TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII -Curs

8. RECOLTAREA SPUTEI PRIN EXPECTORAŢIE

PENTRU EXAMENE DE LABORATOR.Dr Nour

Raluca

RECOLTAREA SPUTEI PRIN EXPECTORAŢIE PENTRU

EXAMENE DE LABORATOR

Definitie

Sputa este un produs ce reprezintă totalitatea secreţiilor ce se

expulzează din căile respiratorii prin tuse.

OBIECTIVELE PROCEDURII

- Examinarea macroscopică, citologică, parazitologica şi

bacteriologică a sputei

- Diagnosticarea unor boli ale aparatului respirator

PREGĂTIREA MATERIALELOR

Pregătiţi pe o tavă medicală :

- Recipient steril cu capac potrivit, etanş

- Etichetă / formular cerut de laborator

- Aerosol (clorură de sodiu 10%, acetilcisteină, apă distilată sau

sterilă) pentru a induce tusea, dacă medicul indică

- Batiste de hârtie

- Mănuşi de unică folosinţă dacă este necesar

- Pungi din material plastic

- Recipient special pentru materialele folosite

PREGĂTIREA PACIENTULUI

a) PSIHICĂ:

- Explicaţi pacientului procedura pentru a reduce anxietatea şi a

obţine colaborarea

- Obţineţi consimţământul informat

b) FIZICĂ:

- Înstruiţi pacientul să nu mănânce , să nu fumeze, să nu-şi pună

picături în nas, să nu se spele pe dinţi sau să-şi clătească gura cu

soluţii dezinfectante înainte de recoltare pentru a nu influenţa

rezultatul

- Apelaţi la drenajul postural şi la tapotări dacă expectoraţia este

dificilă

EFECTUAREA PROCEDURII:

- Instruiţi pacientul să se aşeze pe un scaun, pe marginea patului

sau în poziţie Fowler înaltă dacă starea generală nu este favorabilă

- Cereţi pacientului să-şi clătească gura cu apă simplă pentru a

reduce riscul de contaminare a sputei cu bacteriile din cavitatea

bucală sau cu particule de alimente

- Instruiţi pacientul să inspire şi să expire profund de câteva ori

provocându-şi tusea (cel puţin 3 ori); la ultima expiraţie sfătuiţi-l

să tuşească

- Sfătuiţi pacientul să tuşească profund şi să expectoreze direct în

recipient, cca. 15 ml de spută

Puneţi-vă mănuşi de unică folosinţa, opţional.

- Acoperiţi recipientul cu capacul.

- Ştergeţi exteriorul recipientului cu un şerveţel.

- Introduceţi recipientul într-o pungă de material plastic.

Recoltarea sputei prin frotiu faringian şi laringian

• se umezeşte tamponul de vată cu apă distilată sterilă

• se apasă limba cu spatula

• se introduce tamponul în faringe cerând pacientului să tuşească

• sputa eliminată se prinde pe tamponul de vată care se introduce

imediat în eprubeta sterilă

• frotiul laringian se recoltează de către medic pătrunzând cu

tamponul în laringe sub control laringoscopic

Recoltarea sputei prin spălătură gastrică

• se introduce sonda (Einhorn sau Faucher), în stomac,

dimineaţa, pe nemâncate

• se introduc prin sondă 200ml apă distilată, bicarbonatată,

călduţă, care este evacuată imediat sau extrasă cu seringa

• lichidul recoltat se trimite imediat la laborator pentru că

germenii căutaţi pot fi distruşi dacă stau mai mult timp în contact

cu mediul acid al sucului gastric

• dacă recoltarea se face pentru însămânţare şi lichidul trebuie

trimis la alt laborator, sucul obţinut poate fi neutralizat cu

bicarbonat de Na

Recoltarea sputei prin spălătură bronşică

• se utilizează la pacienţii cu TBC cavitară, care nu expectorează

• se pun în evidenţă bacili încapsulaţi în submucoasă, care nu

apar în mod obişnuit în spută

• se introduc în recipientul de aerosoli 5ml ser fiziologic sau 4ml

soluţie teofilină 3% cu 1ml soluţie de stricnină 1‰

• pacientul inhalează de cîteva ori prin inspiraţii adânci,

repetate, urmate de expiraţii scurte

• se face o scurtă pauză de 4-5sec şi se repetă până la

aerosolizarea întregii cantităţi de lichid

• după aspiraţii, pacientul începe să tuşească chiar dacă nu a tuşit

niciodată

• sputa expectorată se recoltează într-un vas steril, recoltarea se

repetă zilnic, în următoarele 4 zile, în vase separate

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI

- Oferiţi pacientului un pahar cu apă curată să-şi clătească gura

- Ajutaţi pacientul să adopte o poziţie comodă

- Observaţi respiraţia

- Educaţi pacientul să colecteze în continuare sputa pentru a

preveni diseminarea infecţiei

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

- Colectaţi materialele folosite în recipiente speciale conform PU

- Îndepărtaţi mănuşile

- Spălaţi mâinile

NOTAREA PROCEDURII

- Notaţi procedura în dosarul/planul de îngrijire

- Notaţi data, ora, cantitatea, culoarea, mirosul, consistenţa

PREGĂTIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR

- Etichetaţi recipientul cu: numele şi prenumele pacientului, data şi

ora recoltării, examenul cerut - Completaţi formularul cerut de

laborator dacă pacientul are febră, dacă a luat antibiotice sau dacă

expectoraţia a fost indusă prin administrare de aerosol (deoarece,

în acest caz, sputa este mai apoasă şi se poate confunda cu saliva )

EVALUAREA EFICACITĂŢII PROCEDURII

Rezultate aşteptate:

- Pacientul este compliant şi reuşeşte să-şi recolteze sputa şi nu

saliva

- Respectarea indicaţiilor de recoltare se reflectă în acurateţea

rezultatului testului

Rezultate nedorite/ce faceţi?

- Pacientul nu reuşeşte să expectoreze şi înghite sputa (mai ales

femeile şi copiii )

- Rezervaţi-vă mai mult timp pentru a instrui pacientul

- Anunţaţi medicul care vă recomandă altă tehnică de recoltare

(prin frotiu, spălatură gastrică, spălatură bronşică)

- Sputa este amestecată cu saliva şi resturi alimentare din cavitatea

bucală

- Repetaţi recoltarea instruind încă o dată pacientul şi ajutăndu-l să

respecte indicaţiile de recoltare

- Sputa este amestecată cu vărsătura declanşată în timpul efortului

de tuse.

- Captaţi vărsătura şi acordaţi îngrijiri adecvate

RECOLTAREA SECRETIILOR PURULENTE Secreţiile purulente se recoltează de pe suprafaţa

tegumentelor, din plăgi supurate, ulceraţii, organele genitale, conjunctiva oculară, leziuni ale

cavităţii bucale şi din conductul auditiv extern.

Scop

explorator - depistarea florei microbiene generatoare şi efectuarea antibiogramei terapeutic -

evacuarea şi tratarea secreţiilor purulente

Materiale

- eprubete, ansă de platină - 2-3 lame de sticlă bine degresate - seringi şi ace - ser fiziologic - alcool

iodat - tinctură de iod -betadine - pipete Pasteur

Pregătirea pacientului

- psihic: se anunţă şi i se explică necesitatea efectuării examinării

- fizică: se aşează în poziţia adecvată

Recoltarea din vezicule , pustule , ulceraţii

- se curăţă şi se dezinfectează suprafaţa veziculelor, pustulelor,ulceraţiilor

- se sterilizează ansa prin încălzire la roşu şi se aşteaptă să se răcească

- se recoltează o mică porţiune de puroi, de sub crustă sau de la marginea ulceraţiilor

- materialul recoltat se trece pe o lama de sticlă sterilă

- se efectuează frotiu

Recoltarea din papule , noduli sau alte leziuni inflamatoare

- se dezinfectează tegumentele cu tinctură de iod

- se puncţionează regiunea cu un ac steril montat la seringă

- se plimbă acul în mai multe direcţii până se obţine serozitate la aspirare

- se spală seringa cu ser fiziologic sau mediu de cultură

- se introduce lichidul într-o eprubetă sterilă

Recoltarea puroiului din abcese, flegmoane, colecţii

abcesul, flegmonul este deschis

-se recoltează aseptic cu o pipetă Pasteur, flambată şi răcită sau cu o ansă de platină când abcesul

este închis

-recoltarea se face cu seringa prin puncţionare - transportul produsului se face în cel mult 2 ore, iar

pentru anaerobi se anunţă laboratorul cu o oră înainte pentru regenerarea mediilor - examenul direct

(citobacteriologic) se face pe lama colorată May-Grumwald-Giemsa

- RECOLTAREA SECRETIILOR NAZALE

Material necesare manusi eprubete cu medii de cultura tampon subtire fixat pe porttampon etichete

formulare pentru laborator

Efectuare

- confirmarea identitatii pacientului

- se explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa

- se explica pacientului ca va avea senzatie de stranut sau voma dar ca procedura va dura mai putin

de un minut

- se aseaza pacientul sezand la marginea patului sau intr-un scaun cu fata la asistenta

- se cere pacientului sa-si sufle nasul

- se cere pacientului sa-si acopere o nara si sa respire doar pe cealalta si invers. Se va introduce

tamponul de recoltare pe nara pe care respira mai bine

- se cere pacientului sa-si tina capul pe spate. Se introduce cu blandete aplicatorul aproximativ 7,5-

10 cm tinand capatul cu tampon langa septul nazal. Se roteste repede

tamponul si se scoate

- alternativ, se apasa limba pacientului cu apasatorul de limba si se introduce un alt aplicator pana in

spatele valului palatin rotindu-l repede

- se introduce aplicatoarele in tuburile cu medii de cultura

- se arunca manusile si se spala mainile

- se etichetaza probele, se completeaza formularele de laboator si se trimit impreuna cu probele la

laborator

- RECOLTAREA SECRETIILOR OTICE

Materiale necesare:

manusi solutie normal salina comprese de tifon tub cu tampon steril tub steril cu mediu de transport

otoscop,specul auricular etichete seringa de 10 ml, ac steril formular analize laborator

Recoltare:

- se spala mainile si se pun manusile

- se curate cu blandete excesul de secretii din urechea pacientului cu solutie normal salina si

comprese de tifon

- se introduce aplicatorul in canalul auditiv si se roteste cu blandete de-a lungul peretelui canalului,

pentru a nu leza timpanul

- se retrage aplicatorul cu grija pentru a nu atinge si alte suprafete si se introduce in tubul steril cu

mediu de transport

- se eticheteaza corespunzator proba si se trimite la laborator impreuna cu formularele de laborator

- recoltarea din urechea medie se face de catre medic, dupa toaletarea urechii externe cu ser

fiziologic si comprese, prin punctionare si apoi aspirarea lichidului cu o seringa

- proba se trimite imediat la laborator

- RECOLTAREA SECRETIILOR OCULARE

Materiale necesare:

manusi sterile solutie sterila normal salina comprese eprubeta cu porttampon

Recoltare:

- se spala mainile si se pun manusi sterile

- se sterg ochii si excesul de secretii cu solutie normal salina si comprese de tifon, dinaunru inspre

afara

- se retrage pleoapa inferioara pentru a evidentia sacul conjuctival. Se roteste cu blandete aplicatorul

cu tampon peste cojunctiva avand grija sa nu atingem si alte suprafete

- se tine aplicatorul mai degraba paralel cu ochiul decat perpendicular, pentru a prevenii iritatiile

corneene datorita miscarilor bruste

- daca este necesara recoltare corneana, aceasta se va face de catre medic, utilizand un dispozitiv

special cu inel

- se introduce imediat aplicatorul sau dispozitivul cu inel in tubul cu mediul de transport

- se arunca manusile la deseuri contaminate

- se eticheteaza proba si se trimite la laborator impreuna cu formularele

Consideratii speciale:

- nu se va folosi un antiseptic inaintea recoltarii pentru a preveni iritatiile ochiului si modificarea

rezultatului

probei

adult necooperant se va cere ajutoru unui coleg pentru a-i tine

capul nemiscat in timpul recoltarii, prevenind astfel lezarile oculare datorita miscarilor bruste

- RECOLTAREA SECRETIILOR DIN PLAGA

Materiale necesare:

manusi sterile, camp steril paduri cu alcool, betadina pense sterile tampoane sterile seringa de 10 ml

ac steril tub steril pentru cultura cu mediu de transport etichete tub de cultura pentru germeni

anaerobi comprese sterile pentru repansarea plagii formulare analize laborator

Recoltare

- se spala mainile, se pregateste un camp steril, se pun

manusile sterile

- se inlatura pansamentul cu o pensa sterila

- se curata zona din jurul plagii cu alcool sau betadina pentru a reduce riscul de contaminare a

probei cu bacterii din zona adiacenta plagii

- pentru o cultura aerobica se foloseste aplicator cu capat din bumbac, se introduce in plaga, se

roteste bland apoi se introduce imediat in tubul pentru culture aerobice

- se trimite proba imediat la laborator

- se arunca manusile la deseuri contaminate

- se pun alte manusi si se reface pansamentul plagii

- RECOLTAREA SECRETIILOR VAGINALE

Definitie

- Secretiile vaginale sunt transsudate ale mucoasei vaginale ce contin cellule epiteliale descuamate

si germeni in functie de varsta,sanatate sau boala

- Ph-ul acid are rol in aparare contra infectiilor

grupul lactobacillus care mentine Ph-ul

Scop

- determinarea agentilor patogeni

- stabilirea diagnosticului bacteriologic

- stabilirea tratamentului

- descoperirea proceselor tumorale

Material necesare

- pregatirea mesei ginecologice-se asterne un cearsaf sau aleza de unica folosinta

- se pregateste trusa de examinare:valve vaginale,speculum vaginal,pense,

- tampoane de vata

- porttampon,lame

- manusi de protectie,

- vaselina,antiseptic

- tavita renala

- sursa de lumina

- creion dermatograf,

- formular- analize laborator

Pregatirea bolnavei psihica si fizica

se anunta bonava si se explica necesitatea , importanta, si inofensivitatea tehnicii cu 2 zile inainte

repaus terapeutic si sexual pacienta este ajutata sa se dezbrace si sa se aseze in pozitie ginecologica

pe masa ginecologica toaleta organelor genitale externe cu apa calduta, evitarea oricarei substante

dezinfectante si a sapunului !

Locul recoltarii

- colul uterin,fundul de sac Douglas

- orificiul glandelor Bartholin

- meat urinar

Efectuare

Efectuarea tehnicii de medicul ginecolog Asistenta medicala –pregateste materiale,pacienta,serveste

medicul cu materiale necesare spalarea pe maini cu apa si sapun se imbraca manusile de protectie se

indeparteaza labiile mari si mici cu mana stanga se recolteaza cu tamponul fixat pe porttampon

separat din vagin, uretra si colul uterin recoltarea se face cu valve si specule,produsul recoltat din

col, sau uretra sa nu vina in contact cu peretii vaginului ( acesta are flora proprie) se efectueaza cate

doua frotiuri pentru fiecare produs recoltat

Ingrijirea bonavei dupa tehnica bolnava va fi ajutata sa coboare de pe masa

ginecologica sa se imbrace va fi condusa in salon si ajutata sa se instaleze comod in pat

Pregatirea produsului pentru laborator se completeaza buletinul de analiza,se noteaza examenul

cerut, provenienta produsului recoltat produsele recoltate trebuie examinate in maxim 1-2ore se

transporta la laborator in maxim o ora de la recoltare din produsele recoltate se fac frotiuri si

insamantari pe

medii de cultura

- examinarea bacteriologica

- cate 2 frotiuri pe lame de sticla , separat pentru

fiecare produs recoltat – trimise la laborator

- notare pe lama : provenienta produsului ( secretie vaginala sau secretia colului uterin, ultima este

sterila in mod obisnuit)

- lamele insamantate se trimit la laborator ptr efectuarea examinarii dupa diferite coloratii

- insamantari pe medii de cultura direct la locul si in momentul recoltarii ( medii cultura functie de

germenii cautati)

Examen microscopic

- Tip I - epitelii si lactobacili( secretie normala)

- Tip II – epitelii, lactobacili, rari bacili gram- negativi sau leucocite

- Tip III – epitelii, f. rari lactobacili, f. frecventi bacili gram- negativi, coci gram-pozitivi si

negativi,frecvente leucocite

- Tip IV – rare epitelii, lactobacili absenti, f. frecvente leucocite, f. abundenta flora mixta ,

Trichomonas vaginalis prezent.

Examen bacteriologicc Ex.bacteriologic depisteaza germeni patogeni care au provocat o

infectieBTS(boli cu transmitere sexuala) se fac recoltari cu tampon steril in eprubete

din produsele recoltate se fac frotiuri si insamantari pe medii de cultura punerea in evidenta

Trichomonas vaginalis

– se utilizeaza secretiile ramase pe manusa de cauciuc dupa tuseul vaginal,( mai ales cele din fundul

de sac vaginal) se executa frotiuri uscate la aer daca se pot

examina imediat – se fac preparate native intre lama si lamela , lama fiind preincalzita daca secretia

este prea vascoasa = produsul de pe varful ansei se amesteca cu o picatura

de ser fiziologic – in mediul fluid protozoarul se misca mai activ = mai usor recunoscut

Examinari micologice recoltari din vagin din depozitele cremoase , albe, cu aspect

de pseudomembrane / orice secretie abundenta recoltare pe lama ptr. frotiu nativ si colorat si

examinari directe intre lama si lamela

Evaluarea rezultatelor patologic :Trichomonas vaginalis,Candida

Albicans,Neisseria gonorhee(gonococ) etc

- TESTUL PAPANICOLAU

Testul citologic Papanicolau ( numit si Babes- Papanicolau dupa denumirea doctorului roman Aurel

Babes, care a preconizat depistarea precoce a cancerului genital feminine prin examinarea frotiului

citovaginal) este o analiza obtinuta prin recoltarea prin periere a celuleor din cervix si apoi fixarea

lor pe o lama de sticla. Desi analiza celulelor din cervix este cea mai des folosita, testul Papanicolau

permite si evaluarea citologica a celuleor colului vaginal si endocervicale.

Materiale necesare :

Specul vaginal manusi Pap stick applicator cu tija si pat din bumbac 3 lame de sticla pentru citire

microscopica fixative lampa ajustabila camp formulare cerere analize laborator

Recoltare:

- confirmarea identitatii pacientei

- se explica procedura pacientei

- se spala mainile

- se explica pacientei importanta relaxarii musculatorii perineale pentru a usura efectuarea

examinarii si recoltarii

- se cere pacientei sa mictioneze inainte de efctuarea procedurii de recoltare

- se asigura intimitate si se cere pacientei sa se dezbrace de la brau in jos

- este acoperita cu un halat de unica folosinta si ajutata sa se aseze pe masa ginecologica

- se potriveste lampa pentru luminozitate maxima in zona genitala

- se inlatura halatul din zona genitala

- se ofera manusi medicului si speculul vaginal. Nu se vor folosi lubrefinate pentru acesta pentru a

nu interfera cu rezulatul testului. Se poate uda speculul cu apa calda pentru a usura insertia.

- se anunta pacienta cand i se introduce speculul pentru a preveni tresarirea si incordarea

musculaturii

- se sugereaza pacientei sa se relaxeze si sa respire adanc in timpul introducerii speculului.

- dupa introducerea specului acesta este largit pentru expunerea cervixului si apoi blocat pentru

inceperea recoltarii

- se ofera medicului pe rand aplicatoarele si periuta necesare recoltarii celulelor din diferitele zone.

Dupa fiecare recoltare, se vor lua aplicatoarele si se vor roti bland pe cate o lama de sticla peste care

se va pune imediat un fixator pentru prevenirea uscarii celulelor

- lamele microscopice vor fi marcate diferit in functie de zonele din care s-au recoltat celulele. La

un test complet, medicul va recolta celule din zona cervicala, endocervicala si a polului vaginal.

- dupa recoltare se deblocheaza speculul pentru a fi scos evitand ranirea peretilor vaginali

- este ajutata pacienta sa coboare de pe masa de examinare

- se completeaza formularele de laborator cu datele pacientei, inclusiv data ultimei menstruatii, apoi

se trimit probele la laborator

interpretarea rezultatelor : clasa I-celule normale clasa II-celule cu modificari minore benigne clasa

III-pot aparea celule anormale,dar nu este sigura benignitatea sau malignitatea(sunt necesare si alte

examene pentru stabilirea diagnosticului) clasa IV-prezenta celulelor cu aspect neoplazic clasa V-

prezenta celulelor neoplazice numeroase sau grupate

Consideratii speciale :

- inainte de efectuarea testului, pacienta va trebui

invatata sa nu faca spalaturi vaginale cu 48 de ore ianinte si sa nu foloseasca ovule vaginale

- recoltarea poate avea loc cu 5-6 zile inainte de menstruatie sau la 1 saptamana dupa

Precauţiuni standard pentru controlul infectiilor-au rolul de a proteja personalul medical de riscul

contaminarii cu organisme patogene cunoscute/necunoscute. Se aplica tuturor pacientilor indiferent

daca sunt doar suspecti sau diagnosticati,pe baza unei evaluari a riscului intrarii in contact cu

sangele sau fluidele corporale ale acestuia Standardele deosebesc reguli pentru:

- decontaminarea mainilor

- echipament de protectie personala

- siguranta mediului de lucru(managementul deseurilor si a materialelor taioase)

Decontaminarea mainilor Personalul medical trebuie:

- sa-si decontamineze mainile inainte de intarea si iesirea din spital

- toate suprafetele atinse vor fi considerate ca fiind contaminate

- acoperiti cu pansament impermeabil toate plagile si leziunile deschise ale pielii pentru a preveni

contaminarea prin solutia de continuitate cu organisme patogene

- unghiile sa fie scurte si curate pentru a reduce numarul de organisme potential patogene

- inlaturati toate bijuteriile pe durata serviciului

- spalati mainile de fiecare data cand se murdaresc precum si ininte si dupa ingrijirea pacientilor

pentru a preveni contaminarea acestora sau a personalului medical

Tehnica spalarii Spalarea mainilor este cea mai importanta masura pentru reducerea riscului

transmiterii de microorganisme patogene de la o persoana la alta sau dintr-un loc in altul de acelasi

pacient. umeziti mainile sub jet de apa aplicati sapun lichid si frecati mainile viguros minimum10-

15 secunde pana se face spuma,asiguran curatarea tuturor suprafetelor mainii si incheieturilor o

atentie deosebita se acorda policelor,varfurilor degetelor,interdigital si sub verigheta clatiti mana

sub jet de apa calda pana este inlaturata toata spuma indreptati degetele in sus astfel incat apa sa se

scurga dinspre varful degetelor spre incheietura

pentru a inchide apa folositi cotul daca dispozitivul robinetului permite,daca nu folositi un prosop

de hartie mainile trebuie uscate cu prosop de hartie dinspre varful degetelor spre incheietura

aruncati prosopul de hartie in cosul de gunoi,ridicand capacul cu pedala de picior,NUcu mainile

curate !

Echipament de protectie

- Mănuşile

Purtarea mănuşilor reduce riscul de transmitere al microorgamismelor. Considerentele pentru care

trebuie purtate mănuşile sunt:

- mănuşile constituie o barieră de protecţie care previne contaminarea mâinilor când acestea vin în

contact cu sângele, alte fluide ale organismului, secreţii, excreţii, mucoase sau piele cu leziuni de

continuitate;

- mănuşile reduc posibilitatea transmiterii microorganismelor de pe mâinile personalului medical

pacienţilor în timpul procedurilor medicale care presupun contact cu mucoasele sau pielea cu soluţii

de continuitate;

- mănuşile reduc posibilitatea transmiterii microorganismelor de la un pacient la altul prin

intermediul mâinilor personalului medical.

Reguli de bună utilizare a mănuşilor Se indică utilizarea mănuşilor la: - efectuarea de injecţii; -

recoltarea de sânge şi a altor produse biologice; - manipularea produselor biologice;

- montarea cateterelor venoase;

- efectuarea de puncţii venoase sau alte puncţii; - examinarea clinică cu atingerea de sânge. Se

recomandă: - alegerea mănuşilor trebuie adaptată fiecărei utilizări: sterile (in intervenţii care

presupun contactul cu regiuni ale corpului sterile) sau nesterile (în examinări curente); una sau două

perechi. - schimbarea mănuşilor dupa fiecare utilizare, între doi pacienţi,între două îngrijiri, în caz

de întrerupere a actului medical, în caz de rupere; - niciodată după utilizare nu se spală mănuşile; -

nu se poartă aceeaşi pereche mai multe ore sau de mai multe ori. Este important de ştiut că

personalul medico-sanitar care utilizează mănuşi trebuie să aibă unghiile tăiate scurt şi să nu poarte

bijuterii în timpul manevrelor medico-chirurgicale. Purtarea a două perechi de mănuşi nu scade

frecvenţa accidentelor prin expunere la sânge, dar divide cu 3 riscul de contact cu sângele sau un

produs contaminat.

- Mod de folosire

- schimbare dupa fiecare pacient;

- dupa folosire se spala mai intai mainile cu manusi, dupa care acestea se

indeparteaza, prinzand marginea primei prin exterior aruncand-o in

containerul pentru colectare si apoi prinzand-o pe cealalta, cu mana libera prin

interior, scotand-o cu grija si aruncand-o in acelasi container aflat la

indemana;

- dupa indepartarea manusilor mainile se spala din nou, 10-15 secunde, chiar

daca manusile nu prezinta semne vizibile de deteriorare in timpul activitatii

incheiate; manusile de unica utilizare nu se reutilizeaza, deci nu se curata,

dezinfecteaza;

- Halate

Se utilizează în timpul manevrelor de îngrijire a bolnavului şi la contactul

tegumentelor neacoperite sau a hainelor cu lichide biologice potenţial contaminate.

În funcţie de tipul de expunere (stropire cu sânge sau alte fluide ale organismului,

secreţii, excreţii sau asigurarea protecţiei mucoaselor ochilor,nasului, gurii) trebuie

selectat tipul de echipament care urmează a fi purtat.Diferitele tipuri pot fi purtate singure sau în

combinaţie.

-Măştile Asigură protecţia feţei pentru prevenirea aspiraţiei sau înghiţirii lichidelor contaminate. Ele

trebuie să acopere integral nasul şi cavitatea bucală. Utilizarea corecta a mastilor

- verificati masca,astfel incat partea dura sa fie fixate pen as

- modelati bareta nazala pe nas si pozitionati masca

- fixate linia superioara deasupra urechilor

- pozitionati masca cu inglobarea mentonului

- fixate linia inferioara sub ureche

- Ochelari de protectie protejeaza mucoasa ocular-in activitati in timpul carora se apreciaza ca se pot

produce picaturi,stropiri cu sange si alte fluide biologice

- Protectoare faciale

Trebuie să fie suficient de mari pentru a acoperi tegumentele, mucoasele bucală, nazală, oculară.

- Echipamentele de resuscitare

Protejează mucoasa bucală în timpul instituirii respiraţiei artificial EXPUNEREA

PROFESIONALA - prin inoculari percutane: - intepare; - taiere. - contaminarea tegumentelor care

prezinta solutii de continuitate; - contaminarea mucoaselor. - in timpul: - efectuarii de manopere

medicale invazive cu ace si instrumente ascutite; - manipularii de produse biologice potential

contaminate; - manipularii instrumentarului si a altor materiale sanitare, dupa utilizarea in

activitati care au dus la contaminarea cu produse biologice potential infectate. prin intermediul: -

instrumentelor ascutite; - materialului moale; - suprafetelor, altor materiale utilizate in activitatea

din unitatile sanitare; - reziduurilor din activitatea medicala METODE DE PREVENIRE obiecte

ascutite: - reducerea de manevre parenterale la minimum necesar; - colectarea imediat dupa utilizare

in containere rezistente la intepare si taiere, amplasate la indemana si marcate corespunzator -

pregatire in vederea utilizarii; - distrugere; - evitarea recapisonarii, indoirii, ruperii acelor utilizate. -

manipularea lenjeriei contaminate cu sange si alte produse biologice potential contaminate cat mai

putin posibil;

-sortare si prelucrare cu echipament de protectie potrivit, in spatii special destinate; - colectare in

saci impermeabili, la nevoie dubli, marcati in mod corespunzator - evitarea pastrarii lor indelungate,

inainte de prelucrare; - asigurarea unui ciclu corect si complet de prelucrare - decontaminare.

- curatenie si decontaminare: - folosirea manusilor la indepartarea urmelor de sange, alte lichide

biologice sau tesuturi; - decontaminarea initiala cu substante clorigene, indepartarea cu hartie

absorbanta care se colecteaza in containere sau saci de plastic marcate; - dezinfectie cu solutie

germicida; - uscarea suprafetei prelucrate; - folosirea de tehnici standard in vederea efectuarii

curateniei, sterilizarii, decontaminarii echipamentului medical, a pavimentelor, peretilor,

mobilierului, veselei, sticlariei, tacamurilor, - reziduuri infectante - neutralizare prin ardere sau

autoclavare

- colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferentierea clara prin culoare si etichetare.

- igiena personala:

- spalarea mainilor

- spalarea altor parti ale corpului care au venit in contact cu produse biologice potential contaminate

sau cu materiale potential contaminate;

- evitarea activitatilor cu risc de expunere:

- existenta de leziuni cutanate;

- prezenta unui deficit imunitar;

- graviditate

Colectarea deseurilor rezultate din activitatea medicala DESEURI NEPERICULOASE

- Deseurile menajere:ambalajele materialelor sterile,hartie,ghips,ambalaje din material plastic

- se colecteaza in saci gri sau negri, se depoziteaza in pubele si se transporta la platforma pentru

deseuri menajere.

Sacii sunt legati si etichetati pentru a se depista in cazul unui accident cu expunere la materiale

contaminate sectia de unde provin. DESEURI PERICULOASE

- Deseurile intepatoare si taietoare: ace,ace cu fir,catetere,branule,lame de bisturiu de unica

folosinta,sticlarie de laborator ,cioburi care

- se colecteaza la locul de producere in cutii cu pereti rezistenti de culoare galbena de unica

folosinta

- Deseuri infectioase :comprese,pansamente,manusi,seringi fara ac,tubulatura trusei de

perfuzie ,pungi care au continut sange,plasma(dupa transfuzii),sonde ,pungile de urina etc.

- Se colecteaza la locul de producere in recipiente de culoare galbena prevazuta cu saci

galbeni,marcati cu pictograma „pericol biologic‖

- Deseuri anatomo-patologice si parti anatomice-organe,fragmente de tesuturi,placente,biopsii etc

- Se colecteaza la locul de producere in cutii cu pereti rezistenti,de culoare galbena marcate cu

pictograma‖pericol biologic‖prevazute in interiot cu saci galbeni

- Deseuri chimice si farmaceutice-medicamente,seruri,vaccinuri expirate,rezidurile preparatelor

citostatice,reactivi,substanteutilizate in laboratoareetc.

- Se colecteaza la locul de producere in recipienti specifici cu marcaj adecvat pericolului-

„toxic‖,‖coroziv‖,‖inflamabil‖

- Deseuri radioactive-deseuri solide,lichide,gazoase care contin materiale radioactive

- Se colecteaza in containere speciale

1. RECOLTAREA VARSATURILOR Definitie - Vărsătura reprezinta un reflex de evacuare a continutului gastric pe gura Scop se fac examinări macroscopice , bacteriologice, chimice pentru stabilirea diagnosticului stabilirea bilantului hidric obtinerea de informatii privind continutul gastric Material necesare 2 tăviţe renale curate şi uscate pahar cu apa aromată muşama , aleza prosop Pregatirea bolnavului psihica si fizica va fi încurajat şi susţinut în timpul vărsăturii se aşează în poziţie şezând sau decubit dorsal cu capul întors lateral se aşează sub cap sau în jurul gâtului un prosop se protejează lenjeria de corp şi de pat cu muşama sau traversă Tehnica - se îndepărtează proteza dentară dacă există - tăviţa renală se oferă pacientului sau este susţinută de către asistentă - asistenta sprijină fruntea bolnavului - după vărsătură se îndepărtează tăviţa - dacă varsă după intervenţii chirurgicale abdominale, va fi sfătuit să-şi comprime uşor cu palma plaga operatorie - se oferă paharul cu apă să-şi clătească gura (scuipă în altă tăviţă) Ingrijiri dupa tehnica se şterge gura pacientului se îndepărtează materialele folosite se aşează pacientul în poziţie comodă şi se acoperă se aeriseşte salonul se supraveghează pacientul în continuare in funcţie de observaţie se notează aspectul macroscopic, cantitatea Simptome ce insotesc varsatura - dureri abdominal - greata-salivatie

- cefalee - vertij - transpiraţii ,tahicardie - deshidratare - emisie fără efort ,în jet,fara greata,fara legatura cu alimentatia in hipertensiunea intracraniana

RECOLTAREA VARSATURILOR Definitie - Vărsătura reprezinta un reflex de evacuare a continutului gastric pe gura Scop se fac examinări macroscopice , bacteriologice, chimice pentru stabilirea diagnosticului stabilirea bilantului hidric obtinerea de informatii privind continutul gastric Material necesare 2 tăviţe renale curate şi uscate pahar cu apa aromată muşama , aleza prosop Pregatirea bolnavului psihica si fizica va fi încurajat şi susţinut în timpul vărsăturii se aşează în poziţie şezând sau decubit dorsal cu capul întors lateral se aşează sub cap sau în jurul gâtului un prosop se protejează lenjeria de corp şi de pat cu muşama sau traversă Tehnica - se îndepărtează proteza dentară dacă există - tăviţa renală se oferă pacientului sau este susţinută de către asistentă - asistenta sprijină fruntea bolnavului - după vărsătură se îndepărtează tăviţa - dacă varsă după intervenţii chirurgicale abdominale, va fi sfătuit să-şi comprime uşor cu palma plaga operatorie - se oferă paharul cu apă să-şi clătească gura (scuipă în altă tăviţă) Ingrijiri dupa tehnica se şterge gura pacientului se îndepărtează materialele folosite se aşează pacientul în poziţie comodă şi se acoperă se aeriseşte salonul se supraveghează pacientul în continuare in funcţie de observaţie se notează aspectul macroscopic, cantitatea Simptome ce insotesc varsatura - dureri abdominal - greata-salivatie - cefalee - vertij - transpiraţii ,tahicardie - deshidratare - emisie fără efort ,în jet,fara greata,fara legatura cu alimentatia in hipertensiunea intracraniana ECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIAN Definitie - Exudatul faringian este un lichid rezultat în urma unui proces inflamator faringian Scop Explorator Depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui în vederea tratamentului Depistarea persoanelor sănătoase purtătoare de germeni Indicatii de recoltare Examenul microbiologic al exsudatului faringian se efectueaza pentru: diagnosticul faringitelor si anginelor streptococice, confirmarea diagnosticului de difterie, depistarea purtatorilor de S. pyogenes, diagnosticul unor viroze respiratorii. recoltarea se face nu numai în angine , ci şi în alte boli care pot fi declanşate de o infecţie faringiană (nefrite, RAA),scarlatina Materiale(de Masca ,manusi protectie,sterile , nesterile) Spatulă linguală Eprubetă cu tampon faringian Eprubete cu medii de cultură Ser fiziologic sau glicerină 15% Tăviţă renală Tava medicala Sursa de lumina Bilet de trimitere la laborator Pregatirea pacientului Pregătire psihică Se explică necesitatea recoltării Se anunţă şi i se explică tehnica Pregătire fizică Se anunţă să nu mănânce, să nu bea apă,sa nu fumeaze. Să nu i se instileze soluţii dezinfectante în nas, să nu facă gargară Nu se administreaza antibiotice inaintea recoltarii Nu face toaleta dintilor inainte de recoltare Se recolteaza inainte sau la 4 ore dupa toaleta gurii, gargarisme sau ingestia de alimente Se aşează pacientul pe un scaun cu gatul in usoara extensie, faringele bine expus prin iluminare si deprimarea bazei limbii cu apasator de limba steril Efectuare

- asistenta se spală pe mâini şi se dezinfectează cu alcool,pune manusile de protectite -işi pune masca de protecţie - invită pacientul să deschidă gura si sa pronunte vocala ―a‖ - deschide eprubeta cu tamponul faringian - apasă limba cu spatula lingual - tamponul se introduce fara a atinge limba sau palatul si se tamponeaza ferm orice zona inflamata, zonele purulente sau ulcerate. - in faringitele eritematoase se sterg atent faringele posterior si ambele amigdale. - dezlipeşte o porţiune din falsele membrane (când este cazul) - introduce tamponul faringian în eprubeta - la indicaţia medicului, întinde produsul obţinut pe lame de sticlă - pentru frotiuri colorate se însămânţează imediat pe medii de cultură, succesiv două eprubete din aceeaşi recoltare - se spală pe mâini cu apă şi săpun Pregătirea produsului pentru laborator Transportul probelor si insamantarea trebuie realizate in cel mult 2 ore de la prelevare daca nu se utilizeaza medii de conservare si transport si in maximum 24 de ore, daca se apeleaza la acestea. Nu se accepta din teren prelevate uscate, fara mediu de transport. dacă nu este posibilă însămânţarea la patul bolnavului, tamponul se umezeşte în prealabil cu ser fiziologic sau glicerină 15% Se reoraganizează locul Notarea în foaia de observaţie se notează data recoltării dacă s-au făcut însămânţări sau nu Consideratii speciale înainte de recoltare se inspectează regiunile de unde urmează să se recolteze se evita imbibarea tamponului cu salivă si atingerea dinţilor

RECOLTAREA SPUTEI : Definitie - Sputa reprezintă totalitatea secreţiilor ce se expulzează din căile respiratorii prin tuse. Scop - Analize de laborator: citologice-determinarea celulelor maligne atipice in cazul tumorilor maligne bronho-pulmonare bacteriologice-determinarea germenilor patogeni ,b.Koch parazitologice-determinarea parazitilor(taenia echinococus care produce chistul hidatic pulmonar) micologic-determinarea ciupercilor(candida albicans) Materiale necesare recipient din plastic cu capac de unica folosinta cutie Petri sterila aerosoli masca faciala,manusi tavita/punga pentru voma pahar cu apă şerveţele sau batiste de unică folosinţă Pregatirea pacientului se anunţă şi i se explică necesitatea executării examinării nu mananca,nu fumeaza se instruieşte să nu înghită sputa să nu o împrăştie să expectoreze numai în recipientul dat să nu introducă în vas şi saliva Tehnica recoltarii Metoda cea mai folosita pentru recoltarea sputei este expectoratia, care uneori poate necesita nebulizare in prealabil, hidratare, drenaj postural. O metoda mai putin folosita este aspirarea traheala si, foarte rar, bronhoscopia. Aspiratia traheala este contraindicata imediat postprandial, la pacientii cu varice esofagiene, laringospasme. Trebuie, de asemenea, efectuata cu atentie la pacientii cardiaci, deoarece poate agrava aritmiile. pacientul este asezat pe un scaun sau la marginea patului in pozitie sezanda. Daca nu poate, se ridica patul in pozitie semisezanda cu genunchii putin ridicati (pozitia Fowler) se cere pacientului sa-si clateasca gura cu apa simpla nu cu apa de gura sau pasta de dinti) pentru a reduce riscul de contaminare a probei de sputa cu flora microbiana orala. Apoi i se cere sa tuseasca si sa expectoreze in recipientul steril se recolteaza 5-15ml sputa proaspata pentru depistarea b.Koch in 3 recipiente succesiv se pun manusile se ataseaza capacul recipientului etans si se curata exteriorul acestuia daca este cazul se arunca manusile la deseuri contaminate se eticheteaza recipientul cu numele pacientului, , data si ora recoltarii, presupusul diagnostic, daca pacientul este febril sau sub antibioterapie se trimite proba imediat la laborator Recoltarea sputei prin frotiu faringian si laringian Material necesare tampon faringian montat pe porttampon spatula linguala apa distilata sterila Tehnica recoltarii se umezeşte tamponul de vată cu apă distilată sterilă se apasă limba cu spatula se introduce tamponul în faringe cerând pacientului să tuşească sputa eliminată se prinde pe tamponul de vată care se introduce imediat în eprubeta sterilă frotiul laringian se recoltează de către medic pătrunzând cu tamponul în laringe sub control laringoscopic Recoltarea sputei prin spalatura gastrica - se recolteaza din stomac prin spalatura gastrica la bolnavii care nu pot expectora si inghit sputa - se introduce sonda (Einhorn sau Faucher), în stomac, dimineaţa, pe nemâncate - se introduc prin sondă 200ml apă distilată, bicarbonatată2%, călduţă, care este evacuată imediat sau extrasă

cu seringa - lichidul recoltat se trimite imediat la laborator pentru că germenii căutaţi pot fi distruşi dacă stau mai mult timp în contact cu mediul acid al sucului gastric - dacă recoltarea se face pentru însămânţare şi lichidul trebuie trimis la alt laborator, sucul obţinut poate fi neutralizat cu bicarbonat de Na Recoltarea sputei prin spalatura bronsica - se utilizează la pacienţii cu TBC cavitară, care nu expectorează - se pun în evidenţă bacili încapsulaţi în submucoasă, care nu apar în mod obişnuit în spută - se introduc în recipientul de aerosoli 5ml ser fiziologic si teofilină - pacientul inhalează de cîteva ori prin inspiraţii adânci, repetate, urmate de expiraţii scurte - se face o scurtă pauză de 4-5sec şi se repetă până la aerosolizarea întregii cantităţi de lichid - după aspiraţii, pacientul începe să tuşească chiar dacă nu a tuşit niciodată - sputa expectorată se recoltează înrecipientul steril, recoltarea se repetă zilnic, în următoarele 4 zile, în vase separate Consideratii speciale: - se va sugera pacientului sa tuseasca adanc pentru a evita expectorarea de saliva in loc de sputa - pentru a stimula secretia de sputa se poate face drenaj postural inainte de recoltare - sputa recoltata prin expectoratie este contaminata cu flora normala din gura de aceea aspiratia traheala poate oferi o analiza mult mai corecta a sputei, dar este o manevra invaziva care este folosita doar la pacientii care nu pot expectora.