Tehnologia de Fabricatie si de Reconditionare pentru Reperul Bolt, Cilindru si Piston

6.CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE

In construcia de maini, pentru obinerea pieselor cu precizia necesara si calitatea suprafeelor impuse de condiiile funcionale, este necesar, de obicei, ca de pe semifabricat sa se indeprteze prin achiere straturi de material care constituie adaosurile de prelucrare.

Determinarea adaosurilor de prelucrare este strns legat de calculul dimensiunilor intermediare si al dimensiunilor semifabricatului. Pe baza dimensiunilor intermediare se proiecteaz dispozitivele pentru prelucrri pe maini unelte, verificatoarele de tipul calibrelor, se stabilesc dimensiunile sculelor achiatoare la operaiile ( fazele ) succesive de prelucrare a gurilor : burghiu, lrgitor, alezor etc. Dimensiunile calculate ale semifabricatului servesc la proiectarea matrielor, modelelor pentru execuia formelor de turnare, cutiilor de miezuri etc. Stabilirea unor valori optime ale adaosurilor de prelucrare permite efectuarea calculului corect al masei semifabricatelor si al consumurilor specifice ale materialelor, precum i al regimurilor de achiere i normelor tehnice de timp pentru operaiile de prelucrare mecanic prin achiere.

Pentru determinarea adaosurilor de prelucrare se folosesc urmatoarele metode:

1. metoda experimental-statistic;

2. metoda de calcul analitic.

Prin metoda experimental-statistic adaosurile de prelucrare se stabilesc cu ajutorul unor standarde, normative sau tabele de adaosuri, alctuite pe baza experienei uzinelor sau a unor date statistice.

Metoda de calcul analitic al adaosurilor de prelucrare, elaborat de V.M.Kovan, se bazeaz pe analiza factorilor care determin marimea adaosului si stabilirea elementelor componente ale acestuia pentru condiiile concrete de efectuare a diferitelor operaii tehnologice. Aceasta metod permite evidenierea posibilitailor de reducere a consumului specific de material si de micorare a volumului de munc al prelucrarilor mecanice la proiectarea unor procese tehnologice noi si la analiza celor existente.

Relaiile de calcul ale dimensiunilor intermediare se stabilesc din analiza schemelor de dispunere a adaosurilor intermediare si toleranelor tehnologice. Dispunerea adaosurilor de prelucrare intermediare este diferit, dupa cum prelucrarea se realizeaz prin metoda obinerii individuale sau prin metoda obinerii automate a dimensiunilor.

La prelucrarea prin metoda obinerii automate a dimensiunilor apare o dispunere a adaosurilor intermediare diferit fa de prelucrarea prin metoda obinerii individuale a dimensiunilor. Aceasta se explic prin faptul c la prelucrarea pe maini-unelte reglate la dimensiune constant pentru ntregul lot de piese, datorit deformatiilor elastice ale elementelor sistemului tehnologic MUSDP ( masina-unealta-scula-dispozitiv-piesa ) au loc fenomene de copiere care constau in aceea c la prelucrarea unui semifabricat cu dimensiunea minim Li-1 min se obine dimensiunea minim Li min la operaia considerat i, iar la prelucrarea unui semifabricat cu dimensiunea maxim Li-1 max se obine dimensiunea maxim L i max .

BOLUL

Datorit seriei mari de fabricaie, prelucrarea piesei se face pe maini de mare productivitate prin metoda obinerii automate a dimensiunilor [1].

1.Calculul adaosurilor de prelucrare i al dimensiunilor intermediare pentru suprafaa ( 40-0,008 .

a ) pentru rodare (operaia precedent este rectificarea de finisare) :

Adaosul de prelucrare minim pentru rodare (tab.3.1) :

Din tabelul 2.15 obtinem tolerana pentru operaia precedent - rectificarea de finisare - conform treptei 7 de precizie :

Diametrul maxim nainte de rodare ( dupa rectificarea de finisare ) este

(tab.3.4) :

rezult :

Se rotunjete :

Diametrul minim rezult :

Deci, operaia de rectificare de finisare se va executa la cota :

( 40,03-0,025 mm

Adaosul de prelucrare nominal real este :

b ) pentru rectificarea de finisare (operaia precedent este rectificarea de degroare) :

Adaosul de prelucrare minim pentru rectificarea de finisare (tab.3.1) :

Din tabelul 2.15 obtinem toleranta pentru operatia precedenta - rectificarea de degrosare - conform treptei 9 de precizie :

Diametrul maxim inainte de rectificarea de finisare ( dupa rectificarea de degrosare ) este (tab.3.4) :

Diametrul minim rezult :

Deci, operaia de rectificare de degroare se va executa la cota :

( 40,1-0,062 mm

Adaosul de prelucrare nominal real este :

c) pentru rectificarea de degroare (operaia precedent este strunjirea

de finisare) :

Adaosul de prelucrare minim pentru rectificarea de degroare (tab.3.1)

Din tabelul 2.15 obinem tolerana pentru operaia precedent strunjirea de finisare - conform treptei 10 de precizie :

Diametrul maxim nainte de rectificarea de degroare este (tab.3.4) :

Diametrul minim rezult :

Deci, operaia de strunjire de finisare se va executa la cota :

( 40,25-0,100 mm

Adaosul de prelucrare nominal real este :

d ) pentru strunjirea de finisare (operaia precedent este strunjirea

de degroare) :

Adaosul de prelucrare minim pentru strunjirea de degroare (tab.3.1) :

Din tabelul 2.15 obinem tolerana pentru operaia precedent strunjirea de degroare - conform treptei 12 de precizie :Diametrul maxim nainte de strunjirea de finisare este (tab.3.4) :Diametrul minim rezult :

Deci, operaia de strunjire de degroare se va executa la cota : ( 40,7-0,250 mmAdaosul de prelucrare nominal real este :

e) pentru strunjirea de degroare(anterior strunjirii materialul - bara - este sub form de laminat) :

Pentru centruire cu fixarea materialului n prisme autocentrate :

Adaosul de prelucrare minim pentru strunjirea de degroare (tab.3.1) :

Din tabelul 2.4 se obine abaterea inferioar Ai la diametrul barei laminate :

Dimensiunea nominal a suprafeei la semifabricatul brut :

Se alege o bar laminat cu diametrul standardizat

EMBED Equation.3 Adaosul de prelucrare nominal real este :

2.Calculul adaosurilor pentru prelucrarea suprafeelor frontale la cota L 88-0,23 .

Suprafeele frontale de capt se prelucreaz prin frezare, operaia precedent fiind debitarea pe ferstru circular. Din tabelul 4.11 obinem :

Adaosul minim pentru frezarea simultan a feelor frontale este :

Tolerana la lungimea de debitare, n treapta 14 de precizie este 870 (m; abaterile limit la lungimea de debitare sunt deci mm sau rotunjit 0,5 mm .

Lungimea nominal pentru debitare este :

La debitare se va respecta cota : mm.

Valoarea real (recalculat) a adaosului nominal este :

mm

Pentru fiecare suprafa adaosul este de 1 mm.

3.Calculul adaosurilor de prelucrare i dimensiunilor intermediare pentru prelucrarea gurii (23+0,28Se consider convenional o gaur normal deoarece raportul l/d