TEHNICI si INVESTIGATII in NURSING

Alimentatia pacientului

trebuie sa respecte urmatoarele principii

inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismului

asigurarea aportului de vitamine si saruri minerale necesare metabolismului normal

favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave

alimentatia rationala poate influienta tabloul clinic, caracterul procesului infectios devenind un factor terapeutic

prevenirea unei evolutii nefavorabile in bolile latente

consolidarea rezultatelor terapeutice obtinute prin alte tratamente

Alimentatia dietetica

este o contributie la tratarea pacientului

regimurile dietetice sunt foarte variate

regimurile dietetice pot fi

hipocalorice

hipercalorice

regimurile dietetice urmaresc

punerea in repaus si crutarea unor organe, aparate si sisteme

regim de crutare a

intestinului gros dizenterie

mucoasei bucale stomatita

stomacului gastrita, ulcer gastric

ficatului hepatita, ciroza

rinichiului nefrita, glomerulonefrita, insuficienta renala cronica

la alcatuirea regimurilor de crutare se va tine seama de

compozitia chimica a alimentelor

modul de preparare

starea lor de agregare

echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului

in colita de fermentatie regim bogat in proteine

in colita de putrefactie regim bogat in hidrocarbonati

in ciroza hepatica restrictie de lichide

in insuficienta cardiaca restrictie de lichide

compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor endocrine

se va stabili toleranta la glucide in diabetul zaharat

satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului

in boli infectioase regim bogat in vitamine

afectiuni osoase - regim bogat in calciu

in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali regim bogat in proteine

indepartarea unor produse patologice de pe peretii intestinali

produse patologice ca - mucus, puroi, se por indeparta cu ajutorul regimului de mere rase sau morcovi

numarul regimurilor dietetice este variat in functie de diversitatea imbolnavirilor, de stadiul si de gravitatea acestora

regim hidric - indicatii

in primele zile postoperator

diarei acute

gastrite acute

alimente permise

supe clare de legume

ceaiuri indulcite cu zaharina sau neindulcite

zeama de orez

supe diluate si degresate din carne

apa fiarta si racita

hidro-zaharat - indicatii

perioade de debut a hepatitei epidemice

insuficienta renala acuta

colecistita acuta

in perioada febrila a bolilor infectioase

alimente permise

sucuri de fructe indulcite

ceaiuri indulcite

zeama de compot

zeama de orez

se administreaza cantitati mici si dese

semilichid - indicatii

colecistita subacuta

perioada icterica a hepatitei epidemice

ciroza hepatica

varice esofagiene

dupa primele zile ale infarctului miocardic acut

alimente permise

supe de fainoase, supe de legume

pireuri de legume, fructe coapte, fainoase

sufleuri de brinza de vaci

mese mici cantitativ si mai frecvente

lactat - indicatii

in primele 3-5 zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase

in primele zile dupa hemoragia digestiva superioara

alimente permise

1000-2000 ml lapte, eventual imbogatit cu frisca sau smintina

lacto-fainos - vegetarian

indicatii

dupa puseul acut al ulcerului in remisiune

dupa operatii pe stomac

alimente permise

brinza de vaci, oua fierte moi

cas, lapte, pireuri de legume, smintina, frisca, fainoase

hepatic - indicatii

hepatita cronica agresiva

ciroza hepatica decompensata

neoplasm hepatic

alimente permise

brinza de vaci, cas, urda, iaurt, carne slaba fiarta. piine alba prajita, legume, fainoase, fructe coapte, biscuiti, supe de fainoase, unt 10g/zi, ulei 20-30g/zi

renal - indicatii

glomerulonefrita acuta difuza

insuficienta renala

alimente permise

salata de cruditati cu untdelemn, fructe crude coapte

compot, supe de legume si fainoase, prajituri cu mere

cas, brinza de vaci, urda, galbenus de ou, frisca

piine fara sare

cardio-vascular - indicatii

cardiopatii decompensate

HTA

infarct miocardic acut a 2-a saptamina de boala

alimente permise

lapte, iaurt, brinzeturi, carne slaba fiarta, salata de sfecla

fructe crude sau coapte, aluat de tarta, dulceata

unt 10g/zi, ulei 30 g/zi

diabetic - indicatii

diabet zaharat

alimente permise

in functie de toleranta la glucide va cuprinde alimente cintarite in mod obligatoriu si alimente necintarite

alimente cintarite:piine,lapte, cartofi, fainoase, legume uscate, fructe

alimente necintarite: peste, carne, mezeluri, oua, supe de carne, sosuri fara faina, ulei

hipocaloric - indicatii

obezitate

HTA

alimente permise

240 calorii 300 g brinza de vaci

400 calorii lapte, brinza de vaci, carne alba, mezeluri, legume, mere

600 calorii din aceleasi alimente

Notiuni de gastrotehnie

- - studiaza transformarile suferite de alimente in cursul pregatirii lor culinare

- - inaintea prepararii se cerceteaza starea de salubritate a alimentelor

Carnea

Proaspata : Culoare rosie, Lucioasa, Usor umeda

Alterata : Culoare cenusie/Verzuie, Umeda, Lipicoasa

Mezelurile

Proaspete : Suprafata curata, Nelipicioasa, Masa compacta, Legata, Miros placut

Vechi : Pete de mucegai, Miros neplacut, Sfarimicioase

Pestele

Proaspat : Culoare normala, Strat umed, Bronhii rosii

Alterat : Cenusiu/Verde/Negru, Bronhii negre, violacee, Tegumente moi,rupte

Laptele

Proaspat : Omogen, Consistenta fluida, Miros placut, Gust dulceag

Praf

Proaspat - Pulbere fina, Omogena, Uniforma, Miros placut

Vechi - Aglomerari de bulgari, Miros nepacut

Oul

Proaspat

Dupa spargere albusul transparent

Reflexe albastrui

Consistenta filanta

Galbenusi auriu, uniform

Isi mentine forma

Alterat

Galbenusul nu-si mentine forma

Albusul apos cu miros neplacut, respingator

Faina

Proaspata : Pulbere alba-galbuie, Gust putin dulceag

Alterata : Amara, Acra, Miros de mucegai

Conservele

Bune

Capac nebombat, Fara pete de rugina

Produsul cu propietati organoleptice caracteristice continutului

Alterate - Capac bombat, Pete de rugina, Deschise, Degaja miros urit

Prelucrare preliminara

transarea carnii

spalarea, eviscerarea pasarii

curatirea solzilor, eviscerarea pestelui

ouale spalate, sparte in vase curate

legumele sortate, spalate, curatate, taiate

prelucrarea preliminara se va face cu putin timp inainte

se evita spalarea indelungata si mentinerea in apa

se indeparteaza parti minime exterioare ale unor legume

Tehnici de gastrotehnie

fierberea

suprafata alimentelor se comporta ca un dializor trec substantele minerale in apa daca aceasta este rece

daca se introduc in apa fierbinte la suprafata se creeaza un strat protector

inabusirea = fierberea in vapori supraincalziti

scurteaza timpul de preparare

minimalizeaza pierderile de vitamine si minerale

prajirea - se formeaza compusi prin degradarea grasimilor foarte daunatori organismului

alimentele formeaza o crusta ce nu permite trecerea substantelor sapide la exterior - contraindicata

frigerea - se formeaza o crusta ce mentine substantele sapide

se realizeaza prin expunere directa la radiatii calorice sau prin asezarea alimentelor pe placa incinsa

coacerea - alimentele se introduc in atmosfera de aer cald

se formeaza o crusta de glucide caramelizate sau proteine coagulante

alimentele se coc

conservare

congelare

afumare

murare

sarare

uscare

Alimentatia pacientului

servirea meselor

modul in care pacientului i se ofera alimente are aceeasi actiune importanta ca si regimul propiu zis

in legatura cu servirea mesei, asistenta va tine seama de

orarul si repartizarea meselor

intervalul dintre mese trebuie stabilit in asa fel incit perioada de repaus din cursul noptii sa nu fie mai mare de 10-11 ore, iar in unele cazuri si mai mic ulcer gastric

pacientii in stare grava, febrili vor fi alimentati in momentele de acalmie, indiferent de programul sectiei

pacientii cu boala ulceroasa sau hipersecretie gastrica vor fi alimentati la intervale scurte, in functie de stadiul de evolutie

la acestia alimentele trebuie servite uneori din ora in ora in cursul zilei, adaugind una doua mese si in cursul noptii

pacientii febrili, adinamici, in stare grava nu pot ingera cantitatea obisnuita de alimente , de aceea vor fi alimentati dupa un program special cu mese mici, dese, repartizate atit ziua cit si noaptea

pacientii cardiaci si cei cu sistem nervos labil suporta greu o flaminzire mai mare de 6 ore

alimentele rezervate acestor pacienti vor fi pastrate in conditii corespunzatoare la oficiul de alimente

mesele principale nu vor fi servite niciodata inaintea aplicarii tratamentului

dupa prinz vor fi rezervate ore de odihna

pregatirea servirii meselor

hranirea pacientului nu trebuie sa fie tulburata de activitatea sectiei tratamente, recoltari, vizita medicala

inaintea servirii meselor nu se aplica tratamente dureroase

se vor inlatura din salon factorii dezagreabili

pacientii cu aspect neplacut vor fi izolati de restul bolnavilor cu paravane

saloanele vor fi aerisite, curate cu ambianta placuta

asistenta imbraca halat alb peste uniforma, isi prinde parul, isi spala bine miinile

distribuirea alimentelor

servirea estetica si curata a meselor contribuie la imbunatatirea poftei de mincare a pacientilor

asigura declansarea secretiei sucurilor digestive si pe cale psihica

operativitatea impiedica denaturarea si racirea alimentelor

distribuirea alimentelor se face pe baza tabelelor de alimentatie

in unele cazuri asistenta intocmeste fise individuale de regim

alimentele se portioneaza pe regimuri si apoi sunt distribuite in salon pe un carucior special, iar la bolnavi pe tavi acoperite

felurile de alimente se servesc pe rind, pe masura ce bolnavul consuma felul anterior

alimentele nu se ating cu mina

gustul unor alimente se poate corecta daca nu contravine dietei

ordinea de servire a mesei

se va distribui intii regimul comun, apoi regimurile tip si la urma se va dispune aducerea regimurilor individuale

vor lua masa intii pacientii ce se pot alimenta singuri, apoi asistenta se va ocupa de cei ce trebuie alimentati de ea

alimentarea artificiala se va face in afara programului obisnuit

moduri de alimentare a bolnaviilor

in functie de starea bolnavului alimentarea se face

activ pacientul maninca singur in sala de mese sau in salon

pasiv pacientului i se introduc alimente in gura

artificial alimentele sunt introduse in organism pe alte cai decat cea oralaAlimentarea activa

in functie de starea generala pacientul maninca singur, fara ajutor, alimentele oferite

starea generala a pacientului permite ca acesta sa serveasca masa singur si fara ajutor

se face in

sala de mese

salon - la masa/la pat

pregatiri

materiale: tava, tacimuri, farfurii, servetele, cana pentru supa, pahar de apa, fete de masa, cosulet de piine

conditii de mediu

sala de mese

curatenie desavirsita, aerisire

se aranjeaza estetic pe mese mici, tacimurile, farfuriile, etc numarul regimului

se creaza o atmosfera cit mai placuta

se anunta bolnavii sa vina la masa

se invita sa se spele pe miini

servirea mesei

se servesc felurile de mincare pe rind

se ridica imediat vesela folosita

nu se ating alimentele cu mina

se observa daca pacientul a consumat alimentele in intregime, in caz contrar se solicita motivul si se iau masuri de inlocuire

se transporta vesela la oficiu

se aeriseste si se curata mesele

conditii de mediu in salon la masa

se indeparteaza tot ce ar putea influenta negativ apetitul pacientului

se separa cu paravan pacientii cu aspect dezagreabil

se pregateste masa bolnavului

se invita pacientul sa se spele pe miini

este ajutat sa se aseze la masa

asistenta imbraca halatul de protectie si isi stringe parul

se spala pe miini

alimentarea activa in pat la salon

se pregateste salonul

se aseaza pacientul in pozitie confortabila

se protejeaza lenjeria de pat cu musama

se aseaza peste musama un lighean

i se ofera pacientului sapunul si i se toarna apa sa se spale

i se ofera prosopul sa-si stearga miinile

se indeparteaza materialele folosite

se adapteaza masa speciala la pat

se aseaza in jurul gitului un servetel

asistenta imbraca halatul de protectie

sa spala pe miini si serveste masa

alimentarea activa la pat in decubit lateral sting

se aseaza pacientul in decubit lateral sting cu capul sprijinit pe perna

se spala pe miini

se protejeaza lanjeria de pat cu aleza, iar cea a bolnavului cu un prosop curat

se aseaza tava la marginea patului

se servesc alimentele pe rind

se taie cele solide

lichidele se servesc in cani specile cu cioc sau cu ajutorul unor tuburi (pai)

se ridica vesela utilizata

se indeparteaza materialele folosite

se spala pacientul pe miini

Alimentarea pasiva

cind starea generala a bolnavilor nu le permite sa se alimenteze singuri, trebuie sa fie ajutati

starea generala a pacientului nu permite ca acesta sa serveasca masa singur necesitind ajutor ca de exemplu

pacienti adinamici

pacienti imobilizati

pacienti cu deficit motor la membrele superioare

pacienti cu usoare tulburari de deglutitie

scop

vor fi hraniti bolnavii imobilizati, paralizati, epuizati adinamici, in stare grava sau cei cu usoare tulburari de deglutitie

pregatiri

materiale: tava, fafurii, cana cu cioc, pahar de apa, servet, tacimuri, cana pentru supa

asistenta : imbraca halatul de protectie, stringe parul, se spala pe miini

pacient : se aseaza in pozitie semisezinda, se protejeaza lenjeria

se adapteaza masuta la pat

se aseaza mincarea in asa fel incit sa vada ce i se introduce in gura

servirea mesei

asistenta se aseaza in dreapta pacientului si ii ridica usor capul cu perna

verifica temperatura alimentelor

ii serveste supa cu lingura sau cu cana cu cioc, taie alimentele solide

supravegheaza debitul lichidului pentru a evita incarcarea peste puterile de deglutitie a pacientului

este sters la gura

se aranjeaza patul

se indeparteaza eventualele resturi alimentare care ajunse sub bolnav pot contribui la formarea escarelor

schimba lenjeria daca s-a murdarit, acopera pacientul

aeriseste salonul, stringe vesela si o duce la oficiu!!!!!!! IMPORTANT

se incurajeaza pacientul in timpul mesei, asigurindu-l de contributia alimentelor in procesul vindecarii

se ofera pacientului cantitati nu prea mari deoarece neputind sa le inghita ar putea sa le aspire

se evita servirea alimentelor prea fierbinti sau prea reci

se evita atingerea alimentelor care au fost in gura pacientului

este interzis a se sufla pentru racirea alimentelor prea fierbinti

dupa 2-3 lingurite efectuam pauze in alimentare

se intrerupe alimentatia la aparitia tulburarilor functionale ale respiratiei tuse, dispnee

evitam efortul pacientului pentru masticatie si inghitire

stimulam apetitul pacientului si nu il obosim prin conversatii inutile

Principii de alimentare a pacientilor inapetenti

scop

observarea apetitului urmareste descoperirea si combaterea inapetentei sau anorexiei bolnavului

apetitul poate fi un indiciu in stabilirea diagnosticului unor afectiuni

cei cu cancer gastric refuza carnea da vaca

in hepatita epidemica faza preicterica refuza grasimile

polifagia poate indica un diabet zaharat

apetitul preferential in cazul unor carente ale organismului - gravide

pentru combaterea anorexiei si a inapetentei se vor avea in vedere urmatoarele

se verifica daca inapetenta este totala sau repulsia se manifesta numai fata de alimentele din regim in comparatie cu cele preferate

se inlocuiesc in functie de preferintele bolnavului in cadrul limitelor permise de prescriptia medicala

servirea mesei se va face intr-un cadru cit mai estetic

se servesc alimentele in portii mici

mesele vor fi servite la intervale mici

pentru eliminarea senzatiei de greata lighidele se servesc reci, acidifiate cu lamiie, intr-o variatie cit mai mare

nu se administreaza alimente hiperzaharate provoaca senzatia de plenitudine si favorizeaza diareea

laptele in cantitate mai mare de 1 litru provoaca diaree, greata

albuminele dozate brinza provoaca meteorism si accentueaza inapetenta

la bolnavii complet inapetenti senzatia de sete va fi exploata si li se vor da elemente nutritive sub forma lichida lapte, sucurile de fructe vor fi imbogatie cu praf de lapte, cacao, galbenus, preparate de zahar, zeama de lamiie sau portocale

bulionul de legume va fi imbogatit cu unt, brinza, faina, galbenus de ou, cacao

in aceste amestecuri se vor introduce si preparate de vitamine, daca ele nu disperseaza usor si nu modifica gustul sau mirosul alimentelor

se asigura necesitatile calorice 2500-3000 cal/24h prin administrare de preparate lichide hipercalorice

la revenirea apetitului se administreaza alimentatie solida repartizata in 4-5 mese

asistenta trebuie sa noteze exact cantitatea de alimente consumata si sa calculeze valoarea calorica pentru a se putea orienta in ceea ce priveste acoperirea necesitatilor zilnice

va urmari ca bolnavul sa consume numai alimente conform prescriptiilor medicale

Alimentatia artificiala

definitie

introducerea alimentelor in organismul pacientului prin mijloace artificiale

se realizeaza prin

sonda gastrica sau intestinala

gastrostoma

pe cale parenterala

clisma

scop

hranirea pacientilor inconstienti

cu tulburari de glutitie

cu intoleranta digestiva

hemoragie digestiva

operati pe tubul digestiv si glande anexe

cu stricturi esofagiene sau ale cardiei

in stare grava

negativism alimentar

Alimentarea prin sonda gastrica

SCOP este introducerea prin sonda de lichide pacientilor care nu se pot hrani oral

Indicatii

Pacienti inconstienti

Pacienti cu leziuni sau interventii chirurgicale in urmatoarele regiuni nas, faringe, amigdale, palat dur si moale, esofag

Pacienti cu absenta reflexului de deglutitie

Pacienti cu tumori in zonele enuntate mai sus

Contraindicatii

Afectiuni gastrointestinale de genul diaree, varsaturi, tenesme, meteorism

Faringita, rinita, deshidratare masiva, edeme

Pregatirea materialelor - de protectie: aleza, prosoape

sterile - sonda Einhorn sau Faucher, seringi de 5-10 ml, pensa hemostatica

nesterile: pilnie, tavita renala

bulion alimentar

sa nu prezinte grunji

sa fie la temperatura corpului

sa aiba valoare calorica

Pregatirea pacientului psihic - se informeaza pacientul, se explica necesitatea tehnicii

- este rugat sa respecte indicatiile date in timpul sondajului

fizic - se aseaza pe un scaun cu spatar, cu spatele cit mai drept

- se protejeaza cu un sort din material plastic

- se indeparteaza proteza dentara si se aseaza in paharul cu apa

- se aseaza tavita renala sub barbia pacientului pentru a capta saliva ce se scurge din cavitatea bucala

- este solicitat sa mentina in aceata pozitie

- pacientul nu va minca in dimineata efectuarii sondajului

Introducerea sondei

asistenta se spala pe miini, isi pune sortul, isi pune manusile sterile

pozitionam pacientul constient semisezind , iar pacientul inconstient in decubit lateral

umezeste sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe si esofag

se aseaza in dreapta bolnavului si ii fixeaza capul cu mina stinga , tinindu-l intre mina si torace

prinde cu mina dreata extremitatea rotunjita a sondei ca pe un creion

cere pacientului sa deschida gura larg

sa respire adinc si introduce capatul sondei pina la peretele posterior al faringelui , cit mai aproape de radacina limbii, invitind bolnavul sa inghita

prin deglutitie sonda patrunde in esofag si este impinsa atent spre stomac ( la marcajul 40-50 cm citit la arcada dentara)

se verifica prezenta sondei in stomac prin aspirare cu seringa

Alimentatia propiu-zisa

in caz de staza gastrica se aspira continutul si se efecteaza spalatura gastrica

se ataseaza pilnia la capatul sondei si se toarna lichidul alimentar 200-400 ml pina la 500 ml , incalzit la temperatura corpului

se introduc 200-300 ml apa si o cantitate mica de aer pentru a goli sonda

se inchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor in faringe de unde ar putea fi aspirate determinind pneumonia de aspiratie complicatie grava

se extrage sonda

sonda se extrage printr-o miscare hotarita , cu prudenta , dupa comprimarea ei cu o pensa pentru a impiedica scurgerea continutului in faringe

cind capatul liber al sondei ajunge in gura pacientului se prinde cu mina stinga si se indeparteaza

se goleste continutul sondei in vasul colector

se aseaza sonda in tavita renala

Ingrijiri ulterioare

i se ofera un pahar cu apa aromata sa clateasca gura

se streg mucozitatiile

se indeparteaza tavita renala si sortul

i se ofera proteza

se aseaza comod in pat!!!!! IMPORTANT

LA PACIENTII INCONSTIENTI CU TULBURARI DE DEGLUTITIE SAU CARE TREBUIE ALIMENTATI MAI MULT TIMP PE ACEASTA CALE SONDA SE INTRODUCE ENDONAZAL

SONDELE DE POLIETILEN SE MENTIN MAI MULT DE 4-6 ZILE , CELE DE CAUCIUC MAXIM 2-3 ZILE FIIND TRAUMATIZANTE PRODUC ESCARE ALE MUCOASELOR

RATIA ZILNICA SE ADMINISTREAZA IN 4-6 DOZE FOARTE INCET, DE PREFERINTA CU APARATUL DE PERFUZAT UTILIZIND VASE IZOTERME

Alimentatia prin gastrostoma

deschiderea si fixarea operatorie a stomacului la piele in scopul alimentarii printr-o sonda in cazul in care calea esofagiana este intrerupta

in cazul stricturilor esofagiene dupa arsuri sau intoxicatii cu substante caustice , cind alimentatia artificiala ia un caracter de durata si nu se poate utiliza sonda gastrica , alimentele vor fi introduse in organism prin gastrostoma

in stoma este fixata o sonda de cauciuc prin intermediul careia alimentele sunt introduse cu ajutorul unei seringi sau prin pilnie

respectindu-se aceleasi princii, se introduc si aceleasi amestecuri alimentare ca in cazul alimentatiei prin sonda gastrica

alimentele vor fi introduse in doze fractionale la intervale obisnuite dupa orarul de alimentatie al pacientilor incalzite la temperatura corpului

cantitatea introdusa odata nu va depasi 500 ml

dupa introducerea alimentelor pe sonda ,se inchide pentru a impiedica refluarea acestora

tegumentele din jurul stomei se pot irita sub actiunea sucului gastric care se prelinge adesea pe linga sonda, provocind uneori leziuni apreciabile

de aceea regiunea din jurul fistulei se va pastra uscata, acoperita cu un unguent protector si antimicrobian, pansata steril cu pansament absorbant

Alimentatia prin clisma

se poate asigura hidratarea si alimentarea pe o perioada scurta de timp

deoarece in rect nu sunt fermenti pentru digestie, iar mucoasa absoarbe numai solutii izotonice , substantele proteice sunt eliminate sau supuse unui proces de putrefactie

alimentarea se face prin clisma picatura cu picatura cu solutie Ringer, glucoza 47% cu rol hidratant

materiale necesare: de protectie- paravan, musama, aleza

sterile

canula rectala

casoleta cu comprese

para de cauciuc pentru copii

nesterile

stativ pentru irigator

irigatorul si tubul de cauciuc de 1,5 -2 m lungime si 10 mm diametru, tavita renala, bazinet

medicamente

substanta lubrefianta - vaselina

Pregatire pacientului psihic - se anunta si se explica tehnica, se respecta pudoarea

fizic - se izoleaza patul cu paravan

- se protejeaza cu musama si aleza

- se aseaza pacientul in functie de starea generala in pozitie

decubit dorsal cu membrele inferioare usor flectate

decubit lateral sting cu membrul inferior sting intins si dreptul flectat

genupectoriala

- se aseaza bazinetul sub regiunea sacrala si se inveleste pacientul

Executie

se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul

se verifica temperatura solutiei ce urmeaza a fi introdusa

se umple irigatorul

se evacueaza aerul si prima coloana de apa

se lubrefiaza canula cu o compresa de tifon

se fixeaza irigatorul pe stativ

asistenta se spala pe miini si se dezinfecteaza

indeparteaza fesele bolnavului cu mina stinga

introduce canula prin anus in rect

dupa ce virful canulei a trecut prin sfincter se ridica extremitatea externa si se indreapta virful in axa ampulei rectale

se introduce canula 10-12 cm

se deschide robinetul si se regleaza viteza de scurgere ritm 20-30 picaturi/min

clisma picatura cu picatura

se pot introduce in organism 1-2 l solutie in 24 h

pentru mentinerea constanta a temperaturii solutiei se vor folosi rezevoare termostat sau se inveleste irigatorul intr-un material moale, vata, perna elecrtica

Ingrijiri ulterioare

se efectueaza toaleta regiunii anale pe un bazinet curat

se indeparteaza materialele de protectie

se aseaza pacientul comod

se inveleste

se aeriseste salonul

Alimentarea parenterala

se face cu substante care

au valoare calorica mare

pot fi utilizate direct de tesuturi

nu au propietati antigenice

nu au actiune iritanta sau necrozanta asupra tesuturilor

pe cale i v pot fi introduse

solutii izo sau hipertone

glucoza 5-10-20-33-40%

fructoza 20%

dextran

hidrolizante proteice

planul de alimentare se face dupa calcularea necesarului de cal/24h si a ratiei de lichide in care pot fi dizolvate principiile nutritive

nevoia de lichide este completata cu ser fiziologic sau solutii glucozate si proteice

alimentarea parenterala se face ca si hidratarea

ritmul de administrare difera dupa natura si concentratia preparatului, starea pacientului, de la 50-500 ml/h

Caile de hidratare ale organismului

a) orala = calea fiziologica de administrare a lichidelor

- declanseaza reflex functia normala a tubului digestiv si a glandelor anexe , functie necesara absorbtiei lichidelor

- se renunta la aceasta cale in caz de

varsaturi

stenoza pilorica si esofagiana

negativism total din partea pacientului

b) duodenala

b.a. administrarea lichidelor se face prin sonda duodenala

b.b. lichidele se administreaza picatura cu picatura intr-un ritm de 60-100/min

b .c. se mentine temperatura lichidului in timpul administrarii

c) rectala

c.a. se face prin clisma

c.b. picatura cu picaturasau clisme Katsenstein

d) subcutanata

a. se face prin perfuzii

b. reabsobtia este lenta

c. poate determina accidente

i. necroza tesuturilor prin compresiune

ii. coagularea tesuturilor cind temperatura este prea inalta

iii. flegmoane

iv. complicatii septice

e) perfuzia intravenoasa = introducerea pe cale parenterala picatura cu picatura a solutiei medicamentoase pentru reechilibrare

Scop

a. hidratare si mineralizarea organismului

b. administrarea medicamentelor la care se urmareste efect prelungit

c. depurativ , diluind si favorizind excretia din organism a produsilor toxici

d. completarea proteinelor sau a altor componente sanguine

e. alimentarea pe cale parenterala

Pregatirea materialelori. dezinfectante alcool iodat

ii. ace si seringi de unica folosinta se verifica valabilitatea

iii. solutii de perfuzat

iv. perfuzor ambalat de unica folosinta

v. leucoplast pentru fixarea acului

Pregatirea pacientului- psihic - i se explica bolnavului necesitatea tehnicii.

- fizic se aseaza bolnavul pe pat, in decubit dorsal, cat mai comod, cu antebratul in extensie si pronatie.

se aseaza sub bratul ales o perna tare, acoperita cu musama si camp steril.

- executie Spalarea pe maini cu apa si sapun.

Asistenta imbraca manusi pentru evitarea contaminarii cu singe

Pregateste solutia de perfuzat

Aparate de perfuzie

Monteaza aparatul de perfuzat si lasa lichidul sa circule prin tuburi evitind contaminarea sistemului pentru a indeparta aerul

Se examineaza calitatea si starea venelor.

Alege vena intii locurile distale si apoi cele proximale

Se aplica garoul de cauciuc la nivelul bratului.

Curata locul cu alcool de la centru in afara

Se cere bolnavului sa inchida pumnul si se efectueaza punctia venei alese.

Se verifica pozitia acului in vena, se indeparteaza garoul si se adapteaza amboul aparatului de perfuzie la ac.

Se deschide prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului in vena si se regleaza viteza de scurgere a lichidului de perfuzat, cu ajutorul prestubului, in functie de necesitate.

Se fixeaza cu leucoplast amboul acului si portiunea tubului invecinat acestuia, de pielea bolnavului

Se supravegheaza permanent starea bolnavului si functionarea aparatului.

inspecteaza zona eventuala inflamatie

Daca este necesar se pregateste cel de-al II-lea flacon cu substanta medicamentoasa, incalzindu-l la temperatura corpului.

Inainte ca flaconul sa se goleasca complet, se inchide prestubul pentru a impiedica patrunderea aerului in perfuzor si se racordeaza aparatul de perfuzie la noul flacon.

Se deschide prestubul, pentru a permite lichidului sa curga; operatia de schimbare trebuia sa se petreaca cat mai repede, pentru a nu se coagula sangele refulat din ac si se regleaza din nou viteza de perfuzat a lichidului de perfuzat.

Inainte de golirea flaconului se inchide prestubul, se exercita o persiune asupra venei punctionate cu un tampon imbibat in solutie dezinfectanta si printr-o miscare brusca, in directia axului vasului, se extrage axul din vena.

Se dezinfecteaza locul punctiei cu tinctura de iod, se aplica un pansament steril si se fixeaza cu romplast.

Ingrijiri ulterioare

Se aseaza bolnavul confortabil in patul sau.

Se administreaza bolnavului lichide caldute ( daca este permis).

Se supravegheaza bolnavul.

Reorganizarea locului de munca

- Se arunca seringa, acele, aparatul de perfuzat se

- Notare in foaia de observatie - se noteaza in foaia de temperatura data, cantitatea de lichid perfuzat, cine a efectuat perfuzia.

Accidente

Hiperhidratarea prin perfuzie in exces, la cardiaci, poate determina edem pulmonar acut: tuse, expectoratie, polipnee, cresterea T.A. se reduce ritmul perfuziei sau chiar se intrerupe complet, se injecteaza cardiotonice.

Embolie pulmonara prin patrunderea aerului in curentul circulator. Se previne prin: eliminarea aerului din tub inainte de instalarea perfuziei, intreruperea ei inainte de golirea completa a flaconului si prin neutilizarea perfuziilor cu presiune si retinerea 2 - 3 cm de solutie pentru control, in cazul in care s-ar produce un accident (intoleranta).

Nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea si aparitia de frisoane.

!!!!!!!! ATENTIE

TOATE FLUIDELE ADMINISTRATE I.V. TREBUIE ETICHETATE CU DATA, ORA, MEDICATIA ADAUGATA SI DOZA IN MG SI ML

RATA DE FLUX = NUMARUL DE PICATURI/MIN

SURSELE DE CONTAMINARE A PERFUZIEI

- INAINTE de perfuzie prin menevre necorespunzatoare- IN TIMPUL PERFUZIEI prin adaugare de substante aditionale

prin schimbarea flaconului

prin aer pouat

prin injectii complementarePAGE 3