosul minim pentru strunjirea de 4nisare #operatia precedentastrunjirea de degrosare) +

R zi−1=63 [ μm]

μm

Si−1=60¿ P Otab "'P


12/13

ρi−1=√ ρc2+ ρcentr

2

ρc $ ∙∆c ∙ lc

∆c%1%

[ μm /mm]

lc 11mm¿ P

ρc $×0.10×11 $$ O

μm¿

qcentr %$7∙1'%%O μ mP"(7 [ μm ] "(7OmmP

ρi−1 μm

√ 2.22+4752≅ 475.005¿ P

εi=0

Adaosul minim pentru strunjire este +

$ A pimin=2∙( R zi−1+S i−1) Q$ ∙ ρi−1 $ ∙ #;Q%)Q$ ∙475 11'O μm¿

T i−1 1;% Otab $17P ! treapta de precizie 11

Adaosul nominal pentru strunjirea de 4nisare sunt +2 A pinom=2 A pimin+T i−1=1196+130=1326[ μm]

@iametrele inainte de recti4carea de degrosare sunt+d i−1max=d imax+2 A pinom ( Q 1;$ (('$OmmP

d i−1nom (('OmmP

d i−1min=d inom−T i−1 ((' K %1; ((((OmmP

0peratia de strunjire de degrosare se *a executa la cota ∅77.9

OmmP

c) Adaosul minim pentru strunjirea de degrosare#anterior strunjiriibara este sub forma de laminat cu sectiune circulara)+

2 A pinom=d imax−dimax (ant )=77.9−76.6=1.3[mm]


13/13

tehnologii de fabricatie proiect bucsa

Documents